Hotărârea nr. 106/2018

HOTARAREnr. 106 din 2018-02-22 PRIVIND APROBABAREA STUDIULUI DE OPORTUNITATE PRIVIND MODALITATEA DE DELEGARE A SERVICIULUI DE ADMINISTRARE A PARCURILOR SI GRADINILOR DIN MUNICIPIUL BUCURESTI SI A CAIETULUI DE SARCINI PENTRU SERVICIUL DE ADMINISTRARE A PARCURILOR SI GRADINILOR DIN MUNICIPIUL BUCURESTI



~1


Consiliul General âl Municipiului București

H O T Â RARE

privind aprobarea Studiului de Oportunitate privind modalitatea de delegare a serviciului de administrare a parcurilor și grădinilor din municipiul București și a Caietului de

Sarcini pentru serviciul de administrare a parcurilor și grădinilor din municipiul București

Având în vedere expunerea de motive a Primarului General al Municipiului București și raportul de specialitate comun al Direcției Generale Dezvoltare Urbană - Direcția de Mediu și al Autorității Municipale de Reglementare a Serviciilor Publice nr. 12765/28.12.2017;

Văzând raportul Comisiei de eâologie și protecția mediului nr. 6/21.02.2018 și raportul Comisiei juridice și de disciplină rit 103/21.02.2018 din cadrul Consiliului General al Municipiului București;

Luând în considerare:

-    Adresa A.M.R.S.P. nr. 3181/20.12.2017 înregistrată la Primăria Municipiului București - Direcția de Mediu cu nr. 12638/20.12.2017.

-    Adresa A.M.R.S.P. nr. 3128/13.12.2017 înregistrată la Primăria Municipiului București cu nr. 1584131/13.12.2017 și la Direcția de Mediu cu nr. 12506/14.12.2017;

în conformitate cu prevederile:

-    Art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local;

-    Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, republicată, cu modificările și, completările ulterioare;

-    Hotărârii C.G.M.B. nr. 188/18.05.2017 privind aprobarea extinderii acivității Autorității

Municipale de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP) în domeniul Serviciilor publice de administrare a dmoeniului public și privat de interes beai din răspunderea

Municipiului București și încheierea actului adițional nr. modificările și completările ulterioare;

Cu respectarea Legii nr. 52/2003 privind transparența deciziohală în administrația publică, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

în temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) lit. d), alin. (6) lit. a) pct. 9 și art. 45 alin, (2) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.


2 la


statutul AMRSP cu


CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI HOTĂRĂȘTE:

_Art.1 Se aprobă Studiul de Oportunitate privind modalitatea do delegare a serviciului de~

administrare a parcurilor și grădinilor din mu^p^T^^irești prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din ; irezenta hotărâre, /q


B-dul Regina Eliaabeta nr. 47, cod poștal 50013râector 5, București, România,#'

Tel. 021205.55.00    II *

http:www.pmb.ro

Art.2 Se aprobă Caietul de Sarcini pentru serviciul de administrare a parcurilor și grădinilor din .municipiul București prevăzut în anexa nr. 2 care faceparte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.3 Direcțiile din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General al Municipiului București și Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Această hotărâre a fost adoptată în ședința ordinară a Consiliului General al Municipiului București din data de 22.02.2018.

Anexa 1




BUCUREȘTI




Acest studiu a fost elaborat de un colectiv de experți, constituit în Grupul de Lucru AMRSP, format din:

•    Prof.univ. dr. Ioan RADU - Coordonator

•    Conf.univ. dr. Cleopatra ȘENDROIU

•    Dr. ing. Speranța STOMFF

•    Lector univ.dr. Sorin BURLACU

•    Dr. ing. Tudor STOMFF    [    —

•    Ing. expert Iulia RUGINĂ    !    J




Precizări

Prezentul studiu se justifică în situația în care operatorul care va presta serviciul de administrare a parcurilor și grădinilor din municipiul București va funcționa în condiții de profitabilitate, diminuând astfel efortul financiar al PMB pentru realizarea acestui serviciu.

Realizarea profitului va trebui să se facă în condițiile unei fundamentări corecte a tarifelor pentru serviciile și lucrările prestate, bazate pe costuri dimensionate economic și pe o marjă de profit cuprinsă între 3% și 5% din costuri. “ .    \1 ;4.,    ' «

Condițiile de realizare a profitului trebuie să fie reflectate prin criteriile de performanță globală (economice, sociale și de mediu) stabilite de AGA și prin indicatorii de performanță care vor fi asumați de Consiliul de Administrație al companiei și de echipa managerială, prin contractul de mandat al directorului general.    r    . „„„____

ABREVIERI

ALPAB

Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București

AMRSP

Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice

ANRSC

Autoritatea Națională pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare de utilități publice

ANRE

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei

ANAP

Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANRMAP

Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice

CGMB

Consiliului General al Municipiului București

CMPGB

Compania Municipală Parcuri și Grădini în Municipiul București

CNȘC

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor

DA

Documentație atribuire

HG

Hotărâre de Guvern

OG

Ordonanța a Guvernului

OUG

Ordonanța de Urgență a Guvernului

PMB

Primăria Municipiului București

SIEG

Serviciu de interes economic general

PMB-

DUP

Primăria Municipiului București -Direcția de Utilități Publice

UAT

Unitate Administrativ Teritorială

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I*

I

I

I


CUPRINS

1.    Considerații generale privind serviciul de administrare a parcurilor și grădinilor...................5

2.    Aria de furnizare a serviciului prestat de Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement

București (ALPAB)............................................................................................................................11

3.    Descrierea serviciului pentru care se face delegarea gestiunii..................................................14

4.    Cadrul legislativ aplicabil serviciului de administrare a parcurilor și grădinilor....................17

4.1.    Legislație primară..................................................................................................................................17

4.2.    Legislație secundară........................................................................................................_____................. 19

4.3.    Legislație terțiară...................................................................................................................................19

4.4.    Standarde naționale și internaționale specifice serviciului public parcuri și    grădini:....................20

5.    Activitățile prestate în cadrul serviciului de administrare a parcurilor și grădinilor..............21

■ - — .

6.    Motivele economico-financiare, sociale și de mediu care justifică realizarea serviciului.........23

6.1.    Motive de ordin economico-financiar.

6.2.    Motive de ordin social.,

6.3.    Motive de mediu.


Procedura de delegare a gestiunii serviciului de administrare a papedrik^i grădiniloț

8.    Redevența..................................................................................................................

9.    Durata estimată a contractului.,

11.    Matricea SWOT a delegării gestiunii serviciului de administrare a parcurilor și grădinilor. 50

12.    Matricea riscurilor pentru gestiunea serviciului de administrare a parcurilor și grădinilor.. 51

13.    Concluzii și recomandări............................................................... 57

14.    Indexul tabelelor......................................................................................................... 59


1. Considerații generale privind serviciul de administrare a parcurilor și grădinilor

Administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, în vederea asigurării calității factorilor de mediu și a stării de sănătate a populației, face parte din categoria serviciilor comunitare de utilități publice, desfăsurându-și activitatea conform Legii nr. 24/2007, cu completările și modificările ulterioare. Aceasta cuprinde totalitatea acțiunilor și activităților de utilitate publică și de interes economic și social general desfășurate la nivelul unităților administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în scopul asigurării și recunoașteri dreptului fiecărei persoane fizice la un mediu sănătos, accesul liber pentru recreere în spațiile verzi proprietate publică, dreptul de a contribui la amenajarea spațiilor verzi, la crearea aliniamentelor de arbori și arbuști, în condițiile respectării prevederilor legale în vigoare .

Conform Constituției României “statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”. Pe această bază, protecția și gestionarea durabilă a spațiilor verzi din localitățile puternic urbanizate ale României sunt obiective de interes public așa cum este prevăzut în Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane.

Statul, inclusiv primăria municipiului București, trebuie să ia măsurile necesare pentru a evita deteriorarea spațiilor verzi de pe teritoriul municipiului și, implicit, deteriorarea calității vieții locuitorilor orașului, măsuri care să conducă la menținerea și/sau creșterea acestor suprafețe. în OUG nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, se prevede: ,/Schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații-verziși/sau -prevăzute, ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămiparea lor^iste interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora”.

De asemenea se prevede „obligația autorităților publice locale de a nu schimbp^ttesț

amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanisnp, de

suprafețele acestora ori obligația de a nu le strămuta”.    ^7

Spațiile verzi din municipiul București, ca și din alte orașe mari, au o influență puternică asuprar”*«*««<* ^ vieții cetățenilor. în ceea ce privește impactul asupra mediului, spațiile verzi reprezintă unele dintre cele

mai importante instrumente de îmbunătățire a calității aerului, apei și solului.

Spațiile verzi, parcurile și zonele de agj^^n^u^^portante pentru activități sociale, relaxare, sănătate


portante pentru promovarea calității vieții în





municipiul București, corelate cu reducerea poluării datomte.,circulatiei aute/ffi^ reducere a poluării aerului adoptate prin diferite politici de CGMB.

Enumerăm, mai jos, principalele beneficii aduse de spațiile verzi din cadryKaglomerărilor general și a municipiului București, în special:

> Beneficii ecologice. Din perspectivă ecologică, spațiile verzi urbane sunt un adevărat moderator al impactului activităților umane asupra mediului înconjurător. Acestea au o contribuție importantă la epurarea chimică a atmosferei. Prin procesul de fotosinteză, plantele consumă dioxid de carbon și eliberează oxigen. Studiile actuale arată că un hectar de pădure produce, în medie, 10 t de oxigen pe an și consumă 14 t CO2 (Bematzky A., 1978, citat de A.-F. Iliescu, 2006). în decursul unei zile, o suprafață foliară de 25 mp furnizează necesarul de oxigen pentru o persoană (A.-F. Iliescu, 2006). Pe lângă epurarea chimică a atmosferei, ce menține bilanțul zi-noapte în favoarea producției de oxigen, vegetația realizează și o epurare fizică a acesteia prin reținerea prafului și pulberilor. Rezultatele cercetărilor științifice pun în evidență faptul că „o peluză de iarbă reține de 3-6 ori mai mult praf decât o suprafață nudă, iar un arbore matur reține de 10 ori mai multe impurități decât o peluză de mărimea proiecției coroanei acestuia pe soF (A.-F. Iliescu, 2006,). Vegetația are un rol vital și în moderarea climatului urban. în cadrul Bucureștiului, construcțiile și suprafețele pavate sau betonate creează un climat urban specific, cu temperaturi mai ridicate și o restricție a circulației aerului, ceea ce conduce la producerea așa-numitului efect de „insulă de căldură". în contrast cu acesta, vegetația, prin efectul de umbră și de creștere a umidității aerului contribuie la crearea unui mediu mai confortabil. De aici și folosirea sintagmei „parcul - insulă răcoroasă”, în contrast cu „insula de căldură” urbană (Draft Green Space Strategy, Erewash Borough Council, 2007). Vegetația bogată contribuie la creșterea umidității relative cu 7-14 procente în parcuri și păduri, cu efect benefic asupra zonelor limitrofe (Bematzky A., 1966, citat de A.-F. Iliescu, 2006). Un alt beneficiu adus de vegetație îl constituie atenuarea poluării fonice. Spațiile verzi, în special cele compacte, constituie adevărate bariere pentru zgomote, contribuind semnificativ la reducerea nivelului acestora, în perioada de vegetație.    ..........................

> Beneficii sociale. Ca spații publice, spațiile verzi contribuie la creșterea incluziunii sociale, prin crearea de oportunități pentru ca persoanele de toate vârstele să interacționeze atât prin contact social informai, cât și prin participarea la evenimentele orașului. Părerile și grădinile sunt locuri

de desfășurare pentru diverse eveniment civice sau desfășurarea unor activi; joacă un rol semnificativ în pr< t

iale și culturale, cum sunt festivalurile, celebrările litografice etc. Spațiile verzi bine întreținute ilației urbane. Acestea oferă oportunități




J Zio? VJlQlaliri'

prin care încurajează un stil de viață mai activ, prin-plimbăriralergarer-exerciții te^fiipUsjnsv

etc., inclusiv deplasări pe rutele dintre zonele locuite și/sau dintre diferite faci (magazine, piețe, școli). Ele oferă locuitorilor orașului locuri liniștite pentru relaxare a stresului, pentru evadarea din mediul construit și din trafic. Spațiile verzi răspund, așadar, în principal, nevoilor umane de recreere și petrecere a timpului liber. De asemenea, spațiile verzi pot deveni, în anumite condiții, locuri de joacă pentru copii, contribuind la dezvoltarea fizică, mentală și socială a copiilor și tinerilor. Spațiile verzi urbane au o deosebită importanță și din punct de vedere estetic, deoarece atenuează impresia de rigiditate și ariditate a oricărui mediu construit - mediu ce domină Bucureștiul. Prin valoarea amenajării lor peisagistice, spațiile verzi dau identitate orașului, constituind o artă accesibilă, ușor de înțeles și apropiată tuturor, pentru că folosește elemente naturale ce exercită o atracție spontană.

> Beneficii economice. Impactul pozitiv al spațiilor verzi se extinde și în sfera activării vieții economice a orașului. Un mediu plăcut ajută întotdeauna la crearea unei imagini favorabile asupra anumitor zone ale orașului și, prin aceasta, poate spori atractivitatea pentru investiții și pentru oferta de noi locuri de muncă. Mai mult, prezența spațiului verde, prin aspectele benefice pe care le oferă locuitorilor (estetice, de sănătate etc.), determină'creșterea în valoare a zonelor urbane respective și, implicit, a valorii proprietăților localizate în vecinătatea lor. Existența spațiilor verzi bine întreținute contribuie, de asemenea, la creșterea calității locuirii.

De altfel, la nivelul Uniunii Europne, creșterea suprafețelor de spații verzi din cadrul statelor membre este o componentă principală a îmbunătățirii condițiilor de mediu și climatice, unul din obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020. Strategia Europa 2020 propune o nouă viziune economică, care să ajute UE să iasă din criză și să construiască o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială.

Succesul în atingerea obiectivelor Europa 2020 depinde de implementarea la nivel național a reformelor structurale necesare pentru a accelera creșterea economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Programele Naționale de Reformă (PNR) reprezintă obligația fiecărui stat membru de a translata la nivel național obiectivele Strategiei Europa 2020.

Beneficiile aduse de sistemul spațiilor verzi urbane prin prisma celor trei funcții (ecologică, socială și economică) sunt bine precizate încă din 1986 în Recomandarea Consiliului Europei No. R (86)11 a Comitetului Ministerial al Statelor Membre asupra spațiului public urban și anume: Spațiul public este

irte esențială a moștenirii urbane, un ele, 'ului, joacă un rol educațional ortant pentru interacțiunea sociali



ernic în înfățișarea arhitecturală și estetică a ’jcativ din punct de vedere ecologic, este oltării comunității și este încurajator




pentru obiective și activități economice. Totodată spațiul verde urban ajută la reducerețpJensiUffiP inerente și a conflictului din zonele alăturate arealelor urbane, are un rol important facilități pentru nevoile recreaționale și de petrecere a timpului liber a comunității și are o valoare majoră în îmbunătățirea condițiilor de mediu, ajută la renașterea economică a orașelor, nu numai prin crearea de locuride muncă, dar și printr-o creștere a atractivității orașului, ca un loc pentru investiții și afaceri și areale rezidențiale căutate". (Recommendation on Urban Space 86/11,1986)

Restrângerea spațiilor verzi accentuează masiv riscurile ecologice urbane, având un impact negativ imediat asupra viabilității și sustenabilității acestora, asupra calității vieții și stării de sănătate a populației. Deja, de mai multe decenii, creșterea densității locuitorilor din cadrul municipiului București, produce o „foame” crescândă de spațiu. în paralel cu evoluția teritorială tentaculară a orașului, s-au modificat structura, arhitectura și design-ul urbanistic, de cele mai multe ori, în detrimentul spațiilor verzi.

De altfel acest proces se remarcă și la nivel european, de aceea, în ultima vreme, numeroși agenți sociali se implică în ofensiva creșterii, prin diverse mijloace, a suprafețelor verzi urbane, în foarte multe țări ale lumii. Este vorba despre așa-numita gherilă verde, ce constă în crearea de spații verzi cât mai largi și cât mai numeroase, în special în zonele urbane cele mai aglomerate, din Japonia, Statele Unite, Marea

- Britanie, Germania, Canada, Australia, Libia ș.a.

Conceptul de gherilă verde (guerrilla gardening) a fost lansat de Liz Christy împreună cu grupul său Green Guerrilla, în anul 1973, prin inițiativa de a transforma, într-o adevărată grădină, o zonă întinsă din Bowery Houston - New York. Grupul respectiv a reușit să facă de nerecunoscut un uriaș teren viran din oraș, transformându-1 într-o splendidă grădină, pe bază de voluntariat.

Subiectul acesta nu este lipsit de relevanță nici în cazul Bucureștiului, chiar dacă a pune problemele în termeni similari pentru o țară ca România poate părea șocant, cel puțin la prima vedere. Totuși, nici măcar românii nu pot ignora la nesfârșit faptul că, în capitala lor, pot fi întâlnite numeroase spații intravilane, de diverse mărimi, abandonate (aflate în litigiu sau în proprietate privată), nu rareori având rolul de depozit pentru gunoaie.

Analizele internaționale și naționale asupra performanțelor spațiului verde urban recurg, mai ales, la utilizarea unor indicatori comparativi între țări și, respectiv, între orașe. Sunt utilizați, în special, indicatori cantitativi, cum ar fi: suprafața totală de spațiu verde în arealele urbane, ponderea suprafeței

La nivelul Uniunii Europene, unde mediul urban reprezintă habitatul pentru circa 70% din populație, standardele în ceea ce privește spațiile verzi sunt de minimum 26 mp/locuitor (adoptată la nivel național prin OUG nr. 108/2007). în România, situația spațiilor verzi urbane este mult sub nivelul standardelor europene, media națională fiind de doar 18 mp/locuitor, datorită, în special, diminuării suprafeței acestora în ultimii 30 de ani. La nivelul municipiului București ultimul cadastru verde, din 2015, arată că suprafața totală per locuitor în București este de 21,4 mp/locuitor (în condițiile în care în total suprafețe verzi au fost incluse pădurea Băneasa cu 668 ha și cimitirele Bucureștiului, iar numărul total de locuitori a fost cel din recensământul din 2011). în Raportul de auditul performanței privind amenajarea spațiilor verzi încheiat de Camera de Conturi București în anul 2010, s-a avut în vedere indicele de spațiu verde public de 12,39 mp/locuitor aferent municipiului București (conform Raportului anual privind Starea Mediului în România pe anul 2009 - APM București 2009). La nivelul anului 2014, raportat la o populație de 2.110.752 persoane și un total de 2081,8 (Tabelul 2) hectare spațiu verde administrat de sectoarele municipiului București și ALPAB indicele de spațiu verde public jeategdî 9,86 mp/locuitor.


Considerat cândva oraș al grădinilor, Bucureștiul secolului al XXI-lea se confruntă, asemenea altor mari orașe ale lumii, cu numeroase probleme urbane, care afectează tot mai mult calitatea vieții locuitorilor săi. între problemele la care trebuie să facă față această metropolă europeană se pot menționa: aglomerația datorată densității mari a populației (de peste 8 000 de locuitori/kmp), traficul auto intens și insuficiența locurilor de parcare, poluarea atmosferică (cu gaze generate, în special, de traficul auto, și cu pulberi în suspensie), starea de salubritate precară, suprafețe reduse de spații verzi, oportunități puține de agrement etc. Dacă la toate acestea se adaugă efectele climei temperate excesiv continentale, caracteristice zonei de câmpie, accentuate de schimbările climatice globale, se poate face o imagine despre condițiile de viață ale bucureștenilor. Una dintre marile disfuncționalități ale Bucureștiului derivă, menționată și anterior, și din insuficiența spațiilor sale verzi. Este vorba despre o adevărată „criză” a acestora, care s-a accentuat după anul 1990, când „febra” construcțiilor a redus semnificativ „verdele” urban. Suprafețe importante de spații verzi au fost ocupate cu mall-uri, blocuri sau restaurante, deși o serie de acte legislative interzic modificarea statutului acestor zone și transformarea lor în spații construibile.

La nivelul Primăriei Municipiului București spațiile verzi, parcurile și grădinile, locurile de joacă și spațiile de agrement aflate în subordinea PMB, au fost administrate succesiv de mai multe entități. în 2004 CGMB decide comasarea Administrației de Agrement și Lacuri cu Administrația Parcurilor și grădinilor, într-o singură entitate cu numele - Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București -actualul ALPAB.




2. Aria de furnizare a serviciului prestat de Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB)

Sintetic, la nivelul municipiului București, principalele date statistice privind cele șase sectoare, subdiviziuni administrativ teritoriale în tabelul 1.

Tabel 1 Date statistice din cele șase sectoare ale municipiului București

Sectoare

Populația

Suprafață (Km2)

Densitate

(Iocuitori/km2)

Sector 1

246646

70

3524

Sector 2

374647

32

11708

Sector 3

473498

34

13926

Sector 4

321763

34

9464

Sector 5

298816

30

9960

Sector 6

390774

....... 32

12211

TOTAL

.........2106144'    • .

.    238

8849

Sursa: prelucrare Direcția Generală de Statistică a Municipiului București, la nivelul anului 2016

La nivelul anului 2013, situația pe sectoare a spațiilor verzi conform Cadastrului verde (unde j au fost

......

incluse și terenuri private) se prezintă după cum urmează în tabelul 2^

Tabel 2 Cadastru verde pe sectoarele municipiului București

Sectoare

Suprafață spații

verzi, locuri joacă,

squaruri (hectare)

Suprafață parcuri

și grădini

(hectare)

Pădure /

(hectarea)

î)

(hectare)

Sector 1

905^5

183,7

684,6

Sector 2

347,8

~    96,2

0

444,0

Sector 3

514,8

134,9

0

649,7

Sector 4

469,9

169,3

0

639,2

Sector 5

331,2

38,4

0

369,6

Sector 6

610,0

47,0

0

657,0

TOTAL

3174,2

_

__ 669,5

aaFXv-

684,6

4528,3

I

I

1

I

I

I


Din Tabelul 2 se observă că dispersia spațiului verde pe sectoare este foarte dezechilibrată, astfel: locuitorii din Sectorul 1 al Capitalei beneficiază de cel mai mult spațiu verde, respectiv 39% din totalul spațiului verde din București în timp ce locuitorii Sectorului 5 beneficiază doar de 370 ha de spațiu verde, ceea ce reprezintă 8% din totalul spațiului verde din Capitală. De altfel în cadrul spațiului verde al Sectorului 1 este inclusă și o parte din pădurea Băneasa, fiind și singurul Sector care deține pădure.

Fată de suprafețele determinate pe baza Cadastrului Verde, Tabelul 2, suprafețele administrate de ALPAB nu cuprind pădurea Băneasa, spațiile verzi proprietate privată, cimitirele etc.


Dinamica suprafețelor ocupate cu spații verzi (inclusiv lacurile), în conformitate cu Raportul "Sinteză peisagistică și întreținere spații verzi”, efectuat de Curtea de conturi a României, perioada 2007-2014, raportate ca fiind administrate de primăriile de Sector, respectiv administrațiile domeniului public^Ș; ALPAB se prezintă în tabelul 3.



ȘA


Tabel 3 Suprafețe aflate în administrarea ALPAB, 2007 - 20jl4

„ovjiaflr ts

-S'SX

Perioada (anul    de

raportare)

Suprafața aflată în administrare

- Hectare -    /    \ '

Total, din care:

Parcuri

iScuaruri și intersecții

Spații verzi Âi

locuri de joacă-'

AJtd^    suprafețe

'(luciu apă, fântâni arteziene etc.)

2007

3262,3

614,5

211,9

1066,8

1369,0

2008

3001,9

631,5

212,0

1067,0

1091,3

2009

2921,3

636,8

212,2

990,7

1081,5

2010

2962,9

649,8

236,0

990,7

1086,2

2011

2108,6

544,0

241,0

865,0

458,1

2012

2062,7

546,2

239,9

882,5

394,1

2013

2062,7

547,3

239,9

881,3

394,1

2014

2081,8

547,5

239,6

900,6

394,1

Sursa: ALPAB


Din Tabelul 3 se observă o scădere foarte mare a suprafeței spațiilor verzi administrate în anul 2011 față de anul 2010, scăderea fiind de 854,2 ha din care 628,1 ha reprezintă diminuarea luciului de apa, 105,7 ha reprezintă diminuarea parcurilor, 125,7 ha diminuare a spațiilor verzi parcuri și 5,6 ha reprezintă creșterea spațiului verde aferent scuarurilor și intersecțiilor stradale.

Diferențele înregistrate se datorează în principal următoarelor cauze (conform Raportului Curții de conturi din anul 2014):

I

I

I

B


• înregistrarea eronată aferentă nu se află pe suprafața adminii


ji de apă, respectiv includerea unor lacuri care junicipiului București precum și dublarea


suprafeței prin raportarea unor lacuri (din Sectorul 6) de către două entități (ALPAB și ADPDU Sector 6);

•    Transferarea prin hotărâri ale CGMB a unor suprafețe de spații verzi aflate în administrarea ALPAB către Sectorul 6 în anul 2010, preluarea de către ALPAB în anul 2011 a unor suprafețe de spațiu verde din Sectorul 5 și jardiniera râului Dâmbovița precum și aliniamentul stradal aferent acestuia;

•    Retrocedarea către persoane fizice a unor terenuri din parcuri (de exemplu: Parcul Tineretului).

Conform datelor furnizate de raportul Curții de conturi - anul 2014 (singurele date avute la dispoziție) ALPAB avea în administrare, la nivelul anului de raportare următoarele suprafețe:

Tabel 4 Tipuri de suprafețe aflate în administrarea ALPAB, 2014

- Hectare -

Parcuri

260,58^

Squaruri și intersecții stradale

12,45

Spații verzi și locuri dejoacă

0

Luciu de apă, fântâni arteziene

375,26

TOTAL ALPAB

648,29



Comparând Tabelul 3 și Tabelul 2 se observă ca ALPAB are în administrare cele mai importate suprafețe din parcuri și administrează majoritatea lacurilor din Municipiul București (așa cum se poate observa și din enumerarea spațiilor și imobilelor administrate de ALPAB descrisă în Capitolul anterior), iar la nivelul sectoarelor suprafețele cele mai importante sunt cele aferente spațiilor verzi dintre blocuri și locurilor de joacă.

Așa cum se poate ALPAB exploatează, întreține, administrează etc., un conglomerat de servicii publice, parcuri și lacuri, baze de agrement și sportive, spații verzi și imobile, pepiniere și ceasuri etc., multe fără legătură între ele.

Practic în acest moment ALPAB nu își poate îndeplini misiunea inițială, așa cum a fost trasată prin

HCGMB din 2004, datorită unui număr mi


¥ de servicii incluse toate în cadrul ALPAB.

3. Descrierea serviciului pentru care se face delegarea gestiunii

ALPAB are ca obiect de activitate administrarea, exploatarea, întreținerea, repararea și protejarea lacurilor și ștrandurilor, spațiilor verzi, în scopul furnizării unor servicii de agrement, precum și activitățLde deservire, reparații, transport utilaje, întreținere și reparații dotări și producere de material dendro-floricol, precum și administrarea, exploatarea și întreținerea fântânilor arteziene și a ceasurilor și aliniamentelor, administarea, exploatarea și întreținerea imobilelor, administrarea bazelor sportive, a Adăpostului de cai și baza de Agrement hipic Tei-Toboc pentru cai abandonați. Totodată execută permanent tratamente de combatere a bolilor, dăunătorilor și execută tratamente fitosanitare, în scopul de a preveni și combate bolile și dăunătorii în parcuri, pepiniere, grădini, sere, aliniamente stradale și spații verzi.

Obiectul de activitate al serviciului ce va fi delegat îl constituie administrarea, amenajarea și întreținerea parcurilor și grădinilor, aflate în Municipiul București. Compania Municipală Parcuri și grădini va prelua o parte din patrimoniul și activitățile ALPAB urmând să asigure administrarea și protejarea următoarelor obiective:    u    -

a) Parcuri:

-    Parc Herăstrău delimitat de B-dul Constantin Prezan, B-dul Aviatorilor, str. Elena Văcărescu,

Sos. București — Ploiești, Sos. Kisellef    |—________________

i

-    Parc Herastrăul Nou — Sos. Nordului nr.7-9, sect 1.    i \ . C    /


Parc Herăstrăul Vechi — B-dul Kiseleff, nr.32, sect 1

Parc Cișmigiu — str. Schitu Măgureanu, nr.46

Parc Floreasca — str. Ștefan Protopopescu, nr.l 1, sector 1 Parc Bordei — B-dul Mircea Eliade, nr. 144

Parc Circul de Stat — str. Județului, nr. 4-6, sector 2

Parc Carol I — str. Candiano Popescu nr. 4-6

Parc Izvor — Splaiul Independenței, sector 5

Parc Tineretului — sos.Olteniței, nr.9<bjK^gci




Parc Unirii (delimitat de str. Halelor, B-dul I.C.Bratianu, B-dul Dimitrie Cantemir, Splaiul Independentei, B-dul Unirii, precum și spațiile verzi între Piața Unirii și Piața Constituției, sector 3, Piața Universității zona centrală),

b) Fântâni arteziene

-    în parcul Tineretului:

o fântâna Parc Tineretului - partea stângă; o fântâna Parc Tineretului - partea dreaptă;

o fântâna Parc Tineretului - rotundă.

-    în parcul Carol:

o fântâna Cantacuzino - Parc Carol I

-    în parcul Herăstrău:

o fântâna Crinul;

o fântâna Charles des Gaules; o fântâna Expo-flora.

-    în parcul Cișmigiu:


o fântâna Cișmigiu.

-    Ceasuri:

Ceasuri aflate în următoarele zone:

o Bdul Unirii, intersecția cu Mircea Vodă, o Calea Vitan (lângă Poșta Vitan) o Piața Hurmuzachi

o Șos. Grivița, intersecția cu Bdul Titulescu o Foișorul de foc

o Str. Traian intersecția cu Calea Călărașilor



o Parcul Carol (rondul cu fântâni) o Piața Chirigiu o Piața Sf. Gheorghe o Piața Bucur Obor o Intersecția Big Berceni o Autogara Filaret

o Str. Drumul Taberei, intersecția cu str. Drumul Sării

o Grădina Botanică

o Șos Grivița, intersecția cu str. Buzești, o Calea Giulești, intersecția cu Calea Plevnei o Piața Constituției

o Piața Universității o Piața Unirii

o Parcul Herăstrău

o Parcul Circul de stat

o Parcul Tineretului

o Parcul cișmigiu o Piața Romană o Șoseaua Panduri o Squar Opera Romînă

c) Pepiniere și sere:

-    Sera Ghencea - str. Drumul Cooperativei nr. 75 A

-    Sera Libertății - str. Candiano Popescu nr. 4-6




Pepiniera Toboc - Șos. Petricani nr. 9-11.


4. Cadrul legislativ aplicabil serviciului de grădinilor

4.1. Legislație primară

Legislația aplicabilă în cazul serviciului public parcuri și grădini aflate în administrarea PMB este reprezentată de:

•    Lege 31 din 16 noiembrie 1990 a societăților comerciale, republicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare.

•    Lege nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare; republicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 123 din 10 iunie 2011, cu modificările și completările ulterioare.

•    Lege nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare.

•    Lege nr. 515/2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale.

•    Lege nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

•    Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 109 din 30 noiembrie 2011 privind guvemanța corporativă a întreprinderilor publice, publicată Monitorul Oficial partea I, nr. 883 din 14 decembrie 2Q11.

•    Hotărâre de Guvern nr. 722 din 28 septembrie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a unor prevederi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvemanța corporativă a întreprinderilor publice, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 803 din 12 octombrie 2016.


VOiOianris K V3INH31 WN3iS|ț

,\o wioaaio

Hotărâre de Guvern nr. 395/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare

f    ^5^2/dlO}^

prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice.

Lege nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 391 din 23 mai 2016.

Lege nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 392 din 23 mai 2016.

Hotărâre de Guvern nr. 867/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 985 din 7 decembrie 2016.

Lege nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 392/2016.

Ordonanța Guyemului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și, rurale. .    ,

Hotărâre de Guvern nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice.

Ordonanța Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local.

Hotărâre de Guvern nr. 955/2004 pentru aprobarea reglementărilor-cadru de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local.

Lege nr. 228 din 4 iulie 2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgența a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică.

Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 74 din 29 iunie 2005 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.

Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică.

Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 19 dinJ7 martie 2009 privind unele măsuri în domeniul legislației referitoare la achizițiile pț




• Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 13 din 20 mai 2015 privind înființare funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice.

•    Ordonanță de Urgență a Guvernului nr 58/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achizițiilor publice.

•    Hotărâre de Guvern nr. 1705 din 29 noiembrie 2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 1020 din 21 decembrie 2006.

•    Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare.

4.2.    Legislație secundară

•    Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea și actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicat în Monitorul Oficial partea I, nr. 186 din 17.03.2011.

•    Hotărârile CGMB aplicabile, alte documente legislative, reglementări și hotărâri ale autorităților deliberative ale Municipiului București. > p

4.3.    Legislație terțiară Legislație europeană

•    Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European si a Consiliului European din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune .

•    Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului European din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE.

Transpuse în legislația națională prin:

•    Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, publicată în M.O. nr. 390/23.05.2016.

•    Norme de aplicare: Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, publicată în M.O. nr. 423/06.06.2016 .

•    Legea nr.99/2016 privind achizițiile sectoriale, publicată în M.O. nr. 390/23.05.2016.

•    Norme de aplicare: Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, publicată în M.O. nr. 423/06.06.2016 .

•    Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 392/2016.

'    • Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de



4.4.


Standarde naționale și internaționale specifice serviciului public parcuri și grădini:

•    STAS 989/10-88

•    SR 1347 :2004

•    SR 62810:1995

•    SR 7713:1999 botanice


SR 11477-1 :2009 SRISO 7851 : 1993 SR EN 13535 : 2004 SREN 14069 :2004 SR 2104 :2004 STAS 5382-91 SR 5971 :2004 SR6053 :1997


Material săditor pomicol. Terminologie

Puieți forestieri cu talie mică, semimijlocie și mijlocie

Semințe pentru însămânțare. Determinarea stării sanitare

Semința pentru însămânțare. Determinarea purității fizice și a componenței

Flori și plante decorative la ghiveci. Partea 1 : cerințe de calitate Produse fertilizante. Clasificare

îngrășăminte și amendamente minerale bazice. Clasificare Amendamente minerale bazice. Descriere și cerințe minimale Butași de arbori și arbuști

Arbori și arbuști ornamentali. Clasificare

Puieți de talie mare de arbori și arbuști ornamentali Arbori și arbuști forestieri. Nomenclatură.



5. Activitățile prestate în parcurilor și grădinilor


cadrul serviciului de admWstrare


în conformitate cu obiectivele prezentate anterior, Compania Municipală Parcuri și grădini va presta următoarele servicii publice:

>    Exploatare și întreținere a parcurilor.

>    întreținere ceasuri publice la nivelul municipiului București.

>    Exploatare și întreținere baze de producție cu material dendrofloricol.

>    Servicii publice de agrement (altele decât ștrandurile, cum sunt locurile de joacă pentru copii amenajate în incinta parcurilor și grădinilor, locuri de recreere dedicate etc.).

>    Administrare, exploatare, închiriere și întreținere imobile (Complex Sat francez).

în mod sintetic principalele activități care vor fi prestate în cadrul serviciului public de administrare parcuri și grădini sunt:

>    Degajarea terenrilor aflate în administrare de corpuri străine: strângerea corpurilor străine de pe spațiile verzi, inclusiv a gardurilor vii, încărcarea și transportarea acestora.

>    Greblat agrotehnic, în funcție de sezon.

>    Curățarea terenurilor de lăstari, lițoni și drajoni prin săpare manuală.

>    încărcat și transportat resturi vegetale la Stație de tratare și compostare deșeuri vegetale — str. Drumul Cooperativei nr.6-12.

>    Lucrări de pregătire a terenurilor pentru înființare rabate flori și semănat gazon.

>    Curățat șanțuri și rigole de potmol și iarbă în zonele administrate.

>    Aștemere pământ vegetal în vederea amenajării de rondouri florale și plantări de arbuști.

>    Plantat flori anuale, bianuale și perene în rabate, rondouri, jardiniere.

>    Plantat trandafiri, gard viu pe un rând și pe două rânduri, arbori și arbuști ornamentali în spațiile verzi aflate în administrare sau în spațiile verzi incluse ulterior.

>    Prășit rabate flori, gard viu, trandafiri și mobilizat sol în jardiniere.

>    Plivit buruieni.

>    Mușuroit și dezmușuroit trandafiri.

>    întreținere arbori și arbuști ornamentali, garduri vii, trandafiri, flori, gazon.

> Tăieri sezoniere la trandafiri, la arbori și arbuști atlați pe terenurile administrate.

>    Ancorare arbori pentru asigurarea stabili

>    Transportul, montarea, ancorarea administrate (inclusiv împodobiri




de crăciun ce se amplasate pe terenusile ra)-



>    Refăcut farfurii la arborii din parcuri și grădini.

>    Cosit iarbă, smulgere buruieni, tundere gazon în spațiile administrate.

>    Tuns gard viu, amenajat chenare, borduri florale, mozaicuri florale, manual sau mecanizat conform designului peisagistic al zonei.

>    Udat suprafețe de rabate și peluze, arbori și arbuști prin diferite mijloace de distribuire a apei (cisterne, hidranți, sisteme automate cu duze de pulverizare, sprițuit etc.).

>    Tăieri de corecții și toaletări la arbori și arbuști și doborât arbori uscați în cadrul aliniamentelor și spațiilor verzi aflate în administrare.

>    Tratamente fitosanitare, erbicidare și fertilizări în parcurile și grădinile aflate în administrare.

>    Administrarea de îngrășămite otganice și chimice în parcurile și grădinile aflate în administrare.

>    Deszăpezid gardul viu, jardinierele, arbuștii și arbori pe timp de iarnă în parcurile și grădinile aflate în administrare.

>    Amenajări cu piatră ornamentală în jurul rondourilor cu flori, delimitări de zone plantate cu arbori și arbuști.

>    Amplasarea suporților cu jardiniere pe stâlpi și demontarea jardinierelor la sfârșit de sezon, în amplasamentele și zonele verzi aflate în administrarea.

>    Spart gheața și împrăștiat material antiderapant adecvat pe aleile din parcuri și grădini,

>    Amenajări cu piatră ornamentală.

>    Curățare alei, troruare, scări, cu încărcarea și transportarea ulterioară a pământului și deșeului vegetal.

>    Depozitarea și păstrare jardiniere pe timpul iernii.

>    Alte activități de întreținere și amenajare parcuri și grădini.


6. Motivele economico-financiare, sociale și de mediu care justifică realizarea serviciului

6.1. Motive de ordin economico-financiar

în prezent parcurile și grădinile din municipiul București sunt administrate de către Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București.

Finanțarea lucrărilor de amenajarea spațiilor verzi de pe domeniul public al municipiului București s-a realizat din fondurile bugetului municipiului București. în perioada 2007-2014 plățile efectuate din bugetul municipiului București pentru întreținere și amenajarea parcurilor, a spațiilor verzi și a locurilor dejoacă au fost:


!»««!«!

^Âb4

Anul 2007

20.529

Anul 2008

29.529

Anul 2009

23.454

Anul 2010*

17.628

Anul 2011

52.670

Anul 2012

42.833

Anul 2013

41.875

Anul 2014

31.751

Total

260.269

Mii lei, *Sumele se referă la perioada 01.01-30.09.2010    io

Sursa: Camera de Conturi București(2015): Sinteza Rapoartelor de auditul performanței utilizării fondurilor bugB pentru amenajări peisagistice și întreținere spații verzi la nivelul Municipiului București, în perioada 2007 - 2014

La nivelul municipiului București, costul mediu pentru întreținerea și amenajarea unui metru pătrat de spațiu verde1 în perioada 2007-2014 se prezintă în tabelul 5.

Tabel 5 Costul mediu pentru întreținerea și amenajarea unui mp de spațiu verde


lei/inp

Bugetul?Anul -

>2007;,

2008

< 2009 i

2010

2011

2012

2013

2014

ALPAB

6,75

9,56

7,12

6,06

19,29

15,69

15,34

11,63


Conform datelor furnizate de ALPAB (Tabel 6) se constată că deși în utimii ani costul medafi, pefifes^ întreținerea și amenajarea unui metru pătrat de spațiu verde (conform date din tabelul 5) a' semnificativ în perioada 2011-2014 față de perioada 2007-2010, cheltuielile realizate de ALPÂB” aferente activitățiilor desfășurate sunt în scădere și nu depășesc nivelul cheltuielilor prevăzute în buget.

>yd


Tabel 6 Valoarea cheltuielilor totale ALPAB (lei)

AN

TOTAL CHELTUIELI PREVĂZUTE în buget, LEI

TOTAL CHELTUIELI

REALIZATE, LEI

Cheltuieli

curente

Investiții

Cheltuieli curente

Investiții

2013

>7-99.5337000 ’

rl.022.000'7'7 '

." >r 52’,931:732,00

*' ,<    / 488.329,36

2014

89,570.000 •

’ ‘1.790.000 , \

■50.449.932,24

- ■ ■,' , > 170.444,20

2015

'^'777.009.000 <■'

'>240.000. - '

•M    50.643.517,02

a ' '*-112.200,00

2016

'7X83.230.000    ’

970.000-, > .

V    '7*50.101.248,80

.    -    >.<-25.620,00

Sursa: Adresa ALPAB nr. 2053 / 24.08.2017; adresa ALPAB nr. 2053 ■ 24.08.2017.pdf, ALPAB 10168 - Răspuns Anexa

la adresa AMRSP nr. 1888.doc

O cauză a acestei diferențe este dată, în principal, de fundamentarea incorectă a acestor cheltuieli, pornind de la valoarea acordurilor cadru aflate în derulare, și nu de la necesitățile efective, dar și datorită insuficienței resurselor (deschiderile de credite fiind sub valoarea prevederilor definitive)2. Solicitările de fonduri au fost în toate cazurile mai mari decât creditele definitive aprobate.

Tabelul 7 indică în mod specific volumul cheltuielilor realizate de către ALPAB pentru administrarea parcurilor și grădinilor în municipiul București pentru perioada 2013-2016. Dinamica acestor cheltuieli indică diferențe și fluctuații mari de la an la an, explicabile prin lipsa unor programe concrete structurate pe orizonturi medii și mari de timp, dată fiind și complexitatea activităților realizate de ALPAB.


Tabel 7 Valoarea cheltuielilor ALPAB privind parcurile și grădinile (lei)

AN

TOTAL CHELTUIELI .

REALIZATE, LEI

Parcurile și grădinile

CHELTUIELI CURENTE

INVESTIȚII

2013

2014

2015

2016

I

||    O mare parte a serviciilor aferente administrării și întreținerii parcurilor și grădinilor în municipiul

București sunt extemalizate. în tabelul 8 se prezintă valoarea acestor servicii la nivelul ALPAB.


Tabel 8 Costul extemalizării activităților (salubritate, pază etc.)-lei

Activități extemalizate Enumerați.

2014

2015

2016

SERV SALUBRIZARE

. 11.360.596

' 15.692.955

"    - '    10.069.185

SERV.INTRET.SPATII VERZI

:■    4.281.508

-    •    - 7.122.853

’ -    3.901.856

SERVICII PAZA

J' -    .    17.410.762

,    - -    • 18.055,567

-    20.681.109

SERVICII JURIDICE

134.908

’    • 53.587

-.    " ' . ' „ - 44.622

Sursa: Adresa ALPAB nr. 2053 / 24.08.2017; adresa ALPAB nr. 2053 - 24.08.2017.pdf, ALPAB 10168 - Răspuns Anexa la adresa AMRSP nr. 1888.doc



Plățile efectuate către ALPAB pentru salubrizarea aleilor din parcurile aflate în administrare au fost în perioada 2011-2014 în valoare de 44.281 mii lei. în anul 2011 plățile pentru salubrizare au fost de 5.354


I

I

I

I

I


mii lei, însă la sfârșitul exercițiului financiar valoarea serviciilor neachițațg pentru salubrizare au fost de

A    p——-    j

aproximativ 7.000 mii lei. în perioada 2011-2014, plăcile cu această destinație sunt prezentate în tabelul 9.    i


Tabel 9 Servicii extemalizate: plăți pentru salubrizare (mii lei)



Ihmrbhs

".Plățitotale ,; , *(uiii lei) iț

' Plăți salubrizare .

. •»,    (mii lei)

Pond^reajilățfîor pentru salubrlzSralF3 ' - "totalulplăților efectuate (%)?

Anul 2011

106.478

5.354

5,03%

Anul 2012

82.659

10.797

13,06%

Anul 2013

78.612

16.769

21,33%

Anul 2014

69.086

11.361

16,44%

Total

336.835

44.281

13,15%

Sursa: Camera de Conturi București(2015): Sinteza Rapoartelor de auditul performanței utilizării fondurilor bugetului local pentru amenajări peisagistice și întreținere spații verzi la nivelul Municipiului București, în perioada 2007 - 2014


I

I

I

I



în condițiile în care suprafața aleilor din parcurilor administrate de ALPAB este de 427.979 mp, (suprafața pentru care serviciul de salubrizare a fost delegat) și a fost plătită suma de 44.281 mii lei în perioada 2011 - 2014, rezultă un cost mediu anual de 26 lei/mp/an. incomparabil mai mare decât costul mediu realizat pentru același serviciu, executat în regie proprie de Direcția de Administrare Parcuri și Zone de Agrement Sector 4 de 0,31 lei/mp anual3.

Totodată, în ceea ce privește serviciile de pază, Raportul Camerei de Conturi București arată că




I

I

I

I

I

I

!•

I

I

I

I

I

I*

I

I

I


pentru paza spațiilor verzi au ajuns să reprezinte o pondere semnificativă din totalul plăților, deși această activitate nu reprezintă unul din obiectivele principale ale entității, așa cum au fost definite în regulamentul de organizare și funcționare, respectiv „administrarea, exploatarea, întreținerea, repararea și protejarea (...) spațiilor verzi, în scopul furnizării unor servicii de agrement, precum și activități de deservire, transport, reparații utilaje, întreținere și reparații dotări și producere de material dendro-floricol.

în tabelul 10 sunt prezentate valorile cheltuielilor realizate de ALPAB în regie proprie pentru amenajarea și întreținerea spațiilor verzi din aria de responsabilitate pentru perioada 2014-2016, cheltuieli pentru care nivelul anual se află în declin.

Tabel 10 Valoarea cheltuielilor efectuate în regie proprie pentru amenajare și întreținere spații verzi ALPAB (mii lei)

AN

Total cheltuieli (plăți) în

regie proprie din care;

Achiziționarea utilajelor Mijloace fixe

Achiziționarea Obiectelor de inventar

Achiziționare de Materiale

Material

dendrologic

Alte

cheltuieli

2014

7.426^32 i-.’

8SSBKO3MB88S

"Wl'053;33:-^

* '''5.489, âlC-

?' 435,89

2015

5.882,47. !

iliSlSOSSB

.',f ^,466,30 v-X

.    \520,49 -?,

’ -^4.457,49 -

325,99 -

2016

5.401,91 v',-

*'113,20

iiteowis#

VX4.7'll,73’^’

f 182,52

Sursa: Adresa ALPAB nr. 2053 / 24.08.2017; adresa ALPAB nr. 2053 - 24.08.2017.pdf, ALPAB 10168jJiăsp Ia adresa AMRSP nr. 1888.doc


De altfel, datorită constrângerilor bugetare la nivelul PMB numărulsalariaților ALJ/AB estl deși valoarea cheltuielilor salariale pentru anul 2016 reprezintă nivelul maxim pefltrt'^perioâda 20*/^ 2016 (Tabel 11).    *    f

Tabel 11 Număr salariați ALPAB

AN

Număr salariați

Cheltuieli de personâ&faaji,lh lei)

Total din

care;

Personal specialitate

Personal TESA

2013

-    ^596-v L

2014

i    3.1.042

2015

417,

:W¥W;--H4 îs-'    ’ț’?

10 892

2016

‘ 508    .• ,

'”401

. ■ i,1 2 '    107

?    ‘    12.451

Sursa: Adresa ALPAB nr. 2053 / 24.08.2017; adresa ALPAB nr. 2053 - 24.08.2017.pdf, ALPAB 10168- Răspuns Anexa Ia adresa AMRSP nr. 1888.doc






Tabel 12 Categorii principale de venituri (în funcție de natura veniturilor înregistrate^    I

dendro-floricol, din valorificarea produselor reziduale, revedente, locații de gestiune și c

Tip venit/AN

2014

2015

2016

REDEV/CHIRII

' 5.052.936.91

,    -5.335.536.22

4 ' ' U    "5.644.335.42

STADION NATIONAL

. ‘    ,.2.434.006.80

-    2.784.042.80

z    ,2.295.934.40

AGREMENT(BILETE)

’i v -535.696.93

-    “ "37.7.754.18

ALTELE

„    ,    < 98.508.78

t '    4.003.00

L *•'-4^^-467.05

Sursa: Adresa ALPAB nr. 2053 / 24.08.2017; adresa ALPAB nr. 2053 - 24.08.2017.pdf, ALPAB10168 - Răspuns Anexa

la adresa AMRSP nr. 1888.doc

Sunt sintetizate în continuare punctele forte și punctele slabe ale gestiunii economico-financiare a servicului de administrare a spațiilor verzi din parcurile și grădinile aflate în sfera de competență ALPAB.

PUNCTE SLABE :

•    Fundamentarea bugetelor pentru cheltuielile de amenajare a spațiilor verzi nu a avut la bază stabilirea și monitorizarea unor indicatori de performanță cum ar fi:

o preț amenajare/întreținere spații verzi pe metru pătrat;

o număr arbori plantați anual stabilit pe bază de. inventar la începutul și sfârșitul perioadei; o număr / valoare / densitate mobilier stradal - indicator stabilit pe bază de proiecte,

haremuri, standarde de cost și inventar anual, abordare care generează riscul de cheltuire a unor fonduri publice în mod ineficient și ineficace.

•    Politica investițională nu a urmărit acțiuni de identificare și amenajare de noi spații verzi având în vedere raportul deficitar al municipiului București față de cerința Uniunii Europene transpusă în OUG nr. 114/2007, de 26 mp/locuitor la nivelul anului 2013 și pentru readucerea în circuit și amenajarea spațiilor degradate.

•    Nefundamentarea sau fundamentare necorespunzătoare a prevederilor bugetare.

•    Bugetarea și efectuarea de cheltuieli substanțiale de la bugetul local neeconomice, ineficiente și

ineficace, reprezentând servicii de pază, de salubrizare sau chiar investiții de amenajare parcuri_______

•    Plățile efectuate pentru lucrările de amenajare și întreținere spații verzi în regie proprie au scăzut.

•    Extemalizarea lucrărilor de amenajare și întreținere spații verz, având ca motivație reducerea numărului de personal în urma măsurilor legislative de reducere a cheltuielilor bugetare precum și a

-reducerii bazei materiale prin retrocedarea unor terenuri și active:


PUNCTE FORTE:


ALPAB are în administrare cele mai mari parcuri din municipiul Bucureșt întreținerea lor cu costuri relativ reduse, respectiv o medie de 15 lei/mp.

Nu au fost depășite prevederile bugetare.



Au fost realizate o serie de lucrări investiționale. ALPAB a avut în vedere constă și utilizarea fondurilor publice pentru cheltuieli și investiții în amenajarea și întreține? verzi, locuri dejoacă și agrement, amenajări ambientale și achiziții mobilier stradal.

Politicile și programele dezvoltate ALPAB au vizat:

o întreținerea și înfrumusețarea zonelor verzi, a parcurilor și grădinilor publice, a locurilor dejoacă pentru copii;

o conservarea, protejarea și extinderea fondului vegetal existent;

o producerea materialului dendro floricol necesar amenajării, decorării și înfrumusețării zonelor verzi adiacente tramei stradale și a locurilor de agrement;

o întreținerea și exploatarea lacurilor de agrement, a ștrandurilor și a celorlalte lacuri și bălți aparținând domeniului public cf. ROF.

Respectarea politicilor Contabile conform legislației contabile în vigoare și a prevederile Legii 273/2006 privind finanțele publice locale:

o contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetare reflectă încasarea veniturilor și plata cheltuielilor aferente exercițiului bugetar;

o în elaborarea politicilor contabile sunt respectate principiile de bază ale contabilității de angajamente: efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute în momentul producerii lor și nu atunci când numerarul este încasat sau plătit.


O deficiență majoră în realizarea unui serviciu adecvat de administrare a parcurilor și grădinilor în municipiul București este dată de lipsa unei strategii, a programelor și politicilor unitare în acest domeniu. De asemenea nu au fost încă stabilite normative, standarde de cost, norme calitative sau de dotare, pe baza cărora să fie fundamentate cheltuielile curente și a celor de investiții aferente serviciului.


în condițiile celor expuse mai sus este pe deplin argumentă delegarea prin încredințare directă a servicului de administrare a parcurilor și grădinilor din aria de competență a PMB către Compania


Municipală Parcuri și Grădini București SA. Compania va avea ca activitate exclusivă întreținerea și


extinderea spațiilor verzi aferente parcurilor și Se impune însă ca bugetul acestei companii resurse materiale și financiare necesare I




arțin PMB.

vnat, atât din perspectiva asigurării cu și din perspectiva fundați



1

H    corecte a numărului de personal necesar. Devine ineficientă pentru PMB plata unor servicii de

administrare a parcurilor și grădinilor realizate de către această companie cu un număr de personal (și

E    implicit cheltuieli de personal) cu mult mai mari decât ale ALPAB în prezent.

Bugetul de cheltuieli estimate al Companiei Municipale Parcuri și Grădini București SA este prezentat

■    în tabelul 13.


Tabel 13 Buget de cheltuieli al Companiei Municipale Parcuri și Grădini București SA

Categorii de cheltuieli operaționale principale

lei

Cheltuieli totale estimate

42.199.500

Cheltuieli materiale, din care:

24.130.000

- Cheltuieli cu materiale consumabile

7.507.000

- Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

866.000

- Cheltuieli privind energia si apa

14.507.000

- Alte cheltuieli

1.250.000

CHELTUIELI CU PERSONALUL (Nr. Personal estimat = 725 persoane)

16.471.480

Cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți, din care:

598.020

- Cheltuieli privind chiriile

8.020

- Prime de asigurare    ■    •••■» ,

65.000

- Consultanta juridica

200.000

- Cheltuieli privind întreținerea și funcționarea tehnicii de calcul

200.000

- Cheltuieli cu pregătirea profesională

125.000.

Alte cheltuieli de exploatare

1.000.000

Sursa: CHESTIONAR privind perspectivele activităților de administrare a domeniului public și prin noile companii -COMPANIA MUNICIPALĂ PARCURI.ȘI GRĂDINI BUCUREȘTI S.A.


Costurile investiționale estimate de companie pentru asigurarea dotărilor necesare sunt substanțiale. Acestea vor trebui amortizate pe seama veniturilor realizate din prestarea serviciilor de administrare a parcurilor și grădinilor (Tabel 14.)

Tabel 14 Costurile estimate care trebuie suportate de companj prestării/fumizării serviciului la începerea activității


Autovehicule

- Autobasculante 3,51 Autobasculante-



-    Autoplatformă de lucru la înălțime

-    Autocisterne

Utilaje

-    Buldo excavator

-    Mini încărcătoare cu accesorii

-    Tocător de crengi

9.580.000

Dotări specializate prestării/furnizării serviciului

- Motocoase (trimmer), Mașină de tuns gazon, Raider, Moto sape, Generator sudură, Generator curent, Aparat de sudură invertor, Freză zăpadă, Suflanta frunze cu sac colector, Drujbă (pentru o mână), Edmondor, Drujbă MS 441, Flex 230mm, Flex 125mm, Motopompa 2”, Pompă electrică submersibilă, Atomizor, Fierăstrău circular portabil, Fierăstrău vertical, Foarfecă de gard viu, Mașină de găurit, Ciocan rotopercutor mic, Ciocan rotopercutor mare, Pikamer de 10,5 kg, Pikamer de 32 kg, Moto burghiu 300mm, Mașină de înșurubat și găurit 18v, Mașini semănat gazon

1.817.745

Sursa: CHESTIONAR privind perspectivele activităților de administrare a domeniului public și prin noile companii -COMPANIA MUNICIPALĂ PARCURI ȘI GRĂDINI BUCUREȘTI S.A.


I

I

I

I

I

I

I

I

I


întreținerea corespunzătoare a spațiilor verzi dar și extinderea acestora la nivelul municipiului București are un impact financiar semnificativ la nivelul comunității. Imediata vecinătate a spațiilor verzi este pozitiv legată atât de prețurile proprietăților rezidențiale* cât și de cel al proprietăților comerciale -proprietățile cu vedere spre parcuri având un preț mai mare cu 5-7%3 4. Dezvoltarea, întreținerea și gestionarea spațiilor verzi generează oportunitatea unor locuri de muncă și pot avea beneficii indirecte asupra economiei locale prin încurajarea unor investiții și dezvoltări imobiliare în zonă.


6.2.


Motive de ordin social


București este capitala României și, în același timp, cel mai populat ora locuitori (2011) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. Cor unor estimări ale unor specialiști, Bucureștiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar în următorii cinci arii, acest număr va depăși patru milioane. La acestea se adaugă faptul că localitățile din preajma orașului, care vor face parte din viitoarea Zonă Metropolitană, însumează o populație de aproximativ 430.000 de locuitori.

Fiecare bucureștean beneficiază de aprox 22 mp de spațiu verde, cu mult mai puțin față de media impusă de Uniunea Europeană, de 26 de metri pățrați pe cap de locuitor. Norma de 26 de mp impusă de UE este




locuitor, care includ parcuri, cimitire, aliniamente stradale și păduri. Sectorul 1 are cea mai mare suprafață verde (77,19 mp per capita), în mare parte datorită pădurii Băneasa, în timp ce sectorul 2 are suprafața verde cea mai mică (12,43 mp). Uniunea Europeană cerea, însă, ca până în 2013 să se atingă cifra de 26 mp pe cap de locuitor.

Psihologia socială confirmă faptul că cei mai mulți oameni manifestă un atașament puternic, chiar dacă uneori vag conștientizat, față de lumea naturală (pădurea, muntele, izvorul, iarba ș.a.). Biologii au lansat ipoteza biofiliei, potrivit căreia dependența omului față de lumea naturală s-ar extinde mult dincolo de preocupările sale privind asigurarea bunăstării materiale, vizând totodată și unele nevoi de semnificație mai abisale (J. Kendall, T. Crompton, 2008, E. O. Wilson, 1984, E. O. Wilson, S. Kellert, 1993 ș.a.) Ținând cont de faptul că la nivel mondial, modul de viață urban va îngloba, în anul 2020, mai mult de jumătate din locuitorii planetei, având, în prezent, un ritm mediu anual de extindere de circa două procente, la marile probleme cu care se confruntă majoritatea orașelor lumii, precum intensificarea traficului, poluarea atmosferică, criza de locuințe, acumularea de deșeuri etc., se adaugă și reducerea, pe .alocuri dramatică, a spațiilor verzi, prin convertirea acestora în suprafețe ocupate cu construcții. Restrângerea spațiilor verzi accentuează masiv riscurile ecologice "urbane, având un impact negativ imediat asupra viabilității și sustenabilității acestora, asupra calității vieții și stării de sănătate a populației. Deja, de mai multe decenii, creșterea densității locuitorilor din zonele urbane produce o „foame” crescândă de spațiu. în paralel cu evoluția teritorială tentaculară a marilor orașe, s-au modificat structura, arhitectura și design-ul urbanistic, de cele mai multe ori, în detrimentul spațiilor verzi.

Funcțiile sociale ale parcurilor și grădinilor din Municipiul București:

Relaxare și sport - Activitățile relaxante constituie, fără îndoială, funcția principală a parcurilor și grădinilor: mersul pe jos, cu bicicleta, picnicking, călărie, contemplare, canotaj, etc.

Observarea naturii - Spațiile naturale din cadrul orașelor sunt din ce în ce mai aproape de a deveni locuri pentru publicul larg, în care descoperă natura. Principala motivație pentru vizitatori este de a urmări păsările migratoare care zboară peste parcuri sau sezoniere .

Activități educaționale - Toate parcurile din București au pus în practică acțiunile care au ca scop prezentarea mediului natural vizitatorilor sau alte activități social-educaționale: ateliere în aer liber, concerte, expoziții etc..

Participarea la echilibrul orașului - Spațiile verzi naturale sau create participă la: peisaj, cadrul






Efectul unei bariere verzi în țesătura mediului urban - Spațiile dedicate parcurilor și grădinilor sunt foarte importante în structura geografică a orașului, constituie o limită pentru răspândirea urbană, în diversificarea teritoriul său și a peisajului, în crearea continuității.

Efectul de identitate a cetățeanului - Parcurile și grădinile pot ajuta populația să se simtă ca cetățeni responsabili în oraș și a mediului.

Efectul modului de viață asupra sănătății - Diferite studii epidemiologice au arătat că un cadru de viață, inclusiv a spațiilor verzi, sunt foarte favorabile pentru o stare bună de sănătate. în cadrul unor campanii specializate, anumite parcuri și grădini pot primi pacienți de la centre de sănătate specializate. Peisajul - Peisajul constituie un remarcabil patrimoniului în numeroase situri: peisajul panoramic spectaculos, copaci excepționali, peisaj evaluat de către pictori etc

Patrimoniul cultural și istoric - Numeroase elemente interesante într-un sens istoric sau cultural pot fi prezente în parcurile și grădinile orașului: arhitectura rurală, situri arheologice, edificii de cult etc.


6.3.


Motive de mediu



Activitățile propuse a se desfășura pe în cadrul serviciului vop^rebupSă respecte nor privind protecția mediului. Nu pot fi identificați factori de meniți care să poată fi influențați în mod direct de către serviciul prestat. Impactul de mediu al fiecărei investiții în parte precoizate pentru serviciul parcuri și grădini, urmează să fie evaluat, analizat și aprobat la realizarea fiecărei proiect în parte. Cu toate acestea spațiile verzi din cadrul habitatealor urbane în general și parcurile și grădinile în special au influențe pozitive directe și indirecte asupra mediului. Este binecunoscută importanța spațiilor verzi pentru îmbunătățirea calității aerului pe care îl respirăm, prin aportul de oxigen pe care plantele îl aduc. Pe lângă acest aspect însă, spațiile verzi aduc multe alte beneficii asupra calității vieții noastre, în general. Astfel, spațiile verzi previn eroziunea solului și îmbunătățesc absorbția apelor pluviale, conferind un bun drenaj al acestora. Copacii au capacitatea de a absorbi substanțele poluante. S-a demonstrat că 20 de copaci maturi, pot compensa poluarea produsa de o mașină ce parcurge 100 de km într-o zi. Totodată copacii sunt cei care împiedică supraîncălzirea zonelor în care există suprafețe întinse de beton și asfalt. In marile orașe temperaturile ridicate se resimt mult mai puternic decât în zonele cu vegetație, întrucât aceste suprafețe absorb căldura și o retransmit mediului ridicând astfel și mai mult temperatura resimțită. Un alt rol important al vegetației, în special copaci și arbuști, este acela de reducere a poluării fonice, prin crearea unor ecrane fonoabsorbante de vegetație deasă.

Spațiile verzi influențează și starea de bine a oamenilor, expunerea în zone cu vegetație bogată având un rol benefic asupra stării generale a oamenilor și în diminuarea stresului.

Zonele verzi reprezintă cea mai bună alegere și pentru joaca celor mici, pentru recreere, pentru plimbări și activități diverse în familie, picnicuri, sau pentru dezvoltarea activităților sociale.

In acelați timp, vegetația oferă un habitat pentru o varietate de păsări, animale, insecte și alte organisme, înțelegând astfel că spațiile verzi sunt importante nu doar pentru om, ci și pentru celelalte viețuitoare.

Și nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere aspectul estetic pe care spațiile verzi îl oferă, în zonele de câmpie, așa cum este și cazul municipiului București, cu suprafețe reduse de pădure, parcurile și grădinile au o influență deosebit de favorabilă asupra mediului înconjurător, au rol de protecție climatică. Acestea reduc viteza vântului pe o distanță egală cu 5 până la 10 ori lățimea lor. Astfel vântul suferă o reducere a vitezei și unele modificări locale ale direcției, în special în apropierea

La nivelul României, suprafața între 19,29 - 21,98 m2. Acești indic de cartier, grădini în complexe de 1





plantate etc.) (ANPM - raport anul 2016). Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, din totalul de 24.103 de hectare din zonele urbane ale României, 4512 hectare se găsesc în Capitală.

Practic, acestea reprezintă suprafața parcurilor, a grădinilor publice, a terenurilor bazelor sportive și a scuarurilor de pe marile bulevarde bucureștene.

Se apreciază că Bucureștiul a pierdut, din 1990 și până în prezent, peste 1,5 milioane de arbori, ritmul dispariției zonelor verzi fiind apreciat la 100 ha/an, fapt care explică înjumătățirea suprafeței spațiului verde al Capitalei


i

I ’•

I

Poluarea aerului.

Pentru atingerea obiectivelor locale de calitate a aerului pentru Mgfjjefpiul București încadrării/menținerii concentrațiilor poluanților atmosferici, respectiv oxizii de azot, pulberile in suspensie (PM 10 si PM 2,5) si benzenul, în valorile limită/țintă prevăzute de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului, Municipalitatea a elaborat Planul Integrat de Calitate a Aerului ce cuprinde măsuri eficiente de îmbunătățire a calității aerului, o pondere importantă având conservarea, ameliorarea și extinderea spațiilor verzi publice.

Prezența spațiilor verzi în mediul urban s-a dovedit a fi necesară nu numai din punct de vedere estetic ci și din punct de vedere al rolului arborilor în diminuarea concentrațiilor de noxe din atmosferă, acționând ca adevărate filtre biologice cu impact pozitiv asupra sănătății populației.

Un grup de organizații internaționale cu responsabilități în mediul înconjurător și sănătate a constatat că poluarea determină anual de 234 de ori mai multe decese premature decât conflictele.

Astfel, un nou raport dat publicității de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății și cu alte câteva institute cu activități în ce privește mediul înconjurător, reunite cu prilejul celei de-a doua Adunări a Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEA-2), atrage atenția că mai mult de un sfert din copiii cu vârste mai mici de cinci ani din întreaga lume mor din cauza degradării și poluării mediului.

Poluarea fonică.

Zgomotul este un factor de mediu prezent pe măsura dezvoltării urbane, creștere:



îdiul ambiant, efectul discanfortant crescând icule, aglomeram și creștetea de


populației din zonele de locuit. Habitatul modem se caracterizează prin degradarea petofctan^htă a * ■

mediului sonor urban, studiile recente evidențiind o dinamică ascendentă a nivelurilor expuWeâipjfî ultimii douăzeci de ani, cu aproximativ 20 dB(A) în orașele mari supraaglomerate. Zgomotul cauzat de trafic, industrie și activități recreative este o problemă din ce în ce mai mare. în orașe, traficul rutier este una dintre principalele surse de poluare fonică, aproape 70 de milioane de europeni fiind expuși zilnic la niveluri de zgomot care depășesc 55 de decibeli. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, expunerea pe termen lung la aceste niveluri ridicate de zgomot poate duce la creșterea tensiunii arteriale sau la apariția infarctului miocardic. Păsările și animalele au și ele de suferit din cauza zgomotului. Deși unele vietăți au capacitatea de a se adapta la mediul urban, s-ar putea ca poluarea sonoră să le determine pe unele dintre ele să-și părăsească habitatele în care se reproduc și se hrănesc în mod obișnuit.

Parcurile și grădinile au constituit întotdeauna bariere naturale și împotriva acestui tip de poluare. Masele dese de frunziș interceptează energia fonică a surselor de zgomot, în măsura în care plantațiile sunt compacte și dacă se întind pe suprafețe destul de mari, late. Cercetările au arătat că o perdea cu lățimea de 200-250 m poate absorbi zgomotele orșului, inclusiv de pe marile bulevarde, reducându-le cu 35-45 decibeli. Un relief variat și alte obstacole duce la rezultate remarcabile pentru reducerea zgomotelor, oferind adevărate "oaze de liniște’’ pentru locuitorii Bucureștiului.

în orașe, plantațiile stradale, plantațiile rare dintre construcții, scuarurile cu suprafață mică reduc foarte puțin zgomotul (cu doar 4-5 dB), având un efect insesizabil. Dar în parcuri și grădini, acolo unde există plantații dese, perimetrele, vizitatorii resimt efectul antifonic al vegetației, prin senzația de liniște, efect maxim în sezonul de vegetație. Pentru obținerea efectului antifonic maxim, se combină de regulă diferite modelări de relief cu plantații dispuse în anumite tipare, cu rolul de a absorbi și de a disipa undele sonore.

De regulă, în parcuri și grădini, vegetația lemnoasă deține un procent important din suprafața spațiului verde, având un rol important în micșorarea vitezei vântului, atenuarea zgomotului de la eventualele surse din jur, purificarea aerului, separarea incintei față de vecinătățile incompatibile, delimitarea’și mascarea sectoarelor administrative, separarea diferitelor amenajări precum parcări, drumuri interioare de acces auto etc. Cu ajutorul vegetației lemnoase sau ..a diferitelor chioșcuri, treiaje sau pergole acoperite cu liane se realizează, în cadrul parcurilor, zone umbrite, dispuse în alternanță cu zonele însorite.

Protejarea solului.

Plantațiile masive de arhnri si arhnsti nreian nrin sistemul radienlar nrin ahsnrtie n narte din nnlnanti si

dinamizează excesul unor elemente contribuind la echilibrarea și fertilitatea solului. îndepărtarea frunzelor căzute este o practică antiecolp^rc^ l^îigă materia organică vegetația îmbunătățește porozitatea solului, prin urmare crește



i sedimentare. Dacă-terenul este încântă


I

I

I

I

I

I

!•

I

I

I

I

I

I*

I

I

I



vegetația fixează solurile prin eroziunea și alunecările de teren, folosind specijk profunde și bine ramificate, specii care drajonează.

Biodiversitate.

Biodiversitatea este o varietate imensă de ecosisteme, specii și gene care ne înconjoară - reprezintă asigurarea noastră de viață, oferindu-ne mâncare, apă, aer proaspăt, tratamente și adăpost, ne ferește de dezastre naturale și de boli și contribuie la echilibrarea climei. De asemenea, biodiversitatea reprezintă capitalul nostru natural, oferindu-ne servicii în cadrul unui ecosistem care ne susține economia. Deteriorarea sau diminuarea biodiversității pun în pericol aceste servicii: vom pierde specii și habitate, bogățiile și beneficiile pe care ni le oferă natura și rte punem astfel în pericol bunăstarea. Importanța habitatelor naturale, ca suport pentru toate speciile de floră și faună, a determinat adoptarea de către Uniunea Europeană a Directivei asupra Conservării Habitatelor Naturale și a Faunei și Florei Sălbatice (92/43/EEC), cunoscută ca Directiva Habitate. Scopul principal al acesteia este de a menține și reface habitatele naturale și speciile de interes european într-o stare de conservare favorabilă. în amediul urban acest lucru nu este posibil decât în cadrul parcurilor și grădinilor aferente orașului. Acest lucru este necesar să fie perpetuat și îmbogățit și de actualul administrator al serviciului parcuri și grădini din municipiul București.    c . ;

încă de la începutul secolului al XX-lea, în mai multe țări europene, s-au semnalat fenomene de uscare prematură a arborilor pe picior. Treptat, fenomene de uscare prematură a arborilor pe picior au apărut și s-au accentuat în majoritatea țărilor europene, precum și în unele țări de pe continentul nord-american. Fenomenul s-a agravat de la o etapă la alta, afectând la început, stejăretele, gorunetele și șleaurile cu stejar pedunculat sau gorun. Ulterior fenomenul a început să se manifeste nu numai în păduri, dar și în orașe, în cadrul parcurilor, grădinilor și aliniamentelor stradale. Uscări anormale, datorate poluării industriale, se semnalează la toate speciile forestiere aflate în zonele de impact. Gazele toxice și pulberile emanate în atmosferă au determinat o diminuare a proceselor fiziologice ale arborilor, reducerea sensibilă a creșterilor anuale de masă lemnoasă, uscarea și degradarea calitativă a lemnului, destructurarea solului, urmată de fenomene de eroziune și alunecare a terenurilor în pantă.

Extinderea construcțiilor, legale sau ilegale, în zonele din imediata vecinătate a parcurilor și grădinilor din București sau chiar în interiorul acestora, cu scopul de realizare ulterioara a unor zone rezidențiale sau localuri alimentare, generează o presiune puternică asupra acestor arii naturale.

Ca urmare a acțiunii cumulative a factorilor de poluare cu deficitul de umiditate, atacul dăunătorilor, s-a .accentuat fenomenul de uscare parțială a arborilor și arbuștilor.- De multe- ori efectele acțiunilor-antropice sunt greu sesizabile, alteori afectează_interesele economice ale omului, iar în unele împrejurări, când afectează biocenoze înțr^t^oî^f/^^a dreptul catastrofale pentru existenț populațiilor umane, din zonele respective..



Managementul deșeurilor. Conform reglementărilor UE cât și celor naționale, recuperarea deșeurilor reciclabile reprezintă o prioritate aflată înaintea eliminării prin depozitare. Măsurile necesare trebuie să genereze cea mai eficientă metodă de recuperare și reciclare, ținând cont de tipurile de deșeuri, de sursele de deșeuri și de compoziția diferită a dețeurilor. Cele mai întâlnite deșeuri colectate în cadrul parcurilor și grădinilor sunt:

•    Deșeuri de ambalaje,

•    Deșeuri vegetale,

•    Alte deșuri municipale

Deșeurile biodegradabile (deșeurile alimentare, deșeurile vegetale) se vor colecta astfel:

S Deșeuri vegetale din parcuri, grădini: colectare cu mașini adecvate ale CM Parcuri și grădini sau

închiriate și transportate la statia de tratare mecano-biologica rezultând compost verde utilizabil în parcuri și grădini ca îngrățământ. Acestea se vor colecta, în special, bianual: primăvara și

Deșeuri organice din parcuri și grădini transportați cu autospeciale adecvate



Deșeurile de ambalaje, deșeuri reciclabile, vor fi colectate selectiv reciclabile (hârtie + carton, metal + plastic, sticlă). Ulterior acestea v adecvate ale operatorului de salubrizare.

5* Actualul operator ALPAB a avut și preocupări pe linie de protecție a mediului, însă fără a avea o

i politică coerentă de reducere a efectelor negative asupra mediului în general și, în special, de ^îmbunătățire a calității aerului și extindere a suprafețelor de spațiu verde. Acest lucru a condus la;;

«■;întârzieri în angajamentele de respectare a normelor europene pe linie de protecția mediului,

£.1

referitoare la serviciul public de întreținere și administarare a parcurilor, grădinilor și spațiilor verzi« îf la nivelul municipiului București.    ;

7. Procedura de delegare a gestiunii serviciului de administrare a parcurilor și grădinilor

Serviciile de administrare a domeniului public sunt definite și reglementate de O.G. nr. 71/2002 privind - organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes

local, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit de art. 2 lit. a, acestea sunt definite ca reprezentând „totalitatea acțiunilor și activităților edilitar-gospodărești prin care se asigură administrarea, gestionarea și exploatarea bunurilor din domeniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale, altele decât cele date, potrivit legii, în administrarea altor servicii publice locale”.

Serviciile de administrare a domeniului public și privat sunt destinate satisfacerii unor nevoi ale £ comunității locale, contribuie la ridicarea gradului de civilizație și confort al acestora și grupează

activități edilitar-gospodărești și acțiuni de utilitate și interes public local.

Pe de altă parte în baza prevederilor Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, organizarea și reglementarea serviciilor de administrare a domeniului public și privat constituie dreptul exclusiv al autorităților administrației publice locale.

în exercitarea acestui drept, Consiliul local are posibilitatea de a adopta hotărâri care să asigure funcționarea corespunzătoare a serviciilor de administrare a domeniului public și privat al unității

administrativ-teritoriale.




Potrivit prev. art. 10 din OG nr. 71/2002, privat se poate organiza în următoarele mod

a)    gestiune directă;

b)    gestiune indirectă sau gestiune delegată

Pentru exploatarea eficientă a activităților


lilitar-gospodăreștrearecompun serviciul


domeniului public și privat, autoritatea publică locală răspunde direct de organizarea, finanțarea, gestiunea și controlul activității, având însă posibilitatea de a încredința sarcinile și responsabilitățile proprii cu privire la gestiunea propriu-zisă a serviciului și administrarea infrastructurii necesare, unor operatori prestatori de servicii de administrare. Activitățile se pot transmite spre administrare, gestiune și exploatare, fie unui compartiment din aparatul propriu de specialitate sau unui serviciu public înființat în subordinea autorității publice, cum este cazul gestiunii directe, fie unui operator societate pe acțiuni cu capital al unității administrativ-teritoriale, înființată de autoritățile administrației publice locale, cum este cazul gestiunii indirecte (art. 12 din OG nr. 71/2002).

„ Conform Art. 12 din OG nr. 71/2002:

“ ”(1) în cazul gestiunii indirecte sau gestiunii delegate autoritățile administrației publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau la mai mulți operatori cărora le încredințează, în totalitate sau numai în parte, în baza unui contract de delegare a gestiunii, sarcinile și responsabilitățile proprii cu privire la gestiunea propriu-zisă a serviciilor, precum și la administrarea și exploatarea infrastructurii edilitar-urbane necesare realizării serviciilor.

(2) Gestiunea indirectă sau gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori fumizori/prestatori de servicii de administrare a domeniului public și privat, care pot fi:

a)    societăți comerciale pe acțiuni cu capital al unităților administrativ-teritoriale, înființate de autoritățile

administrației publice locale:    ___

b)    societăți comerciale pe acțiuni cu capital privat, intern sau extern;

c)    societăți comerciale pe acțiuni cu capital mixt, public și privat.    .

înființarea CMPGB are un scop de interes public, în conformitate cu prevederile art. 36, alin. (1), alin. (2) lit. d) și alin. 7 lit. a) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare. Conform acestui articol 36 {Secțiunea a 2-a Atribuțiile Consiliului local):

"(1) Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în comtigitejggii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în comr^n^ a^ot^^b^țăți ale administrației publice locc, sau centrale.



(2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții: [...]

d) atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni; [...]

(6) în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local:

a) asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea

serviciilor publice de interes local privind: [...]

7.    ordinea publică;    ----------------------------

8.    situațiile de urgență;    i ,    , . . C ,

9.    protecția și refacerea mediului; [...]

11. dezvoltarea urbană; [...]

13. podurile și drumurile publice; [...]

16. activitățile de administrație social-comunitară; [...]    J țfo    §«A

75. punerea în valoare, în interesul comunității locale, a resurselor-nattfrale de pe razafâ    *1/

U. /    <?//

unității administrativ-teritoriale;

19. alte servicii publice stabilite prin lege. ”

Nerespectarea prevederilor Regulamentul de organizare și funcționare sau furnizarea de informații false... către CGMB atrage răspunderea contractuală, administrativă, civilă sau penală, după caz. în conformitate cu prevederile art. 45. alin, 6 din Legea nr, 215/2001 a administrației publice locale,

republicată, cu modificările si completările ulterioare, studiul de oportunitate însoțit de întreaga

documentație va fi prezentat spre dezbatere si aprobare CGMB.

Indiferent de modalitatea de gestiune adoptată, gestiune directă sau delegată, activitățile specifice componente ale serviciilor de administrare a domeniului public și privat sunt organizate și se desfășoară pe baza regulamentului serviciului și a caietului de sarcini, aprobate prin hotărâre a CGMB, în conformitate cu regulamentul-cadru, respectiv cu.caietul de sarcini-cadru.

în ceea ce privește bunurile prin intermediul cărora sunt fumizate/prestate activitățile CMPGB, acestea pot fi date în administrare și exploatare sau puse la dispoziție și exploatate, în baza hotărârii de dare în administrare, respectiv în temeiul Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanței Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților nrhane șL rura1eJ T.egii nr 27.3/7006 .privind finanțele puhlire loeale7 HI


centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și Ordinului Ministrului Finanțelor 1718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea și actualizarea inventarului centraî bunurilor din domeniul public al statului.

înființarea companiei municipale pentru administrarea parcurilor și grădinilor este justificată de Legea nr. 273/2006. privind finanțele publice locale, care prevede la Art.35:

” [...] (2) Autoritățile deliberative pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăți comerciale sau la înființarea unor servicii de interes public local ori județean, după caz, în condițiile legii. Autoritățile deliberative pot hotărî achiziționarea, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, de acțiuni la societățile la a căror constituire au participat cu aport de capital sau în natură și pot majora sau diminua capitalul social al acestora, în condițiile legii. ”

Cadrul legal este definit de normele de drept enumerate mai sus, la care se adaugă Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109 din 30 noiembrie 2011 privind guvemanța corporativă a întreprinderilor publice, ,publicată Monitorul Oficial partea I, nr. 883 din 14 decembrie 2011.

Apreciem că față de normele legale enumerate mai sus, gestiunea indirectă a serviciului de administrare și exploatare a parcurilor și grădinilor de pe domeniul public al Municipiului București se poate face fără a se publica anunțul privind delegarea serviciului pe SEAP, fără licitație publică, în temeiul art. 36 din Legea 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 392 din 23 mai 2016 și a următoarelor texte de lege enumerate în continuare, pe care le invocăm în sprijinul susținerilor noastre:

• Constituția României TITLUL VI, Art. 148 :

”[...] (2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din iegile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

(3)    Prevederile alineatelor (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, și pentru aderarea la actele de : revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.

(4)    Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului (2). [...]”

Legislație europeană---

3.1. Directiva 2014/23/UE a Parlamentulur^Efto^a^si a Consiliului European din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de cona^sjimpj'' ~>x





3.2. Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului Euro' februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE;

Transpuse în legislația națională prin:

■    Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, publicată în M.O. nr. 390/23.05.2016;

■    Norme de aplicare: Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, publicată în M.O. nr. 423/06.06.2016;

■    Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, publicată în M.O. nr. 390/23.05.2016;

■    Norme de aplicare: Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, publicată în M.O. nr. 423/06.06.2016;

■    Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 392/2016;

■    Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea CNSC, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 393/2016.

în această situație, invocăm aplicabilitatea directă a dreptului comunitar, adică dreptul oricărei persoane fizice sau juridice a unui stat membru al Uniunii Europene, de a beneficia de toate sursele dreptului comunitar. Normele de drept comunitar se aplică direct, chiar dacă nu ar fi transpuse în legislația națională. Principiul aplicabilității directe este unul dintre cele mai importante principii de drept comunitar și prevede că legislația europeană conferă cetățenilor statelor membre drepturi și obligații, pe care le pot invoca în fața tribunalelor naționale și comunitare. Altfel spus, nu numai instituțiile europene și statele membre sunt afectate direct de dreptul comunitar, ci și cetățenii.

Principiul a fost adoptat în urma demersurilor Curții Europene de Justiție, care, în pofida opoziției unor state membre, a stabilit în Cazul 26/62, Van Gend & Loos, aplicabilitatea directă a întregului drept comunitar. Principiul aplicabilității directe are o semnificație deosebită, deoarece apăra drepturile cetățenilor și consolidează locul dreptului european în cadrul dreptului național5.

Directivele 2014/23/UE6 și 2014/24/UE7 includ gestiunea indirectă ca nouă modalitate, respectiv atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii serviciilor de administrare a domeniului public și privat al UAT operatorilor ”in house”, care duce la lărgirea sferei modalităților de delegare a serviciilor

6    DIRECTIVA 2014/23/UE A PARLAMENTULUI EURQ contractelor de concesiune

7    DIRECTIVA 2014/24/UE A PARLAMENTULUI de abrogare a Directivei 2004/18/CE






de administrare a domeniului public și privat al UAT, gestiunea indirectă fi delegate în care UAT/ADI atribuie în mod direct, fără licitație, contractul serviciilor de administrare a domeniului public și privat al UAT operatorilor „in house”.

Operatorii „in house” sunt societăți comerciale înființate și controlate de UAT ori de asociații de UAT constituite în ADI. în reglementarea europeană se cumulează funcția de operare îndeplinită de societatea comercială căreia i se deleagă în mod direct gestiunea serviciilor de administrare a domeniului public și privat al UAT, cu funcția de reglementare îndeplinită de autoritățile deliberative ale UAT.

Trebuie precizat faptul că asigurarea unui control al operatorului „in house” similar celui exercitat asupra propriilor servicii (ca parte a aparatului administrativ), presupune, în mod cumulativ, îndeplinirea condițiilor de control asupra acestei întreprinderi și înlăturarea posibilității operatorului respectiv de a avea o orientare spre piață și o marjă de autonomie care ar periclita controlul exercitat de UAT/UAT afiliate prin ADI. Condițiile de control prezumă existența unui control al operatorului in house similar celui exercitat asupra propriilor servicii.

Menționăm că operatorul „in house” este o societate comercială care prestează activitățile economice delegate, corespunzătoare serviciilor de administrare a domeniului public și privat al UAT, fiind inevitabilă orientarea acestuia spre piață.

Luând în considerare caracterul restrictiv pentru piață al măsurii de atribuire directă către operatorul „in house”, o asemenea soluție se impune ca fiind singura opțiune viabilă din punct de vedere economic, în acest sens, având în vedere faptul că operatorul in house este o întreprindere orientată, prin natura sa, spre obținerea de profit ca rezultat al activității sale pe o piață de monopol, trebuie instituite măsuri care să împiedice această entitate de a se comporta în mod unilateral față de clienții săi, ori de a se angaja în acțiuni anticoncurențiale pe piețe relaționate cu piețele serviciilor de administrare a domeniului public și privat al UAT, libere spre concurență prin natura lor, astfel încât să denatureze sau să restrângă ori chiar să înlăture concurența de pe aceste piețe.

Gestiunea delegată a serviciilor de administrare a domeniului public și privat al UAT implică punerea la dispoziția operatorilor a sistemelor de administrare a domeniului public și privat al UAT aferente serviciilor delegate, precum și dreptul și obligația acestora de a administra și de a exploata aceste sisteme.

Legislația aplicabilă este cea menționată mai sus, cu mențiunea că prin Legea nr. 174/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative cil impact asupra domeniului achizițiilor publice;-în vigoare de la 21-iulie 2017, s-a aprobat

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58 din l^sentem^rie 2016 pentru modificarea și completarea

.<<< As

unor acte normative cu impact asupra domenwfi a; României, Partea I, nr. 738 din 22 septembme



3 lofpublice, publicată în Monitorul Oficial al ătparea^modificare: la articolul IIpunptâ2^/^'


articolul 52 se abrogă. Ca urmare nu mai este nevoie de notificarea Consiliului Concurenței, în contextul în care avizul acestuia nu mai este necesar pentru delegarea directă a gestiunii unui operator înființat de Municipiul București prin CGMB.

Pentru determinarea procedurii de delegare s-a avut în vedere fluxul informațional prezentat în figura 5, flux determinat de reglementările cuprinse în Ordonanța de Guvern nr. 71/2002 actualizată, privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local.




I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I




• bl. de.

CS+TDOF

■    Ridt*enjl

i Rfețt. uniUiKIUiU

Figura 5. Fluxul informațional privind delegarea serviciilor ADPP determinat de reglementările cuprinse în Ordonanța de Guvern nr. 71/2002 actualizată



administrației publice locale (Art. 12, alin (2) lit. a). în cazul gestiunii indirecte sau gestiunii delegate autoritățile administrației publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau la mai mulți operatori cărora le încredințează. în totalitate sau numai în parte, în baza unui contract de delegare a gestiunii, sarcinile si responsabilitățile proprii cu privire la gestiunea propriu-zisă a serviciilor, precum si la administrarea și exploatarea infrastructurii edilitar-urbane

necesare realizării serviciilor (Art. 12, alin (1).

• Delegarea gestiunii serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat se poate realiza prin negociere directă, în cazul operatorilor cu capital al unităților administrativ-teritoriale, înființați de autoritățile administrației publice locale sau rezultați ca urmare a reorganizării administrative din rațiuni operaționale și economico-financiare a serviciilor de administrare a domeniului public și privat (OG 71/2002, art. 13, alin (2) lit. a).

Se impune precizarea că serviciul care va fi delegat nu intră sub incidența respectării criteriilor Altmark deoarece în cadrul studiului de oportunitate s-a specificat în mod expres că operatorul căreia i se va delega prin atribuire directă serviciul nu va beneficia de compensație de la bugetul local al municipiului București. Hotărârea Altmark se aplică pentru a determina dacă o anumită compensație pentru un serviciu public constituie ajutor de stat, indiferent de sectorul economic în cauză.

în această situație analizată, având în vedere că operatorului i se atribuie direct un contract de delegare a gestiunii unui serviciu public, iar tariful său, care acoperă integral cosțurile, este plătit de către autoritatea care i-a delegat gestiunea serviciului drept contravaloare pentru serviciile prestate de operator municipalității, nu se pune problema acordării de către CGMB avreunej compensații financiare pentru prestarea servicului. Considerăm astfel că nu se ridică problema ajutorului de stat și implicit a îndeplinirii criteriilor Altmark, care vizează strict acordarea de compensații pentru prestarea servicului.

reglementate de O.G. nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local, cu modificările și completările ulterioare.

Conform art. 13 alin. (7) din OG 71/2002 cu modificările și completările ulterioare:

” Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de administrare a domeniului public și privat cuprinde în mod obligatoriu'.

[...]

g)    indicatorii de performanță, stabiliți prin caietul de sarcini și regulamentul de serviciu privind calitatea și cantitatea serviciilor prestate și modul de evaluare a acestora, condiții și garanții;

h)    tarifele practicate și procedura

de stabilire, ajustare, avizare și aprobare a acestora;

i)    modul de tarifare și încasare a contravalorii serviciilor fumizate/prestate;

i) nivelul redevențelor;

n) condiții privind transmiterea bunurilor la expirarea contractului;

q) clauze privind administrarea patrimoniului public și privat încredințat; [...]”

Propunem ca nivelul redevenței care urmează să fie plătit de companie către CGMB să fie stabilit prin contractul de delegare al serviciului.

Facem precizarea că în conformitate cu prerogativelor care îi revin, Consiliul General al municipiului

, București stabilește, prin HCGMB, nivelul redevenței ■ pentru utilizarea infrastructurii de prestare a serviciului.


criterii obiective, cum ar fi necesitatea amortizării activelor fixe netransferabile.

în principiu, perioada de valabilitate a actului nu trebuie să depășească perioada necesară amortizării

celor mai importante active necesare pentru prestarea SIEG - serviciu de interes economic general.

Investițiile pe baza cărora se justifică perioada de atribuire trebuie clar precizate în actul de încredințare, fără a exista posibilitatea adăugării de noi investiții, pe parcurs, pentru a permite prelungirea artificială a duratei acestuia.

Limitarea duratei de atribuire a serviciului, în funcție de nivelul investițiilor necesare și al costurilor nete care incumbă operatorului pentru furnizarea serviciului, ar trebui luată în considerare și în cazul în care serviciul de administrare a domeniului public și privat al UAT nu este organizat ca SIEG.

Durata pentru care autoritatea contractantă încredințează , efectuarea serviciului de administrare a - domeniului public și privat al UAT unui singur operator devine un element esențial. Astfel, durata derulării unui astfel de contract trebuie fixată ținând cont de necesitatea garantării stabilității economice

și financiare a operatorului și pentru garantarea recuperării costurilor asociate investițiilor realizate.

Legea 100/2016 a concesiunilor de servicii, în legătură cu durata concesiunii, are următoarele prevederi în Articolul 16:

(1)    Durata contractelor de concesiune este limitată, în scopul evitării denaturării concurenței.

Entitatea contractantă estimează durata concesiunii pe baza lucrărilor sau a serviciilor solicitate.

(2)    Pentru concesiunile de lucrări sau concesiunile de servicii a căror durată estimată este mai mare de 5 ani, durata maximă a concesiunii nu poate depăși timpul estimat în mod rezonabil necesar concesionarului pentru a obține un venit minim care să permită recuperarea costurilor investițiilor efectuate, a costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor, precum și a unui profit rezonabil.

Față ae raționamentele juridice făcute în cele ce preced, propunem ca durata contractului să nu

depășească 5 ani, cu posibilitatea prelungirii acestuia în—urma—renegocierii- prevederilor

contractuale;



10. Termenele previzibile pentru realizarea procedurii de încheiere a contractului

Față de raționamentele juridice făcute în capitolul 6 și față de prevederile art. 36 din Legea nr. 100/2016, contractul de gestiune al serviciului poate fi încredințat de către Municipiul București fără scoaterea la licitație a servicului, direct către CMPGB, motiv pentru care nu este necesară stabilirea prin studiul de oportunitate a unor termene privind procedura de încheiere a contractului.

Delegarea gestiunii serviciului de administrare și exploatare a parcurilor și grădinilor din municipiul București către CMPGB se va realiza prin negociere directă (lit.a), alin. (2), art. 13 din OG nr.71/2002), deoarece acesta este un operator cu capital al UAT București și este înființat prin HCGMB. Procedura aplicabilă va respecta reglementările în vigoare.

CGMB va stabili data încheierii contractului de delegare a gestiunii către CMPGB.





11. Matricea SWOT a delegării gestiunii administrare a parcurilor și grădinilor

Puncte tari

Menținerea responsabilității operatorului delegat în ceea ce privește administrarea și și întreținerea parcurilor și grădinilor din București.

Menținerea autorității nemijlocite a CGMB asupra activităților delegate.

Reducerea costurilor din perspectiva autorității locale prin implementarea unui management adecvat al costurilor. Posibilitatea unei gestionări adecvate a riscurilor de către autoritatea locală și de către operatorul delegat prin partajarea acestora și implementarea de măsuri de contracarare a manifestării lor.

Creșterea suprafeței de spațiu verde destinate parcurilor și grădinilor printr-o politică coerentă a CGMB, susținută de un serviciu public de calitate


Amenințări

Retrocedări ale terenurilor pe care în acest moment se află parcuri și grădini și distrugerea acelor zone prin amenajarea de construcții


Puncte slabe

CGMB, în virtutea exercitării nemijlocite a touturor    competențelor    și

responsabilităților care îi revin potrivit legii cu privire la fumizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, respectiv administrarea, funcționarea și exploatarea sistemelor de utilități publice aferente acestora, își va asuma o serie de riscuri de natură financiară în susținerea operatorilor.

Pe termen scurt sau mediu costurile de capital ale operatorului delegat pot fi semnificative ca volum, în condițiile dotării cu echipamente, utilaje, mobilier etc. specifice activității.

Efectuări de tăieri de arbori și arbuști, distrugerea rondourilor și amenajărilor floricole pentru a face loc diferitelor amenajări temporare necesare pentru festivaluri/concerte în cadrul parteneriatelor cu diferite organizații

Oportunități

Realizarea unei politici ecologice coerente, pe termen mediu și lung, a PMB referitoare la creșterea suprafeței de spațiu verde în arealul Municipiului București și


-SituațihjuridiceHmcerte-ale-anumitor-zone-

din parcuri și grădini aflate în litigiu această cauză există reticențe în




zonelor respective

•    Modificări ale fertilității solului și ale compoziției biocenozelor în cazul depozitării pe spațiul verde a diferitelor produse chimice prin diferite mijloace

•    Distrugerea calității mediului (sol, biodiversitate) în anumite zone din cadrul parcurilor și grădinilor prin interferarea cu spațiul construit ilegal sau legal

•    Influențe politice, juridice, economice pentru accesul spațiului construit (rezidențial sau de afaceri) în arealul parcurilor și grădinilor aflate în administrare.


din Municipiul București prin extinderea suprafețelor de spațiu verde amenajat în parcuri și grădini

•    Accesul la fonduri europene și la alte fonduri externe nerambursabile.

•    Leasing pentru cumpărarea de utilaje.

•    Recuperarea integrală a componentelor reciclabile printr-o politică de mediu coerentă.

•    Punerea în valoare a potențialului turistic al municipiului București prin atragerea unui număr mare de turiști intresați de evenimentele cultural sportive ce se vor desfășura în parcurile și grădinile din oraș.


12. Matricea riscurilor

administrare a parcurilor și grădinilor



Indiferent de forma de gestiune adoptată, activitățile specifice serviciilor de administrare a domeniului public și privat se organizează și se desfășoară pe baza unui caiet de sarcini și a unui regulament de serviciu, prin care se stabilesc nivelurile de calitate și indicatorii de performanță ai serviciilor, condițiile tehnice, raporturile operator-utilizatori, precum și modul de tarifare, facturare și încasare a contravalorii serviciilor fumizate/prestate (art. 10, alin (3)). Astfel, exigențele la care trebuie să răspundă un operator, care funcționează ca societate pe acțiuni înființată de municipalitate, căreia i-a fost încredințată gestiunea serviciului printr-un contract de delegare sunt aceleași ca și în cazul unui operator căreia i-a

fost delegat serviciul prin câștigarea licitației de atribuire a contractului de gestiune.

Repartiția riscurilor din punct de vedere al entității care își asumă responsabilitatea pentru eventualele consecințe ale manifestării acestora, este prezentată în tabelul următor.

Tabel 15 Matricea riscurilor pentru gestiunea serviciului parcuri și grădini în municipiul București

Categoria de Risc


Descriere


Consecințe


Riscuri de planificare și proiectare


Infrastructura

existentă

(reabilitare/mod

ernizare)


Infrastructură neadecvată cerințelor actuale referitoare la parcuri și grădini


Majorarea costurilor de prestare a serviciului datorate infrastructurii învechite sau amortizării    costurilor

investiționale în situația de modernizare sau reabilitare a infrastructurii destinate parcurilor și grădinilor.


Dotarea tehnică neadecvată a operatorului


In situația în care modul de atribuire a gestiunii serviciului se realizează prin delegare directă, către o companie înființată de municipalitate, trebuie să se acorde o mare atenție dotării tehnice necesare pentru prestarea, în condiții de eficiență, eficacitate și economicitate a serviciului.


Dotarea tehnică neadecvată a operatorului poate conduce la scăderea drastică a calității serviciului și la prestarea acestuia cu anumite costuri supradimensionatei

L_____________


Statutul juridic al terenurilor


In situația necesității de reabilitare/modemizare/exti ndere a parcurilor și grădinilor pot apărea blocaje, dacă statutul juridic al terenurilor nu este clar sau    există

procese/revendicări pe rol.


întârzieri în începerea sau finalizarea proiectelor de investiții în parcuri și grădini, reducerea    suprafețelor

administrate, ce pot conduce, ulterior, la majorarea costurilor investiționale.



înlocuiri de leleedilit are—


Lipsa unui GIS la nivelul municipiului-București


poate genera, în cazul unui proiect

reabilitare/modei ndere a rețelelor/


Costuri suplimentare și timp de implementare-peste cele-



distrugerea unor zone amenajate (în care s-au investit bani publici) din cadrul    parcurilor    și

grădinilor.

Utilizarea    de

materiale    de

slabă calitate

Creșterea    costurilor

investiționale sau de operare ca urmare a utilizării unor materiale    de    calitate

inferioară.

Creșterea costurilor de operare/investiționale și în anumite situații, apariția unor blocaje    în    furnizarea

serviciului, pe anumite perioade de timp.

X

Riscuri de întreținere și operare

Creșterea costurilor    cu

forța de muncă

Creșteri neprevăzute a costurilor cu forța de muncă ca urmare a deciziilor de ordin politic sau alte situații de conjunctură.

Creșterea costurilor totale ale operatorului.

X

Costuri    de

întreținere mai mari decât cele previzionate

Depășirea costurilor de întreținere față de cele planificate    în    BVC

(planificat).

Creșterea costurilor totale ale operatorului.

X

Veniturile Operatorului și cererea aferentă

Condiții extreme ale    mediului

economic general

Crize    economice

neprevăzute    la    nivel

internațional ce pot avea efecte puternice asupra echilibrului financiar al operatorului.

Diminuare a veniturilor operatorului ca urmare a unor dezechilibre    economice

puternice atât la nivel internațional cât și la nivel național.    !—

X

... ......

Condiții

nefavorabile ale mediului economic    pe

plan local

Capacitatea scăzută de finanțare a serviciului din partea PMB.

Diminuarea    veniturilor

operatorului, ca urmare ir scăderii    capacității    de

susținere a serviciului din punct de vedere financiar dp^ către PMB.    Q

i

Vi, v

Inflația

Un nivel neprevăzut al

inflației.

Afectarea    echilibrului

financiar al operatorului.

X

Riscur

financiare

Finanțare

suplimentară

Este necesară o finanțare suplimentară pentru anumite costuri neprevăzute, în vederea    asigurării

în conformitate cu ROF-ul

serviciului și cu normele legate de ajutorul de stat trebuie stabilite situațiile în

X

continuității serviciului.

-

care pot fi acordate finanțări

suplimentare de la bugetul pentru asigurarea

contifîim&tii serviciului.

l.



I

I

I

i

I

I

I

I

I

I

I

I*

I

I

I


Indisponibilitate a PMB de a finanța serviciul


Modificarea

dobânzilor

bancare


Schimbări

legislative

generale


Schimbări

politice


Retrocedări de terenuri prin hotărâri judecătorești


Inexistența unei politici coerente de creștere a suprafeței de


Primăria municipiului București nu mai are capacitatea financiară de a suporta serviciul pentru asigurarea unui nivel corespunzător de calitate a serviciului.


Variațiile dobânzilor pot influența pozitiv sau negativ valoarea finanțărilor prin credite asumate de operator.


Pot apărea anumite blocaje în prestarea serviciului sau calitatea acestuia poate scădea ca o consecință a faptului că serviciul parcuri și grădini este finanțat în cvasitotalitate de la bugetul local.


Creșterea sau diminuarea costurilor cu creditele angajate de operator.


Risc legal și de politică a PMB


Legi,    ordonanțe,

reglementări care afectează prestarea serviciului față de condițiile actuale.


Anumite schimbări la nivel politic ce pot influența cadrul general de prestare a serviciului de administrare a parcurilor și grădinilor; prin    concesionarea

terenurilor aflate în administrare către terți cu interese economice, ce vor conduce la distrugerea parcurilor și grădinilor și transformarea în zone construite.


Retrocedări de suprafețe din parcuri și grădini publice și trecerea în proprietate privată, ce pot conduce la distrugerea parcurilor și grădinilor    și

transformarea în zone construite


Spațiile verzi au scăzut în ultimii 25 de ani prin retrocedări discutabile și transformarea a zone întinse


Exigențe noi asupra modalității de prestare a serviciului.


Modificarea cadrului general de prestare a serviciului.


Restrângeri drastice prestarea serviciului.



Diminuarea    continuă a    X

suprafețelor    ocupate de

parcuri și grădini, urmare a retrocedării    către foștii


spațiu verde la nivelul Municipiului București


din parcuri în zone rezidențiale. La nivelul PMB nici o entitate evaluat și inventariatul, vederea înregistrffi®


proprietari a unor terenuri cu această destinație, ^posibilitatea ca procedura de fring^ment pe mediu sa fie



I

I

I

I

I

I

le

I

I

I

I

I

I*

I

I

I


contabilitate, terenurile aparținând    domeniului

public reprezentând parcuri, grădini și spații verzi. Deasemenea, nu au fost luate măsuri de întocmire a documentelor topografice pentru aceste terenuri și de intabulare a acestora.’ Consecința    acestei

deficiențe este cu atât mai importantă întrucât urmare a neevidențierii    și

neintabulării terenurilor ca domeniu public, acestea pot fi considerate de instanțe sau administrații locale ca domeniu privat al municipalității    și

retrocedate.


ar fi trebuit să aplice 47 de măsuri pentru reducerea poluării (inclusiv realizarea încă din 2013 a 26 mp spațiu verde/locuitor al capitalei) dintre care au fost puse în practică doar 15.


Riscuri legate de performanța operatorului în prestarea serviciului

Costuri unitare supraevaluate

Neutilizarea unor limite maxime de costuri 'unitare pe tipuri de operațiuni. •

Creșterea costurilor unitare ce rezulta în creșterea costurilor totale ale operatorului.

X

Lipsa definirii și delimitării clare a    activităților

din    cadrul

serviciului

în cadrul serviciului de

utilitate publică lucrările sau operațiunile realizate nu sunt clar definite și descrise, în vederea delimitării acestora.

Alocarea arbitrară a costurilor

pe activități.

X

Creșterea costurilor    ca

urmare    a

subcontractării

intermediarilor

Lipsa unor politici și strategii clare privind contractarea    și

aprovizionarea cu materiale de la producători direcți și limitarea    intermediarilor

prin    restricțiortarea

subcontractării.

Creșterea    costurilor

operatorului.

*

ș

_

X

i-

_115

Lipsa

indicatorilor de performanță ai serviciului

Nu sunt stabiliți indicatori de performanța care să stea la baza fundamentării solicitării    de    fonduri,

respectiv utilizării acestora;

Utilizarea    ineficientă-"^ a

fondurilor bugetului local ca rezultat a costurilor ridicate al operatorului în condițiile în care serviciul public parcuri și    grădini    nu    se

«d

autofinanțează.

Inexistența unei baze de date cu producători de

Nu sunt stabiliți indicatorii

de performanță cantaHvp Nu se negociază g^anții/jn^

iMlȘărea ineficientă a

-fendurff<ÎKbugetului local ca j^2$lt\ta cesturilor ridicate al




materiale dendro-floricole și    mobilier,

selectați    în

funcție    de

calitate    și

prețurile practicate

special legate de materialul dendro-floricol livrat. Nu se efectuează o selecție a furnizorilor în funcție de serviciul și materialul livrat, din punct de vedere calitativ și economic

operatorului în condițiile în care serviciul public parcuri

și    grădini    nu

autofinanțează.

se

JLxternalizarea masivă    a

serviciilor    de

amenajare    și

întreținere spații verzi,    prin

încheierea unor acorduri-cadru pe mai mulți ani, cu valori foarte mari, fără o analiză

comparativă a

costurilor

acestora

Nu sunt stabiliți indicatori de performanță tehnici și economici pentru serviciile extemalizate. Contractarea se face pe termen ling fără posibilitatea    denunțării

unilaterale datorită unei calități scăzute a serviciului

Utilizarea ineficientă a fondurilor bugetului local ca rezultat a costurilor ridicate al operatorului în condițiile în care serviciul public parcuri și    grădini    nu    se

autofinanțează.

X

Nefundamentare a    economico-

calitativă    a

sumelor pentru investiții peisagistice

Documentare    sumară,

întocmită prin completarea unor formulare de deviz, a unor    planșe    ale

amplasamentului și schițe sau fotografii cu mobilierul stradal.

Fundamentarea    sumelor

pentru investiții peisagistice nu are la bază date concrete privind locații stabilite pe zone și adrese precise

Utilizarea ineficientă a fondurilor bugetului local ca rezultat a costurilor ridicate al operatorului în condițiile în care serviciul public parcuri și    grădini    nu    se

autofinanțează.

X

13. Concluzii și recomandări


In urma analizei opțiunilor de gestiune a serviciilor de administrare a domeniului public și privai interes local având ca obiect administrarea, exploatarea și întreținerea parcurilor și grădinilor aflate în administrarea Primăriei Municipiul București a rezultat concluzia de a recomanda delegarea gestiunii prin negociere directă unui operator cu capital al unității administrativ-teritoriale în care se dorește dezvoltarea serviciului, respectiv municipiul București, din următoarele motive:

1.    CGMB poate atribui direct Companiei Municipale Parcuri și Grădini București SA, companie înființată de CGMB, contractul de delegare a gestiunii servicului public parcuri și grădini în municipiul București, în condițiile asigurării dotării corespunzătoare a acesteia cu mijloace materiale și umane, astfel încât începând cu 01.01.2018 să fie capabilă să furnizeze servicul în București, cel puțin la nivelul la care este furnizat în prezent.

2.    Dotarea tehnică a Companiei Municipale Parcuri și Grădini București SA în calitate de operator trebuie să se realizeze într-o manieră care să îi permită acestuia să obțină licențele și avizele necesare prestării serviciului, până la momentul încheierii contractului de delegare a gestiunii serviciului.

3.    Analiza informațiilor privind starea actuală a parcurilor și grădinilor aflate în administrarea PMB, în corelare cu cerințele tehnice și reglementative privind indicatorii de calitate, de mediu și sociali arată necesitatea, dar și posibilitatea efectuării unor procese investiționale majore de reabilitare, modernizare și mai ales extindere a suprafețelor ocupate de parcuri și grădini în cadrul municipiului, pe de o parte în scopul realizării unui serviciu calitativ la nivel european, care să conducă la creșterea calității vieții locuitorilor orașului, iar pe de altă parte îndeplinirea cerințelor europene referitoare la suprafața de spațiu verde per capia.

4.    Evaluarea performanței utilizării fondurilor publice prin aprecierea modului în care sunt cheltuite fondurile bugetului local impune adoptarea și monitorizarea continuă a unei serii de indicatori de performanță (de economicitate, de eficiență și de eficacitate și mai ales de calitate), astfel încât să se stabilească, dacă rezultatele obținute pot fi atribuite politicii manageriale a companiei și nu unor circumstanțe independente de aceasta.

5.    Un alt aspect sensibil îl reprezintă situația juridică a suprafețelor de teren care urmează să fie administrate. Se recomandă inventarierea și evaluarea spațiilor deținute de PMB sub formă de parcuri și grădini, întocmirea documentelor topografice și intabularea acestora

6. Se recomandă efectuarea analizei tehnico-economice a operatorului privind volumul investiților necesare pentru modernizarea și identificare^f8r^el0f^timale de prestare a serviciului respectiv, condiții de asigurare a cerinței europene



dk


Go


7. Compania Municipală Parcuri și Grădini București SA va trebui să echilibreze obiectivele sale economice cu obiectivele sociale și de mediu ale autorității locale, obiective impuse de necesitatea asigurării unui serviciu public care să corespundă exigențelor la nivel european, dar și exigențelor beneficiarilor săi (cetățenii municipiului București). Pentru a atinge obiectivele de creare a valorii publice și de extindere, Compania Municipală Parcuri și Grădini București SA ar trebui să funcționeze în concordanță cu o serie de linii directoare, astfel:

a.    Compania trebuie să fie administrată și gestionată în mod activ de către autoritatea locală prin stabilirea unei misiuni și a unor obiective clare, legate în primul rând de obiectivele și rezultatele sociale dorite pentru administrarea și întreținerea parcurilor și grădinilor în București.

b.    Calitatea de proprietar și de management activ necesită ca aceia care își asumă aceste roluri, în special consiliul de administrație și conducerea executivă, să îndeplinească condiții de capacitate organizatorică, capabilitate profesională și angajament față de integritate.

c.    Compania trebuie să asigure transparența activității desfășurate prin raportări ale performanței periodice, de calitate și de încredere. Acest lucru excede simplele raportări financiare, impunând o raportare integrată: economică, financiară, socială, de mediu etc. Acest lucru contribuie la consolidarea încrederii între autoritatea locală (proprietar) și cetățeni.

d.    Este necesară crearea unui echilibru intem-extem adecvat: ca orice organizație, compania municipală trebuie să dezvolte și să mențină o bună gestionare internă pentru a maximiza eficiența și eficacitatea în condiții de economicitate. Ar trebui să utilizeze inovații tehnologice pentru a furniza servicii care să răspundă nevoilor comunității în cadrul unor bugete restrânse și să obțină rezultatele scontate din punct de vedere economic și social.

14. Indexul tabelelor

Tabel 1 Date statistice din cele șase sectoare ale municipiului București.............................................11

Tabel 2 Cadastru verde pe sectoarele municipiului București..............................................................11

Tabel 3 Suprafețe aflate în administrarea ALPAB, 2007 - 2014..........................................................12

Tabel 4 Tipuri de suprafețe aflate în administrarea ALPAB, 2014.......................................................13

Tabel 5 Costul mediu pentru întreținerea și amenajarea unui mp de spațiu verde.................................23

Tabel 6 Valoarea cheltuielilor totale ALPAB (lei)...............................................................................24

Tabel 7 Valoarea cheltuielilor ALPAB privind parcurile și grădinile (lei)...........................................24

Tabel 8 Costul extemalizării activităților (salubritate, pază etc.)-lei.....................................................25

Tabel 9 Servicii extemalizate: plăți pentru salubrizare (mii lei)...........................................................25

Tabel 10 Valoarea cheltuielilor efectuate în regie proprie pentru amenajare și întreținere spații verzi

ALPAB (mii lei)..................................................................................................................................26

Tabel 11 Număr salariați ALPAB.......................................................................................................26

Tabel 12 Categorii principale de venituri (în funcție de natura veniturilor înregistrate: vânzări- material

dendro-floricol, din valorificarea produselor reziduale, revedente, locații de gestiune și chirii etc.)......27

Tabel 13 Buget de cheltuieli al Companiei Municipale Parcuri și Grădini București SA.....................29

Tabel 14 Costurile estimate care trebuie suportate de companie pentru dotarea minimă necesară prestării/fumizării serviciului la începerea activității...........................................................................29

Tabel 15 Matricea riscurilor pentru gestiunea serviciului parcuri și grădini în municipiul București.... 52


15. Indexul figurilor

Figură 1 Parcul Cișmigiu...............................

Figură 2 Parcul Unirii....................................

Figură 3 Parcul Herăstrău - intrare Expoflora Figură 4 Nuferi roz în Parcul Circului............



CAIET DE SARCINI

PENTRU SERVICIUL PUBLIC DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PI PRIVAT PRIVIND ACTIVITATILE DE AMENAJARE SI INTRETINEI PARCURILOR SI GRĂDINILOR DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

CAPITOLUL I.
OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI
Art 1.

Prezentul caiet de sarcini stabilește condițiile de desfășurare a activitatii operatorului serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si întreținere a parcurilor si grădinilor din municipiul București. Prin acest caiet de sarcini se stabilesc nivelurile de calitate si condițiile tehnice necesare funcționarii in condiții de eficienta si siguranța.

Art 2.

Prezentul caiet de sarcini a fost elaborat pentru a servi drept documentație tehnica si de referința in vederea stabilirii condițiilor specifice de desfășurare a serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si întreținere a parcurilor si grădinilor din municipiul București indiferent de modul de gestiune adoptat.

Art 3.

Caietul de sarcini face parte integranta din documentația necesara desfășurării serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si întreținere a parcurilor si grădinilor din municipiul București.

Art 4.

(1)    Prezentul caiet de sarcini conține specificațiile tehnice care definesc caracteristicile referitoare la nivelul calitativ, tehnic si de performanta, asigurarea in exploatare, precum si sisteme de asigurare a calitatii, terminologia, condițiile pentru certificarea conformității cu standarde relevante.

(2)    Specificațiile tehnice se refera la executarea lucrărilor, verificarea, inspecția si condițiile de recepție a lucrărilor, precum si la alte condiții ce deriva din actele normative si reglementările in legătură cu desfasurarea serviciului.

(3)    Caietul de sarcini precizează reglementari obligatorii referitoare la protecția muncii, la prevenirea si stingerea incendiilor si la protecția mediului, care trebuie respectate pe parcursul prestării serviciului.

Art 5.

Termenii si expresiile utilizați in prezentul caiet de sarcini simt cei utilizați in Regulamentul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si întreținere a parcurilor si grădinilor din municipiul București.

Art 6.

s.-./.ParcurileLsi grădinile dinmunicipiul București ce necesită a fi amenajate si intretinute sunt alcătuite din spatii verzi care au în componență rabate de flori anuale, obiecte decorative din lemn și jardiniere cu flori curgătoare, suprafețe înierbate și gazonate, plantații de trandafiri, garduri vii, tufe


I

I

I

I

I

I




amenajare si întreținere a parcurilor si grădinilor din municipiul București va asigura:

a)    respectarea legislației, normelor, prescripțiilor si regulamentelor privind igiena muncii, protecția muncii, gospodărirea apelor, protecția mediului, urmărirea comportării in timp a constuctiilor, prevenirea si combaterea incendiilor;

b)    exploatarea, întreținerea si reparația instatatiilor si utilajelor cu personal autorizat, in funcție de complexitatea instalației si specificul locului de munca;

c)    respectarea indicatorilor de performanta stabiliți in regulamentul serviciului;

d)    furnizarea către autoritatea administrației publice locale, respectiv autoritatea de reglementare locala a informațiilor solicitate si asigurarea accesului la documentațiile si la actele pe baza carora se realizează serviciul;

e)    prestarea serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si întreținere a parcurilor si grădinilor din municipiul București pentru toate spatiile verzi aflate in administrarea operatorului serviciului;

f)    aplicarea de metode performante de management care sa conducă la reducerea costurilor de operare;

g)    îndeplinirea obiectivelor de administrare a parcurilor si grădinilor prevăzute de Legea 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane, cu modificările si completările ulterioare;

h)    realizarea unui sistem de evidenta a sesizărilor si reclamatiilor si de rezolvare operativa a acestora,

i)    evidenta orelor de funcționare a utilajelor;

j)    evidenta consumurilor de materiale utilizate pentru prestarea serviciului;

k)    personalul necesar acoperirii tuturor activităților pentru prestarea serviciului;

l)    dotarea proprie cu instalații, echipamente specifice si cu piese de schimb necesare prestării activitatii;

m)    respectarea procedurilor tehnice de lucru specifice activitatii prevăzute in regulamentul de serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București;

n)    elaborarea programului anual de lucrări al operatorului, întocmit de către acesta si aprobat de către autoritatea administrației publice locale, odata cu bugetul de venituri si cheltuieli;

o)    alte condiții specifice stabilite de autoritatea administrației publice locale.

Art 8.

Obligațiile si răspunderile operatorului sunt cuprinse in regulamentul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București.

Art 9.

(1) In vederea realizării obiectului sau de activitate, operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul-Bucuresti- asigura administrarea^ exploatarea; întreținerea si protejarea.nrmatoarelor. obiective, a căror lista si descriere se regăsesc in Anexa 1 la prezentul caiet de sarcini:

A. Parcuri si grădini    / s



(2)    Bunurile mobile si imobile apartinand domeniului public si privat a aferente serviciului public de administrare a domeniului public si priv amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București vor fi inventariate si vor fi cuprinse in lista bunurilor publice anexata la contractul de delegare a gestiunii serviciului incheiat intre autoritatea administrației publice locale si operator.

(3)    Pe parcursul derulării contractului de delegare a gestiunii serviciului se vor include in lista bunurilor anexata si alte bunuri care fac obiectul activitatii operatorului si vor fi administrate in aceleași condiții in care sunt administrate bunurile publice si private incluse inițial in contract.

Art 10.

(1)    Finanțarea cheltuielilor curente pentru prestarea activitatilor precum si pentru întreținerea, exploatarea si funcționarea serviciului se asigură pe baza tarifelor si prețurilor aprobate de autoritatea administrației publice locale, a unor sume reprezentând contravaloarea serviciilor prestate sau prin surse de la bugetul local.

(2)    Mijloacele materiale si financiare necesare desfășurării activitatii se asigura prin bugetul de venituri si cheltuieli al operatorului.

(3)    Finanțarea cheltuielilor de capital pentru realizarea obiectivelor de investiții si pentru infrastructura tehnico-edilitara, se asigura din următoarele surse:

a)    fonduri proprii ale operatorului si/sau fonduri de la bugetul local;

b)    credite bancare garantate in condițiile legii;

c)    fonduri nerambursabile obținute prin aranjamente bilaterale sau multilaterale;

d)    taxe speciale instituite de către autoritatea administrației publice locale, în condițiile legii;

e)    fonduri transferate de la bugetul de stat, ca participare la cofinantarea unor programe de investiții realizate cu finanțare externa, precum si din bugetele unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat;

f)    participarea capitalului privat in cadrul unor contracte de parteneriat public-privat de tipul "construieste-opereaza-transfera", in condițiile legii;

g)    alte surse constituite conform legii.

CAPITOLUL III.

CERINȚE PRIVIND DOTAREA TEHNICA A OPERATORULUI PENTRU REALIZAREA SERVICIULUI PUBLIC DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT PRIVIND ACTIVITATILE DE AMENAJARE SI ÎNTREȚINERE A PARCURILOR SI

GRĂDINILOR DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI
Art 11.

(1)    Operatorul trebuie să aibă o dotare minimă de personal, utilaje și unelte pentru realizarea lucrărilor indicate în prezentul caiet de sarcini.

(2)    Operatorul trebuie să aibă o dotare minimă de personal compusă din :

a)    muncitori calificați (peisagiști, floricultori, etc.) pentru realizarea lucrărilor de cosire, tundere gard si tufe ornamentale, reduceri trandafiri, taierea lăstarilor la trandafiri, fertilizare, etc.,

b)    muncitori necalificați pentru diferitele lucrări de săpare, mobilizare sol, strîngere a deșeurilor, încărcare/ descărcare deșeuri, manipulare diferite materiale, etc.

c)    șoferi pentru transportul deșeurilor, a materialor,etc.

^(3) Operatorul trebuie sLaib&xt dotare minimă de utilajerșiechipamente specifice activitatii. • —:

(4) Cantitățile de lucrări speficice realizării serviciului se pot modifica pe parcursul derulării contractului datorită unor cauze independente de cele două părți contractante: fenomene meteo,

vandalizări, furturi, sau alte cauze care nu au putut fi identificate în momentul încheierii prezentului caiet de sarcini.

(5) Plățile se vor face în baza situațiilor de lucrinj*bjrjare^nțpb^ite funcție de cantitățile de lucrări executate și confirmate prin procesele verbale/




de lucrări executate pe perioada desfășurării contractului, poate fi mai mică sau cel mult egală cu valoarea contractului.

CAPITOLUL IV.
ACTIVITATILE DE AMENAJARE SI ÎNTREȚINERE A PARCURILOR SI GRĂDINILOR DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI
Art 12.

Operatorul va asigura serviciul public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si întreținere a parcurilor si grădinilor din municipiul București astfel incat acesta sa isi îndeplinească funcțiile pentru care a fost creat:

a)    funcția ecologica, prin care se va realiza climatul normal, combaterea poluării fonice si a aerului;

b)    funcția de ameliorare a compoziției chimice a solului si a aerului;

c)    funcția de utilitate publica, prin care se vor asigura si activitatile sportive, odihna, agrementul si jocurile de copii;

d)    funcția complementara, prin care se va asigura funcționarea normala a comerțului, alimentației publice, educației si invatamantului.

Art 13.

Principalele activitati ale operatorului necesare prestării serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București sunt:

a)    realizarea de documentații tehnice pentru amenajarea parcurilor si grădinilor;

b)    asigurarea materialelor necesare realizării proiectelor si pentru întreținerea parcurilor si grădinilor;

c)    activitatea de pregătire a terenului pentru realizarea spatiilor verzi peisagistice;

d)    activitatea de amenajare a spatiilor verzi acoperite cu gazon;


e)    activitatea de amenajare a spațiilor verzi cu arbori și arbuști din parcuri:

f)    lucrările pentru plantarea de flori, plante perene si bulbi;

g)    lucrările de plantare a gardului viu;    r ..........

h)    lucrările de întreținere a spațiilor verzi;

i)    lucrări de intretinere a arborilor;

j)    lucrările de protejare a plantațiilor;

k)    lucrările de amenajare a aleilor si cailor de acces la construcții;

l)    lucrările de amenajare si intretinere a instalațiilor interioare de alimentare cu apa potabila si a instalațiilor de udat din incinta parcurilor si grădinilor;

m)    lucrările de amenajare si intretinere a instalațiilor interioare de canalizare din incinta parcurilor si grădinilor;

n)    activitatea de producere și comercializare a materialului dendrologic și floricol necesar amenajării, decorării și înfrumusețării parcurilor si grădinilor;

o)    lucrările de amenajare si intretinere a iluminatului public, arhitectural si ornamental si a instalațiilor de sonorizare;

p)    lucrările de intretinere a WC-urilor publice din incinta parcurilor si grădinilor;

r)    lucrările de amenajare si intretinere a spatiilor de joaca pentru copii;

s)    lucrarile-de intretinere:ajnonumentelor:sia:statuilQr din parcuri si gradini;:-_- --™

t)    lucrarilede modernizarea si întreținerea clădirilor si anexelor necesare desfășurării activităților;

u)    activitatea de paza si protecție la obiective din parcuri si grădini;

v)    lucrări specifice de protejare, marcare, intretinere a arborilor care fac parte din categoria arbori



ocrotiți pentru care este necesar acordul Comisiej Academiei Romane;

x) alte activitati necesare funcționarii operatorului, respectiv intretinerea utilajelor proprii, asigurarea necesarului de hrana pentru animale si păsări in special in perioada de iama, etc.

Art. 14.

(1)    Realizarea efectiva a lucrărilor de întreținere si amenajare se face de către operator in baza unor documente zilnice de lucru specifice fiecărui tip de operațiune sau activitate, cum ar fi:

a)    ordin de lucru sau comandă de executare a lucrărilor;

b)    procedura si documentația tehnică de execuție;

c)    instrucțiuni de lucru, fișe tehnologice, proceduri tehnice de execuție aplicabile;

d)    certificate de calitate, declarații de conformitate pentru materialele aprovizionate ce urmează a fi puse în operă;

e)    înregistrări doveditoare că materialele neconforme sunt ținute sub control;

f)    asigurarea la punctul de lucru, a materialelor necesare execuției, utilajelor și utilităților aferente execuției;

g)    asigurarea cu personal executant instruit și testat privind cunoașterea procedurilor tehnice de execuție, detaliile de execuție și instrucțiunile aplicabile.

(2)    Activitățile specifice desfășurate in zona parcurilor si grădinilor sunt activitati complexe si presupun respectarea cu strictete a procedurilor de lucru.

Art 15.

(1)    Resursele materiale utilizate în vederea amenajării si intretinerii spațiilor verzi din parcuri si grădini sunt:

a)    răsaduri de flori;

b)    plante perene;

c)    bulbi;    •    .    —•---—-    —    ' ■

d)    îngrășăminte organice și chimice;    !    r

e)    împletitura de sârmă;

f)    pânza de sac;

g)    apă;

h)    semințe de gazon;

i)    arbori de foioase și rășinoase;

j)    puieți de arbuști foiosi si rasinosi;

k)    alte materiale necesare pentru amenajarea și întreținerea spaț

l)    alte materiale dendrofloricole necesare.


(2)    Resursele umane necesare desfășurării activitatii de întreținere si amenajare a spațiilor v§ parcuri si grădini sunt:

a)    muncitori pentru deservire;

b)    peisagist;

c)    mecanic utilaje (șofer);

d)    muncitori calificați;

e)    drujbist;

f)    floricultor;

g)    personal necalificațetc.

(3)    Utilajele necesare desfășurării activitatii de întreținere si înfrumusețare a spatiilor verzi din parcuri si grădini sunt:

-aj mijloacerie transport;- ..... - '    -    rA-ÎS;r.

b)    autocisterne cu dispozitiv de stropit.

c)    macara;__/ i

d)    P.R.B.;

e)    tractor;

f)    ifron;

g)    motofierăstrău;



h)    funii.

i)    tocător resturi vegetale;

j)    foarfeci;

k)    scări duble;

l)    semne de circulație (popiei, panglică, vestă reflectorizantă);

m)    mașina de ierbicidat.

Art 16.

Activitatea de pregătire a terenului pentru realizarea spatiilor verzi peisagistice

Activitatea de pregătire a terenului pentru realizarea spatiilor verzi peisagistice cuprinde următoarele etape:

a)    degajarea terenului prin strângerea cu mâna, sapa și grebla, în grămezi, a diferitelor materiale existente la suprafață sau puțin îngropate

b)    curățarea terenului, prin săpare cu sapa la adâncimea de 5 cm, de iarbă și buruieni și transportul acestora cu roaba la marginea zonei de lucru

c)    defrișări și tăieri sau doborâri de arbori, operațiuni care se aplică numai în ipoteza întâlnirii acestora în ansamblul lucrărilor de amenajare a peluzelor gazonate;

d)    extragerea pământului vegetal se realizează prin săparea și aruncarea pământului în depozit sau vehicul, îndepărtarea rădăcinilor, pietrelor și a spatiilor verzi;

e)    mobilizarea solului ui vederea asigurării prizei cu stratul vegetal, nivelarea și finisarea suprafețelor după mobilizarea solului; săparea și întoarcerea pământului, cu sfărâmarea sumară a bulgărilor, nivelarea și mărunțirea bulgărilor cu sapa și grebla, finisarea prin greblarea repetată la metru pătrat de suprafață mobilizată, împrăștierea pământului cu lopata și sfărâmarea sumară a bulgărilor;

Art 17.

Activitatea de amenajare si intretinere a spatiilor verzi acoperite cu gazon

(1)    Activitatea de amenajare a spatiilor verzi acoperite cu gazon

Activitatea de amenajare a spatiilor verzi acoperite cu gazon cuprinde următoarele etape:

a)    însămânțarea gazonului sau astemerea rulourilor de gazon se va face după aștemerea pământului vegetal și mărunțirea fină a acestuia;

b)    însămânțarea gazonului cuprinde transportul în interiorul zonei de lucru, semănarea prin împrăștierea cu mâna, îngropatul cu grebla de grădină și tasarea solului semănat cu tăvălugul de grădină;

c)    udatul terenului cu furtunul sau cu instalațiile specifice, cuprinde întinderea furtunului și racordarea la gura de apă, udarea și manevrarea furtunului în timpul udării și strângerea furtunului sau utilizarea instalațiilor speciale de udat;

(2)    Activitatea de întreținere a spatiilor verzi acoperite cu gazon

Activitatea de întreținere a a spatiilor verzi acoperite cu gazon se realizează prin:

a)    udarea acestora - operațiune care implică următoarele:

-    desfășurarea, cuplarea și strângerea furtunului de apă la gura de apă;

-    udatul propriu-zis.

b)    plivirea buruienilor și mobilizatul solului, astfel:

-    extragerea manuală a buruienilor cu unelte de plivit;

-    mobilizat solul cu sapa;


depozitarea buruienilordamarginea zonei de lucru,4n_grămezi^;7

-    căratul buruienilor.

c)    lucrări de fertilizare și combatere a bolilor și dăunătorilor, care buprifid următoarele operațiuni:

-    mărunțirea și prepararea amestecului de substanțe chimice pentru combatere bolilor si

dăunătorilor;

-    executarea stropirii sau prăfuirii prin acțiune manual^

-    fertilizarea chimica sau cu îngrășăminte organice.



d) Lucrări de cosit a zonelor cu gazon si iarba, care presupun:

-    transportul utilaj elelor la locul de muncă;

-    executarea lucrării propriu-zise de cosit;

-    greblarea;

-    căratul masei vegetale rezultate în urma lucrării;

-    transportul masei vegetale rezultate la locuri special amenajate.

(3) Protecția spatiilor verzi acoperite cu gazon împotriva bolilor și dăunătorilor se realizează în baza prognozelor și avertizărilor făcute de unitatea fitosanitară locală cu atribuții de prevenire, îndrumare și control de specialitate pentru protecția plantelor si se efectuează, de regulă, prin acțiuni preventive, metode biologice și metodologii integrate. Aplicarea substanțelor fitosanitare pentru combaterea bolilor și dăunătorilor este strict limitată și se realizează sub coordonarea instituțiilor fitosanitare și de protecția mediului

Art 18.

Activitatea de amenajare si intretinere a spațiilor verzi cu arbori și arbuști din parcuri si grădini

(1)    Activitatea de amenajare a spațiilor verzi cu arbori și arbuști impune printre altele următoarele operații:

a)    pichetarea terenului;

b)    săparea manuală a gropilor de diferite dimensiuni, cu păstrarea structurii solului și separarea stratului de pământ vegetal;

c)    extragerea arborilor și arbuștilor cu sau fără balot de pământ la rădăcină se realizează prin săparea șanțului circular în jurul balotului, învelirea coroanei cu rogojini legate cu sfoară, protejarea bazei tulpinii prin înfășurarea cu pânză de sac; ...

d)    fixarea arborilor și arbuștilor în camion, stropirea cu apă a coroanei și transportul în zona de lucru, la locul de plantare, cu asigurarea umiditatatii pe toata perioada transportului;

e)    mocirlitul rădăcinilor;

f)    așezarea balotului în groapă;


g)    scoaterea ambalajului;

h)    astuparea cu pământ a gropilor de plantare;

i)    baterea pământului;

j)    plantarea arborilor și arbuștilor ornamentali

k)    executarea farfuriilor sau mușuroaielor;

l)    executarea primului udat;

m)    fasonarea coroanei.

(2)    Activitatea de intretinere a spațiilor verzi cu arbori și arbuști impune printre altele u^ătoapâgî' operații:

a)    formarea coroanei;

b)    elagajul tulpinilor și tunderea coroanei;

c)    tăiatul ramurilor crescute în interiorul coroanei și a celor care dezechilibrează coroana;

d)    realizarea farfuriilor la copaci;

(3)    Toaletarea arborilor

a)    Activitatea de toaletare a arborilor este o operație de intretinere ce are drept scop suprimarea anumitor parti dintr- un arbore in vederea modificării creșterii anuale si dirijării sevei către ramuri mai bine plasate.

Toaletarea arborilor se execută în scopul de a dirija coroana, de a forma coroana și de a asigura o înălțhn& de:minimum r2,5 m de la sol în zona-trotuarelor. și de jnimmum -5: m în zona aleilor carosabile și a străzilor.

b)    Toaletarile de arbori se efectuează numai in perioadele optime de toaletare:


- toaletari de iama (repaus vegetativ) - se realizează

incepand cu luna noiembrie, pana la sfârșitul lunii foarte scăzute (sub -10°C), pentru a evita dezbinarea


-    toaletari de vara - se realizează in perioada de vegetație si se aplica numai ramurilor uso pot fi ușor identificate.

c)    Toaletarile de arbori si arbuști de pe domeniul public si privat se aproba de către autoritatea administrației publice locale, numai in situațiile in care sunt îndeplinite următoarele condiții:

-    arborii sunt uscati in totalitate sau in proporție de peste 80%

-    arborii prezintă semne evidente de declin biologic, scorburi pe trunchi si ramuri, constituind un potențial pericol pentru siguranța persoanelor si clădirilor

-    in urma calamitatilor naturale arborii prezintă ramuri rupte, necesitând intervenții pentru refacerea aspectului coroanei sau indepartarea pericolului;

-    coronamentul deranjează rețelele edilitare aeriene, aspect semnalat de societățile comerciale care le exploatează, împiedica vizibilitatea semnelor de circulație sau iluminatul pe timp de noapte;

-    acoperișul, terasele, ferestrele sau pereții clădirilor sunt afectați de coronament;

-    sunt situații pe amplasamentul noilor construcții pentru care s-au obtinut autorizație de construire;

-    sunt plantați la o distanta mai mica de 3 metri de zidurile clădirilor si creeaza in mod evident prejudicii clădirii si locatarilor;

d)    Operațiile de toaletare a arborilor se vor face avand in vedere următoarele:

d.l) tăierile de formare - aplicate exemplarelor tinere, cuprind operații menite să echilibreze creșterea plantelor după stabilizarea la locul de plantare.

Aceste tăieri le continuă pe cele de formare din pepinierele furnizoare, pentru: d.l. 1) arborii foioși - aceste tăieri constau în suprimarea ramurilor concurente, prea apropiate sau prea numeroase, corectarea orientării unor ramuri - prin scurtare (poziția mugurelui deasupra căruia se face tăierea fiind aleasă în funcție de direcția dorită de creștere a lăstarului de prelungire). Tăierile de formare trebuie să respecte forma de creștere tipică a speciilor din care fac parte. La coroanele cu ax (ovoidale, piramidale - cu ramificare simpodială - arțari, platani, tei, ulmi ș.a.) se urmărește menținerea dominanței axului, care permite creșterea în înălțime a coroanelor și dacă este necesar, înălțarea trunchiului (prin tăieri de elagare) pentru arborii din aliniamentele stradale, d.l.2) arborii rășinoși - în general nu se taie, cu excepția celor care suportă tunderea și la care se urmărește formarea geometrică regulată (tisă, tuie). Tăierile se execută numai pe lemnul tânăr (1 an), scurtând doar extremitatea lăstarilor din coroană.

d.l.3) arbuștii foioși - lăstarii se scurtează mai puternic (% - % din lungimea lăstarilor), pentru îndesirea tufelor. La unele specii de talie mare (liliac, salcâm galben ș.a.), se urmărește selectarea și formarea câtorva șarpante (ramuri de ordinul I), cu creștere echilibrată, pe care se fac tăieri de ramificare.

d.l.4) garduri vii din specii de foioase - se fac tăieri anuale de îndesire, reducând noile creșteri atât pe partea superioară cât și pe părțile laterale ale gardurilor vii (daca este necesar se repetă taierea în luna iunie, după maturarea suficienta a creșterilor anuale).

d.l.5) garduri vii din specii de rășinoase - tăierile sunt mai puțin severe. Se scurtează doar vârfurile de creștere, fără a tăia în lemn bătrân.

d.2) tăierile de întreținere - se fac cu scopul controlului evoluției plantelor. Aceste tipuri de tăieri se execută anual pentru arbuști și odată la 5 -10 ani pentru arborii sănătoși și bine adaptați la condițiile de mediu sau de câte ori este nevoie pentru a menține o stare adecvată de viabilitate a exemplarelor vizate.

d.2.1) la arbori - constau în suprimarea ramurilor moarte sau parțial uscate, a cioturilor, a lăstarilor lacomi de pe trunchi și ramuri, scurtarea ramurilor rupte, rărirea coroanelor prea dese (prin tăieri de suprimare a lăstarilor), pentru facilitarea pătrunderii luminii în interiorul coroanei, eliminarea -drajonilor. în generaHesterbine- ca . intervențiitesa-jfieJimitate, .-pentru menținerea echilibrului: fiziologic al plantelor.

Se vor evita tăierile în zonele de acumulare a substanțelor de rezervă, care sunt poziționate diferit, în funcție de specie (la inserția ramurilor și a lăstarilor lacomi la platan, zona dintre două creșteri

consecutive la castan, zonele de cauliflorie la speciile^GaKynfloresc pe lemn multianual)


tăieri raționale favorizează menținerea nivelului într-o stare fiziologică bună.




d.2.2) la arborii foioși din aliniamentele stradale se vor efectua suplimentar următoarele intervenții:

-    înălțarea coroanelor față de nivelul solului - lucrare impusă de necesitățile circulației vehiculelor și ale iluminatului stradal. Lucrarea se execută în funcție de modul de ramificare, pe măsura creșterii în înălțime a arborilor, prin eliminarea ramurilor inferioare din coroană, în mod diferențiat. Astfel, pentru ramurile situate la înălțimi diferite pe trunchi, lucrarea de elagare (înălțare a coroanei) se va executa pe parcursul a doi ani consecutivi - în primul an se vor scurta ramurile la 16 sau %, urmând ca în anul al doilea să fie eliminate de la inel. Pentru ramurile situate la același nivel pe trunchi suprimarea lor se va face la intervale de 2 - 3 ani, pentru ca circulația sevei să nu fie stânjenită prin prezența simultană a mai multor răni dispuse circular la același nivel pe trunchi. Tăierea de elagare se va executa succesiv, până se va ajunge la înălțimea de 4 metri față de nivelul carosabilului.

-    tăieri de stimulare a creșterii axului arborilor - se vor efectua în mod diferențiat, în funcție de modul de ramificare a tulpinii (monopodial sau simpodial). La speciile cu ramificare monopodială (stejar, frasin, castan etc.) se va evita tăierea vârfului (care asigură dominanța de creștere). La speciile cu ramificare simpodială (tei, ulm, salcâm, catalpă etc.) se vor scurta energic ramurile care tind să ia locul axului.

-    refacerea vârfului distrus - se alege o ramură de înlocuire a vârfului (cu unghi mic de inserție, bine dezvoltată), se palisează în poziție de prelungire (cu ajutorul unei șipci fixate pe trunchi sau pe axul șarpantei afectate), apoi se suprimă toate ramurile care tind să o concureze (în doi timpi - în primul an se scurtează si în anul următor se elimină). De asemenea se suprimă ramurile viguroase prea des inserate în apropierea noului vârf.

-    limitarea creșterii impusă de poziția arborilor față de clădiri, instalații aeriene, subterane etc. -se face prin reducerea ramurilor cu l,5m din lungimea lor, sau eliminarea unor ramuri prea dese (rezultate în urma lăstăririi puternice, ca răspuns lâ scurtare). Aceste intervenții se fac după o atentă analiză individuală a exemplarelor, iar decizia de intervenție prin tăiere trebuie sa ofere posibilitatea păstrării unui volum suficient de mare de volum foliar care sa susțină starea de vegetație a arborelui. d.2.3) la arbuști

-    la cei floriferi se urmărește stimularea înfloririi susținute an de an și prevenirea îmbătrânirii. Arbuștii care înfloresc pe creșteri noi, la sfârșitul primăverii și vara (Buddleia, Hibiscus, Potentilla, Lonicera etc.), se vor tăia primăvara devreme (luna februarie, martie). Cei care înfloresc primăvara devreme, pe lăstari formați în anul precedent (Forsythia, Chaenomeles, Ribes, Syringa etc.), se vor tăia după înflorire.Tăierile vor urmări suprimarea a Vs până la 16 din totalul ramurilor, împreună cu lemnul bătrân pe care se inseră. Se vor elimina ramurile slabe, cele care se încrucișează, drajonii care cresc la distanță de perimetrul coronei. Lăstarii lacomi se vor scurta. Tăierile se vor face diferențiat, în funcție de specia din care fac parte.

-    la arbuștii foioși cu frunze persistente nu se vor face tăieri pe lemnul lipsit de frunze sau de muguri vizibili.

-    la arbuștii rășinoși nu se vor face tăieri, cu excepția celor care suportă tunderea (tuia).

d.2.4) la gardurile vii și la formele tunse (topiariafse execută tăieri de întreținere pentru menținerea formei prin scurtarea lăstarilor la 1 - 3 muguri deasupra scurtărilor anterioare. Forma gardurilor vii trebuie să favorizeze o bună iluminare a zonei bazale (lățimea bazei trebuie sa rămână mai mare sau cel mult egală cu partea superioară).

d.3) tăierile de regenerare - se aplică pentru arborii și arbuștii aflați în declin fiziologic - lucrări ce se vor derula pe o perioadă de 4 - 5 ani. Tăierile de regenerare sunt mai severe și urmăresc reactivarea creșterilor, pentru:

^ȘAf drbbmfo^    executa tăieri de ușurare a coroanei; ^nliGurtăfeă :unof-famufî-din“

etajele inferioare ale coroanei, dirijându-se astfel către etajele superioare. Scurtarea va fi urmată progresiv de eliminarea pe rând a fiecărei ramuri scurtate.-în paraicF-sc vor executa tăieri. și către~ vârful coroanei, favorizând dezvoltarea unui nou ax, care va determina creșterea în înălțime și întinerirea coroanei. Se vor evita tăierile care pot provoca simultan răni mari la același nivel pe trunchi. Anual se urmărește selectarea noilor creșjteri^^^m^ea lăstarilor lacomi și a < cioturi. în următorii 2 - 3 ani tăierile au ca s&eb- alunfiirea ’rfemor șarpante în



I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I*

I

I

1= I

I



suprimându-se lăstarii verticali (lacomi) și scurtându-se ramificațiile laterale. După r< siluetei arborelui (anul 4) se vor selecta ramurile secundare și noile creșteri pe acestea (an urma acestor intervenții arborele va avea o coroană mai mica, dar bine formată, echilibra' întinerită (regenerată).

d.3.2) arbuștii foioși se fac tăieri de reîntinerire prin eliminarea tuturor ramurilor bătrâne, degamisite și epuizate. Se păstrează lemnul tânăr, viguros, care se scurtează la 54 - 54, favorizând astfel refacerea (regenerarea) tufei. Toate tăierile de regenerare vor fi urmate de fertilizare și udare, în următoarea perioadă de vegetație în situația în care tăierile se aplică în toamnă (octombrie-noiembrie) pentru a favoriza refacerea părții aeriene a coroanei.

d.4) tăieri în verde (exceptând perioadele caniculare - iulie și august), se vor executa tăieri ”în verde” (de formare și întreținere) a arborilor și a arbuștilor prin scurtarea crengilor și a ramurilor cu diametrele mai mici de 5cm pentru ridicarea coronamentelor arborilor acolo unde se impune acest lucru, eliminarea lăstarilor lacomi de pe trunchiurile arborilor (inclusiv cei de la nivelul coletului) precum și drajonii. La gardurile vii se poate executa a doua tăiere anuală executată în scopul îndesirii, în luna iunie, după ce creșterile anuale s-au maturat suficient - strângerea resturilor rezultate în urma tăierii și îndepărtarea lor din zona de lucru;

-    tocarea resturilor vegetale lemnoase rezultate în urma toaletării arborilor.

(4)    Lucrări de doborât arbori, care necesita in prealabil următoarele:

-    acțiuni de prevenire a producerii unor evenimente nedorite, a accidentelor, etc;

-    inventarierea arborilor cu probleme (uscați, înălțime mare, afectați de boli etc.) care ar putea cădea în timp de furtună

-    constatare făcută de către autoritatea administrației publice locale și comunicată operatorului spre execuție;

-    solicitare făcută de operator către autoritatea administrației publice locale pentru obținerea avizului de doborâre a arborilor cu probleme

-    transmiterea avizului de lucru

-    operația de doborâre a arborilor.

g) protejarea arborilor si arbuștilor prin invelirea trunchiului cu funii de trestie cu apărători

(5)    Protecția spațiilor verzi cu arbori și arbuști împotriva bolilor și dăunătorilor se realizează în baza prognozelor și avertizărilor făcute de unitatea fitosanitară locală cu atribuții de prevenire, îndrumare și control de specialitate pentru protecția plantelor si se efectuează, de regulă, prin acțiuni preventive, metode biologice și metodologii integrate. Aplicarea substanțelor fitosanitare pentru combaterea bolilor și dăunătorilor este strict limitată și se realizează sub coordonarea instituțiilor fitosanitare și de protecția mediului.

Art. 19.

Activitatea de plantare si intretinere de flori, plante perene si bulbi

(1) Activitatea de plantare de flori, plante perene si bulbi implica in principal următoarele operațiuni:    .

a)    saparea in jurul plantelor pentru extragere din zona răsadurilor si asigurarea protecției rădăcinilor;

b)    asigurarea mijloacelor si personalului necesar pentru transportul plantelor la locul de plantare;

c)    plantări de flori si bulbi;

d)    plantarea plantelor perene:

e)    udarea plantelor la rădăcină.

-(2).~Activitatea de întreținere a florilor si plantelor perene.aeu:ea]izează: prin:.:;

a)    udarea acestora - operațiune care implică următoarele:

-    desfășurarea, cuplarea și strângerea furtunului de apă la gura de apă; udatul propriu-zis.

b)    plivirea buruienilor și mobilizatul solului,

-    extragerea manuală a buruienilor cu unelti

-    mobilizat solul cu sapa;


-    depozitarea buruienilor la marginea zonei de lucru, în grămezi;

-    căratul buruienilor.

c) lucrări de fertilizare și combatere a bolilor și dăunătorilor, care cuprind următoarele operațiuni:

-    mărunțirea și prepararea amestecului de substanțe chimice pentru combatere bolilor si dăunătorilor;

-    executarea stropirii sau prăfuirii prin acțiune manuală sau mecanica;

-    fertilizarea chimica sau cu îngrășăminte organice.

(3) Protecția florilor si plantelor perene împotriva bolilor și dăunătorilor se realizează în baza prognozelor și avertizărilor făcute de unitatea fitosanitară locală cu atribuții de prevenire, îndrumare și control de specialitate pentru protecția plantelor si se efectuează, de regulă, prin acțiuni preventive, metode biologice și metodologii integrate. Aplicarea substanțelor fitosanitare pentru combaterea bolilor și dăunătorilor este strict limitată și se realizează subcoordonarea instituțiilor fitosanitare și de protecția mediului..

Art 20.    L-—-

Activitatea de plantare si intretinere a gardului viu

(1)    Activitatea de plantare a gardului viu include următoarele operațiuni:

a)    pichetarea terenului;

b)    executarea șanțului pentru plantat;

c)    scoaterea puieților din depozit;

d)    transportul puieților la locul de plantare și repartizarea lor pe lungimea șanțului;

e)    fasonatul și mocirlitul;

f)    plantatul puieților și primul udat.

(2)    Activitatea de întreținere a gardului viu

Lucrările de întreținere a gardului viu se realizează în scopul menținerii permanente în stare îngrijită a acestuia, priți lucrări de tundere și de curățare.

Lucrarea de tundere â gardului viu se execută în vederea menținerii la o anumită înălțime a plantației, începând cu luna aprilie și cuprinde următorul proces de muncă:

a)    întinderea sforii - în cazul gardului viu;

b)    tunderea cu foarfecă de tuns gard viu sau cu fierăstrăul;

c)    evacuarea ramurilor tăiate la marginea zonei de lucru;

d)    îndepărtarea lor din zona de lucru;

e)    încărcarea acestora în mijlocul de transport imediat după finalizarea lucrării;

f)    transportarea în vederea depozitării finale.

Eliminarea finală a deșeurilor vegetale se va face de către operator la alegere: fie prin depozitarea la un depozit autorizat de preluare a deșeurilor, fie prin valorificarea acestora pe cheltuială proprie (compost, peleți, etc) pentru utilizare proprie sau comercializare.

(3)    Protecția gardului viu împotriva bolilor și dăunătorilor se realizează în baza prognozelor și avertizărilor făcute de unitatea fitosanitară locală cu atribuții de prevenire, îndrumare și control de specialitate pentru protecția plantelor si se efectuează, de regulă, prin acțiuni preventive, metode biologice și metodologii integrate. Aplicarea substanțelor fitosanitare pentru combaterea bolilor și dăunătorilor este strict limitată și se realizează sub coordonarea instituțiilor fitosanitare și de protecția mediului.

Art 21.

^ctiv^itatea^de^protiucer:e:~^i. -comercializare a materialului-dendrologic^Lflloricokzmecesar. amenajării parcurilor si grădinilor

(1) Realizarea activității de producere a materialului dendrologic si floricol necesar amenajării

parcurilor si grădinilor este condiționată de exiști

a)    documentația de execuție;

b)    instrucțiunile de lucru si fisele tehnologice^



c)    certificatele de calitate si declarațiile de conformitate pentru materialele aprovizionate ce urmeaza a fi puse in opera;

d)    dovezile faptului ca materialele neconforme sunt tinute sub control;

e)    asigurarea la punctul de lucru, prin grija șefului de punct de lucru, a materialelor necesare execuției;

f)    asigurarea cu personal executant instruit si testat privind prevederile din procedura tehnica, si presupune respectarea cu strictete a procedurilor de lucru.

(2)    Materialele floricole {anuale, bienale, perene), materialele dendrologice (arbori si arbuști de foioase si rășinoase) si trandafirii se vor produce în sere și pepiniere.

(3)    Materialul săditor de calitate, reprezentat de plante care să se dezvolte în totalitate la locul de plantare, se va realiza prin respectarea tuturor cerințelor tehnologice de producere a sortimentului de flori, arbuști și arbori.

(4)    Plantele anuale de grădină se vor obține prin semănare directă în teren - pentru cele ce nu suportă transplantarea sau prin producerea de răsaduri - pentru speciile cu pretenții mari față de căldură.

(5)    înmulțirea culturilor floricole se va realiza prin utilizarea de semințe a căror calitate să fie garantată prin certificatele de calitate emise de producătorul acestora.

(6)    Timpul optim de semănare a florilor anuale se va stabili în funcție de specie, de condițiile climatice ale zonei, de data când se dorește vânzarea sau plantarea în aer liber și de spațiul de încolțim de care se dispune.

(7)    Răsadurile se vor produce prin semănarea în lădițe sau direct în pământ așezat în răsadnițe ori solarii.

(8)    înmulțirea materialului săditor la florile perene se va face prin divizarea tufei, drajoni, marcotaj, rizomi, bulbi și tuberculi.

(9)    Producerea arborilor și arbuștilor ornamentali se va realiza pe cale generativă și vegetativă.

(10)    La producerea materialului dendro-floricol se vor asigura și se vor respecta normele de

protecție a muncii și de stingere a incendiilor specifice acestor activități.    \    ■ —

(11)    Verificarea calității lucrărilor se desfășoară pe tot parcursul execuției,

Art 22.    ......... «

Activitatea de cultivare a florilor anuale    y

(1)    Cultivarea florilor anuale in sere necesita respectarea procesului tehnologfc-speCmc pentru aqefet ’ gen de lucrări.

(2)    Materialele floricole anuale folosite la amenajarea parcurilor si grădinilor se produc în sere administrate de operator sau achiziționate de la terti specializați.

(3)    Plantele anuale sunt acelea la care ciclul vegetativ se încheie în decursul unui an, adică începând de la semănatul și încolțirea semințelor până la fructificarea și recoltarea lor.

(4)    înmulțirea culturilor floricole anuale se realizează prin utilizarea de semințe a căror calitate trebuie să fie garantată prin certificate de calitate emise de producătorul acestora.

(5)    Timpul optim de semănat a florilor anuale se va stabili în funcție de specie, de condițiile climatice ale zonei, de data când se dorește vânzarea sau plantarea în aer liber și de spațiile de încolțire de care se dispune.

(6)    Speciile de flori anuale cultivate în sere sunt în cele solicitate de către autoritatea administrației publice locale prin programul anual.

(7)    Semănatul în sere se face în lăzi (cutii) de lemn sau de material plastic începând cu luna

.decembrie;-adaptatTa data la care se dorește plantarea.:?-!    :: — :~

(8)    Având in vedere faptul ca semințele florilor sunt mici, pământul trebuie sa fie maruntit bine.

(9)    Amestecul de pământ din lădite (cutii) este compus din pământ ușor (70 - 80 %), frunze, turbă,

etc..    :    ’

(10)    Distanța între rânduri este de 5 - 6 cm în fr^^e^i^fh^ea semințelor.


j ..........

(12)    Până la repicat, plantele se vor uda moderat zilnic între orele 10.00 și 12.00 cu ap temperatura serei, pentru a preveni putrezirea lor sau stagnarea din creștere.

(13)    Repicatul se poate face de 1 - 3 ori în funcție de ritmul de creștere și dezvoltare a plantelor.

(14)    Primul repicat se face când plantele și-au format 1 - 2 frunze adevărate, apoi după 2-4 săptămâni când frunzele se ating între ele.

(15)    Plantele cu ritm de creștere mai rapid și cu perioadă scurtă de vegetație se repică o singură dată, iar cele cu ritm de creștere mai lent și cu durată de vegetație mai lungă se repică de 2 - 3 ori.

(16)    Pământul folosit la repicat este un amestec alcătuit din componente mai ușoare (frunze, turbă, nisip), dar ceva mai bogat în substanțe nutritive (compost, mraniță) decât cel întrebuințat pentru semănat.

(17)    Plantarea răsadurilor de flori anuale la locul definitiv este o operație de bază care se execută când răsadurile sunt destul de viguroase, au 5 - 6 frunze bine formate, călite, iar condițiile de climă sunt favorabile.

(18)    Plantele anuale se plantează primavara imediat după ce pericolul înghețului și a brumelor a trecut sau vara, dacă este vorba de plante pentru mozaic.

Art 23.

Activitatea de cultivare a florilor bienale

(1)    Pentru culturile de flori bienale procesul tehnologic trebuie respectat pe întreaga perioada ciclului vegetativ.

(2)    Plantele bienale își desfășoară ciclul vegetativ pe două perioade de vegetație. în primul an de la semănat iși formează sistemul radicular și o rozetă de frunze la suprafața solului, iar în al doilea an apar tulpinile florale, înfloresc, fructifică, după care mor.

(3)    Procesul tehnologic la plantele bienale este la fel cu cel al plantelor anuale, descris la art. 23, cu excepția că plantele bienale se seamănă în perioada iunie - iulie, afară în câmp sau în sere reci, iar plantarea răsadurilor de flori la locul definitiv se face în septembrie - octombrie. Acestea iernează afară sub zăpadă fără să înghețe (pânseluțe, bellis, albăstrele etc.).

Art 24.

Activitatea de cultivare a plantelor la ghivece

(1)    Pentru culturile de plante la ghivece este necesara respectarea procedurilor specifice de

înmulțire si plantare.

(2)    înmulțirea plantelor la ghivece se poate face prin semințe, butași, despărțirea tufei.

(3)    Plantele la ghivece care se înmulțesc prin semințe se seamănă în luna decembrie, într- un

pământ compus din frunze și turbă în părți egale cu nisip.

(4)    Semănatul se face în rânduri distanțate la 3 cm pe rând cu adâncimea de 1 cm.

(5)    în timpul germinației, care durează peste 30 zile semănăturile se țin în seră la 18 - 20 grade și la

umiditate constantă.

(6)    Repicatul se face de 2 - 3 ori în același amestec de pământ, apoi se va trece la ghivece de 6 - 8

cm diametru, de unde se va schimba încâ de 2 - 3 ori în ghivece corespunzătoare.

(7)    Pregătirea ghivecelor se face astfel:

-    se așează un strat de pietriș peste orificiile de pe fundul vaselor, care asigură scurgerea surplusului

de apă.

-    se pune apoi amestecul de pământ până la cca 2 cm sub marginea de sus a vasului

-    se tasează ușor cu degetele.

(8)    Pământul-folosifrla-nltimele transplantări /.«adfccampus-din- 3/5 părți pămânfrjdafrunze-I/5^:..--_z: i. . mraniță și 1/5 telina plus nisip și praf de cărbune.

(9)    în luna august se va proceda la ultimul transplantat în ghivece de 12 cm diametru.

(10)    Pământul pentru ultima transplantare se va îngrășa cu îngrășăminte chimice sau organice.

(11)    Până la valorificare, temperatura din îngrășăminte lichide de 2 - 3 ori și tratame

cit




(12)    înmulțirea prin butași constă în detașarea unei părți a plantei, care pusă în condiții favoraî înrădăcinează, devenind o nouă plantă.

(13)    Plantarea butașilor se face pe parapeții din sere sau în lădițe în nisip sau un amestec de pământ compus din turbă și nisip.

(14)    în timpul înrădăcinării temperatura trebuie menținută cât mai constantă înjur de 18 - 25 °C, iar substratul și atmosfera localului să se mențină umede.

(15)    Când rădăcinile s-au format se trec la ghivece corespunzătoare într-un amestec de pământ ușor.

(16)    Pentru a obține plante viguroase, se ciupesc de 1- 2 ori se schimbă în ghivece mai mari, se previn bolile și dăunătorii, iar când e nevoie se udă cu îngrășăminte lichide.

(17)    înmulțirea prin despărțirea tufei se face toamna sau primăvara devreme, când plantele sunt în perioada de repaus și constă în secționarea tufelor în mai multe porțiuni, în așa fel ca fiecare din ele să posede mai mulți muguri sau centre vegetative și un număr suficient de rădăcini.

(18)    Plantarea tufei trebuie făcută cu multă atenție și într-un teren foarte bine pregătit și îngrășat.

Art 25.

Activitatea de cultivare a arborilor si arbuștilor in pepiniera

(1)    Numărul si speciile de arbori si arbuști cultivați in pepiniera proprie sunt cei cuprinși in programul anual aprobat de autoritatea administrației publice locale

(2)    Pepiniera dendrologică este locul unde plantele lemnoase ornamentale obținute prin una din căile de înmulțire, sexuată sau asexuată, li se acordă îngrijirile necesare până la plantarea lor în parcuri și grădini. Totodată, în perimetrul ei, puieții primesc o îngrijire adecvată scopului urmărit timp de 1-10 ani și uneori o durată de timp chiar mai lungă.

(3)    Lucrările pentru pregătirea terenului din pepinieră sunt:

a)    desfundatul solului se face la o adâncime de 50 - 60 cm, cu plugul cu tracțiune mecanică sau pe suprafețe mici manual, în funcție de dezvoltarea sistemului radicular al plantelor și de timpul cât vor rămâne plantele în pepinieră;

b)    desfundatul se va face cu cel puțin 30 de zile înainte de semănat sau plantat, pentru ca solul să se poată aerisi, iar patul germinativ să se poată așeza. Cu ocazia desfundatului, terenul se va curăți de pietre, rădăcini, pir etc. Dacă terenul este sărac se vor administra îngrășăminte chimice, fosfatice 500 - 600 kg/ha., azotoase 200 - 300 kg/ha. și potasice 300 - 400 kg/ha. De asemenea, o pepinieră dendrologică trebuie să fie înzestrată cu o instalație de irigat, în vederea obținerii unui material săditor viguros și sănătos;

(4)    înmulțirea arborilor și arbuștilor ornamentali se face prin semințe sau vegetativ. înmulțirea prin semințe se folosește la speciile de foioase care produc semințe în climatul nostru, ajung la maturitate și își transmit fidel însușirile și caracterele ereditare la descendenți. Prin semințe se înmulțesc și unele conifere ca: pinul, molidul, bradul.

(5)    Momentul cel mai indicat pentru recoltarea semințelor este atunci când fructele au ajuns la completa maturizare. Acest moment este caracteristic fiecărei specii, de exemplu: plopul, salcia, ulmul își maturizează semințele în 25 - 30 zile de la înflorire, iar paltinul, carpenul, stejarul etc. în câteva luni. Simt însă unele semințe care dacă se recoltează la maturitatea fructelor, tegumentul lor se întărește, iar răsărirea va fi fiitârziată cu luni de zile și chiar ani, cum este cazul la măceș, tei, magnolia etc. La astfel de plante, recoltarea se recomandă să se facă în faza de pârg a fructelor.

(6)    După recoltat semințele se vor semăna imediat sau se vor stratifica până în toamnă.

(7)    înmulțirea vegetativă (asexuată) - dintre metodele de înmulțire vegetativă, cele mai practice sunt butășirea, marcotajul, altoirea.

T"(S)^nmirițirea-prin±utașfc=:.se:aplică la speciile care au lemnul;moaleșipnt«mite.ușor:iădăcintca::^-~: - •_ forsitia, spirea, plopul, salcia, etc.

(9) Recoltarea și confecționarea butașilor lemnoși se fac toamna, după căderea frunzelor, sau iama

înainte de îngheț. Ei se fac lungi de 18 - 22 cm cus3=>ț?6=mimuri. Se fac simplu, cu cârlig, sau cu călcâi în funcție de specia ce se înmulțește. BuafșțfciAplAfce^tre la baza imediat sub un nod sau mugur, iar în partea de deasupra cu 1 cm mai

buc. și se țin stratificați în pivnițe sau în șam

u^<Se facapoi pa^te de 50 -ontru înghețului,^ a umidității'prea *




mari. Primavara prin luna martie - aprilie, butașii se plantează într-un teren bine desfunmtf^nivelgț^ și mărunțit în rânduri distanțate la 40 cm și 5 - 6 cm pe rând, apoi se bilonează și se întreținraționar Butașii cu călcâi și cu cârlig se fac numai la anumite specii care nu dau rezultate bune prin butașii obișnuiți, ca plopul alb, platanul, smochinul, trandafirul, rășinoasele, etc.

(10)    înmulțirea prin marcotaj se aplică la speciile care au proprietatea de a emite ușor rădăcini adventive din lăstari ca: liliacul, gutuiul japonez, carpenul, alunul decorativ, etc.

(11)    înmulțirea prin altoire - se aplică altoirea în ochi (ochi dormind și ochi crescând) sau cu ramura detașată (în despicatura si sub coajă). Altoirea se face la baza puietului - pentru obținerea formelor pitice sau pe trunchi - pentru obținerea formelor pletoase.

(12)    Puieții rămân în pepinieră 1 - 2 ani după care se repică, iar la vârsta de 2 - 4 ani se pot planta la locul destinat.

Art 26.

Activitatea de amenajare si intretinere a aleilor si cailor de acces in parcuri si grădini

Amenajarea si întreținerea aleilor si cailor de acces in parcuri si grădini se realizează numai pe baza planurilor si documentațiilor prevăzute in studiile de trafic si studiile peisagistice, cu respectarea procedurilor tehnice de execuție pentru:

a)    execuția imbracamintilor din pavaje de piatra bruta;

b)    repararea imbracamintilor asfaltice;

c)    execuția fundațiilor din piatra sparta intr-un singur strat;

d)    montarea bordurilor din beton;

e)    turnarea prin astemere mecanica a covoarelor asfaltice subțiri din mortar bituminos preparat la cald;

f)    amenajarea si întreținerea parcărilor.

Art 27.

Activitatea de amenajare si intretinere a instalațiilor interioare de alimentare cu apa potabila, a instalațiilor de udat si canalizarea din incinta parcurilor si grădinilor

(1)    Lucrările de amenajare si intretinere a instalațiilor interioare de alimentare cu apa potabila, a instalațiilor de udat si canalizarea din incinta parcurilor si grădinilor intra in sarcina operatorului care prestează serviciul public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București;

(2)    Operatorul serviciului public de alimentare cu apa potabila si de canalizare are obligația de a furniza apa potabila la punctul de delimitare, in asa fel incat sa asigure presiunea si debitul specificate in contractul de furnizare încheiat cu operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București.

(3)    După punctul de delimitare, rețeaua de apa potabila si de canalizare reprezintă instalație interioara, fiind in responsabilitatea operatorului serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București.

(4)    Preluarea apelor uzate si cele meteorice rezultate din incinta parcurilor,si grădinilor vor fi preluate de operatorul serviciului public de alimentare cu apa potabila si de canalizare, in condițiile contractului de furnizare, cu respectarea prevederilor legale.

(5)    Operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de



(6)    Execuția lucrărilor de amplasare a instalațiilor intern din interiorul parcurilor si grădinilor se face prin grija parcurilor si grădinilor, cu forte proprii sau printr-o terta persoana, angajata in condițiile legii.

(7)    Operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si întreținere a parcurilor si grădinilor din municipiul București are obligația de a întreține și menține în stare de permanentă funcționare a instalațiilor interioare de alimentare cu apă inclusiv a hidrantilor amplasați in incinta parcurilor si grădinilor publice aflate in administrarea operatorului.

(8)    Operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si întreținere a parcurilor si grădinilor din municipiul București are in responsabilitate creșterea eficienței și a randamentului instalațiilor interioare de alimentare cu apă, prin eliminarea pierderilor si limitarea la strictul necesar a cantităților de apă potabilă distribuită prin instalațiile interioare alimentare cu apă.

(9)    Rețeaua interioara de canalizare aferenta parcurilor si grădinilor din municipiul București poate fi constituită în sistem unitar și /sau in sistem divizor si asigură evacuarea apelor uzate menajere din punctele in care se consuma apa potabila si preluarea apelor meteorice de pe suprafața acestora.

(10)    Operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si întreținere a parcurilor si grădinilor din municipiul București are responsabilitatea de a stabili pe baza de proiecte, avizate de autoritatea administrației publice locale, traseul rețelelor interioare de canalizare, pentru preluarea apelor uzate rezultate din consumul apei potabile de la clădirile administrative si anexele acestora, de la cișmelele publice, fântânile arteziene.

(11)    Execuția lucrărilor de montare a instalațiilor interioare de canalizare pentru toti consumatorii din interiorul parcurilor si grădinilor se face prin grija operatorului serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si întreținere a parcurilor si grădinilor din municipiul București, prin forte proprii sau printr-o terta persoana abilitatata pentru acest gen de lucrări, angajata in condițiile legii.

(12)    Operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si întreținere a parcurilor si grădinilor din municipiul București are obligația întreținerii și menținerii în stare de permanentă funcționare a instalațiilor interioare de canalizare, eliminând ori de cate ori este cazul defecțiunile aparute.

(13)    Preluarea si evacuarea apelor meteorice provenite din ploi sau din topirea zăpezilor se face prin gurile de scurgere amplasate in punctele joase de pe aleile parcurilor si grădinilor.

(14)    Operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București trebuie sa păstreze capacul gurilor de scurgere liber si sa se asigure in permanenta ca acestea preiau apele meteorice.

(15)    Operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București trebuie sa asigure evacuarea în siguranță a tuturor deșeurilor si depozitelor provenite din gurile de scurgere in urma activităților de intretinere a acestora, în conformitate cu standardele prevăzute de legislația specific.

Art 28.

Activitatea de realizare, modernizare si intretinere a iluminatului public si ornamental in parcuri si grădini si a instalațiilor de sonorizare

(1)    Lucrările de realizare, modernizare si intretinere a iluminatului public si ornamental in parcuri si grădini se vor efectua de către operatorul serviciului de iluminat public, in baza unui contract incheiatcurQperatombserviciuluipublicdeadmirnstrare--:a-:dQmeniulur:țiuhliczsi::privat::privind activitatile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București;

(2)    Lucrările de realizare, modernizare si intretinere a instalațiilor de sonorizare din parcuri si grădini se vor realiza de către operatorul serviciului sau de către terti agreați pentru astfel de lucrări pe baza de contract încheiat cu operatorul.


(3)    Operatorul serviciului public de adminisfratC’a dome amenajare si intretinere a parcurilor si

ublicgi privat privind activi.tai iui BucureSu va ac

w




vederea efectuării lucrărilor de realizare, modernizare arhitectural si ornamental si a instalațiilor de sonorizare din

(4) Verificarea si confirmarea executării lucrărilor se vor administrației publice locale.

Art 29.

Activitatea de administrare si exploatare a WC-urilor publice din parcuri si grădini

(1)    Administrarea si exploatarea WC-urilor publice din parcuri si grădini se vor realiza cu respectarea legislației specifice in vigoare.

(2)    WC-urile publice din parcuri si grădini vor fi racordate, după caz, la sistemele publice de alimentare cu apa potabila sau la surse proprii de apa care sa corespunda condițiilor de calitate pentru apa potabila si vor fi dotate cu instalații interioare de alimentare cu apa si de canalizare, conform normativelor in vigoare.

(3)    WC-urile publice din parcuri si grădini vor fi racordate la sistemele publice de canalizare a apelor uzate. In cazul in care nu exista sistem de canalizare, WC-urile publice vor fi prevăzute cu instalații proprii pentru colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate astfel incat sa nu polueze apele sau aerul.

(4)    Instatiile interioare de distribuție a apei potabile si de evacuare a-apelor uzate, sifoanele de pardoseala si obiectele sanitare vor fi menținute in permanenta stare de funcționare, luandu-se toate' masurile necesare in acest sens.

(5)    Dezinsectia si deratizarea profilactica se vor efectua periodic in conformitate cu prevederile specifice.

(6)    WC-urile publice din parcuri si grădini vor fi utilizate contra cost, taxa de utilizare va fi stabilita prin hotarare a autoritarii administrației publice locale.

(7)    In funcție de necesitățile aparute in parcurile si grădinile administrate, operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitățile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București poate incheia un contract pentru închirierea, amplasarea si întreținerea WC-uri publice mobile cu o firma selecționata conform legislației in vigoare.

(8)    Amplasarea WC-urilor publice mobile in parcuri si grădini se va face cu avizul autoritarii administrației publice locale.

(9)    Accesul la WC-urile publice mobile din parcuri si grădini se face cu / fara taxa de utilizare stabilita de autoritatea administrației publice locale

(10)    Montarea si întreținerea WC-urilor publice mobile se va face de către furnizorul acestora, iar decontarea serviciilor prestate se face de către operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitățile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București, pe baza contractului încheiat cu acesta in limita bugetului aprobat.

Art 30.

Activitatea de intretinere si modernizare a spatiilor de joaca si recreere din parcuri si grădini

(1)    Operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitățile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București va asigura întreținerea si modernizarea spatiilor de joaca si recreere din parcuri si grădini.

(2)    Amplasarea spatiilor de joaca si recreere din parcuri si grădini se va face pe baza unor documentarii aprobate de autoritatea administrației publice locale, cu respectarea prevederilor legale

(3) Lucrările de modernizare a spatiilor de joaca si recreere din parcuri si grădini se pot realiza de către operator sau de către terii abilitați pentru acest gen de lucrări.

(4) Operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitățile de



amenajare si intretinere a parcurilor vederea organizării si desfășurării mani in administrarea sa.

unicipiul București va acorda sprijin in din parcurile și gradirijIs1aîlatfS*K




Art 31.

Activitatea de salubrizare a parcurilor si grădinilor

(1)    Activitatea de salubrizare in parcuri si grădini se, scopul realizării si menținerii in stare de curățenie a acestora.

(2)    Activitatea de salubrizare in parcuri si grădini presupune următorul ciclu de operații:

a)    maturatul mecanic se efectuează pe aleile dalate, asfaltate, trepte, rampe de acces pentru persoane cu handicap, fântâni arteziene si spatii de joaca si recreere :

Maturatul mecanic este o activitate curenta obligatorie, se efectuează zilnic, dimineața, in intervalul orar cuprins intre orele 7,00-8,00 si se desfasoara in perioada 1 martie -15 noiembrie.

Perioada se poate modifica in funcție de condițiile meteorologice, cu acordul autoritarii administrației publice locale.

b)    Adunatul deșeurilor se efectuează de pe toate suprafețele cu zone verzi, locuri de joaca si recreere, alei, precum si alte zone amenajate din parcuri si grădini.

Adunatul deșeurilor din parcuri si grădini publice se va efectua zilnic, dimineața in intervalul orar cuprins intre orele 8,00 si 9,00 si se desfasoara pe întreaga perioada a anului.

Prestația consta in efectuarea următoarelor operațiuni:

-    adunatul si precolectarea deșeurilor: harții, pungi, cutii, sticle din plastic, resturi vegetale, etc. se efectuează in europubele;

-    golirea coșurilor pentru harții in saci de plastic sau europubele;

-    spalarea coșurilor de gunoi.

c)    colectarea si descărcarea deșeurilor in mijloace de transport si transportul zilnic al acestora in depozitul ecologic administrat de operatorii abilitați de pe raza municipiului București, in baza contractului detinut de operator cu prestatori licentiati pentru serviciul public de salubrizare in municipiul București.

d)    Menținerea curățeniei in parcuri si grădini se executa in zonele care in prealabil au fost salubrizate.

Prestația se efectuează zilnic, continuu, in intervalul orar cuprins intre orele 9,00 si 20,00, pe toata durata anului, excepție facand zilele când suprafața parcului este acoperita cu zapada si consta in efectuarea următoarelor operațiuni:

-    colectarea deșeurilor in saci de plastic sau europubele;

-    golirea coșurilor de deșeuri in saci de plastic sau europubele;

-    transportul zilnic al deșeurilor către zonele special amenaje.

e)    curatarea zăpezii si a ghetii de pe aleile dalate, asfaltate, trepte, rampe de acces pentru persoane cu handicap, fântâni arteziene si locuri de joaca si recreere se executa ziua in funcție de necesitate si consta in efectuarea următoarelor operațiuni:

-    curatatul manual al zăpezii;

-    combaterea poleiului de pe alei, cu amestec de sare si nisip sau alte substanțe care, după topire, nu afecteaza creșterea plantelor;

-    curatarea manuala a ghetii se executa cu dispozitive si scule speciale.

-    transportul zăpezii si a ghetii, după caz.

Art 32.

Activitatea de montare si intretinere a mobilierului urban (banei, coșuri de gunoi) in parcuri si grădini

(1)    Activitatea de montare a mobilierului urban se va realiza de către operatorul serviciului sau de catre terti abilitatrpentnracest gen deriucrari pe?baza-unui contract încheiat cu operatorul, conform-procedurilor tehnice de execuție.

(2)    Realizarea lucrărilor de montare a mobilierului urban va fi condiționată de existenta la punctele


c)    certificatele de calitate, declarațiile de conformitate pentru materialele aprovizionate a fi montate;

d)    înregistrările doveditoare ca materialele neconforme sunt tinute sub control;

e)    asigurarea la punctul de lucru a materialelor necesare execuției, sculelor si dispozitiv verificat, utilajelor si utilităților aferente execuției;

f)    asigurarea cu personalul executant instruit si testat in ceea ce privește procedura de lucru, detaliile de execuție si instrucțiunile de aplicare;

g)    preluarea frontului de lucru.

(3) Lucrările de montare ale mobilierului urban din parcuri si grădini vor cuprinde etape ce trebuie făcute in următoarea succesiune:

a)    pregătirea terenului, indepartarea rădăcinilor copacilor care afecteaza amplasamentul mobilierului, degajarea diverselor materiale si curatarea terenului, indepartarea rădăcinilor si trunchiurilor de arbori;

b)    incarnarea in mijloace auto si transportul la locul de montaj al mobilierului urban;

c)    realizarea săpăturii, manual sau prin spargere a betonului/asfaltului, in vederea montării mobilierului;

d)    prepararea betonului pentru fundație si montarea buloanelor de fixare;

e)    montarea obiectelor la cota si fixarea acestora după solidificarea betonului;

f)    grunduirea si vopsirea mobilierului;

g)    receptionarea lucrărilor.

(3) Verificarea calitatii lucrărilor se va desfasura pe tot parcursul execuției. Procesele verbale încheiate in urma recepției preliminare si a recepției definitive se vor anexa la dosarul obiectului.

Art 33.

Activitatea de întreținere a ceasurilor din parcuri si grădini    • .r

(1)    Amplasarea si întreținerea ceasurilor se va realiza de către operatorul serviciului sau de către terti abilitați pentru acest gen de lucrări pe baza unui contract încheiat cu operatorul serviciului.

(2)    Operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitățile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București va acorda sprijin in vederea realizării lucrărilor de amplasare si intretinere a funcționarii ceasurilor.

(3)    Verificarea si confirmarea executării lucrărilor, din punct de vedere calitativ si cantitativ se va face de către autoritatea administrației publice locale.

Art 34.

Activitatea de operare, intretinere si modernizare a fântânilor arteziene si a cișmelelor din parcuri si grădini

(1)    Operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitățile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București va asigura operarea, intretinerea si modernizarea fântânilor arteziene si a cișmelelor din parcuri si grădini.

(2)    Activitatea de intretinere a fântânilor arteziene si a cișmelelor din parcuri si grădini consta in:

a)    Indepartarea reziduurilor, obiectelor străine de la suprafața si de pe radierul fântânii (doze, pungi de plastic, resturi vegetale, alte obiecte care pot ajunge accidental in fantana);

b)    golirea bazinului, curatarea cu aparatul de spalat cu presiune de apa, indepartarea depunerilor de calcar, indepartarea petelor lasate de atacul ciupercilor, verificarea impermeabilizarii si eventuala refacere a pârtilor deteriorate;

. - c^-tratarea. cu solutieiîantioxidarrta^si-zantialgera-iinbracaimntei-,-.pentru eliminarea punctelor: de -proliferare

(3)    Modernizarea fântânilor arteziene și cișmelelor publice se va face conform proiectelor tehnice

avizate de autoritatea administrației publice locale, în conformitate cu reglementările in vigoare.

(4) Proiectele si lucrările de modernizare vor cHtifi^e^^Hglatiile interioare de alimentare cu apa potabila si de canalizare aferente bunei func$orrarîjjanfamlcaWeziene si a^ismelelor publi

tis




Activitatea de intretinere a monumentelor si a statuilor din patrimont aflate in parcuri si grădini


(1)    Amplasarea si întreținerea monumentelor si statuilor se va realiza cu av$ administrației publice locale de către terti agreați pentru astfel de lucrări, pe ba incheiat cu operatorul.

(2)    Operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind'attțigitBgg^e amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București va acorda sprijin in vederea realizării lucrărilor de amplasare si intretinere a monumentelor si statuilor.

(3)    Verificarea si confirmarea calitativa si cantitativa a execuției lucrărilor se va face de către autoritatea administrației publice locale.

Art 36.

Activitatea de intretinere si modernizare a clădirilor si anexelor necesare desfășurării activităților din cadrul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitățile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București

(1)    întreținerea si modernizarea clădirilor si anexelor necesare desfășurării activitatilor din cadrul serviciului se va realiza de către operator sau de către terti agreați pentru astfel de lucrări pe baza de contract incheiat cu operatorul.

(2)    Operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitățile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București va acorda sprijin in vederea realizării lucrărilor de modernizare si intretinere a clădirilor si anexelor necesare desfășurării activitatilor.

(3)    Verificarea si confirmarea realizării lucrărilor se va face de către operator si/sau de autoritatea administrației publice locale.

Art 37.

Activitatea de amenajare si intretinere a spatiilor pentru animale in parcuri si grădini

(1)    Amenajarea si întreținerea spatiilor pentru animale se va face de către operatorul serviciului cu respectarea legislației in vigoare privind semnalizarea si delimitatea acestor spatii.

(2)    Accesul animalelor de companie in parcuri si grădini publice trebuie sa se faca respectând prevederile legale in vigoare.

(3)    Operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitățile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București trebuie sa ia masuri pentru pastrarea curățeniei in spatiile pentru animale din parcurile si grădinile administrate de acesta.

Art 38.

Activitatea de amenajare a zonelor pentru picnic in parcuri si grădini

(1)    Operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitățile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București poate propune si amenaja zone pentru activitati de picnic, cu acordul autoritatii administrației publice locale.

(2)    Pentru zonele special amenajate pentru activitățile de picnic si zonele indicate pentru activitățile de picnic, operatorul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitățile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București are -rirmatoamteo^hligatir-rr”::;"--——-r;—~

a)    sa asigure amenajarea zonei in care se desfasoara activitățile de picnic cu respectarea dispozițiilor/

in vigoare referitoare la urbanism, silvicultura si protecția mediului;__

aicnic pnn intervenții minime asupra/, îdifîfcari malurilor sau albiilor apekjr-g^L


b)    sa amenajeze zona in care se desfasoara ai


mediului natural, fara efectuarea de defrism betonari sau asfaltari ale solului;    /0

I

i

I

I

I

I

I




I

I

I

I

I

I

I

I


c)    sa incadreze si sa delimiteze in cadrul documentațiilor de amenajare a teritor urbanism, după caz, zonele special amenajate pentru activitatile de picnic si zonele ind activitatile de picnic;

d)    sa delimiteze zonele special amenajate pentru activitatile de picnic si zonele indicate' activitatile de picnic prin marcarea corespunzătoare in vederea desfășurării activitatii de picnic, indicând orarul de funcționare;

e)    sa amenajeze in zonele prevăzute locuri speciale pentru aprinderea focului si sa asigure dotări specifice PS1;

f)    sa asigure dotarea zonelor special amenajate pentru activitatile de picnic si a zonelor indicate pentru activitatile de picnic cu containere destinate colectării selective a deșeurilor, inscripționate corespunzător, precum si cu toalete ecologice si sa asigure serviciul de salubritate in vederea ridicării deșeurilor colectate selectiv;

g)    sa asigure marcarea corespunzătoare a punctelor pentru colectarea selectiva a deșeurilor, precum si afișarea, in mod obligatoriu, a regulilor privind colectarea selectiva, cu exemplificarea tipurilor de deșeuri;

h)    sa organizeze serviciul de verificare zilnica a zonelor in care se desfasoara activitatile de picnic, precum si a zonelor aflate in imediata vecinătate a acestora, pentru a se asigura ca nici un fel de prejudiciu nu este adus mediului. Verificarea zilnica a zonelor in care se desfasoara activitatile de picnic se poate realizează cu sprijinul politiei locale;

i)    sa delimiteze si sa marcheze in mod corespunzător zona destinata parcării autovehiculelor in cazul zonelor special amenajate pentru activitatile de picnic, daca locația acestora permite acest lucru;

CAPITOLUL V.    ;------
OBLIGAȚIA PRIVIND PROTECTIAMEDIULUI
Art 39.

(1)    Operatorul trebuie să evite orice agresiune asupra mediului prin poluarea apei, aerului, solului cu deșeuri, produse petroliere sau alte materiale. In timpul prestării serviciului, acesta va respecta legislația din domeniul protecției mediului și va fi direct răspunzător în cazul constatării de către cei abilitați a încălcării acestor prevederi.

(2)    In situația oricărui eveniment de mediu provocat în desfășurarea serviciului prin angajați sau colaboratori ai prestatorului, operatorul va fi considerat "poluator".

(3)    In cazul în care au trecut trei zile consecutiv fără precipitații și operatorul nu a efectuat o operație completă de udare a florilor anuale, se va percepe o penalizare al cărui cuantum va fi stabilit in contractul de delegare a gestiunii. De asemenea operatorul va înlocui pe cheltuială proprie florile care s-au uscat din cauza udării insuficiente sau defectuoase.

(4)    In cazul în care operatorul nu a ridicat în decurs de 24 ore deșeurile vegetale rezultate din activitatea întreținere a spațiilor verzi din parcuri si grădini, se va percepe o penalizare al cărui cuantum va fi stabilit in contractul de delegare a gestiunii serviciului.

(5)    Penalizările se aplică în urma notelor de constatare a neconformităților întocmite de către autoritatea administrației publice locale și aduse imediat la cunostinața operatorului.



CAPITOLUL VI. VERIFICAREA LUCRĂRILOR DIN PARCURI SI GRĂDINI ACESTORA

Art 40.

(1)    Operatorul prestează toate activitatile ce sunt cuprinse in programul anual de lucrări, propus de operator si aprobat de autoritatea administrației publice locale împreuna cu bugetul de venituri si cheltuieli al operatorului.

(2)    Programul anual de lucrări insotit de fisele de fundamentare si memoriile tehnico-economice justificative este propus de operator si aprobat de autoritatea administrației publice locale impreuna cu bugetul de venituri si cheltuieli al operatorului.

(3)    Evidenta fizica si calitativa a lucrărilor efectuate se face zilnic, saptamanal, lunar si anual de către operator, după caz;

(4)    Verificarea si confirmarea cantitativa si calitativa a lucrărilor se asigura de către autoritatea administrației publice locale, la înștiințarea operatorului. Pe baza acestor verificări si confirmări, operatorul va întocmi situații de lucrări lunare, prin aplicarea tarifelor aprobate la cantitatile de servicii prestate.

(5)    Confirmarea si acceptarea la plata a lucrărilor se asigura lunar pe baza situațiilor de lucrări confirmate, conform programului anual de lucrări aprobat.

(6)    Autoritatea administrației publice locale si autoritatea de reglementare locala vor urmări si verifica atingerea si respectarea indicatorilor de performanta ai servicului. Autoritatea de reglementare locala va controla prin sondaj si/sau ca urmare a sesizărilor venite din partea terților activitatea depusa de operator. După fiecare inspecție se va încheia o nota in care se va menționa calitatea lucrărilor, daca au fost neconformitati si propuneri de punere in conformitate.

(7)    Eventualele neconformitati constatate vor fi aduse la cunoștința operatorului care are obligația sa acționeze pentru remedierea acestora intr-o perioada de timp rezonabila si sa comunice remedierea.

CAPITOLUL VII.

INDICATORII DE PERFORMANȚĂ AI SERVICIULUI PUBLIC DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT PRIVIND ACTIVITATILE DE AMENAJARE SI ÎNTREȚINERE A PARCURILOR SI GRĂDINILOR DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Art. 41.

(1)    Autoritatea administrației publice locala stabilește și aprobă valorile indicatorilor de performanță ai serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si întreținere a parcurilor si grădinilor din municipiul București.

(2)    Indicatorii de performanță se stabilesc prin regulamentul serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si întreținere a parcurilor si grădinilor din municipiul București.

(3)    Autoritatea de reglementare - locala monitorizează respectarea indicatorilor de performanta, propunând aplicarea de penalitati in cazul nerespectarii acestora.

(4)    Autoritatea administrației publice locale poate aplică penalități contractuale operatorului, conform contractului de delegare a gestiunii, în cazul în care acesta nu prestează serviciul la parametrii de-efîciență: și-calitate Ja-care? s-a obligatr-ori nu respectă indicatorii de performanță-ai --serviciului.


Art. 42.


Indicatorii de performanță asigură condițul^^^ca^t^btije să le îndeplinească serviciul public de administrare a domeniului public si prival^rivipd-actiyițatM%^p amenajare si intretinere a pi si grădinilor din municipiul București, ayându^s



a)    continuitatea din punct de vedere cantitativ și câHtâtr

b)    adaptările la cerințele concrete ale comunității locale;

c)    satisfacerea judicioasă, echitabilă și nepreferențială a tuturor membrii calitatea lor de utilizatori ai serviciului;

d)    administrarea și gestionarea serviciului în interesul comunităților locale;

e)    respectarea reglementărilor specifice domeniului de activitate;

f)    respectarea standardelor și reglementarilor tehnice

Art 43.

în conformitate cu competențele și atribuțiile legale ce ii revin, autoritatea administrației publice locale, are acces neîngrădit la informații necesare stabilirii:

a)    modului de aplicare a legislației;

b)    modului de respectare și îndeplinire a obligațiilor asumate;

c)    calității și eficienței serviciilor prestate la nivelul indicatorilor de performanță stabiliți;

d)    modului de administrare, exploatare, conservare și menținere în funcțiune, dezvoltare și/sau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană încredințată;

e)    modului de formare și stabilire a prețurilor, tarifelor și taxelor pentru serviciul public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si întreținere a parcurilor si grădinilor din municipiul București;

f)    respectării parametrilor ceruți prin prescripțiile tehnice și a normelor metodologice.

Art 44.

Indicatorii de performanță și de evaluare ai serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si întreținere a parcurilor si grădinilor din municipiul București simt preyăzuți indexa nr. 2 la prezentul caiet de sarcini.

Art 45.

Indicatorii de performanță prevazuti în Anexa nr.2 la prezentul caiet de sarcini au caracter minimal și pot fi suplimentați, conform prevederilor legale, funcție de situațiile ce pot apare.

Art 46.

Anexa 1 - "Lista obiectivelor administrate" si "Informații Parcuri si Grădini" si Anexa 2 - "Lista indicatorilor de performanta" sunt parte integrantă și completează prezentul caiet de sarcini.


Anexa 1 la

Caietul de Sarcini pentru Serviciul public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul

București

LISTA OBIECTIVELOR ADMINISTRATE PENTRU PRESTAREA SERVICIULUI PUBLIC DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT PRIVIND ACTIVITATILE DE AMENAJARE SI ÎNTREȚINERE A PARCURILOR SI GRĂDINILOR DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

A. Parcuri si grădini:

Parc Herăstrău delimitat de B-dul Constantin Prezan, B-dul Aviatorilor, Sos. Nordului, str.

Elena Vacarescu, Sos. Bucuresti-Ploiesti, Sos. Kiseleff

Parc Herastraul-Nou - Sos. Nordului nr. 7-9, sect. 1

Parc Herastraul Vechi - B-dul. Kiseleff, nr. 32, sect. 1

Parc Cismigiu - str. Schitu Magureanu, nr. 46

Parc Floreasca - str. Ștefan Protopopescu, nr. 11, sect. 1

Parc Bordei - B-dul Mircea Eliade, nr. 144

Parc Circul de Stat - str. Județului, nr. 4-6, sector 2

Parc Carol I - str. Candiano Popescu, nr. 4-6

Parc Izvor - Splaiul Independentei, sector 5

Parc Tineretului - Sos. Olteniței, nr. 9 bis, sector 4

Parc Unirii (delimitat de str. Halelor, B-dul I.C. Bratianu, B-dul Dimitrie Cantemir, Splaiul Independentei, B-dul Unirii, precum si spatiile verzi intre P-ta Unirii si P-ta Constituției -sector 3, Piața Universității - Zona Centrala)

B. Fântâni arteziene din parcuri si grădini In parcul Tineretului:

fantana Parc Tineretului - partea stanga fantana Parc Tineretului - partea dreapta fantana Parc Tineretului - rotunda

In parcul Carol:

fantana Cantacuzino - Parc Carol I In parcul Herăstrău:

fantana Crinul fantana Charles des Gaulle fantana Expo-flora

In parcul Cismigiu:

fantana Cismigiu


C. Ceasuri

Bdul Unirii intesectie cu Mircea Vodă Calea Vitan (langa Posta Vitan)

Piața Humnuzachi (langa fost Cinema Vergului) Sos. Grivita cu Bdul Titulescu Foișorul de Foc

Traian cu Calea Calarasilor


piața Iancului cu Sos. Mihai Bravu, colt cu str. Pache Protopopescu Sos. Iancului cu Sos. Pantelimon (la Str. Baba Novac intersecție cu Sos Parc Carol (langa rond fantana)/q


Piața Chirigiu (in spatele benzinăriei Petrom)

Piața Sf. Gheorghe

Piața Bucur Obor

Big Berceni

Autogara Filaret

Drumul Taberii cu Drumul Sării

Gradina Botanica

Sos. Grivita cu Buzesti

Calea Giulesti cu Calea Plevnei

Piața Constituției

P-ta Universității

P-ta Unirii

Parc Herăstrău

Parc Circul de Stat

Parc Tineretului

Parc Cismigiu

P-ta Romana

Sos. Panduri

Scuar Opera Romana

D. Pepiniere si sere

Sera Ghencea -str. Drumul Coperativei, nr. 75 A Sera Libertății - str. Candiano Popescu, nr. 4-6 Sera Herăstrău - B-ul Kiseleff, nr. 32 Sera Bellu - Calea Serban Vodă, nr. 247-249 Plante Perene - Drumul Cooperativei, nr. 20A Pepiniera Toboc - Sos. Petricani, nr. 9-11

E. Alte bunuri conexe acestor obiective


Nr.

crt.

Denumire

parc/gradina

Locația/

adresa

Suprafate fmp|

Număr

utilaje

personal

Totala

gazonata

flori

spatii

joaca

spatii

pentru

câini

alei

Tabel 2 - Dotări parc/gradina

Nr.

crt

Denumire

parc/gradina

Număr

monumente

Număr

ceasuri

Număr mobilier urban

Clădiri anexe

banei

coșuri

gunoi

Denumire

Destinație


Tabel 3 - Fântâni arteziene si cișmele

Nr.

crt.

Denumire

parc/gradina

Fantana arteziana

Cișmele

Pasarele, poduri, pasaje

Denumire si locație

An ultima reabilitare

Număr

total

In

funcțiune

Denumire si locație

Structura

construcției

Tabel 4 - Spatii verzi si arbori in parcuri si grădini

Nr.

crt.

Denumire

parc/gradina

Structura

amenajării

Suprafața

[mpl

Instalație de irigare

Arbori

Flori,

gazon,

trandafiri,

arbori,

arbuști,...

specie

număr

toaletati

Data

ultimei

toaletari

Starea

de

sanatate

Tabel 5 - Pepiniere si sere

Nr.

crt

Denumire si locație

Suprafața

[mp]

Număr

sere

Tip plante

Utilaje

Număr personal

Flori, gazon, arbuști,...

tip

număr

Tabel 6 - Contracte cu terti pentru lucrări

Nr. crt.

Denumire parc/gradina

Tip de lucrare contractata

Denumire prestator

Tip si Durata contract

Tabel 7 - Contracte cu terti pentru utilitati

Nr.

crt.

Denumire

parc/gradina

Serviciul contractat

Furnizorul

serviciului

Data

contractului

Durata

contractului

Tarife

Nota:

Informațiile solicitate conform tabelului de mai sus yor.fi. introduse in forma finala, ce va face parte din Caietul de Sarcini, intr-o perioada de maxim 12 luni de la semnarea contractului de delegare a gestiunii serviciului, de către operatorul serviciului.



L..


Caietul de Sarcini pentru Serviciul public de administrare a domeniului public si pr privind activitatile de amenajare si intretinere a parcurilor si grădinilor din municipiul București

LISTA INDICATORILOR DE PERFORMANTA
Indicatori tehnici

Gradul de realizare a lucrărilor planificate de amenajare a spatiilor verzi din parcuri si gradini(% realizări din totalul planificat)

Gradul de realizare a lucrărilor planificate de intretinere a spatiilor verzi din parcuri si grădini (% realizări din totalul planificat)

Gradul de realizare a programului de toaletare arbori din parcuri si grădini (% procent realizări din total)

Gradul de realizare a programului de înlocuire arbori din parcuri si grădini (% procent realizări din total)

Gradul de realizare a programului de intretinere fântâni arteziene si omamenmtale (% procent realizări din total)

Gradul de realizare a curățeniei aleilor, cailor de acces si apatiilor verzi

Număr de lucrări de intretinere spatii verzi si aliniamente executate fata de obligațiile din

buget

Număr de solicitări de reamenajare a spatiilor verzi si a aliniamentelor, justificate si rezolvate raportate numărul total de solicitări

Indicatori de calitate

Timp de intervenție pentru degajarea cailor de circulație in cazul blocării acestora cu arbori cazuti sau crengi

Timp de intervenție pentru solicitări de reamenajare a spatiilor verzi, justificate

Timp de intervenție pentru solicitări de intervenție pentru refacerea împrejmuirilor spatiilor

verzi

Timp de intervenție pentru la solicitări de toaletare arbori

Timp de intervenție pentru soluționarea avariilor la instalațiilor de apa pentru irigații din incinta parcului si grădinii

Timp de intervenție pentru soluționarea infundarilor canalizării interioare din parcuri si grădini

Timp de intervenție pentru repunerea in funcțiune a alimentarii cu apa a fântânilor arteziene Timp de intervenție pentru repunerea in funcțiune a cișmelelor publice din parcuri si grădini Timp de intervenție pentru repunerea in funcțiune a WC-urilor publice

Timp de intervenție pentru repararea aleilor si a cailor de acces

Timp de intervenție pentru reparareâ mobilierului urban si ornamental din parcuri si grădini Timp de intervenție pentru refacerea iluminatului inclusiv a celui omamental/arhitectural

Tratarea sesizărilor si a reclamatiilor

Numărul de notificări, sesizări si reclamatii înregistrate la operator privind calitatea si cantitatea serviciilor prestate    ..........

Numărul de notificări, sesizări si reclamatii înregistrate la operator care se dovedesc justificate raportate la numărul total de reclamatii

Numărul de notificări, sesizări si reclamatii j reclamatii justificate Numărul de notificări, sesizări reclamați zile; 20 zile; 30 zile din totalul reclami




;zolvate raportate la numărul total vatkin termen de 48



Numărul de reclamatii si sesizări care au primit răspuns in termenul legal de răspuns raportat la numărul total de sesizări si reclamatii înregistrate

Numărul de constatări ale autoritarii administrației publice locale privind calitatea serviciului prestat notificate operatorului

Valoarea penalităților de nerespectare a calitatii serviului prestat si notificat operatorului de către autoritatea administrației publice locale

Nota:

Valorile de baza (minimale) ale indicatorilor de performanta vor fi stabiliți după primul an de activitate al noului operator al serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitățile de amenajare si întreținere a parcurilor si grădinilor din municipiul București, timp in care autoritatea de reglementare locala va monitoriza performantele realizate de operator. Valorile finale de baza si cele tinta vor fi propuse de către autoritatea de reglementare locala in baza monitorizării activităților prestate de operator in perioada de timp specificata de 1 an.


1

O parte din activitățile realizate de ALPAB sunt generatoare de venituri (tabel 12) ceea ce indică

2

osibilitatea Companiei Municipale ParadC^i%r^itnfeucurești de autofinanțare a unor A \ v A

curente și de investiții în viitor

3

chiar mai mică decât cea propusă de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), de 50 de metri pătrați pe

4

Commission for Architecture and

social, ecologic, dezvoltarea urbană și sunt puse în balanță cu aglomerările. Numeroase municipalități

protejează aceste spații pentru a oferi cetățenilor un acces ușor la natură. Rolul acestor spații, în sensul de echilibrului social este important^A^ipait^z^nB^turale în apropierea unor cartiere dificile asigură un rol foarte important în a oferi zi

ițsîn consecință, prin creșterea calității serviciilor de întreținere și amenajare peisajeră a parcurilor șfc fi    '

^lacurilor, prin • producerea și valorificarea materialului dendro-floricol precum și

k’

^întreținerea și amenajarea mobilierului urban din parcuri, comunitatea locală va beneficia de oi I creștere a calității mediului înconjurător, ameliorarea problemelor sociale și de igienă publică cu

solului și a perdelei vegetale.

la numărul de locuitori (mp/locuitor), variază abile (parcuri și grădini orășenești, grădini abile (spații plantate aferente dotările

5

Emilian CIONGARU (2010): Aplicabilitatea directă a dreptului comunitar european, Analele Universității

6

"Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu, Seria Științe Jurij