Hotărârea nr. 325/2018

HOTARAREnr. 325 din 2018-06-14 PRIVIND APROBAREA PLANULUI INTEGRAT DE CALITATEA AERULUI IN MUNICIPIUL BUCURESTI 2018-2022



HOTARARE

privind aprobarea Planului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiului București 2018-2022

Având în vedere expunerea de motive a Primarului General al Municipiului București și raportul de specialitate al Direcției de Mediu nr. 4830/07.06.2018;

Văzând raportul Comisiei de ecologie și protecția mediului nr. 24/12.06.2018 și raportul Comisiei juridice și de disciplină nr. 343/13.06.2018 din cadrul Consiliului General al Municipiului București;

Luând în considerare adresa Agenției pentru Protecția Mediului București nr. 12759/21.05.2018 însoțită de referatul de avizare nr. 1/1745/VT/21.05.2018 emis de Agenția Națională pentru Protecția Mediului prin care s-a decis avizarea finală a Planului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București 2018-2022;

în conformitate cu prevederile:

-    Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările și completările ulterioare;

-    Hotărârii Guvernului României nr. 257/15.04.2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului;

-    Art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată;

în temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) lit. d), alin. (6) lit. a) pct. 9 și art. 45 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI HOTĂRĂȘTE:

Art.1 Se aprobă Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiului București 2018-2022 prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2 Direcțiile din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General respectiv Direcția Transporturi, Direcția Generală Investiții, Direcția Generală Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Direcția Informatică, Direcția Patrimoniu, Direcția Utilități Publice, Direcția Administrativă, Direcția de Mediu, instituția publică de interes local în subordinea Primarului General, respectiv Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București, instituții de interes public local în subordinea Consiliului General al Municipiului București pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respectiv Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București, Administrația Străzilor, Regia Autonomă de Transport București, Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București, companiile municipale prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Municipiul București, respectiv Compania Municipală Managementul Traficului București S.A., Compania Municipălă Străzi,! .Poduri și Pasaje București S.A., Compania Municipală Parking București S.Âi.,'"Carppania Municipală Managementul Transportului București S.A., Compania Municipâîă Parifurkșî Grădjni București S.A., Compania Municipală B-dul Regina Elisabeta nr. 47, coq poștal 05001Ș, sector 5 Bucureștii România; tel.: 021305 55 00; ^ww.pmbj£- —?

Cf hVi'fîo . !    ’-U

întreținerea Arborilor și Spațiului Verde București S.A., Compahia (Municipală Energetica București S.A., Asociația de Dezvoltare Intercomunitară peptfu Transport Public București-llfov, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară TermoenergeticăBucurești-llfov vor respecta prevederile privind implementarea măsurilor din Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București.

Art.3 Direcțiile din cadrul aparatului de specialitate al Primarilor sectorelor 1 - 6, instituțiile aflate în subordinea Consiliilor Locale Sector 1 - 6 vor respecta prevederile privind implementarea măsurilor din Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București.

Art.4 Metrorex, CNAIR, Administrația Fondului de Mediu, Institutul Național de Sănătate Publică vor respecta prevederile privind implementarea măsurilor din Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București.

Art.5 Prezenta hotărâre va fi comunicată Agenției pentru Protecția Mediului București și va fi adusă la cunoștință publică conform legii.

Această hotărâre a fost adoptată în ședința ordinară a Consiliului General al Municipiului București din data de 14.06.2018.


B-dul Regina Elisabeta nr. 47, cod poștal 050013, sector 5 București, România; tel.; 021 305 55 00; www.pmb.ro

Pag 2


Anexa 1



52iLj2_ Primăria

Municipiului București

Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București 2018-2022



Denumire: PLANUL INTEGRAT DE CALITATE A AERULUI ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

An de referință al primei depășiri: 2007

în anul 2007 s-au înregistrat depășiri atât ale valorilor-limită anuale cât și ale valorilor-limită zilnice sau orare pentru dioxid de azot (NO2) și particule în suspensie (PM10), pentru care în anul 2008 a fost elaborat Programul Integrat de Gestionarea a Calității Aerului în Municipiul București în vigoare până în anul 2015.

Autoritatea competentă responsabilă de elaborarea Planului Integrat de Calitatea Aerului în Municipiul București, PRIMĂRIA MUNICIPIUL BUCUREȘTI

http://www.pmb.ro,

B-dul Regina Elisabeta nr. 47, sector 5, 050013 București,

Tel: +40 (21) 305.55.00/int. 4108,

e-mail: secretariat.comisietehnica.planuricalitateaer@pmb.ro.

Coordonator Comisie Tehnică : Ioana ȘUTEU - Direcția de Mediu,

Primăria Municipiului București

Stadiul Planului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București-în pregătire

Poluanții vizați /Valori Limită/ Valori țintă conform Legii nr. 104 din 15 iunie 2011 Oxizi de azot - NO2/NOX

Prag de alertă 400 pg/m3 - măsurat timp de 3 ore consecutive, în puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafața de cel puțin 100 km2 sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai mică.

Valori limită



Nivel critic


200 pg/m3 NO2 - valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane (a nu se depăși mai mult de 18 ori într-un an calendaristic)

40 pg/m3 NO2 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane 30 pg/m3 NOx - nivelul critic anual pentru protecția vegetației

Particule în suspensie - PMn>





Valoare țintă

Valori limită


Valoare limită


Particule în suspensie - PM25 25 pg/m3 - valoarea-țintă anuală

25 pg/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2015 20 pg/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020

Benzen - CsH6

5 pg/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane

Data adoptării oficiale:....................

Calendarul punerii în aplicare: 2018 - 2022

Trimitere la Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București:

http://www.pmb.ro/institutii/primaria/directii/directia mediu/planuri de calitate aer/docs/propun

ere plan integrat calitate aer buc/propunere plan integrat calitate aer buc.pdf

Trimitere la punerea în aplicare a Planului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București:

http://www.pmb.ro/institutii/primaria/directii/directia mediu/planuri de calitate aer/docs/propunere

plan integrat calitate aer buc/propunere plan integrat calitate aer buc.pdf

Elaboratori: Comisia Tehnică pentru elaborarea planurilor de calitatea aerului în Municipiul București constituită la nivelul Municipiului București, numită prin Dispoziția Primarului General nr. 1528/06.10.2015, completată cu D.P.G. nr. 69/11.01.2016 și D.P.G. nr. 1290/22.09.2017

http://www.pmb.ro Servicii/Mediu/Planuri de calitate a aerului în municipiul București


CUPRINS

1.    INFORMAȚII GENERALE....................................................................................1

1.1.    Calitatea aerului - calitatea vieții..........................................................................................1

1.2.    Cadrul legal..............................................................................................................................2

2.    MUNICIPIUL BUCUREȘTI.......................................................................................................10

2.1    Caracteristici generale...........................................................................................................10

2.2    Populația expusă poluării.....................................................................................................11

2.3    Caracteristici climatice..........................................................................................................15

2.4    Topografia.............................................................................................................................18

2.5    Utilizarea terenurilor.............................................................................................................20

2.6    Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului în Municipiul București - PIGCA......23

2.7    Legătura cu alte planuri la nivel local/național...................................................................25

2.7.1    Planul de Mobilitate Urbană Durabilă    2016 - 2030 Regiunea    București    - Ilfov.....................25

2.7.2    Planul Urbanistic General......................................................................................................26

2.7.3    Planul Integrat de Dezvoltare Urbană    pentru zona centrală    a municipiului    București.........26

2.7.4    Hărțile Strategice de Zgomot șf PîanuT de A'cțTune penTTtf Diminuarea Zgomotutur m- -•

Municipiul București..............................................................................................................27

2.7.5 Strategia de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciului public de

salubrizare în municipiul București.......................................................................................27

2.7.6    Planul Local de Acțiune pentru Mediu..................................................................................27

2.7.7    Mașter Planul General de Transport.....................................................................................28

2.7.8    Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto național 2017-2019...................................29

2.7.9    Programul național privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, cu

finanțare în anul 2017 (cf. Ordinului nr. 2.822/27.04.2017) și Strategia energetică a României pentru perioada 2016 - 2030, cu perspectiva anului 2050...................................29

3    NATURA Șl ORIGINEA POLUĂRII...........................................................................................30

3.1    Aspecte generale...................................................................................................................30

3.2 Inventarul de emisii aferent principalelor categorii de surse identificate în municipiul

București................................................................................................................................32

3.2.1 Inventarul de emisii pentru traficul rutier.............................................................................32

î

t..

3.2.3

(.

3.2.5

I

I

L ,

4

4.1

4.2

4.2.1

4.2.2

r -    4.2.3

1 .    4.2.4


Inventarul de emisii pentru activitățile industriale și de prestări Inventarul de emisii pentru alte activități....................................

Concluzii privind emisiile de poluanți generate de activitățile dii

București......................................................................................

EVALUAREA POLUĂRII..................................................................



Evaluarea calității aerului prin măsurări în puncte fixe......................................................51

Evaluarea poluării prin modelarea dispersiei poluanților în atmosferă.............................61

Descrierea modelului de dispersie utilizat - AERMOD..........................................................62

Rezultatele modelării dispersiei............................................................................................64

Evaluarea nivelurilor de fond regional..................................................................................70

Repartizarea contribuțiilor la nivelurile de poluare între categoriile principale de surse de emisii.....................................................................................................................................71


4.3

5


5.1


5.2


5.3


5.3.2

5.3.3


5.4


Analiza rezultatelor privind evaluarea poluării în situația de referință (anul 2017) în municipiul București..............................................................................................................85

MĂSURILE CARE ALCĂTUIESC PLANUL INTEGRAT DE CALITATE A AERULUI ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI............................................................................................................................86

Aspecte generale privind măsurile cuprinse în Planul Integrat de Calitate a Aerului în

Municipiul București.............................................................................................................86

Descrierea măsurilor prevăzute pentru reducerea emisiilor din traficul rutier..................88

Descrierea măsurilor prevăzute pentru reducerea emisiilor din încălzirea în sectorul rezidențial.............................................................................................................................91

Reabilitarea rețelelor de distribuție primară și secundară a energiei termice.....................91

Creșterea eficienței energetice a locuințelor prin continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor rezidențiale și instituționale...................................................................91

Descrierea măsurilor prevăzute pentru reducerea emisiilor din procesul de eroziune eoliană...................................................................................................................................91


5.4.1


Conservare/ameliorare/extindere a spațiilor verzi din capitală și extinderea suprafețelor de


5.5


5.6


5.7


5.8

5.8.1

5.8.2

5.9


spații verzi prin renaturarea unor terenuri supuse eroziunii eoliene...................................91

Descrierea măsurilor prevăzute pentru reducerea emisiilor de particule din resuspensie 92 Descrierea măsurilor suplimentare pentru îmbunătățirea calității aerului........................92

Evaluarea efectelor măsurilor asupra îmbunătățirii calității aerului, în cele două scenarii

de aplicare.............................................................................................................................94

Scenariul de referință............................................................................................................96

Prezentarea măsurilor din cadrul scenariului........................................................................96

Evaluarea efectelor aplicădHmâsurildrîrtscenariul de referință........................................113

Scenariul de proiecție/..,.......:.,^............. 124





Plan I Irftegrat de Calitate a Aerului în Muri I Sucurești


5.9.1    Prezentarea măsurilor din cadrul scenariului.........................................................

5.9.2    Evaluarea efectelor aplicării măsurilor în scenariul de proieqțțeJ^rrrr'r777.........................

5.10 Efectele asupra calității aerului datorate implementării Planului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București, în cele două scenarii.......................................................

BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................................

Anexa I .................................................................................................................................................

Anexa II .................................................................................................................................................

Anexa III ................................................................................................................................................

149

163

171

174

.177

215




Abrevieri

UE - Uniunea Europeană OMS - Organizația Mondială a Sănătății MM - Ministerul Mediului

ANPM - Agenția Națională pentru Protecția Mediului APMB-Agenția pentru Protecția Mediului București RNMCA - Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului PMB - Primăria Municipiului București

CGMB- Consiliul General al Municipiului București AS - Administrația Străzilor

ALPAB - Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București

RATB - Regia Autonomă de Transport București

RADET - Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice

DGPLCMB - Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București

PS1-6 - Primăria Sector 1-6

PLS 1-6 - Poliția Locală Sector 1-6

INS - Institutul Național de Statistică

INSP - Institutul Național de Sănătate Publică

CNAIR - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere

DSP- Direcția de Sănătate Publică

GNM - Garda Națională de Mediu

MAI - Ministerul Afacerilor Interne

BPR-B - Brigada de Poliție Rutieră - București

RAR - Registrul Auto Român

ANM - Administrația Națională de Meteorologie

PICA - Planul Integrat de Calitate a Aerului

PIGCA - Planul Integrat de Gestionarea a Calității Aerului

PUG-Plan Urbanistic General

RLU - Regulament Local de Urbanism

PMUD —Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 pentru Regiunea București - Ilfov PLAM - Planul Local de Acțiune pentru Mediu pentru Municipiul București MPGT- Mașter Planul General de Transport al României

PDR Bl - Planul de dezvoltare regional București-llfov 2014-2020

PIDU - Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru zona centrală a Municipiului București HCGMB - Hotărârea Consiliului General al Municipiului București DPG - Dispoziția Primarului General

G1S - Sistem Geografic Informatic IPPC - Prevenirea și Controlul Integrat al Poluării TSP - particule totale în suspensie

pg/m3 - micrograme pe metru cub °C - grad Celsius

POT - procentul de ocupare a terenurilor

CUT-coeficientul de utilizare a terenurilor

•'i



1. INFORMAȚII GENERALE

1.1. Calitatea aerului - calitatea vieții    J/

Majoritatea localităților cu populație numeroasă și densă se confrunta cu prți&leme legate.de calitatea mediului, printre cele mai importante fiind poluarea aeruluî-TS'urmare a emisiilor de -substanțe nocive din diverse surse existente la nivel urban, generarea de deșeuri, evacuarea de ape uzate, nivelul crescut al zgomotului.

Calitatea aerului afectează în mod nemijlocit sănătatea populației și calitatea vieții prin inducerea unui stres chimic continuu asupra organismului.

Se consideră poluant al aerului orice substanță în formă gazoasă, lichidă sau solidă, care a fost emisă în atmosferă, unde se găsește în concentrații suficient de mari pentru a fi considerată periculoasă pentru mediu sau pentru sănătatea oamenilor, a plantelor sau animalelor, având efecte dăunătoare la scară locală, regională sau globală.

Poluanții cu efectele cele mai îngrijorătoare asupra sănătății populației sunt ozonul de la nivelul solului, particulele fine și substanțele gazoase cu potențial de acidifiere sau eutrofizare cum sunt dioxidul de sulf, oxizii de azot sau amoniacul. Alți poluanți, cum sunt dioxidul de carbon, protoxidul de azot, metanul și compușii organici clorurați și fluorurați sunt considerați responsabili de încălzirea accelerată a atmosferei și de producerea unor fenomene meteorologice extreme.

Poluarea aerului produce în Europa un număr important de decese premature și o creștere a numărului de afecțiuni cardiace și ale căilor respiratorii. Totodată, poluarea aerului este responsabilă de producerea ploilor acide, afectarea vegetației, diminuarea recoltelor și distrugerea ecosistemelor prin extinderea procesului de eutrofizare. Depunerea de substânțecu potențiarde acidifiere - oxizi de azot, dioxid de sulf și amoniac - afectează flora și fauna și poate produce deteriorări ale clădirilor și monumentelor, excesul de azot provenit din oxizi de azot și amoniac conduce la degradarea mediului acvatic și distrugerea ecosistemelor caracteristice, iar ozonul existent la nivelul solului are efecte asupra creșterii plantelor, a pădurilor și recoltelor agricole.

Conform datelor furnizate de OMS în anul 2012 poluarea aerului ambiental a contribuit cu 6,7 % din decesele înregistrate la nivel mondial, iar estimări ale costurilor înregistrate la nivel european în anul 2010 constând în cca 600.000 de afecțiuni, se ridică la peste 1,5 trilioane Euro.

Protecția calității aerului a devenit o prioritate în urma activităților umane din ultimul secol, în special a celor industriale și din transporturi, care au condus la o degradare accentuată a calității aerului înconjurător, cu efecte semnificative asupra sănătății populației și a mediului ca întreg.

1.2. Cadrul legal

JJL



aerului urmăresc o dezvoltare echilibrată, în concordanță cu capacitatea de asimilare,, a mediului, iar documentele legislative care reglementează acest domeniu au ca obiective limitarea și controlul producerii emisiilor nocive prin identificarea generatoare de emisii și reducerea cantităților de poluanți emiși concomitent cu s limită și ținte privind concentrațiile de poluanți în aer și crearea condițiilor ca depășite.

Reducerea emisiilor de poluanți evacuate în atmosferă de activitățile umane este considerată una dintre principalele căi de îmbunătățire a calității aerului și este realizată atât prin stabilirea de norme privind emisiile la nivel național cât și prin reglemetări specifice unor surse sau domenii de activitate.

Reglementarea emisiilor specifice unor surse sau domenii de activitate se realizează prin impunerea utilizării celor mai bune tehnici, introducerea de norme privind emisiile sau stabilirea de cerințe privind compoziția produselor.

Astfel, Directiva 2010/75/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN Șl A CONSILIULUI din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării), transpusă la nivel național prin Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, stabilește condițiile specifice de desfășurare a activităților pentru fiecare instalație cu potențial major de poluare din domenii cum sunt industria energetică, producția și prelucrarea metalelor, industria materialelor de construcții, industria chimică, creșterea intensivă a animalelor, gestionarea deșeurilor, industria lemnului, industria alimentară etc., precum și condiții speciale pentru instalațiile de ardere cu puteri mai mari de 50 MW, instalațiile de incinerare și coincinerare a deșeurilor, instalațiile care produc dioxid de titan și anumite instalații și activități care utilizează solvenți organici. Principalele cerințe care trebuie respectate de instalațiile care cad sub incidența Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale se referă la: prevenirea poluării, aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, reducerea, reciclarea și eliminarea deșeurilor, eficiența energetică, prevenirea riscurilor de accidente și limitarea efectelor acestora.

Stabilirea unor limite sau ținte ale concentrațiilor de poluanți în aerul înconjurător și crearea condițiilor ca acestea să nu fie depășite reprezintă cel mai important mijloc legislativ prin care se asigură prevenirea și reducerea efectelor poluanților din aer asupra sănătății populației și mediului. Aceste reglementări sunt cuprinse în Directiva 2008/50/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN Șl A CONSILIULUI din 21 mai 2008 privind calitatea aerului și un aer mai curat pentru Europa, și Directiva 2004/107/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN Șl A CONSILIULUI din 15 decembrie 2004 privind arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice (PAH) în aerul înconjurător, ambele transpuse în legislația națională prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător se aplică pentru principalii poluanți atmosferici care afectează sănătatea populației și mediului, respectiv dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie (PMw și PM2,s), plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, mercur, nichel, PAH și cuprinde prevederi referitoare la:


•    modul de evaluare a calității aerului pe baza unor metode'și-eriterii-coptunajsfegjjrfe la

nivel european;    /    r-'\f

•    obținerea informațiilor privind calitatea aerului în vederea comțxatfiprT poluării,- _ monitorizării tendințelor și a efectelor măsurilor aplicate; /

•    punerea la dispoziția publicului a informațiilor privind calitateă-aefului;

•    modul de acțiune pentru menținerea sau îmbunătățirea calității aerului în funcție de nivelurile de poluanți rezultate în urma evaluării;

•    cooperarea cu celelalte state membre UE în vederea reducerii poluării aerului.

Conform acestui act normativ respectarea valorilor limită sau a valorilor țintă impuse se realizează prin evaluarea și gestionarea calității aerului pe arii ale teritoriului național, delimitate ca zone și aglomerări și încadrate în funcție de nivelurile de poluare în regimuri de evaluare și regimuri de gestionare. Responsabilitatea privind evaluarea calității aerului la nivel național și încadrarea zonelor și aglomerărilor în regimuri de evaluare și gestionare revine conform prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător autorității publice centrale pentru protecția mediului (MM) și Centrului de Evaluare a Calității Aerului (CECA - ANPM), care iau în considerare în acest scop, atât rezultatele studiilor de modelare a dispersiei emisiilor de poluanți în aer, cât și datele privind concentrațiile de poluanți în aer obținute prin măsurări continue în puncte fixe. Clasificarea în regimuri de evaluare se revizuiește cel puțin o dată la 5 ani sau ori de câte ori se produc modificări semnificative ale activităților care au efecte asupra concentrațiilor de poluanți în aer.

Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului (MM) și Centrul de Evaluare a Calității Aerului (CECA - ANPM) au ca responsabilitate, conform prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, evaluarea calității aerului la nivel național și încadrarea zonelor și aglomerărilor în regimuri de evaluare în acest scop fiind luate în considerare atât rezultatele studiilor de modelare a dispersiei emisiilor de poluanți în aer cât șl datele privurd-concentra ții le de poluanți în aer obținute prin măsurări continue în puncte fixe.

Conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, în toate ariile din zone și aglomerări în care, în urma evaluării calității aerului, s-au constatat niveluri ale poluanților care depășesc valorile limită sau valorile țintă prevăzute de lege trebuie elaborate planuri de calitate a aerului care să conducă la realizarea obiectivelor de calitate a aerului.

Planurile de calitate a aerului cuprind măsuri adecvate pentru reducerea în cel mai scurt timp a nivelului de poluanți în aer până la valori mai mici decât valorile limită/valorile țintă, precum și măsuri suplimentare de protecție a grupurilor sensibile ale populației, inclusiv a copiilor.

Procedura prin care se asigură cadrul juridic, organizatoric, funcțional și o concepție unitară de întocmire a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului, de consultare a publicului, de aprobare, de punere în aplicare, de monitorizare și de raportare a stadiului și a efectelor realizării măsurilor din aceste planuri către instituțiile naționale și europene, este stabilită în Anexa la Hotărârea de Guvern nr. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității mediului. Metodologia cuprinde

//


1.3 Elaborarea planului de calitate a aerului

Conform prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, în urma evaluărilor calității aerului la nivelul anului 2013, a fost emis Ordinul M.M.A.P. nr. 1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.


Prin acest ordin, Municipiul București este înscris în Anexa 1 LISTA cu unitățile administrativ-teritoriale întocmită în urma încadrării în regimul de gestionare I, pentru poluanții NO2, NOx, PMW, PM2,s și benzen și în Anexa 2 LISTA cu unitățile administrativ-teritoriale întocmită în urma încadrării în regimul de gestionare II pentru poluanții SO2, CO, plumb, nichel, cadmiu, arsen.

în conformitate cu art. 4 al Ordinul M.M.A.P. nr. 1206/2015 „încadrarea în regimul de gestionare I sau II a ariilor din zone și aglomerări s-a realizat pe baza rezultatelor obținute în urma evaluării calității aerului la nivel național, care a utilizat atât măsuri în puncte fixe, realizate cu ajutorul stațiilor de măsurare care fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, aflată în administrarea autorității publice centrale pentru protecția mediului, cât și pe baza rezultatelor obținute prin modelarea matematică a dispersiei poluanților emiși în aer".

Conform prevederilor legale, unitățile administrativ-teritoriale incluse în Anexa 1 au obligația elaborării unui plan de calitate a aerului sau, în cazul în care sunt vizați mai mulți poluanți, a unui plan integrat de calitate a aerului, care să cuprindă măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului și realizarea încadrării în valorile limită/valorile-țintă ale concentrațiilor tuturor poluanților pentru

i    care există încadrare în regim de gestionare I.

în urma comunicării de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului a necesității întocmirii Planului integrat de calitate a aerului, Primăria Municipiului București a inițiat acțiunile legale și a înființat, prin Dispoziția Primarului General nr. 1528/06.10.2015 completată cu D.P.G. nr. 69/11.01.2016 și D.P.G. 1290/22.09.2017, Comisia Tehnică pentru elaborarea Planului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București.

Studiul de calitate a aerului care a stat la baza întocmirii Planului Integrat de calitate a aerului în municipiul București a fost elaborat de către S.C. Westagem S.R.L., societate înscrisă în Registrul Național al elaboratorilordesțudii. pentru protecția mediului la poziția nr. 30. Studiul de calitate realizat propune măsuri pehtru reducerea emisiilor, cu referire în special la necesitatea reducerii



emisiilor din trafic, activități din construcții și încălzire rezidențială. De a^gmene^se propun măsuri privind extinderea spațiilor verzi și acoperirea terenurilor supusezerozipnîr'eoliene, precum și măsuri pentru creșterea gradului de conștientizare a populației și implicarea cetățenilor la îmbunătățirea calității aerului.

Comisia Tehnică, în baza studiului de calitate a aerului în municipiul București, a elaborat propunerile de măsuri ce fac parte din prezentul proiect al Planului integrat de calitate a aerului.

Conform Metodologiei, propunerea de Plan Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București este supusă procedurii de informare, consultare și participare a publicului la luarea deciziei.

După analiza și integrarea propunerilor publicului, proiectul de Plan Integrat de Calitate a Aerului va fi transmis spre avizare Agenției pentru Protecția Mediului București și Centrului de Evaluare a Calității Aerului, după care va fi supus aprobării Consiliului General al Municipiului București și va putea fi pus în aplicare.

Caracterizarea poluanților pentru care este elaborat planul integrat de calitate a aerului

Oxizi de azot - NOX(NO/ NO2)

Caractere generale

Există mai multe specii chimice de oxizi de azot, dar dintre speciile de poluanți atmosferici, de cel mai mare interes din punct de vedere al sănătății umane este dioxidul de azot.

Surse naturale

transferul din stratosferă; acțiunea bacteriilor; acțiunea vulcanică;

fulgerele;

La scară globală, emisiile de oxizi de azot din surse naturale sunt cu mult mai mari decât cele generate de activitatea umană, dar, fiind distribuite pe întreaga suprafață a pământului, concentrațiile atmosferice de fond rezultate sunt foarte mici.

Surse antropice

procesele de ardere în surse staționare (încălzire, producerea de energie);

procese de ardere în sursele mobile (motoarele cu ardere internă în vehicule și nave), în special în etapa de accelerație sau la viteze mari.

Efecte asupra sănătății

Calea de pătrundere și afectarea metabolismului:

■’ ■; ‘ /

tractul respirator, prin care se inhalează aproximativ 70 - 90 % din cantitatea de dioxid de azot; dioxidul de azot sau produșii săi chimici pot rămâne în plămâni perioade prelungite; după expunerea la dioxid de azot au fost observate în sânge și în urină acid azotos , acid azotic și sărurile acestora.

Expunere pe termen scurt:

provoacă iritarea căilor respiratorii, cu efecte maxime la intersecția căilor respiratorii și la nivelul plămânilor, în zona în care se produce


schimbul de gaze.

concentrațiile zilnice de dioxid de azot sunt asociate pe ansambl creșterea numărului de îmbolnăviri și a ratei de mortalitate c cardiovasculare și respiratorii.

s-a observat sensibilitatea mai mare în rândul persoan^tnrcîrBoli cronice sau pre-existente, cum este astmul bronșic la copii.

Expunere pe termen lung

afecțiuni pulmonare (tuse, respirație șuierătoare, dificultăți de

respirație, atacuri de astm);

reducerea funcției pulmonare;

creșterea incidenței producerii de astm la copii;

creșterea incidenței cancerului la copii și a cancerului pulmonar la adulți;

efecte asupra fetusului (întârzierea creșterii intrauterine, naștere prematură, greutăți reduse la naștere);

Di oxid u I de azot este puternic legat de particulele în suspensie, deoarece ambele provin din aceleași surse de ardere și este dificil de estimat dacă efectele sunt produse exclusiv de către dioxidul de azot sau reprezintă efecte cumulate cu alți poluanți, cum sunt particulele în suspensie legate de trafic.

Efecte asupra mediului


absoarbe radiația solară vizibilă cu efecte asupra schimbărilor climatice globale și asupra vizibilității atmosferice;

participă, împreună cu oxidul de azot la reglarea capacității de oxidare a troposferei libere, prin controlul formării și dispariției radicalilor, inclusiv a radicalilor hidroxil;

în prezența hidrocarburilor ușoare și a luminii ultraviolete este principala sursă a ozonului troposferic și a azotaților, care formează o parte importantă a masei de PM 2.5 din aerul înconjurător;

contribuie la acidifierea solului și a apelor de suprafață cu efecte asupra vieții animalelor, plantelor și biodiversității;

afectează ecosistemele terestre și acvatice prin introducerea unor cantități excesive de azot care conduc, prin fenomenul de eutrofizare, la modificări ale diversității speciilor și la invazia de noi specii


Particule în suspensie - PMla/PM2,s

Caractere generale

/'    ,    -Z •

sunt particule microscopice solide sau lichide aflate în suspensie în atmosferă, formate în special din praf mineral și aerosoli marini; particulele în suspensie sunt amestecuri complexe de componente cu caracteristici chimice și fizice diverse.

»•’ / r -    \ >

/ 1

(    '    i

în funcție de proprietățile aerodinamice, care determină procesele de

\    ;    ' : i    /

transport din aer și căile de metabolizare în tractul respirator se

evidențiază ca importante categoriile:




-    PMio, care includ# particule cu diametru aerodinam#€5ri^H^Zcie ip -pm și reprezintă partrcuîel'eînhalabile-,-sufiGie^jdMLi«hp^huu a^Z pătrunde în zona toracică;

-    PM2,s , corespunzătoare fracției de PM:: cu diaprtetrpfaerodinamic mai mic de 2,5 pm diferențiată datorită probabilității rțrârî de depunere în căile respiratorii de dimensiuni mai mici șyn alveolpe pulmonare.

Surse naturale

eroziunea rocilor;

furtuni de nisip;

erupții vulcanice;

incendii spontane de pădure sau pajiști; împrăștierea de aerosoli marini; dispersia polenului;

Surse antropice

procesele de combustie a combustibililor fosili în procese industriale sau în motoarele vehiculelor;

arderea combustibililor, în special a celor solizi pentru asigurarea încălzirii locuințelor;

procese industriale cu eliminare de particule sau de gaze care pot reacționa în atmosferă cu formarea de particule secundare;

traficul, responsabil de eroziunea suprafeței drumurilor și a componentelor de frânare;

praf resuspendat de pe căile de trafic rutier, de pe platformele

industriale sau de pe zone cu sol neacoperit;

transformarea în atmosferă a altor poluanți generați de activitățile umane cum sunt dioxidul de sulf, oxizii de azot, amoniacul și compușii organici volatili.

Efecte asupra sănătății

Calea de pătrundere si afectarea metabolismului:

Pătrund prin tractul respirator prin care pot ajunge, în funcție de dimensiuni până la nivelul alveolelor pulmonare, iar cele foarte mici (cu diametru aerodinamic mai mic de 0,1 p pot trece în sistemul circulator cu afectarea altor organe, în special cele din sistemul cardiovascular.

Particulele în suspensie inhalate pot crește producția de imunoglobuline antigen-specifice, pot modifica reactivitatea căilor respiratorii la antigeni sau pot afecta capacitatea plămânilor de a reacționa la bacterii, ceea ce sugerează că expunerea poate duce la creșterea sensibilității la infecții

microbiene.

Expunere pe termen scurt:

; -n L

provoacă iritarea căilor respiratorii;

conduce la insuficiența mecanismelor de apărare pulmonare;

produce exacerbarea bolii existente ale căilor respiratorii în cazul

copiilor cu astm;




IC,



Expunere pe termen lung

creșterea mortalității totale și a celei cu cauze specifice, în sp&dal pulmonar și deficiențe cardio-pulmonare;

creșterea tulburărilor cardiovasculare: evenimente ^cherrHceTaritmîi, evenimente cardiovasculare, variabilitatea ritmului cardiac;

creșterea tulburărilor respiratorii: astm, cancer pulmonar, afecțiuni respiratorii;

efecte asupra fetusului: naștere prematură, greutăți reduse la naștere.

Studiile OMS (2005) atribuie poluării produse de PM2 5din aer circa 3% din decesele produse din cauze cardio pulmonare, 5% din mortalitatea produsă de cancer de trahee, bronhii și plămâni și aprox. 1% din afecțiunile acute privind infecțiile respiratorii pentru copiii sub 5 ani la nivel mondial.

Efecte asupra mediului


absorbția sau dispersia radiațiilor solare incidente, cu efecte directe asupra schimbărilor climatice;

generarea de nuclee de condensare cu urmări în procesele de formare și evoluție a norilor;

blocarea stomatelor, împiedicând procesul de fotosinteză, cu efecte asupra creșterii plantelor care pot conduce până la moartea acestora .


Benzen (C6H6)

Caractere generale

Compus organic aromatic prezent în petrol și produse petroliere, extrem de inflamabil și volatil.

Surse naturale

erupții vulcanice; incendii de pădure.

Surse antropice

încălzirea rezidențială cu lemn sau cu produse petroliere;

arderea și evaporarea produselor petroliere cu conținut de benzen;

emisii din industria petrochimică;

emisii produse de autovehicule.

Efecte asupra sănătății

Calea de pătrundere și metabolism:

Inhalarea este calea dominantă la oameni pentru expunerea la benzen. Fumatul este o sursă importantă de expunere personală, în timp ce expuneri ridicate pe termen scurt pot apărea în timpul alimentării autovehiculelor.

După pătrunderea în organism prin inhalare benzenul este metabolizat de ficat și eliminat prin urină.

Expunere pe termen scurt:

iritarea căilor nazale și ochilor;

P.    qt de Calitate a Aerului în Municipiu/ București





i    ' j    .

dureri de cap;    .............................—-----—........-A/',■

amețeli, pierderi de coordonare, tulburări d^vedereP. greață, tulburări hepatice;    --

Expunere pe termen lung

are efecte importante privind toxicitatea sângelui, toxicitatea genetică și favorizarea apariției cancerului;

conduce la creșterea mortalității cauzată de leucemie ;

poate provoca mai multe tipuri de tumori, în principal de origine epitelială;

conduce la scăderea patologică a numărului de celule albe din sânge, a hematiilor și a trombocitelor care conduc la pancitopenie și anemie aplastică;

produce scăderea numărului de celule care asigură imunitatea din măduva osoasă.


2.1 Caracteristici generale

Municipiul București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai mare centru economic al țării. Prima atestare documentară a orașului datează din anul 1459, fiind menționat ca reședință de scaun a Țării Românești începând cu anul 1659.

Suprafața capitalei, actualizată în decembrie 2016 de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, pe baza Planului Topografic de Referință al României în format digital (TopRo5) este de 240 km2, reprezentând aproximativ 0.8% din suprafața României din care, suprafața construită este de peste 70%.

Capitala țării este un oraș cu rang de municipiu cu statut special, cu nivel administrativ similar județelor, administrat de Primarul General și de Consiliul General al Municiului București. Municipiul București este împărțit în 6 sectoare, fiecare administrat de un Primar și un Consiliu local. Sectoarele sunt dispuse radial, astfel încât fiecare dintre acestea să administreze o parte a zonei centrale.

în scopul evaluării și gestionării calității aerului, Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător prevede delimitarea pe teritoriul țării de zone și aglomerări, iar Municipiul București, prin numărul și densitatea populației întrunește condițiile de a fi una dintre cele 13 aglomerări stabilite în România.


Municipiul București este înconjurat de județul Ilfov, structură administrativă cu o suprafață de 1.583 km2, alcătuită din 40 de unități administrativ-teritoriale, împreună cu care formează una dintre cele 8 regiuni de dezVQÎțâfe^ale României. între Municipiul București și localitățile limitrofe există numeroase conexiuni și interdefâepdențe, atât din punct de vedere socio-economic cât și de

mediu.







Sursa :http.//regver.pmb.ro/lndex.aspx?id=4&site=l#id=4&site=l&z

oom=l&lat=325710.9699/&lon=587003.7 3961&layers=8T    Sursa: bttp:/Zge-harta ro/ilfov/pagina-3

Figura 2.1. Hărțile administrative ale Municipiului București și Județului Ilfov

2.2 Populația expusă poluării

Municipiul București este cea mai mare aglomerare urbană din România, ia 1 iulie 2016 conform anuarului statistic, populația stabilă fiind de 2.101.413 persoane, din care 1.122.080 femei (53,39%) și 979.333 bărbați (46,60%). Față de situația înregistrată la recensământul efectuat în anul 2011, populația stabilă a crescut cu 217.988 persoane (INS DRSMB 2017, date provizorii) Densitatea populației la nivelul municipiului București este de 8.755,88 locuitori/km2. Sectorul 3 este cel mai mare sector al municipiului București din punct de vedere al populației stabile (472.420 persoane) și al densității populației (13.895 locuitori/km2). Repartizarea populației stabile în sectoarele municipiului București este prezentată în tabelul următor:


Tabelul 2.1 Distribuția populației pe sectoarele municipiului București

i

j

Sectorul 1

70

246.866

3.527

Sectorul 2

32

372.913

11.653

Sectorul 3

34

472.420

13.895

Sectorul 4

34

321.052

9.443

Sectoru! 5

29

7Q8 676

10.294

Sectorul 6

41

389.636

9.503

Total

240

2.101.413

8.756


Figura 2.2 Distribuția populației rezidente pe sectoare în municipiul București în anul 2016

Structura populației pe grupe de vârstă

Ca structură a populației pe grupe de vârstă, în municipiul București persoanele mature formează majoritatea. La 15 iulie 2016, copiii (0-14 ani) dețin o pondere de 13,38 % din totalul populației stabile a municipiului București, populația tânără (15 - 24 ani) reprezintă un procentaj de 7,22 %, persoanele mature (25 - 64 ani) reprezintă 63,1%, iar persoanele în vârstă de 65 ani și peste reprezintă 14,15 % din total. Persoanele în vârstă de 85 ani și peste dețin o pondere de 2,16 % din totalul populației stabile.



Sursa: INS 2017 (date provizorii)





68

66

64

62

2000200120022003200420052006200720082009201020112012201320142015

Sursa: INS 2017 (date provizorii)

Figura 2.4 Durata medie de viață a populației în municipiul București

Principale fenomene demografice

Mișcarea naturală al populației în perioada 1995 - 2015 reflectă un spor natural negativ, numărul înregistrat al deceselor fiind în decursul ultimilor ani mai mare decât cel al nașterilor.

Tabelul 2.2 Mișcarea naturală a populației la nivelul municipiului București

V=Jî'JflL'3

y3ir®. ;    3®S

Născuți vii

14.747

15.396

18.539

21.147

19.255

Decedați

23.183

21.831

22.073

21.272

22.245

Spor natural

-8.436

-6.435

-3.534

-125

-2.990

Sursa: INS 2017 (date provizorii)



Migrația internă la nivelul municipiului este caicuiată ca numărui de persoane stabilite cu domiciliul în. localitate și numărul de persoane plecate cu schimbarea domiciliului. în intervalul anual 1995 -2015 se poate observa o tendință negativă a soldului schimbărilor de domiciliu.

<\

■-'A !






Migrația internațională se caracterizează, începând cu anul 2005, printr-un spor pozitiv, pentru anul 2015 Institutul Național de Statistică raportând un număr total de 2.532 de persoane care au emigrat și un număr de 2.683 imigranți în municipiul București.

Raportul este asemănător și în cazul migrației internaționale temporare de lungă durată, în anul 2015 fiind înregistrate 3.736 de persoane din București care și-au schimbat reședința în alte țări și 3.976 de persoane cu cetățenie străină care și-au stabilit reședința în București.

2.3 Caracteristici climatice

Datorită poziției pe glob, în Europa și în țară, municipiul BucureștLse încadrează într-o zonă cu climat temperat - continental cu tendințe de excesivitate și facd-parteain sectorul climatic, al Câmpiei Române și al Luncii Dunării. Alături de factorii generali care influențează clima orașului 8ucurești, o importanță deosebită o au barajul carpatic, prezența Dunării și foehnizarea în zona de curbură.

Temperatura medie multianuală a aerului raportată de ANM pentru perioada 1961-1990 este la stația București - Filaret de 11,2 °C. Domeniul de variație a temperaturii diurne a aerului marchează caracterul excesiv al climei în această zonă de câmpie, mai ales la sfârșitul primăverii, în timpul verii și la începutul toamnei.

Tabel 2.4 Temperatura medie anuală înregistrată în perioada 2010 - 2017 la stațiile meteorologice din regiunea București-llfov

r- -    .    ■■    -- -j

* :Â... •'    îl

. 4<W.'

jrgîXg;:!

7 , 7®).; j

' ■ .'Aii '■

București -Filaret

11,2

12

11,6

12,6

12,5

12,1

13,1

12,9

12,7

București -Băneasa

10,6

10,8

10,5

11,5

11,7

11,3

11,9

11,5

11,4

București -Afumați

10,5

-

^1U.

11,9

12,0 .

_11,7__

12,5

12,2

12,0

5ursa:    Administrația Națională de Meteorologie,

APM București Raport privind Starea Mediului

Tabel 2.5 Temperatura maximă și minimă înregistrată în perioada 2010 - 2017 la stațiile meteo din regiunea București-llfov


București - Filaret

\    V-

\ •

2010

38.1    13.08.2010

1

-18.9

26.01.2010

2011

-j

36.9    ;    20.07.2011

-15.8

03.02.2011

2012

41.5    07.08.2012

-17.2

09.02.2012

2013

37.4    ,    29.07.2013

-12.7

10.01.2013

2014

37,2    !    13.08.2014

-15,9

31.01.2014

2015

39,2    30.07.2015

-16,1

01.01.2015.




Valorile absolute înregistrate la toate stațiile metorologice arată că arealul municipiului București este încălzită excesiv în timpul verii (temperaturi peste + 40°C), în timp ce iarna temperatura minimă poate scădea sub -12°C. De asemenea, se poate observa că valorile temperaturii înregistrate la Stația meteorologică București - Filaret, plasată în zona centrală a orașului, sunt în general mai ridicate decât cele măsurate la stațiile aflate la periferie sau în zonele limitrofe.

Variațiile temperaturii aerului sunt determinate de modificări ale altitudinii și latitudinii, dar și de factori antropici. Acest lucru evidențiază prezența fenomenului de insulă de căldură urbană, ce cuprinde o mare parte ajntravitănului municipiului pe orizontală, iar pe verticală se manifestă clopotul urban (fenomenul cfâ horn),având de 3 - 4 ori înălțimea blocurilor orașului (150 m -200 m). în această situație, se observă cjTîn condiții de calm atmosferic, contrastul termic între municipiul București și zonele adiacente este'Trrar'3ccentcrat~-Astfe^-îrr-zone precum Piața Universității, Piața Romană și Piața Unirii, datorită ponderii ridicate ^Xupxafeț&construite, dar și a traficului rutier intens se remarcă valori termice mai ridicate cu 2 - 3°C față de periferia orașului-


Creșterea valorilor termice către zona centrală a orașului s-a amplificat tot mai mult în ultimul secol pe măsura extinderii suprafețelor construite, a diversificării surselor de încălzire și de poluare termică. Variația mediilor de temperatură înregistrate în ultimii ani la statia București - Filaret arată o creștere, valoarea medie înregistrată în anul 2015 fiind cu peste 2“C mai mare decât media calculată pentru perioada 1901-1990.

Tabel 2.6 Temperatura aerului la stația București - Filaret, în perioada 1995 - 2015

Medie anuală


11,0


11,3


12,6


11,2


12,0


13,1


Minimă absolută anuală


-30,0


-13,4


-19,0


-18,2


-18,9


-16,1


Maximă absolută anuală


+41,1


+33,0


+42,4


+36,0


+38,1


+39,2


Sursa: Administrația Națională de Meteorologie.(Anuarul statistic București 2016).

Radiația solară globală este de 125,39 kcal/cm2 pe suprafața orizontală, valoarea maximă a insolației înregistrându-se în iulie, iar cea minimă în decembrie.

Umiditatea relativă a aerului are valori medii anuale variabile în funcție de tipul suprafeței active, distanța față de ecosistemele acvatice și forestiere, regimul pluviometric și" cel aî evapotranspirației.

în municipiul București, sub efectul accentuării impactului surselor de poluare termică și a creșterii suprafețelor construite, în sezonul cald se constată o tendință de scădere a umezelii în spațiile cu densitate mare a construcțiilor și/sau lipsite de suprafețe oxigenante {spații verzi).

Umiditatea ridicată a aerului determină apariția ceții, anual producându-se 40 - 50 de cazuri, cu frecvență mai mare în zona lacurilor și a cursurilor de apă. Cele mai frecvente fenomene de ceață se semnalează în intervalul octombrie - martie.

Regimul precipitațiilor este caracteristic zonelor de câmpie din sudul țării. Valorile medii lunare ale precipitațiilor în cursul anului se caracterizează printr-o creștere importantă (maximul principal) la începutul verii (77,4 mm în luna iunie) și un al doilea maxim la sfârșitul toamnei (43,3 mm în luna noiembrie). Cele mai mici cantități de precipitații lunare se înregistrează în lunile octombrie (31,7 mm) și februarie (35,1 mm). în timpul verii, dar și în anotimpurile de tranziție apar ploi cu caracter torențial, însoțite în unele cazuri de grindină.

Dinamica atmosferică în arealul aglomerării București este determinată de vânturile dominante din sectoarele de nord-est (cu o frecvență de 22,8 % și viteză medie de 3,0 rn/s) și sud-vest (cu o frecvență de 14,9 % și viteză medie de 3 m/s). O pondere importantă o au vânturile din sectoarele ele est și vest cu o frecvență de 14,5 % și viteză medie de 2,5 m/s, respectiv, o frecvență de 13,9 % și o/dteză medie de 3,2 m/s.



Calmul atmosferic, considerat în situația în care viteza vântului este mai mică deCâTlțSrn/sy'psEte: atinge frecvențe medii anuale de peste 10%, ceea ce poate genera acumularea noxelor în jdfoî surselor de emisie.

Un fenomen specific climei municipiului București, care schimbă caracteristicile regimului eoțfan, îi constituie briza urbană (curenți de compensație), fiind condiționată de regimul termic de^ztși-de' noapte, luând naștere datorită încălzirii diferențiate a spațiilor locuite față de câmpia limitrofa.

în arealul aglomerării București pot apărea situații meteorologice generate de anticicloni stagnanți, cu o persistență de 3 - 10 zile. Aceste situații sunt caracterizate prin viteze foarte reduse ale vântului (calm atmosferic) și prin inversiuni de temperatură, determinând atât condiții defavorabile dispersiei poluanților, în special pentru sursele joase, cât și condiții de formare a smogului fotochimic.

2.4 Topografia

Municipiul București, capitala României, se află în partea de sud a țării, având coordonatele geografice între 25° 49' 50" și 26° 27' 15" longitudine respectiv 44° 44' 30" și 44° 14' 05" latitudine și face parte din Regiunea de dezvoltare București - Ilfov, fiind înconjurat de orașe și localități din județul Ilfov (Figura 2.5).


Sursa: Proiect - Planuri de calitate a aeruluîambiental din municipiul București -S.C. Westagem S.R.L. 2014

Figura 2.5 Județele adiacente Regiunii de dezvoltare București - Ilfov

Regiunea București - Ilfov este delimitată de județele Prahova (N), Ialomița (E-NE), Călărași (E-SE), Giurgiu (S-SV) și Dâmbovița (V-NV).

Relieful municipiului București este în exclusivitate de câmpie, cu altitudini între 50 - 120 m, aparținând Câmpiei Vlăsiei (acoperă porțiuni din Câmpiile Snagovului, Moviliței și în întregime Câmpia Bucureștiului).

Orașul se desfășoară pe un teritoriu înclinat de la nord la est, prezentând în partea nord-vestică altitudini de 96,3 m în zona Chiajna și 88,9 m în Piața Presei Libere, care scad până la altitudinea de 54,5 m întâlnită în Valea Dîmboviței la ieșirea din oraș.




Municipiul București este situat în bazinul hidrografic. Argeș^ fiind amplasat întt^^orra^cu o rețea hidrografică bine definită compusă din două râuri principale, ColenfTmrșroâi/bovița, amândouă fiind afluenți ai râului Argeș, iar văile acestora îi împart teritoriul în lunefși terâs§.

Râul Dâmbovița străbate municipiul București pe o lungime de 16,2 km, având direcția generală de curgere NV - SE, părăsind orașul în amonte de confluența cu râul Colentina, care este principalul afluent.

Pe râul Colentina au fost amenajate, din amonte spre aval, între Buftea și Cernica salba de 15 lacuri, din care 5 lacuri (Buftea, Buciumeni, Mogoșoaia, Chitila și Cernica) sunt pe teritoriul actualului județ Ilfov, iar restul de 10 lacuri: Străulești, Grivița, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I și Pantelimon II) sunt pe teritoriul administrativ al municipiului București, scopul acestora fiind de a asigura apa pentru folosințe multiple: apă industrială, irigații, piscicultură, agrement.

Din punct de vedere hidrografic, teritoriul municipiului București nu poate fi judecat independent de teritoriul înconjurător având în vedere că rețeaua respectivă face parte din bazinele hidrografice Argeș, Ialomița și Mostiștea, în suprafață totală de 24.824 km2. Lungimea rețelei hidrografice care străbate teritoriul municipiului București și al județului Ilfov, de la V - NV spre E - SE, este de 576 km, din care 342 km în bazinul hidrografic al râului Argeș, 208 km în bazinul hidrografic al râului Ialomița și 26 km în bazinul hidrografic al râului Mostiștea.

Principalele cursuri de apă care străbat teritoriul administrativ al municipiului București și al comunelor periurbane sunt:

•    Argeș, Sabar, Ciorogârla, Dâmbovița, Colentina, Pasărea și Șindrilița, aparținând bazinului hidrografic Argeș;

•    Cociovaliștea, Vlăsia, Snagov și Ialomița, aparținând bazinului hidrografic Ialomița;

•    Mostiștea, pe o lungime de 12 km, începând cu zona de izvorâre.

în afară de aceste cursuri de apă, teritoriul amintit mai beneficiază de peste 100 de lacuri, totalizând circa 4.000 ha luciu de apă și un volum de 205 milioane m3 apă stocată, factor de influență pozitivă asupra microclimatului, a zonelor pentru odihnă și recreere.

între acestea se disting lacurile Snagov, Căldărușani și cele de pe valea Colentina.

Spre centrul orașului se desfășoară câteva dealuri joase: Dealul Radu Vodă, Dealul Mitropoliei, Dealul Cotroceni, Dealul Spirii.


2.5 Utilizarea terenurilor

Modul de ocupare a terenurilor în oraș este un factor de luat în considerare pentru elaborare^uhl/ plan de calitate a aerului, întrucât influențează în mod direct climatul urban și dispersia ootuanțifor în atmosferă și implicit, calitatea aerului.

De asemenea, modificările antropice asupra mediului natural, pe care le induce o așezare urbana, atrag după ele modificări de ordin climatic, respectiv:

•    suprafața de evaporare mult mai mică decât cea a peisajului natural;

•    solul poros acoperit cu vegetație este înlocuit în peisajul peri-urban și urban cu asfalt și beton, impermeabile;

•    clădirile de diferite mărimi, parcurile și fronturile stradale constituie obstacole în calea vânturilor, indiferent de direcție;

•    din cauza surselor de căldură existente în oraș (centralele de termoficare, întreprinderile, locuințele) temperatura atmosferei urbane este întotdeauna mai ridicată decât cea a zonei înconjurătoare;

•    atmosfera fiind mai caldă și mai puțin densă în oraș, spre el se îndreaptă necontenit un curent de aer rece și mai curat dinspre zona limitrofă;

•    "insula de căldură" din zona centrală;

•    diminuarea circulației atmosferice în zona urbanizată, cauzată de rugozitatea crescută creată de clădiri;

Regulamentul Local de Urbanism (R.L.U.), care este parte componentă a Planului Urbanistic General, stabilește regulile de ocupare a terenurilor și de amplasare a construcțiilor și a amenajărilor aferente acestora. Așadar, pentru București, Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG, aprobat prin H.C.G.M.B. 269/2000, prelungit prin H.C.G.M.B. 224/2015, stabilește zonele funcționale la nivel de oraș și indicatorii urbanistici (procentul de ocupare a terenurilor POT%, coeficientul de utilizare a terenurilor CUT, regimul de înălțime) admiși pentru fiecare zonă.

Zonele funcționale definite/stabilite prin această documentație de urbanism sunt: zona centrală, zona mixtă, zona de locuit, zona activităților productive, zona spațiilor verzi, zona trasnporturilor, zona gospodăriei comunale, zona cu destinație specială, zona echipamentelor tehnice majore.

în Figura 2.6 sunt reprezentate zonele funcționale definite/stabilite prin documentația de urbanism.

în ceea ce privește zona spațiilor verzi este împărțită în următoarele sub-zone:

• spații verzi publice cu acces nelimitat:

o parcuri, grădini și scuaruri publice orășenești și fâșii plantate publice; o amenajări sportive publice;

o spații plantate protejate;


spații verzi publice cu acces limitat de folosință specializată:    ț

o grădini botanice șfzooJogrce;








•    spații verzi pentru protecția cursurilor de apă;

•    culoare de protecție față de infrastructura tehnică;

•    păduri de agrement;

•    păduri și plantații forestiere;

•    păduri și fâșii plantate de protecție sanitară;

Desigur, spațiile plantate din municipiul București nu se rezumă doar la cele cuprinse în zona V a P.U.G./R.L.U., suprafețele oxigenante la nivelul Capitalei ocupând o arie mult mai mare, întrucât pe lângă parcuri, scuaruri, grădini, fâșii plantate există atât spațiile verzi din ansamblurile de locuit cât și spațiile verzi de folosința specializată (cimitire, pepiniere și sere, baze sportive cu spații plantate, vegetație de protecție la limita incintelor industriale sau în incinta acestora).

//p







Tabel 2.7


Modul de folosință a fondului funciar




F

!

i

î.


Agricolă:

5.4ie<^

4.356

3.052

• Arabilă

4.509

3.514

2.566

• Pășuni

546

506

355

• Vii și pepiniere viticole

65

66

12

• Livezi și pepiniere pomicole

290

270

119

Terenuri neagricole:

1.542

19.431

20.735

• Păduri și altă vegetație forestieră

619

611

611

• Ocupate cu ape, bălți

923

908

908

• Ocupate cu construcții

-

14.607

15.817

• Căi de comunicații și căi ferate

-

3.212

3.306

• Terenuri degradate și neproductive

-

93

93

Alte suprafețe:

16.835

-

-

Total

23.787

23.787

23.787

Sursa: INS 2017




2.6 Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului în M


în luna iulie 2007, Agenția de Protecție a Mediului București a inițiat elaborarea Programului Integrat de Gestionare a Calității Aerului în Municipiul București, document elaborat de către Comisia Tehnică înființată la nivelul Municipiului București și aprobată prin Ordinul de Prefect nr, 349/07.06.2007; Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului în Municipiul București a fost aprobat prin HCGMB 347/2008; se poate consulta accesând link-ul:

http://acteinterne.pmb.ro/legis/acteinterne/Atachlnt/AnexaH347 08.pdf

.

Poluanții pentru care a fost întocmit PIGCA datorită depășirii valorilor limită sunt: NO2, PMio și CO.

Având în vedere că din datele de monitorizare a calității aerului pe anul 2009 s-a constatat depășirea în continuare a valorilor limită anuale pentru PM10 și NO2, deși concentrațiile medii anuale au scăzut față de anii anteriori, a fost necesară revizuirea Programului Integrat de Gestionare a Calității Aerului.

Dintre măsurile cuprinse în PIGCA și implementate de către Municipalității se evidențiază:

■    Stabilirea unei „zone verzi" în care se vor implementa măsuri privind menținerea HCGMB nr.134/2004 privind restricționarea circulației autovehiculelor de mare tonaj (peste 5t) cu excepția autovehiculelor de salubritate, transport în comun, poliție, pompieri, salvare;

■    Promovarea unui transport în comun integrat de o calitate înaltă și nepoluant prin care s-a urmărit: Continuarea programelor de modernizare a infrastructurii transportului public (căi de rulare și parc RATB); Extinderea și integrarea superioară a traseelor de transport public de suprafață și subteran, urban și regional, inclusiv cu sistemul feroviar, prin utilizarea preponderentă a vehiculelor nepoluante; Implementarea unor măsuri pentru acoperirea superioară a zonei centrale a municipiului București prin mijloace de transport în comun cu expunere scăzută la blocaje în trafic (metrou, tramvaie) și/sau prioritizarea vehiculelor de transport în comun în intersecții

■    Implementarea proiectului dF gestionare a traficului defulăT'de PMB - Mașter Plarr General pentru Transport Urban. Mașter Planul General pentru Transport Urban permite: monitorizarea flotei RATB (autobuze, troleibuze, tramvaie), cu cerere de prioritate (verde la cerere); prioritizarea pentru unitățile de urgență (verde la cerere) pentru vehiculele de salvare, poliție, pompieri; monitorizarea video a intersecțiilor în sistem centralizat prin Sistemul de Management al Traficului din București (BTMS);

■    Crearea de facilități pentru deplasarea cu bicicleta prin extinderea și conectarea căilor de rulare a bicicletelor, urmărind atât funcția de recreere, prin acoperirea zonelor culturale și de agrement, dar și îndeplinirea necesităților de transport;

* Mărirea suprafețelor de spațiu verde și întreținerea corespunzătoare a acestor prin: Asigurarea suprafeței de spațiu verde de minim 20 m2/locuitor până la 31.12.2010, respectiv 26 m2/locuitor până la 31.12.2013; Aprobarea pentru realizarea oricărei construcții noi pe suprafețe mai mari de 1000 m2 va fi condiționată de amenajarea și întreținerea corespunzătoare a unui spațiu verde cu suprafața de cel puțin 30 % din suprafața totală a parcelei;

■    îmbunătățirea activității de salubrizare a orașului;

■    Controlul conformării cu prevederile documentelor urbanistice și de mediu aprobate; Promovarea unei. atitudini corespunzătoare a comunităților locale în legătură cu importanța măsurilor.de reducere a poluării aerului.






Stadiul îndeplinirii măsurilor cuprinse în Programul Integrat de Gestionare a Calității Ai nivelul anului 2015, este prezentat în Raportul anual 2015, aprobat prin 113/26.05.2016, ce poate fi consultat accesând link-ul:

http://acteinterne.pmb.ro/legis/acteinterne/Atachlnt/AnexeH113 16.pdf





2.7 Legătura cu alte planuri la nivel local/național

2.7.1 Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016 - 2030 Regiunea BupdreșțtUtffrv

Elaborarea și implementarea Planului Integrat de Calitatea Aerului este intrinsec legată de Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 Regiunea București-llfov care va asigura punerea în aplicare a conceptelor europene de planificare și de management pentru mobilitatea urbană durabilă adaptate la condițiile specifice regiunii București - Ilfov reprezentând strategia de transport pentru următorii 15 ani cu o viziune coerentă de dezvoltare a mobilității la nivelul capitalei și în zonele limitrofe.

Implementarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă 2016 - 2030 pentru Regiunea București -Ilfov (PMUD) în vederea rezolvării nevoilor de mobilitate atât ale populației cât și ale mediului economic, instituțional, cultural, pentru a îmbunătăți calitatea vieții reprezintă și o premiză a îndeplinirii obiectivelor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului respectiv asigurarea calității aerului - scop a Plan ul ui Integrat de Calitatea Aerului (PICA).

Proiectele și măsurile PMUD au o contribuție esențială în reducerea poluării, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie, componenta de protecție a mediului fiind astfel un obiectiv strategic al PMUD alături de asigurarea accesibilității, îmbunătățirea siguranței și securității în timpul deplasărilor, eficiența economică și calitatea mediului urban.

Aprobarea PMUD prin H.C.G.M.B. nr. 90/29.03.2017 a creat cadrul necesar înființării Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-llfov, structură cu atribuții în gestionarea implementării planului de mobilitate menită să asigure colaborarea cu autoritățile locale (Consiliul Județean Ilfov, Primăria Municipiului București și Primăriile locale/de sector) în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse prin PMUD, având rol în elaborarea politicii și strategiei unitare privind serviciul de transport public la nivelul zonei metropolitane București-llfov ceea ce va duce la asigurarea unui transport public integrat pentru zona metropolitană, bazat pe un sistem de transport unic în condiții de siguranță, calitate și eficiență economică în interesul cetățeanului.

Obiectivele și proiectele cuprinse în document sunt corelate cu documentele strategice naționale, regionale și locale - Mașter Planul General de Transport (MPGT), Planul de dezvoltare regională București-llfov (PDR Bl), Planul de Urbanism General (PUG), strategiile locale de dezvoltare urbană și acoperă sectorul de transport public local și feroviar inclusiv facilitățile de intermodalitate și multimodalitate, deplasările nemotorizate, sectorul de transport rutier și politica de staționare, integrarea dintre planificarea urbană și planificarea infrastructurii de transport și spațiile pietonale. Astfel, se regăsesc măsuri privind investiții ale METROREX, investiții pentru drumurile naționale, investiții privind infrastructura rutieră și transportul public de suprafață din capitală:

•    modernizarea rețelei de mijloace de transport public prin înnoirea parcului auto;

•    modernizarea, extinderea infrastructurii sistemului rutier și a liniilor de tramvai;

•    modernizarea, extinderea și îmbunătățirea liniilor de metrou;

•    construcția de parcări de tip Park & Ride la stațiile cheie de transport public;

•    investiții pentru drumuri naționale, străzi și drumuri locale;

•    construcția de parcări subterane;

•    amenajarea infrastructurii utilitare pentru biciclete (piste de biciclete și locuri de parcare pentru biciclete), precurnși extinderea sistemului de închiriere biciclete (bike-sharing);

•    crearea de noi zone cu prioritate pentru pietoni și bicicliști în centrul orașului; * ’    '    - - =

•    îmbunătățirea sistemului de management al traficului;

•    introducerea de benzi de circulație cu prioritate pentru transportul public,

2.7.2 Planul Urbanistic General

Un alt document strategic important în procesul de stabilire a măsuriIq/cyprîrise în PICA, ește Planul Urbanistic General (PUG), documentație de urbanism ce are atât caracter director, cât,și de reglementare operațională, cuprinzând reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale de bază, cu privire la: stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul administrativ al localității; stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; zonificarea funcțională în corelație cu organizarea rețelei de circulație; delimitarea zonelor afectate de servituți publice; modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice; formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor; precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate.

Planul Urbanistic General aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 269/2000 și prelungit prin H.C.G.M.B. 224/2015 cuprinde cinci obiective strategice de dezvoltare economică și socială, și anume:

•    Accentuarea identității municipiului București în concordanță cu aspirația sa de a deveni o metropolă europeană, realizabilă prin atragerea unor instituții și companii internaționale, reabilitarea imaginii externe și dezvoltarea turismului cultural și de afaceri, precum și prin creșterea competitivității prin diversificare funcțională și prin crearea de noi specializări „de excelență" în domenii de vârf;

•    Susținerea vitalității și atractivității municipiului București potrivit rolului de Capitală a României;

•    Dezvoltarea capitalei ca o aglomerație urbană având un rol activ și stimulativ la nivel regional și metropolitan;

•    Ridicarea calității vieții locuitorilor, care presupune creșterea prosperității economice și crearea de locuri de muncă o dată cu asigurarea integrării sociale și a securității, a îmbunățirii condițiilor de locuire și a cadrului natural și construit;

•    Protejarea și valorificarea potențialului natural, arhitectural și urbanistic.

2.7.3 Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru zona centrală a municipiului București

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru zona centrală a municipiului București (PIDU) reprezintă un document de planificare a dezvoltării la nivelul zonei centrale a capitalei, pian care se implementează prin proiectele individuale identificate în planul de acțiune.

Obiectivele Planului Integrat de Dezvoltare Urbană vizează consolidarea identității orașului și susținerea vitalității și atractivității acestuia, dezvoltarea economică locală și regenerare urbană durabilă prin îmbunătățirea calității spațiilor publice și valorificarea elementelor culturale, de patrimoniu și turistice ale zonei centrale a capitalei. Prin îndeplinirea acestor obiective se urmărește creșterea calității vieții locuitorilor capitalei precum și sporirea atractivității pentru investitori și turiști creând un centru dinamic și atractiv pentru o capitală europeană.



traseu cu prioritate pentru pietoni și biciclist-irPmmgy.area unei pojitîci a parcărilor pentru ceptrul orașului, introducerea unui sistem de transport public carp^Tă^âcSpere zonele de interes administrative - instituționale, stații de metrou din zona centrală a orașului, precum și măsuri de' descurajare a traficului rutier în zona centrală a capitalei.

2.7.4    Hărțile Strategice de Zgomot și Planul de Acțiune pentru Diminuarea Zgomotului în Municipiul București

Evaluarea și managementul zgomotului ambiental, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 321/2005 Republicată privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant care transpune prevederile Directivei 2002/49/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN Șl A CONSILIULUI din 25 iunie 2002 referitoare la evaluarea și managementul zgomotului ambiental s-a materializat în municipiul București prin realizarea periodică a Hărților strategice de zgomot pentru sursele urbane: trafic rutier, trafic feroviar tren și tramvai, industrie și trafic aerian (sursa: http://hartiacustice.pmb.ro/page/hstrat) însoțite de Planul de acțiune pentru diminuarea zgomotului (sursa:http://hartiacustice.pmb.ro/page/planact) aprobate prin H.C.G.M.B. nr. 183/2017Măsurile și recomandările menite să contribuie la reducerea zgomotului la sursă pe arterele principale, pe străzile secundare, în zonele industriale și în zonele liniștite și implicit să contribuie la diminuarea numărului de persoane afectate de expunerea la zgomot au fost propuse în corelare cu Planul de Mobilitate Urbană Durabilă și Planul Integrat de Calitatea Aerului vizând în principal dezvoltarea și modernizarea serviciilor de transport public, dezvoltarea sistemului de semaforizare continuă pe arterele principale, utilizarea mijloacelor de transport alternative

.

2.7.5    Strategia de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciului public de salubrizare în municipiul București

Strategia de dezvoltare și funcționare pe termen media șL lung a serviciului public de salubrizare în municipiul București, aprobată prin H.C.G.M.B. nr. 82/2015 și actualizată prin H.C.G.M.B. nr. 501/2017, reprezintă documentul strategic prin care sunt stabilite direcțiile de dezvoltare a serviciului public de salubrizare în municipiul București în perioada 2014-2030.

Prevederile stipulate în strategie se aplică pentru toate activitățile serviciului public de salubrizare având la bază următoarele principii: conservarea și protecția mediului înconjurător, protecția sănătății publice, responsabilitatea față de cetățeni, dezvoltarea durabilă.

La baza strategiei stau documentele legate de Planul de Gestionare a Deșeurilor în Municipiul București, Regulamentul de Organizare și Funcționare a Serviciilor Publice de Salubrizare în Municipiul București, Normele de Salubrizare și Igienizare ale Municipiului București.

Ținând cont că salubrizarea orașului are o pondere esențială pentru îmbunătățirea calității aerului, Planul Integrat de Calitatea Aerului cuprinde măsuri privind salubrizarea eficientă a străzilor, cu efect în reducerea semnificativă a concentrațiilor de particule provenite din resuspensie.

.7.6 Planul Local de Acțiune pentru Mediu

Local de Acțiune pentru Mediu pentru Municipiul București (PLAM) revizuit 2015, aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 127/2016, reprezintă strategia pe termen scurt, mediu și lung pentru soluționarea problemelor de mediu prin. abordarea principiilor dezvoltării durabile în concordanță cu Planul Național de Acțiune, pentru Me.diu și cu Programele de Dezvoltare Locale și Regionale. Acest plan este complementar celorlalte activități de planificare ale autorităților locale și reflectă opinia publicului în ceea ce privește problemele prioritare de mediu precum și acțîuntle-ideniificaja?'' ca necesare în domeniul protecției mediului pentru:



•    îmbunătățirea condițiilor de mediu în cadrul comunității locale prin implemerrapaiây strategiilor de acțiune concretă;

•    promovarea conștientizării publice a responsabilităților în domeniul protecțiejxmediuftQ și creșterea sprijinului public pentru strategiile alese;

•    identificarea, evaluarea și stabilirea priorităților de mediu pentru care este necesar: a se acționa;

•    promovarea unui parteneriat între cetățeni, autoritățile locale, ONG-uri, oameni de știință și oameni de afaceri, învățarea modului de a conlucra în soluționarea problemelor comunității;

•    satisfacerea cerințelor ce decurg din legislația și reglementările naționale de mediu.

Procesul de revizuire al PLAM a presupus o atenție sporită acordată calității aerului, protecției atmosferei și schimbărilor climatice, protecției naturii, biodiversității și pădurilor fiind stabilite în acest sens măsuri care se regăsesc în cuprinsul Planului Integrat de Calitatea Aerului cum ar fi:

•    stimularea utilizării transportului nepoluant (biciclete, vehicule electrice/hibride, vehicule cu biocombustibil);

•    stimularea înlocuirii combustibililor solizi pentru încălzirea rezidențială;

•    conservarea, ameliorarea și extinderea spațiilor verzi publice;

•    extinderea suprafețelor de spații verzi prin renaturarea unor terenuri supuse eroziunii eoliene.

2.7.7 Mașter Planul General de Transport

Mașter Planul General de Transport al României, aprobat prin H.G. nr. 666/2016, document strategic care stabilește principalele direcții de dezvoltare a infrastructurii de transport din România pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian și multimodal vizează două perioade de programare consecutive, 2014 - 2020 și 2020 - 2030, document ce a fost impus ca o condiție ex-ante pentru accesarea fondurilor europene alocate prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Mașter Planul General de Transport al României va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a României pe termen lung, prin creșterea conectivității intermodale (legături create prin combinarea tuturor modurilor de transport) între regiuni, facilitarea accesului populației și al sectorului economic la rețeaua de transport și susținerea dezvoltării regiunilor cu potențial de creștere economică..

La elaborarea Planului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București s-a avut în vedere corelarea cu obiectivele majore stabilite prin Mașter Planul General de Transport pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru Regiunea București Ilfov și în acest sens au fost integrate ca măsuri privind transportul urban cele două proiecte majore legate de lărgirea la 4 benzi a centurii rutiere din partea de sud a Municipiului București și proiectarea și execuția Autostrăzii de Centură București km 0+000 - km 100+900.

Sinteza Strategiei Mașter Planului General de Transport al României poate fi accesată pe pagina


2.7.8    Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto național 2017-2019 Jv ■

•    Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto național 2Q17-~-2OT9r“trează premisele îmbunătățirii calității aerului prin înnoirea parcului auto la nivel național și vizează atingerea următoarelor deziderate de protecție a mediului de interes general: diminuarea efectelor poluării aerului asupra mediului și sănătății populației, cauzate de emisiile de gaze de eșapament de la autovehiculele uzate;

•    diminuarea efectelor poluării solului și apei cauzate de scurgerile de substanțe periculoase de la autovehiculele uzate;

•    prevenirea generării deșeurilor și atingerea obiectivelor privind recuperarea și valorificarea deșeurilor provenite de la vehiculele scoase din uz.

în Planul Integrat de Calitatea Aerului s-a avut în vedere programul de eliminare a autovehiculelor vechi aparținând persoanelor fizice precum și modernizarea parcului auto pentru persoane juridice și instituții posibil a fi realizat prin finanțare în cadrul programului Administrației Fondului de Mediu.

2.7.9    Programul național privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, cu finanțare în anul 2017 (cf. Ordinului nr. 2.822/27.04.2017) și Strategia energetică a României pentru perioada 2016 - 2030, cu perspectiva anului 2050.

Referitor la domeniul alimentării cu energie termică a localităților în perspectiva dezvoltării durabile se urmărește aplicarea unor soluții tehnice performante pentru asigurarea nevoilor sociale, în condiții de rentabilitate economică și eficiență energetică, corelată cu conservarea resurselor primare, protecția și conservarea mediului.

Atât Programul național privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe cât și Strategia Energetică a României pentru perioada 2016 - 2030, cu perspectiva anului Z050 vizează reducerea consumului de energie, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin diminuarea consumului de combustibil și reducerea efectelor schimbărilor climatice, precum și ameliorarea aspectului urbanistic al localităților.

Pe baza Programului național privind creșterea performanței energetice a fost inclusă în Planul Integrat de Calitatea Aerului măsura privind continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor rezidențiale și instituționale.




Qt?


i

t.


3 NATURA SI ORIGINEA POLUĂRII


3.1 Aspecte generale


In municipiul București există o multitudine de surse de poluanți atmosferici asociate, pe, parte vieții cotidiene a locuitorilor, iar pe de altă parte, activităților instituționale, coraerciarețși industriale care se desfășoară în oraș. Principalele surse de emisii de poluanți atmosferici cyjnrp'ăct asupra sănătății populației sau asupra ecosistemelor pot fi clasificate în două mari Categorii:

• Surse de tip urban, asociate unor activități precum:

o încălzire rezidențială, instituțională și comercială și prepararea apei calde, cu sisteme proprii sau în sistem centralizat;

o prepararea hranei în sistem casnic sau în sistem de alimentație publică; o trafic rutier, trafic feroviar și trafic aerian; o stocarea și distribuirea produselor petroliere; o distribuirea gazelor naturale;

o servicii diverse: spălătorii, depozitarea deșeurilor municipale;

o construirea de clădiri cu diverse destinații, demolări, reabilitări construcții;

o construirea, reabilitarea și întreținerea elementelor infrastructurii de transporturi: străzi, lucrări de artă (pasaje subterane sau supraterane, poduri), căi ferate (linii, triaje, depouri), piste aeroporturi;

o construirea, reabilitarea și întreținerea rețelelor edilitare și mobilierului urban; o întreținerea parcurilor și a altor spații verzi.

• Surse de tip industrial, asociate următoarelor activități: o producerea de energie electrică și/sau termică; o arderi în procese industriale;

o procese industriale diverse; o mică industrie.

Poluanții atmosferici identificați în atmosfera zonelor urbane au ca proveniență principală următoarele activități:

• arderea combustibililor fosili în surse staționare (centrale termoelectrice, centrale termice de diferite puteri și cu diferite destinații, arderi în procese industriale, altele decât cele în centrale termice industriale, sobe, mașini de gătit) - responsabilă pentru emisii de oxizi de sulf, oxizi de azot (inclusiv protoxid de azot), dioxid de carbon, monoxid de carbon, metan, compuși organici volatili nemetanici (inclusiv benzen), particule (inclusiv PMi0 și PM2,s),


•    traficul rutier (exceptând emisiile din jgazele de eșapament) - 'emilii d^partjcule cu.

conținut de substanțe organice și de metâ~fe~gehe~rate"de-ugupa-fcâfl^orjsi_a-erteuriIor și din resuspensia în atmosferă a prafului de pe arterele de trafic;    '    ■

•    arderea combustibililor fosili în surse mobile (autovehicule de diferite capacități dotate cu motoare cu aprindere prin scânteie sau prin compresie, utilaje mobile nerutiere, locomotive Diesel, avioane) - responsabilă pentru emisii de oxizi de sulf, oxizi de azot (inclusiv protoxid de azot), dioxid de carbon, monoxid de carbon, metan, compuși organici volatili nemetanici, particule (PMio și Prvk.s), metale (Pb, Cd, Cr, Cu, Ni, Se, Zn), amoniac, hidrocarburi aromatice poficiclice;

•    stocarea și distribuirea produselor petroliere - emisii de compuși organici volatili nemetanici (inclusiv benzen);

•    distribuirea gazelor naturale - emisii de metan, compuși organici volatili nemetanici;

•    spălătorii - emisii de compuși organici volatili nemetanici;

•    depozitarea deșeurilor municipale - emisii de dioxid de carbon, metan, compuși organici volatili (inclusiv compuși organici halogenați, benzen, compuși de sulf);

•    construirea, reabilitarea, demolarea de clădiri cu diverse destinații, construirea,

reabilitarea și întreținerea elementelor infrastructurii de transporturi (străzi, lucrări de artă, căi ferate, piste aeroporturi) construirea, reabilitarea și întreținerea rețelelor edilitare, întreținerea parcurilor și a altor spații verzi - emisii de particule cu diferite spectre dimensionale (inclusiv PM10 și PM2,5), poluanți generați de autovehicule și de utilajele mobile motorizate; -    ________ ______________

•    procese industriale diverse: particule cu diferite spectre dimensionale (inclusiv PMW și PM2,s), metale feroase sau neferoase, acizi, cloruri, fluoruri, compuși organici volatili nemetanici (inclusiv vapori de solvenți organici), poluanți generați de autovehicule și de utilajele mobile motorizate (trafic intern).

Pentru aceste categorii de activități au fost inventariate sursele și estimate emisiile pentru poluanții vizați de Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București.



î\

! \



3.2 Inventarul de emisii aferent principalelor categorii de su, municipiul București

Inventarul de emisii pentru principalele categorii de surse identificate la București s-a realizat în cadrul Studiului de calitate a aerului, care stă la ba;

Integrat de Calitatea Aerului.



Inventarul de emisii s-a realizat pentru toate categoriile de surse pe baza datelor de activitate disponibile pentru anul 2013, cu excepția inventarului de trafic care a necesitat o reevaluare la nivelul anului 2017. Motivele acestei reevaluări sunt legate în principal de;

•    Necesitatea de calibrare a rezultatelor modelelor de dispersie cu datele din stațiile de monitorizare, dat fiind faptul că rețeaua de monitorizare a calității aerului din București a furnizat începând cu anul 2017 date cu un grad corespunzător de validitate datorită modernizării sale;

•    îmbunătățirea inerentă a structurii parcului auto față de anul 2013 prin eliminarea autovehiculelor vechi echipate cu motoare fără standarde de poluare și înlocuirea acestora cu autoturisme cu motoare cu standarde de poluare noi - Euro 5 și 6;

•    Finalizarea unor proiecte majore de infrastructură rutieră care au condus la fluidizarea traficului, cum ar fi: Pasaj subteran Piața Sudului; Pasaj suprateran Mihai Bravu -Splaiul Unirii; Supralărgire Buzești - Berzei - Uranus partea I; Reabilitare sistem rutier și linii de tramvai. Reabilitare unică Șoseaua Pantelimon; Reabilitare sistem rutier și linii de tramvai. Reabilitare unică Șoseaua tancului; Străpungere 1 Mai; Reabilitare sistem rutier și linie de tramvai Bd. Liviu Rebreanu;

•    Traficul rutier reprezintă poate cea mai importantă categorie de surse de emisie care afectează calitatea aerului din municipiul București și care poate fi, totodată, gestionată eficient de autoritatea responsabilă de implementarea Planului Integrat de Calitate a Aerului (PMB).

S-a considerat că inventarul de emisii aferent celorlalte categorii de activități nu a suferit modificări semnificative față de anul 2013, pentru a fi necesară o reevaluare a acestuia la nivelul anului 2017.

Astfel, inventarul de emisii în ansamblu poate fi considerat valabil pentru anul de referință în elaborarea Planului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București, care este anul 2017.

Inventarul sintetic este prezentat în cele ce urmează.

3.2.1 Inventarul de emisii pentru traficul rutier

Estimarea emisiilor aferente traficului rutier în municipiul București a fost realizată utilizând nivelul 3 de abordare (cel mai înalt) recomandat în capitolul aferent traficului rutier din cadrul Ghidului EMEP/EEA. Acesta transpune metodologia și parametrii de calcul utilizați de modelul COPERTIV.

Estimarea emisiilor a fost realizată separat pentru emisii din gazele de eșapament, separate la rândul lor în emisii generate de funcționarea motorului la temperatura optimă (emisii la cald) și emisii generate de pornirea motorului la temperatura ambiantă (pornire la rece și efecte de încălzire) și emisii care nu provin din gazele de eșapament (emisiile de compuși organici volatili


IJ


nemetanici (inclusiv benzen) datorate evaporării combusITBTfalur emisi-ile-dejiarțicule î/i suspensie provenite de la frânare, uzura anvelopelor și uzura suprafeței drumurilor).    /ir

Informațiile privind parcul auto au fost furnizate de Regia Autonomă "RegistnuMutoJîerrtan/'- RAR și de Regia Autonomă de Transport București - RATB.    '    ii- ’

Distribuția tipurilor de autovehicule este prezentată în Figura. 3.1

Din punct de vedere al combustibilului utilizat predomină autovehiculele care funcționează cu benzină sau motorină, cele cu normă de poluare Euro 4 fiind predominante (peste 45 %).

Figura 3.2 Distribuția în funcție de tehnologie a autoturismelor ce utilizează benzină

'A

i

[.



Figura 3.3 Distribuția în funcție de tehnologie a autoturismelor ce utilizează motorină

r

Cele mai mari emisii de NOx asociate autoturismelor ce utilizează benzina aparțin autoturismelor cu motoare Euro 4 și autoturismelor Euro 1 sau fără normă de poluare, în timp ce pentru autoturismele echipate cu motoare diesel emisiile cele mai mari sunt asociate cu clasele Euro 3 și Euro 4.

Distribuția emisiilor de NOx in funcție de tehnologie provenite de la autoturime ce utilizează benzina


Figura 3.4 Distribuția emisiilor de NOx în funcție de tehnologie provenite de la autoturisme ce utilizează benzină





Distribuția emisiilor de NOx in funcție de tehnologie provenite de la autoturime cejjțilizeaza motorina




■    Convențional BPCEurol 9J/441/FEC «PC Euro 2 • 94/12/EJ

■    PC Euro 3 • 98/6S/ț

8 PC Euro 4 • 9B/GS/EC SUge2005 H PC Euro 5 - EC 715/2CO7

PCEuroG EC715/2C07

Figura 3.5 Distribuția emisiilor de NOx în funcție de tehnologie provenite de la autoturisme ce utilizează motorină

Emisiile de PMio sunt atribuite în special autoturismelor echipate cu motoare Diesel (peste 95 %), iar la nivelul acestui segment ponderea cea mai mare a emisiilor de PMi0 provin de la motoare cu norme Euro 3 și Euro 4.

Distribuția emisiilor de PMio in funcție de carburant provenite de la autoturime


Figura 3.6 Distribuția emisiilor de PMuîn funcție de carburant provenite de la autoturisme




Distribuția emisiilor de PMio in funcție de tehnologie provenite de la autoturime ce utilizează motorina



■    PC curo 4 - 98/69/EC Stag?

■    PC Euro 5-EC 715/2007 PC cure 6-EC 715/2OQ?



Figura 3.7 Distribuția emisiilor de PMio în funcție de tehnologie provenite de la autoturisme ce utilizează motorină

Per ansamblu, se constată că aportul cel mai ridicat la emisiile totale de NOx asociate traficului rutier este adus de autoturisme (69,23 %) și vehicule utilitare ușoare (23,27 %), urmate de autobuze (5,81 %) și de vehicule utilitare grele (1,54 %).

Pentru emisiile totale de PMw aportul cel mai ridicat este adus de autoturisme (66,73 %} și vehicule utilitare ușoare (31,40 %), autobuze (1,24 %) și vehicule utilitare grele (0,47 %).

Distribuția emisiilor de NOx pe tipuri principale de autovehicule


■    Autoturisme

R Vehicule utilitare ușoare » Vehicule utilitare gre'e

■    Autobuze

■    Autocare

* Motocic'ete

Figura 3.8 Distribuția emisiilor de NOx pe tipuri principale de autovehicule

i.





Figura 3.9 Distribuția emisiilor de PMio pe tipuri principale de autovehicule

Pentru distribuția spațială a emisiilor a fost utilizat un model 6IS al rețelei de străzi a municipiului București pentru care au fost atribuite densități de trafic pe 4 categorii de străzi (principale, secundare, terțiare și rezidențiale). Distribuția spațială a emisiilor este prezentată în figura 3.10, iar emisiile totale pe categorii de străzi se regăsesc în tabelul 3.1.






3.2.2 Inventarul de emisii pentru încălzirea rezidențială, prepararea hranei și încălzirea în sectorul instituțional din municipiul București

Pentru sectorul rezidențial din municipiul București, estimarea emisiilor pentru activitățile de încălzire și prepararea hranei a fost realizată prin utilizarea unui model de calcul bazat pe determinarea necesarului de energie pentru încălzirea spațiilor, conform capitolului 2 din Anexa nr. la OM nr. 3299/2012.

Distribuirea spațială a emisiilor a fost realizată în funcție de:

•    distribuția spațială a zonelor termoficate/netermoficate realizată pe baza hărții sistemului de termoficare din municipiul București, pusă la dispoziție de RADET;

•    numărul apartamentelor din București racordate la rețeaua de termoficare și numărul debranșărilor de la rețea începând cu anul 1990, puse de asemenea la dispoziție de către RADET București;

•    numărul blocurilor reabilitate termic din fiecare sector al municipiului București obținut pe baza informațiilor privind proiectele de reabilitare, disponibile pe site-urile primăriilor de sector;

•    distribuția spațială a zonelor rezidențiale obținută prin analiza avansată GIS a informațiilor din mai multe seturi de date geografice: cadastrul clădirilor existent în portalul GIS OpenStreetMap, gradul de utilizare și acoperire a terenului din Corine Land Cover, Cadastrul Verde al Municipiului București, corelate cu statisticile INS privind numărul clădirilor cu locuințe.

Pentru sectorul instituțional din municipiul București, estimarea emisiilor a fost realizată pe baza datelor privind consumurile de combustibili în unitățile de învățământ public, furnizate de Inspectoratul Școlar al Municipiului București prin intermediul APM București și a datelor surogat aferente altor entități, precum unități sanitare sau unități ce oferă servicii de cazare. Datele obținute privind consumurile specifice au fost extrapolate la alte categorii de instituții publice.

Localizarea spațială a instituțiilor s-a efectuat pe baza informațiilor cuprinse în Cadastrul Verde al Municipiului București.

Locuințele conectate la rețeaua de termoficare a capitalei (RADET) generează emisii doar prin prepararea hranei. Repartiția emisiilor totale de NOX pe categorii de activitate arată ponderea mare a utilizării de gaze naturale/ Utilizarea de combustibili solizi și lichizi este însă importantă, reprezentând un procent semnificativ și^enerând aproape întreaga cantitate de emisii de particule

7 ’Ui



Figura 3.11 Repartiția numărului de locuințe din municipiul București

Repartiția numărului de locuințe în funcție de tipul de combustibil utilizat


Figura 3.12 Repartiția numărului de locuințe în funcție de tipul de combustibilul utilizat

NOx - Emisii din încălzirea și prepararea hranei de către populație, pe tipuri de activități



a încălzire cu gaze naturale a încălzire cu lemne

Gătit cu gaze natural » Gătit cu GPL


Figura 3.13 NOx - emisii din încălzirea și prepararea hranei de către populație în municipiul București



Figura 3.14 PM10 - emisii din încălzirea și prepararea hranei de către populație în municipiul București

Emisiile totale de poluanți obținute sunt prezentate în tabelul 3.2, pe categorii de activități.

ț

Tabelul 3.2 Emisii totale de poluanți asociate încălzirii și preparării hranei, pe categorii de activități

S&HSSMUrTgraisSSBI

încălzire cu gaze naturale

689,73

5,65

5,65

9,81

încălzire cu lemne

41,38

670,39

670,39

76,38

Gătit cu gaze naturale

230,76

2,02

2,02

3,51

Gătit cu GPL

3,47

0,19

0,19

0

încălzire    în    sectorul

instituțional

145,89

1,04

1,04

0,46

TOTAL

1.111,23

679,29

1.444,19

90,16


Distribuțiile spațiale arată o concentrare a emisiilor de NOx în partea centrală a municipiului, datorată densității de locuințe și zonelor preponderent netermoficate. Contribuția per ansamblu a sectorului instituțional este redusă, chiar dacă concentrarea de instituții în anumite zone poate genera o densitate mare de emisii.



LX




Figura 3.15 Distribuția în grid a emisiilor provenite din încălzirea populației pentru NOx (combustibil - gaze naturale) - anul 2013



Figura 3.15 Distribuția în grid a emisiilor provenite din încălzirea populației pentru NOx (combustibil - lemne) - anul 2013



Figura 3.17 Distribuția în grid a emisiilor provenite de la încălzirea în sectorul instituțional pentru NOX - anul 2013

Lipsa datelor privind repartiția exactă a consumurilor de combustibili solizi determină o distribuție spațială relativ uniformă, însă valorile estimate ale emisiilor pun în evidență un impact important la nivel local datorat utilizării de astfel de combustibili, în ceea ce privește particulele (PMio și PlVk.s) și benzenul (C6H6).

</



Figura 3.19 Distribuția în grid a emisiilor provenite din încălzirea populației pentru C6H6 (combustibil - lemne) - anul 2013

3.2.3 Inventarul de emisii pentru activitățile industriale și de prestări servicii

Informațiile obținute cu privire la operatorii cu activități în sfera industriilor și serviciilor au identificat, pentru anul 2013, un număr de 813 puncte de lucru ale operatorilor economici care acoperă o gamă variată de sectoare de activitate cu impact potențial semnificativ asupra calității aerului: producerea de energie electrică și termică, industria lemnului și a mobilei, industria mineralelor, industria metalurgică, industria construcțiilor de mașini, industria alimentară, curățare chimică, service auto, etc. Acest inventar a inclus sursele de poluare asociate activităților din București și din localitățile limitrofe ce pot influența calitatea aerului în municipiu prin transport la medie distanță.

în tabelul următor sunt prezentate emisiile totale anuale de poluanți aferente sectorului industrial și de prestări servicii din sursele identificate. Datorită importanței particulare pe care o are producerea de energie electrică și termică, prin prisma aportului de emisii de oxizi de azot, care reprezintă unul dintre principalii poluanți ce afectează calitatea aerului în municipiul București, dar și de alți poluanți, sunt prezentate distinct emisiile aferente centralelor electrice de termoficare (CET), respectiv centralelor termice (CT) din cadrul sistemului de termoficare al RADET.






calității aerului, respectiv distribuțiile spațiale ale emisiilor modelate ca provenind din surse de suprafață, pentru sectorul industrial și de prestări servicii, pun în evidență valori locale mari de emisii în zonele principalelor platforme industriale.

în ceea ce privește contribuția la emisiile totale ale diferitelor categorii de activitate, emisiile de NOx sunt generate în principal de către sectorul energetic (81,9 % - C.E.T. și C.T. RADET).

Emisiile de PMi0 provin în special din industria lemnului și a mobilei, industria mineralelor, industria metalurgică, morărit și panificație etc., sectorul energetic având o contribuție totală scăzută, (în condițiile utilizării exclusive de gaz natural drept combustibil).

Informațiile cele mai detaliate referitoare la emisiile operatorilor industriali, inclusiv emisii estimate pentru fiecare mare operator și concluzii privind impactul acestora, se găsesc în „Raport privind Etapa a ll-a din cadrul proiectului «PLANURI DE CALITATE A AERULUI AMBIENTAL DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI»", care poate fi accesat la adresa http://www.pmb.ro/institutii/primaria/directii/directia mediu/planuri de calitate aer/do

cs/studiu de calitate aer buc/raport etapa2 privind calitatea aerului ambiental buc.p

df




xS,

I l


Distribuția in grid a emisiilor provenite din surse de suprafață din sectorul industrial și de prestări servicii pentru PMÎO -anui 2iîl3




Legendă

)    ] Mur-cp-ul

LocaîiU’p

j ' ,1 Lrs'Jh aOTufk'î'at w 'tnOralo

PM10

[Wan]

0 00- COI 0.01 • (i.67

0 37 - t 50 1 30 3 0-0 B^lSa 300-10 00 BB tooo - e<?:c HHsOCO ,31 90

Proiect - Planuri de calitate a aerului ambiental din municipiul București

Figura 3.22 Distribuția în grid a emisiilor provenite din surse de suprafață din sectorul industrial și de prestări servicii pentru PMio - anul 2013

3.2.4 Inventarul de emisii pentru alte activități

Cele 3 categorii de activități prezentate anterior reprezintă categorii cheie de surse de emisii la nivel urban ce produc, de regulă, cele mai mari niveluri de poluare în majoritatea zonelor și pot fi responsabile în multe cazuri de depășiri ale valorilor Iimită/valorilor țintă/nivelurilor critice privind concentrațiile poluanților în aerul înconjurător.

Există însă și alte activități și surse de emisii urbane care pot avea un impact semnificativ asupra calității aerului la nivel local, cum sunt transportul feroviar de călători, transportul aerian, cultivarea plantelor, creșterea animalelor în regim casnic, depozitarea deșeurilor municipale solide.

„Raportul privind Etapa a ll-a din cadrul proiectului «PLANURI DE CALITATE A AERULUI AMBIENTAL DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI»", care poate fi accesat la adresa http://www.pmb.ro/institutii/primaria/directii/directia mediu/planuri de calitate aer/docs/studi

u de calitate aer buc/raport etapa2 privind calitatea aerului ambiental buc.pdf prezintă, în capitolul 2.4, informații referitoare la sursa datelor pe baza cărora au fost estimate emisiile.

în tabelul următor sunt prezentate emisiile totale de poluanți estimate pentru categoriile de activități menționate mai sus. Compararea cu totalul emisiilor generate pe grila de calcul la toate categoriile de activitate incluse în inventar arată un aport scăzut al emisiilor datorate transportului feroviar/aerian și agriculturii. Acestea pot însă avea un impact asupra calității aerului ce trebuie


Transportul aerian


2,17


0,05


0,06


Creșterea animalelor în regim casnic


0,11


1,26


4,85


Cultivarea plantelor


10,15


0,55


14,31


TOTAL


21,91


2,12


19,48


Trebuie menționat că suplimentar acestor surse există anumite categorii de surse de emisii ce nu au putut fi incluse în inventar datorită, în principal, indisponibilității datelor de bază pentru descrierea și cuantificarea activităților emițătoare a caracteristicilor fizice și a amplasării surselor de emisie.

O categorie importantă este reprezentată de șantierele de construcții și de terenurile fără utilitate, neacoperite, supuse eroziunii eoliene. Acestea pot constitui surse majore de particule care pot genera niveluri importante de poluare la nivel local și pe termen scurt și în funcție de durata și gradul lor de răspândire - și pe suprafețe extinse și pe termen lung.

Planul de calitate a aerului include însă și măsuri de gestionare a acestor activități și surse de emisii.

3.2.5 Concluzii privind emisiile de poluanți generate de activitățile din arealul municipiului București

Inventarul de emisii prezentat, s-a realizat la nivelul unui areal cu dimensiunea de 25 km x 25 km, centrat pe municipiul București, care a inclus sursele de poluare asociate activităților din București și din localitățile învecinate ce pot influența calitatea aerului în aglomerare prin transport la distanță medie.


Contribuțiile Ia emisia totala de NOx pe categorii de activitati din zona de modelare


40

35

30

25

20

15

10

5




Încălzirea

Industrie și servicii

Trafic rutier pe artera principale

Trafic rutier pe artere secundare

încălzirea prepararea .    ,    .

r,    .    in sectorul

hr3de instifutionat

către

Cultivarea

plantelor

Creșterea animalelor de către populație

Trafic

feroviar

Trafic

aerian

populație

■ Categoria de activitati 25.502

37.296

29.016

6.974    1.054

0.073

0.001

0.068

0.016


Figura 3.23 Contribuțiile la emisia totală de NOX pe categorii de activități din zona de modelare

Contribuțiile la emisia totala de PMio pe categorii de activitati din zona de modelare


30

25

20

15

10



f

i

industrie și servicii

Trafic lutier

pe artere principale

Trafic rutier pe artere secundare

Ș»

prepararea hranei de către populație

încălzirea în sectorul instituțional

Cultivarea

plantelor

Creșterea animalelor de către populație

Trafic

feroviar

Trafic

aerian

i

M categoria de activitati 1J 294

32.500

25 933

27 443

0 042

0.579

0196

0.011

0002


Figura 3.24 Contribuțiile la emisia totală de PMio pe categorii de activități din zona de modelare


Contribuțiile la emisia totala de PM2.5 pe categorii de activitati din zona de modelare

45    -...... ...


40

35

30

25

20

15

IC

5

Q


lll

încălzirea


r ;

Industrie și servicii

Trafic rutier pe artere principale

Trafic rutier pe artere secundare

încălzirea F*ePara"* în sectorul c^e instMonal

populație

Cultivat ?a plantelor

Creșterea animalelor de către populație

Trafic

feroviar

Trafic aerian

"• -i    f \

s Categoria de activitati    12 136

25.966

21-371

40.339    0 0G2

0 033

0.075

0.015

0.004



Figura 3.25 Contribuțiile la emisia tbtală’de PM2,î> pe categorii de activități din zona de modelare

/ ■ \



Planul Integre    a Aerului /^Municipiul Bucure'


)/?    CÎ&'IS

0<HfCTlA Cl|

'ir LlE MEDIU

*i


Uf



Contribuțiile la emisia totala de benzen pe categorii de activitati din

40.........- .    -...........-    -..............-    .

Industrie și servicii

Trafic rurier pe artere principale

Trafic rutier

pe artere

secundare

Ș’

prepararea hranei de către populație

încălzirea în sectorul instituțional

Cultivarea

plantelor

Creșterea

animalelor

de către populație

Trafic

feroviar

Trafic aerian

8 Categoria de activitati    3 016

34.082

30.37S

32 361

0.166

0 000

0.000

occo

0.000

Figura 3.26 Contribuțiile la emisia totală de benzen pe categorii de activități din zona de modelare

Tabelul 3.5 Emisii totale de poluanți, pe categorii principale de activitate

«T    *5-    »"> - r *4    •»* * f    \    r    î| J    •zh    t    ~ *■

•-    >    r    - 1’ < ''C3Ș-,

1    /    V

1, iW

iL................1

ip « * v

f Isfife

i

<W ’    *•    t    er -i '-r ,i -»e~-    ~    1

LiXț 'S:.

i" ~ ■ î

L' WK?

Industrie și servicii

3529.83

204.05

328.57

8.36

Traficaitier pejrtereprincipale^..

5162.38________

436.59

803.26

__ 94-47

Trafic rutier pe artere secundare

4016.26

359.34

640.93

84.20

încălzirea și prepararea hranei de către populație

965.33

678.25

678.25

89.7

încălzirea în sectorul instituțional

145.89

1.04

1.04

0.46

Cultivarea plantelor

10.15

0.55

14.31

0

Creșterea animalelor de către populație

0.11

1.26

4.85

0

Trafic feroviar

9.48

0.25

0.26

0

Trafic aerian

2.17

0.06

0.06

0

TOTAL

, ,    13841,60

1681.39

2471.529

277.1861


I

! '

IJ    -

r.    Principalele contribuții la emisia totală de NOx din areal revînTrmăTo'ăferof'âTtlVlTățt'r


I    !

•    traficul rutier: 66,31 %;    i, i’s) CU CPi.î’H '

•    industrie și servicii: 25,5 %;    l.....................

•    încălzirea rezidențială: 6,97 %.

Principalele contribuții la emisia totală de PM2,s din areal revin în mod/^proape £gal încălzirii f    rezidențiale (40,34 %) și traficului rutier (47,3 %), aportul surselor inventariate din sectorul

1 .    industrial și al serviciilor fiind de 12,14 %.

f    La emisia totală de PMio din areal, principala contribuție îi revine traficului rutier (58,4 %), urmată

|    de încălzirea rezidențială (27,4 %); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc

un aport de 13,29 %.

Principalele contribuții la emisia totală de benzen din areal revin următoarelor activități:

•    traficul rutier: 64,46 %;

•    încălzirea rezidențială: 32,36 %.

în sinteză se constată că, în municipiul București, traficul rutier este principalul responsabil de emisiile de NOX și benzen, și contribuie în jur de 50 % și la emisiile de PM10 și PM2,s. încălzirea rezidențială este cauza a peste 40 % din emisiile de particule, această activitate având contribuții semnificative și la emisiile celorlalți poluanți.

Operatorii industriali au o contribuție importantă și la emisiile de NOX - 25,5 % din total, trei sferturi din acest procent având drept cauză arderea combustibililor în instalațiile mari de ardere ale CET-urilor (gaze naturale).



Dintre cele 8 stații automate de monitorizare a calității aerului aflate în gestionarea APM București

(figura 4.1), 6 stații sunt amplasate în interiorul localității și asigură măsurarea concentrațiilor de    ț

poluanți din aer în zone reprezentative la scara localității și local în areale caracterizate    i

preponderent de emisii din trafic sau activități industriale, iar 2 stații (B7 și B8) sunt amplasate în

zona exterioară a orașului și furnizează informații privind nivelul de fond suburban și regional.    ț

....    . Legenda '    ‘

în vederea efectuării determinărilor în conformitate cu prevederile legislative și pentru asigurarea uniformității măsurărilor, stațiile de monitorizare respectă criteriile reglementate de amplasare la microscară și sunt echipate cu aparatură automată care utilizează tehnicile de măsuare și prelevare

recomandate,capabilă să asigure îndeplinirea obiectivelor de calitate a datelor.

___ / ■

' — _ -----îEchipamentele de măsurare din stațiile de monitorizare furnizează continuu și în timp real date de

:    calitate a aerului ca medii orare pentru poluanții: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOX), monoxid

de/carbon (CO), benzen (C6H6) și ozon (O3). în scopul verificării măsurărilor și estimării transportului de poluanți, 5 dintre cele 8 stații dispun de aparatură pentru măsurări meteorologice (viteza și direcția vântului, temperatura și umiditatea aerului, radiația solară, presiunea atmosferică, cantitate de precipitații). De asemenea, în stații se asigură continuu prelevarea timp de 24 de ore a


probelor de particule în suspensie, care sunt apoi analizațdJîn lăbbrâfofîcUJWniX4,r'da''Uri zilnice pentru concentrațiile în aer de PM;C, PM2,5, plumb, jadmiu, nichel.

Metodele de determinare utilizate sunt cele recomandate la nivel internațional, respecți'

•    pentru SO2: - metoda fluorescenței în ultraviolet;

•    pentru NO, NO2: - metoda prin chemiluminiscență;

•    pentru ozon: - metoda fotometrică în UV;

•    pentru benzen: - metoda prin cromatografie PID;

•    pentru CO: - metoda spectrometrică în infraroșu nedispersiv;

•    pentru particule: - prelevarea pe filtre timp de 24 de ore și analiză gravimetrică;

•    pentru metale: - dezagregarea probelor de particule și analiza prin spectrometrie de absorbție atomică.

Tipul stațiilor de monitorizare care furnizează date privind calitatea aerului din municipiul București și poluanții măsurați sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 4.1 Stațiile de monitorizare a calității aerului



K' •r.T";    —— -«i

f ,• •

; ictfait

1

ș ■ ‘JSUjpf îit-r-'Tt

B-l

Lacul Morii

stația de fond urban

Latitudine: 44.45

Longitudine: 26.04

Altitudine 91.00 m

SO2, NO2, NOx,NO O3, CO, benzen/etil-benzen/toluen/ xileni, PM10, PM2.5,

parametrii meteorologici (direcția și viteza vântului, temperatura și umiditatea aerului, presiunea atmosferică, radiația solară, precipitații)

prelevări de probe pentru analiza PM10, PM2|s, Pb, Cd, Ni

B-2

Titan

stație

industrială

Latitudine: 44.42

Longitudine: 26.16 Altitudine 71.00 m

SO2, NO2, NOx, NO, CO, prelevări de probe pentru analiza PM10, Pb, Cd, Ni

B-3

Mihai Bravu

stație de trafic

Latitudine: 44.44

Longitudine: 26.13

Altitudine 81.00 m

NO2, NOx, NO, CO, PMio/PM2,5,

benzen/etil-benzen/

toluen/xileni

prelevări de probe pentru analiza PMio/PM2,s, Pb, Cd, Ni

B-4 ’

V:    ,■ i

Berceni ■

_ ■- '7 \

■■ i

stație

industrială

Latitudine: 44.38

Longitudine: 26.13

Altitudine 80.00 m

SO2, NO2, NOx, NO,

benzen/etil-

benzen/toluen/xileni

/





parametrii meteorologici (direcția și viteza vântului, temperatura și umiditatea aerului, presiunea atmosferică, radiația solară, precipitații)


B-5


Drumul

Taberei


stație

industrială


Cercul Militar


stație de trafic


B-7


Măgurele


stația de fond suburban


Latitudine: 44.42 Longitudine: 26.03 Altitudine 87.00 m


Latitudine: 44.44 Longitudine: 26.10 Altitudine 79.00 m


Latitudine: 44.35 Longitudine: 26.03 Altitudine 80.00 m


Latitudine: 44.65 Longitudine: 26.14 Altitudine 93.00 m



Balotești


stația de fond regional




SOz, NOz, NOx, NO, Os, PMio, PMz.s, Pb, Cd, Ni

parametrii meteorologici (direcția și viteza vântului, temperatura și umiditatea aerului, presiunea atmosferică, radiația solară, precipitații)

prelevări de probe pentru analiza PMio, PM2,s, Pb, Cd, Ni


NO2, NOx, NO, CO, PMio/PMz.s,

benzen/etil-benzen/

toluen/xileni

prelevări de probe pentru analiza PMio, PMz.s, Pb, Cd, Ni


SOz, NO2, NOx, NO, Os, parametrii meteorologici (direcția și viteza vântului, temperatura și umiditatea aerului, presiunea atmosferică, radiația solară, precipitații)

prelevări de probe pentru analiza PM10, PM2,s, Pb, Cd, Ni


SO2, NO2, NOx, NO, Os,

benzen/etil-benzen/

toluen/xileni

parametrii meteorologici (direcția și viteza vântului, temperatura și umiditatea aerului, presiunea atmosferică, radiația solară, precipitații) prelevări de probe pentru




£,J




în continuare sunt prezentate date suplimentare cu privire la caracteristicile arealelor de amplasare a stațiilor:


Tabelul 4.2 Caracteristicile amplasamentelor stațiilor de monitorizare


mat?

J.' . '    / -.. '

>■    . . ar---

k

■'Ut ’V’.fV

'• ■ ■■ • ■ . ■ . 1

.

B-l

R0 0065A

Lacul Morii fond urban

Aleea Lacul Morii

nr. 1

Sediul APM

București

1-5 km

urbană,

rezidențială

străzi largi, volum moderat de trafic (2.000-10.000 veh./zi)

B-2

RO 0066A

Titan

industrială

Str. Rotundă nr. 4, sector 3, în cartierul Titan

100 m - lkm

urbană,

rezidențială

zona de demarcație între platforma industrială Pallady și zone rezidențiale străzi înguste - volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi)

B-3

R0 0067A

Mihai Bravu trafic

Șoseaua Mihai

Bravu nr. 42-62 sector 2, în apropierea liceului lulia Hașdeu

10 -100 m

urbană

rezidențială

zonă intens circulată, blocuri de locuințe străzi canion volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi)

B-4

RO 0068A

Berceni

industrială

Șoseaua Berceni nr. 10-12;

în incinta Spitalului Obregia, sect. 4

100 m - lkm

urbană

străzi înguste - volum moderat de trafic (între 2.000 și 10.000 vehicule/zi)

B-5

RO 0069A

Drumul

Taberei

industrială

Str. Drumul Taberei nr. 119, în incinta stației Apa Nova

100 m - lkm

urbană

rezidențială

industrială

zonă deschisă din vecinătatea Parcului Drumul Taberei străzi largi- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi)

B-6

RO 0070A

Cercul

Militar

trafic

Calea Victoriei, nr. 32-34, lângă intersecția cu Bd. Regina Elisabeta

10 -100 m

urbană rezidențială și comercială

străzi canion: volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi)

B-7

RO0071A

Măgurele

fond

suburban

Șoseaua Atomiștilor nr. 407, orașul Măgurele, Județul

Ilfov---- .

\i

_.    ____* k

25-150 km

rurală

naturală

obstacole cu înălțimea

10 m-aflate la aprox.

30 metri; drum județean, la aprox. 20 m de stație, volum moderat de trafic (între 2.000-10.000 vehicule/zi)



®Kîfâ-'“'.r 1..... -

gl&fttpW/;> fijijb r

' (&!•' KiîS '    ’



Comuna Balotești, UM 01802, Județul Ilfov în incinta unității militare



200 - 500 km


rurală

naturală


pădurea Balotești la aprox. 80 m (înălțime copaci cca. de 6 m); drum județean, la aprox. 1 km de stație


Sursa: APM București/PIGCA


Măsurările efectuate, în perioada 1 ian. 2007 - 31 dec. 2017, în stațiile din Rețeaua automată de monitorizare a calității aerului aflate în municipiul București și zonele limitrofe, au înregistrat valorile concentrațiilor prezentate în tabele și figurile următoare:

Tabelul 4.3 Concentrațiile medii anuale pentru dioxidul de azot (NO2)


OS!

ISTcd-fă

B-l Lacul Morii

43,2

33,38

-

27,75

20,47

-

-

13,25

-

31,31

8-2 Titan

45,99

33,15

-

21,22

21,86

15,82

-

-

-

-

29,87

B-3 Mihai

Bravu

61,89

68,44

67,41

50,24

-

58,81

60,12

-

-

-

52,76

B-4 Berceni

41,4

37,5

23,81

35

20,53

-

-

-

-

-

24,52

B--5 Drumul Taberei

59,5

49.22

.....35,56

~ 41,95"'

44,78 -

-- -

38,63

B-6 Cercul Militar

110,8

78,18

61,66

65,24

-

-

-

-

-

-

56,68

B-7

Măgurele

25,8

25,9

-

19,58

-

-

-

-

-

-

19,30

B-8

Balotești

12,6

11,76

10,72

8,12

-

-

-

-

-

11,22

Valoarea limită a concentrației medii anuale pentru NO2 = 40 pg/m3 Sursa: www.calitateaer.ro

t,

f' i

i.



Figura 4.2 Concentrațiile medii anuale pentru dioxidul de azot

Tabelul 4.4 Numărul anual de depășiri ale valorii limită ale concentrațiilor orare pentru dioxidul de azot (NO2)


;; țintite l-TÎWFSî-;’

B-l Lacul Morii

77

5

-

0

0

-

-

-

0

-

0

B-2 Titan

52

59

-

0

0

0

-

-

-

-

0

B-3 Mihai

Bravu

110

107

75

24

-

49

9

-

-

-

0

B-4 Berceni

23

85

100

45

7

-

-

-

-

-

0

B-5 Drumul Taberei

157

73

-

0

0

19

-

-

-

-

6

B-6 Cercul Militar

649

155

16

4

-

-

-

-

-

-

20

B-7

Măgurele

5

5

-

0

-

-

-

-

-

-

0

B-8

Balotești

0

-

0

0

-

-

-

-

-

-

0

Număr permis de depășiri ale valorii limită orare = 18/an calendaristic Sursa: www.calitateaer.ro


Figura 4.3 Numărul anual de depășiri ale valorii limită pentru dioxidul de azot (NO2)

Tabelul 4.5 Concentrațiile medii anuale pentru particulele în suspensie PMio


BUS

SKi

B-l Lacul Morii

46,97

44,83

42,66

35,41

39,54

38,34

30,69

-

29,86

-

-

B-2 Titan

46,54

42,56

-

-

35,95

36,25

31,22

28,66

-

-

32,4S

B-3 Mihai

Bravu

55,94

55,16

50,83

41,54

-

-

-

-

-

-

37,26

8-4 Berceni

47,50

48,98

-

31,17

32,86

33,98

30,08

27,95

26,53

27,81

29,66

B-5 Drumul Taberei

46,45

52,80

50,17

38,40

43,13

44,39

-

-

30,94

33,33

33,8

B-6 Cercul Militar

33,64

52,64

-

-

-

-

-

35,79

35,5

30,58

35,29

B-7

Măgurele

40,41

43,64

41,05

34,06

37,00

35,59

31,27

-

27,73

30,61

14,49

B-8

Balotești

29,07

-

-

23,81

-

28,30

-

-

-

-

24,74

Valoarea limită a concentrației medii anuale pentru PM10 = 40 pg/m3 Sursa: www.calitateaer.ro






B-4 Berceni 5 5 Drumul B-6 Cercul Taberei Militar


B-7    B-8 Balotești

Măgurele


Sursa: www.calitateaer.ro

Figura 4.4 Concentrațiile medii anuale pentru PMl0

Tabelul 4.6 Număr anual de depășiri ale valorii limită zilnice de 50 pg/m3 pentru PM10





B

i&EB

5mi

B-l Lacul Morii

114

92

66

52

69

66

36

10

37

21

12

B-2 Titan

126

78

-

-

69

66

32

23

3

2

31

B-3 Mihai

Bravu

198

167

101

87

-

-

0

4

12

17

57

B-4 Berceni

127

117

-

38

49

41

32

17

15

30

22

B-5 Drumul Taberei

69

121

89

70

79

88

43

2

31

35

44

B-6 Cercul Militar

59

116

-

-

-

-

24

48

41

39

50

B-7

Măgurele

86

85

66

46

54

54

36

13

21

38

4

B-8

Balotești

21

78

-

-

69

29

11

0

0

2

17

Sursa: www.calitateaer.ro

1    .. Număr permis de depășiri ale valorii limită zilnice - 35/an calendaristic

Având în vedere timpul scurs de la instalarea rețelei și unele disfuncții în întreținerea lor, în perioada 2011 - 2016 echipamentele de monitorizare nu au funcționat continuu, astfel încât cerința privind captura de date necesară determinării valorilor anuale și uneori chiar zilnice nu a fost îndeplinită. De asemenea, au fost cazuri în care valorile înregistrate erau evident incorecte, fie dirTviciTîn funcționarea ăhăîîzdarelor, fiendîn lipsa unor surse de calibrare actualizate, ceea ce a făcut ca în procesul de validare o mare parțe a rezultatelor să fie eliminate. Toate aceste situații au condus la lipsa unor date de încredere pe perioade mari de timp. Perioada cea mai dezavantajată a fost între anii 2013 - 2016 când cea mai mare parte a stațiilor de monitorizare nu au furnizat date de calitatea necesară.

Trebuie precizat că prelevări pentru determinarea fracției PM2,5au fost realizate începând cu anul 2010, iar determinări de benzen, proiectate inițial să fie făcute prin prelevare de probe timp de 24 h și analize cromatografice în laborator, nu au fost efectuate decât parțial în anul 2010.

După anul 2015 autoritatea responsabilă pentru administrarea rețelei naționale de monitorizare a calității aerului (Ministerul Mediului) a inițiat un program complex de reînnoire și întreținere a echipamentelor, pentru stațiile din municipiul București fiind achiziționate și înlocuite o parte a echipamentelor uzate (6 analizoare SO2, 8 analizoare NOx, 4 analizoare CO, 5 seturi senzori meteo) cu echipamente de ultimă generație, iar pentru cele încă funcționale a fost demarat un program de întreținere și verificare continuă.

De asemenea, pe baza evaluărilor din anii anteriori s-a considerat necesară dotarea stațiilor cu aparatură suplimentară, astfel încât în stații au fost instalate echipamente moderne pentru măsurarea on line a BTX (4 analizoare) și a particulelor (4 analizoare). Totodată au fost suplimentate prelevatoarele de particule pentru a putea măsura în paralel atât PM,0 cât și PM15.


Toate aceste eforturi au conclus la sfârșitul anului 2C

municipiul București și la restabilirea monitorizării continue a cajkații aerului cu respectarea tuturor standardelor de calitate impuse.    —

Conform măsurărilor efectuate în cursul anului 2017, valorile medii anuale ale concentrațiilor de NO2 și PMio sunt mai scăzute decât în perioada de monitorizare anterioară. Astfel, pentru PMio se obțin la toate stațiile valori medii anuale mai mici decât valoarea limită. Totuși, în cazul NO2 se mențin, în stațiile de trafic B3 și B6, valori anuale mai mari decât valorile limită, iar valorile măsurate în stațiile industriale sau de fond urban amplasate în oraș, deși în general sub valoarea limită, arată în continuare valori destul de mari, atât pentru PMio, cât și pentru NO2. în ceea ce privește numărul de depășiri anuale ale valorilor limită pe termen scurt, se observă că acesta este mai mare decât numărul permis pentru NO2 doar la stația de trafic B6, în timp ce pentru PMio s-a înregistrat un număr de depășiri mai mare decât cel permis la stațiile B3, B5 și B6.

Din analiza datelor multianuale, se constată că stația Bl, considerată de fond urban, înregistrează în cele mai multe cazuri, valori ale concentraților atât de NO2 cât și de PMu mai mari decât alte stații din oraș, precum B2 și B4, aceasta fiind o consecință a intensificării traficului în zona în care este amplasată stația Bl, față de momentul instalării. în aceste condiții se poate considera ca stație de fond urban stația B4, al cărei amplasament mai ferit de influența directă a traficului, poate reprezenta mai corect nivelul de concentrații de fond urban. De asemenea, prin modificarea structurii economice față de perioada proiectării rețelei de monitorizare, activitățile industriale din interiorul orașului au fost diminuate, activitățile industriale de pe platforma Pallady fiind reduse sau chiar oprite definitiv, iar influența lor asupra stației de tip industrial B2 a devenit nesemnificativă.

în 2017, stațiile B2 și B4 înregistrează pentru acești poluanți valorile cele mai mici și confirmă faptul că nivelul real al fondului urban este monitorizat în aceste stații. Referitor la determinările de benzen, există date de măsurări în cursul anului 2017 la stațiile Bl și B3. Valoarea concentrației medii anuale pentru anul 2017 este mult mai mică (1, 18 pg/m3 la stația Bl și 0, 92 pg/m3 la stația B3) decât valoarea limită anuală (5 pg/m3), ceea ce arată că estimările anterioare, pe baza modelelor de dispersie au fost supradimensionate.

Valorile înregistrate din măsurări în cursul anului 2017 reprezintă cele mai complete și corecte informații existente, care respectă în cea mai mare parte condițiile privind calitatea datelor și au putut fi folosite ca referință pentru calibrarea modelelor de dispersie a poluanților din aer. Aceasta a permis o reevaluare a inventarelor de emisii provenite din trafic și o dimensionare mai apropiată de valorile reale ale calității aerului în interiorul municipiului București.




în cadrul procesului complex de elaborare a Planului integrat de calitate a aerului în municipiul București, metoda de bază utilizată pentru analiza calității aerului, cu scopul determinării nivelurilor de poluare existente pe teritoriul municipiului înaintea implementării planului, a fost reprezentată de modelarea matematică a dispersiei poluanților în atmosferă.

Pe lângă cele precizate în subcapitolul anterior, referitoare la dificultățile tehnice întâmpinate în anii anteriori 2017, care au condus la posibilitatea colectării doar într-un procent redus de date valide și cu grad mare de încredere, privind calitatea aerului în municipiul București, provenite din măsurările stațiilor de monitorizare ce aparțin Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), modelarea dispersiei a prezentat și două avantaje importante față de metodele de măsurare:

•    posibilitatea de evaluare a contribuției individuale a fiecărei categorii principale de surse de emisii la nivelurile de poluare, prin analiza în scenarii de modelare separate a efectelor asupra calității aerului a fiecărei categorii de surse;

•    posibilitatea de evaluare integrată la nivelul întregului municipiu, prin utilizarea de grile de calcul care acoperă întregul teritoriu al municipiului.

După cum a fost menționat și în subcapitolul referitor la inventarele de emisii aferente surselor de poluare pentru municipiul București, analiza calității aerului existente înaintea implementării planului a fost realizată, în cea mai mare parte, în cadrul Studiului de calitate a aerului care a stat la baza elaborării Planului, studiu ce a utilizat pentru analiză anul 2013. Față de situația prezentată în acel studiu, au fost realizate unele modificări, care, după cum a fost precizat anterior, au constat în reevaluarea inventarului de emisii aferent traficului rutier, ca urmare a luării în considerare a modificărilor survenite în ultimii ani în structura parcului auto și a necesității calibrării modelării dispersiei în funcție de cele mai recente rezultate de monitorizare ale RNMCA. Pentru estimarea efectului acestor modificări, a fost reluată activitatea de modelare a dispersiei, în urma căreia au fost obținute rezultatele actualizate privind situația de referință a calității aerului, care sunt prezentate în subcapitolele de mai jos.

Astfel, în elaborarea Planului Integrat de Calitate a Aerului, rezultatele actualizate privind calitatea aerului pot fi considerate reprezentative pentru anul de referință, care este 2017, în ceea ce privește toate sursele de emisii.

în cele ce urmează, este prezentată o scurtă descriere tehnică a modelului de dispersie utilizat.


CtîirO;CU ORîG:MAL!jl.

—___

Modelul de dispersie utilizat (AERMOD) a fost selectat în bază a două consițiefentej

ici pale:


Capacitatea modelului de a lucra simultan cu un număr foarte mare de surse de emisii, ațâț punctuale, cât și de suprafață, având variații temporale diferite ale emisiilor (lunară, zilnică, orară, emisii continue), număr de surse necesar pentru a descrie multitudinea de activități cu impact asupra calității aerului ce se desfășoară în zona aglomerării București (în particular au fost definite un număr mare de surse pentru a descrie traficul rutier desfășurat de-a lungul rețelei complexe de străzi din municipiul București);

Capacitatea modelului de a trata efectul de „insulă de căldură urbană" prin mărirea turbulenței față de zone adiacente, efect care este semnificativ într-o zonă urbană care are dimensiunea și densitatea de populație ale municipiului București.

AERMOD este un model de pană staționară de tip gaussian, aplicabil atât zonelor rurale, cât și urbane, pe teren plat sau complex, pentru emisii la suprafață sau la înălțime și pentru surse multiple, de toate categoriile: punctuale, de suprafață, liniare și de volum.

AERMOD (Modelul Reglementar AMS-EPA) a fost elaborat de AERMIC (Comitetul AMS-EPA de îmbunătățire a Modelelor Reglementare), un grup de lucru format din oameni de știință ai AMS (Societatea Americană de Meteorologie) și U.S. EPA (Agenția de Protecție a Mediului a Statelor Unite), înființat în 1991, cu scopul de a dezvolta un model de ultimă oră pentru aplicații reglementare (cum sunt, de exemplu, studiile de evaluare a impactului asupra mediului realizate pentru proiecte, planuri sau programe), capabil să ia în considerare, de exemplu, noile concepte cu privire ia stratul limită planetar, interacțiunea penei de poluant cu terenul, emisii de suprafață, efectul de clădire, dispersia în condiții urbane, urmărindu-se și ca modelul:

•    să ofere estimări rezonabile ale concentrațiilor de poluanți într-o varietate de condiții, cu minimum de discontinuități;

•    să fie "user-friendly", având un necesar rezonabil de date de intrare și resurse ale sistemului de calcul;

•    să surprindă procesele fizice esențiale, păstrându-și totuși, totodată, simplitatea;

•    să integreze cu ușurință modificări datorate evoluției în timp a științei.

Astfel, în AERMOD au fost implementați algoritmi noi sau îmbunătățiți pentru:


•    dispersia atât în stratul limită convectiv, cât și cel stabil;

•    supraînălțarea și portanța penei de poluant;

•    penetrarea stratului de inversiune de la înălțime;

•    calculul profilelor verticale de vânt, turbulență și temperatură;

•    stratul limită urban, nocturn;

•    tratarea receptorilor pe orice tip de teren, de la suprafață până deasupra penei de poluant;

•    tratarea efectelor de clădire; -

•    abordare îmbunătățită a căracterizării parametrilor fundamentali ai stratului limită.





Sistemul de modelare AERMOD constă'îrT'm'ocfel'ijT'Ze-'jispersi^jK&pf+tnzfs AER'MOD și, .dou^ preprocesoare: preprocesorul meteorologic AERMET, care pune la dispoziție modelului de dispersie informațiile meteorologice de care are nevoie pentru a caracteriza stratul limită planetar și preprocesorul de teren AERMAP care caracterizează terenul și generează grile de receptori pentru modelul de dispersie.

Datele de intrare

Datele de intrare pentru modelul de dispersie AERMOD sunt reprezentate de:

•    date meteorologice orare: parametrii stratului limită (viteza de fricțiune, lungimea Monin-Obukhov, scara vitezei convective, scara temperaturii potențiale, înălțimea de amestec și fluxul de căldură sensibilă), puși la dispoziție de AERMET;

•    date de teren: grila cu scara înălțimii terenului, furnizata de AERMAP; date legate de utilizarea terenurilor și de tipul de acoperire a terenului, în funcție de anotimp (pentru calculul depunerilor);

•    date legate de rețeaua de receptori: coordonatele geografice și înălțimea deasupra nivelului mediu al mării pentru fiecare receptor, transmise de AERMAP în rețele rectangulare și/sau sferice și/sau pentru receptori singulari;

•    date legate de sursele de emisie: parametrii fizici ai surselor (coordonatele geografice, elevația, înălțimea de emisie, pentru sursele punctuale și diametrul interior la vârf);

•    date de emisie: rata de emisie pentru fiecare poluant, pentru sursele punctuale și

temperatura și viteza gazelor la evacuarea în atmosferă, iar pentru sursele volumice dimensiunile inițiale ale penei; _______

•    factori de variație temporală (orară) a emisiilor;

•    concentrații de fond;

•    date legate de clădirile care influențează dispersia: coordonatele geografice ale colțurilor clădirilor și înălțimea acestora.

Datele de ieșire

Datele de ieșire sunt reprezentate de câmpurile de concentrații în nodurile rețelei de receptori definite. AERMOD calculează, pentru fiecare receptor, concentrații maxime, medii, percentile, valorile ce depășesc un anumit prag etc., pe diverse perioade de mediere: oră, zi, lună, an, multianuală etc.

Datele meteorologice

Datele meteorologice folosite pentru rularea preprocesorului meteorologic AERMET au constat în datele de suprafață și de profil pentru anul 2013 extrase din datele de ieșire generate prin rularea în mod „downscaling" a unui model meteorologic dinamic la mezoscară - TAPM. Modelul TAPM a



Datele necesare au fost extrase în punctul centnal al grilei de calcul asociat AERMOD. în acest sens, a fost dezvoltată o aplicâție'externTcare'î preprocesorul meteorologic AERMET.

felului de dispersie mc



Grila de calcul

Grila de calcul utilizată în modelul AERMOD pentru calculul concentrațiilor de poluariți generați de toate categoriile de surse de emisie are o extindere spațială suficientă pentru a acoperi municipiul București și localitățile învecinate, și anume 25 km x 25 km, iar rezoluția spațială a acesteia este de 500 m x 500 m.

4.2.2 Rezultatele modelării dispersiei

Rezultatele modelării dispersiei reprezentate de concentrațiile totale în aerul înconjurător datorate contribuțiilor tuturor surselor de emisie considerate, precum și fondului regional de poluare, sunt prezentate în hărțile de mai jos care conțin distribuțiile spațiale ale valorilor concentrațiilor medii anuale pentru principalii poluanți.

în tabelele 4.7 și 4.8 sunt prezentate rezultate suplimentare, privind suprafețele ariilor în care sunt depășite valorile limită, lungimile străzilor principale și secundare care se găsesc în interiorul acestor arii, precum și, respectiv, populația care este rezidentă în aceste arii de depășiri.

Metoda de evaluare a fondului regional și valorile obținute pentru acesta se regăsesc în subcapitolul următor.




Figura 4.6 Distribuția spațială a concentrațiilor medii anuale pentru NCh

Concentrațiile medii anuale de NO2

Valoarea limită (VL=40 pg/m3) a concentrației medii anuale pentru protecția sănătății populației este depășită pe o arie extinsă din municipiul București, în special în zona centrală și de-a lungul marilor artere de circulație (drumuri principale) intens circulate. Cele mai mari valori ale concentrațiilor din această zonă se datorează aportului emisiilor din trafic rutier și surse de încălzire rezidențială. Valorile maxime ale mediilor anuale furnizate de model depășesc 50 pg/mpe arii extinse din această zonă și chiar valori de 60 pg/m3, dar pe arii foarte restrânse (la nivelul intersecțiilor arterelor cu trafic intens).

în zonele rezidențiale exterioare inelului central și care nu sunt străbătute de artere intens circulate valorile concentrațiilor medii anuale sunt cuprinse între 32 - 40 pg/m3.


Concentrațiile medii anuale de PMU

Valoarea limită (VL=40 pg/m3, a concentrației medii anuale pentru protecția sănătății populației este depășită pe suprafețe mici în nordul, centrul și sud-estul municipiului București. Aportul surselor asociate operatorilor industriali la depășirile VL în aceste zone este semnificativ. Valori crescute ale concentrațiilor de PMio (35 - 40 pg/m3) au fost obținute pe arii extinse ce acoperă zona centrală, zonele adiacente acesteia și de-a lungul arterelor mari de circulație.

în zonele rezidențiale exterioare inelului central și care nu sunt străbătute de artere intens

circulate valorile concentrațiilor medii anuale sunt cuprinse între 30 - 35 pg/m3.

în zonele periurbane valorile concentrațiilor medii anuale sunt situate în intervalul 25 - 30 pg/m3.



Concentrațiile medii anuale de PMzs

Valoarea limită (VL=25 pg/m3) a concentrației medii anuale pentru protecția sănătății populației este depășită pe arii extinse în toate sectoarele municipiului București. Principalele surse responsabile de valorile mari obținute prin modelare sunt traficul rutier (pe artere principale și secundare) și încălzirea rezidențială, dar dimensiunea spațială extinsă a depășirii este datorată în special existenței unui fond regional crescut (peste 65 % din VL).

Valorile concentrațiilor se situează în intervalul 25 - 30 pg/m3 pe arii extinse ce acoperă zona centrală, zonele adiacente acesteia și de-a lungul arterelor mari de circulație, în timp ce valori ce depășesc 30 pg/m3 se regăsesc pe arii foarte restrânse.

în zonele rezidențiale exterioare inelului central și care nu sunt străbătute de artere intens

circulate valorile concentrațiilor medii anuale sunt cuprinse între 20 - 25 pg/m3.

în zonele periurbane valorile concentrațiilor medii anuale sunt situate sub valoarea de 20 pg/m3.



Concentrațiile medii anuale de CșHș

Valoarea limită (VL=5 țtg/m3) a concentrației medii anuale pentru protecția sănătății populației nu este depășită la nivelul municipiului București.

Depășiri ale pragului superior de evaluare (PSE=3,5 pg/m3) nu au loc decât pe arii foarte restrânse din zona centrală.

Valorile concentrațiilor depășesc pragul inferior de evaluare (PIE=2 pg/m3) pe zone extinse din interiorul inelului median, dar și pe zone mai restrânse din exteriorul acestuia. Traficul, încălzirea rezidențială (în special cea care utilizează combustibil solid), dar și operatorii economici (stații de distribuție carburanți) aduc cele mai importante contribuții la nivelul concentrațiilor de benzen obținute.

Deși municipiul București a fost încadrat în regimul I de gestionare a calității aerului pentru benzen, ca urmare a Studiului de calitate a aerului realizat pentru anul 2013 ce a stat la baza elaborării Planului Integrat de Calitate a Aerului, se observă că încadrarea în regimul I nu mai este de actualitate datorită scăderii emisiilor de benzen generate de traficul rutier ca urmare a evoluției parcului auto și a recalibrării corespunzătoare ă modelării dispersiei în funcție de cele mai recente








4.2.3 Evaluarea nivelurilor de fond regional

Pentru o estimare a valorilor totale ale concentrațiilor poluanților' înaenJjneerftjurător, pe lângă efectul surselor de emisie locale trebuie evaluat și fondul de poluarFexistent la nivel regional.

Acesta a fost estimat în cadrul Studiului de calitate a aerului care a stat la baza elaborării Planului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București, pe baza rezultatelor „Studiului privind evaluarea calității aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanților emiși în aer și identificarea zonelor și aglomerărilor în care este necesară monitorizarea continuă a calității aerului și unde este necesară elaborarea și punerea în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului, inclusiv stabilirea zonelor de protecție a stațiilor de monitorizare a calității aerului".

Astfel, a fost realizată o evaluare a calității aerului la nivel național, pentru anul 2013, prin modelarea matematică a transportului și dispersiei pe o grilă de calcul cu rezoluția spațială de 2500 m x 2500 m, luându-se în considerare toate sursele majore de emisii aflate pe teritoriul României. în cazul municipiului București, au putut fi estimate prin această evaluare nivelurile de poluare datorate contribuției surselor majore aflate la distanțe de zeci până la sute de kilometri de municipiu, care datorită intensității lor și fenomenelor de transport regional al maselor de aer pot genera un impact semnificativ în zona municipiului București.

Concentrațiile de fond datorate transportului poluanților la lungă distanță, precum și fondului natural, măsurate la stații de monitorizare a calității aerului de tip EMEP au fost de asemenea incluse în evaluarea concentrațiilor de fond. Pentru aceasta, au fost analizate datele de monitorizare înregistrate de către cele mai apropiate stații reprezentative de tip EMEP, aflate pe teritoriul Ungariei, Cehiei și Austriei.

Valorile estimate ale concentrațiilor de fond regional reprezentative pentru municipiul București se regăsesc în tabelul următor.


0,40

*

pg/m3


4.2.4 Repartizarea contribuțiilor la nivelurile de poluare între categoriile principale de surse de emisii

Pe lângă valorile totale ale concentrațiilor de poluanți în grila de calcul asociată arealului municipiului București, modelarea dispersiei a furnizat și valorile concentrațiilor datorate contribuțiilor individuale ale fiecărei categorii importante de surse de emisii.

De asemenea, prin modelare a fost posibilă și defalcarea suplimentară a contribuțiilor categoriilor de surse în:

•    Creștere a nivelului de fond urban (creștere față de nivelul de fond regional) - reprezintă concentrația datorată emisiilor din interiorul orașelor sau aglomerărilor care nu constituie emisii locale directe;

•    Creștere locală - pentru o anumită zonă de depășiri ale valorilor limită, reprezintă —- contribuția surselor aflate în imediata vecinătate a zonei de depășiri. Este diferența între

concentrația totală la locul de depășire a VL și nivelul de fond urban (sau diferența între concentrația totală datorată surselor din aglomerare și creșterea nivelului de fond urban).

Estimarea aportului surselor locale la nivelurile de poluare, diferențiată în funcție de creșterea nivelului de fond urban și creșterea locală este o abordare conformă cu cerințele punctului E. "Informații privind repartizarea surselor", din Anexa Nr. 1 a „Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului", aprobată prin Hotărârea nr. 257/2015. Punctul E prevede includerea următoarelor informații în planul de calitate a aerului:

a)    an de referință;

b)    nivel de fond regional: total;

c)    nivel de fond regional: în interiorul statului membru;


g) creșterea nivelului de fond urban.TrafîTf

h)    creșterea nivelului de fond urban: industrie, inclusiv pfoducția\de energie termica și

electrică;    -

i)    creșterea nivelului de fond urban: agricultură;

j)    creșterea nivelului de fond urban: surse comerciale și rezidențiale;

k)    creșterea nivelului de fond urban: transport maritim;

l)    creșterea nivelului de fond urban: echipamente mobile off road;

m)    creșterea nivelului de fond urban: surse naturale;

n)    creșterea nivelului de fond urban: transfrontalier;

o)    creștere locală: total;

p)    creștere locală: trafic;

q)    creștere locală: industrie, inclusiv producția de energie termică și electrică;

r)    creștere locală: agricultură;

s)    creștere locală: surse comerciale și rezidențiale;

t)    creștere locală: transport maritim;

u)    creștere locală: echipamente mobile off road;

v)    creștere locală: surse naturale;

w)    creștere locală: transfrontalier.

Categoriile de activitate pentru care a fost realizat inventarul de emisii (prezentat în capitolul 3) și care au fost incluse în modelarea matematică a dispersiei poluanților în atmosferă acoperă, așadar, punctele privind creșterea nivelului de fond urban de la g) la j), precum și punctele privind creșterea locală de la p) la s). Pentru punctele j) și s), nu au fost disponibile suficiente date în inventarul de emisii pentru estimarea contribuțiilor sectorului comercial, însă au fost incluse în această categorie contribuțiile sectorului instituțional (pe lângă cele ale sectorului rezidențial).

Categoriile de surse „transport maritim" și „transfrontalier" nu sunt aplicabile pentru municipiul București ca creștere a nivelului de fond urban sau creștere locală. Categoria „echipamente mobile off road" a fost inclusă, acolo unde au existat date, în categoria „industrie, inclusiv producția de energie termică și electrică", nefiind posibilă separarea completă a celor două categorii de surse în cadrul inventarului. în ceea ce privește „sursele naturale", nu au existat suficiente date pentru

în ceea ce privește nivelul de fond regional (punctel^de la b)Jja-g|), valorile au fost defalcate în contribuția transfrontieră și contribuția fondului regionaf'Tfațîonal. Pentru nivdluțde fond regional natural, nu au existat suficiente date pentru estimarea contribuției surselor naționale la acest fond, contribuția surselor transfrontieră fiind inclusă în categoria „nivel de fond regional: transfrontalier".

Aceste rezultate detaliate ale modelării au fost extrase în punctele de amplasament ale celor șase stații din cadrul RNMCA care se află pe teritoriul municipiului București, deoarece acestea reprezintă puncte în care se poate monitoriza evoluția, în timp, a efectului aplicării măsurilor din cadrul Planului de calitate a aerului, prin urmărirea evoluției în timp a valorilor concentrațiilor măsurate:

•    Bl Lacul Morii;

•    B2 Titan;

•    B3 Mihai Bravu;

•    B4 Berceni;

•    B5 Drumul Taberei;

•    B6 Cercul Militar,

Deși tipul stației Bl Lacul Morii este de fond urban, analiza datelor de monitorizare recente, coroborată-cu locația acestei stațiL o încadrează înțr-o reprezentativitațe de tip mixt fond urban -trafic - industrie. De asemenea, aceeași analiză arată că valorile cele mai mici ale concentrațiilor poluanților studiați se înregistrează la stațiile B2 și B4 care se situează mai departe de sursele de poluare principale, precum arterele de trafic intens, decât stația Bl, ceea ce le determină să fie mai reprezentative ca stații de fond urban decât Bl.

De aceea, creșterea nivelului de fond urban a fost calculată, atât în total, cât și pe categorii de surse, ca fiind reprezentată de media concentrațiilor medii anuale ale fiecărui poluant obținute prin modelare în punctele de amplasament ale stațiilor B2, respectiv B4.

Creșterea locală a fost estimată în fiecare din celelalte patru locații de monitorizare (punctele de amplasament ale stațiilor Bl, B3, B5 și B6). Atât în total, cât și pe categorii de surse, aceasta a fost calculată ca fiind diferența dintre concentrația obținută prin modelare în fiecare locație și creșterea nivelului de fond urban, pentru fiecare poluant și timp de mediere.

Rezultatele sunt prezentate în tabelele și graficele ce urmează:

X • tabelul 4.10 și figurile de la 4.10 la 4.14 - rezultatele privind nivelurile de fond;

tabelul 4.11 și figurile de la 4.15 la 4.21 - rezultatele privind creșterile locale ale concentrațiilor.

Observație:

• în tabelul 4.11 nu au fost trecute valorile creșterilor locale pentru situațiile în care valorile totale ale concentrațiilor au fost mai mici decât fondul urban total estimat (valori negative ale creșterilor locale);









Nivelurile concentrațiilor de fond


li})vinapip ,

1 '(• J vfli

i . -

i

1 ---■'•q

iajiWal'ife î

i : ■    J

! iWwirPk ;

~-’W

! '"

iS+Ț^ÎWift:. ' ' ;«?Iiî^îi5Xwi5lfe

, ..    .-v-i-... ...,    . 1

■ fesijî >

': SțîvtesItW©

)))1£R3-Îtaiș@

j isMhîifiW' f

' ,'î

. J , 51te.il15" 7 igiîx3'!r"&‘|î>

• iWMîi-il}'/

•iîlj'tsW'ife'7

ijfiSiR'.™.' 7

L iRjîiiî'jiȚijaip;! ; !JV1-Ufc:i3»i.-Î ■' i

|0ȘW~M

'    i

■ i

NOx

An

12,20

1,36

10,84

38,21

30,16

I 2,35

0,022

5,68

50,41

pe/™3

no2

An

9,90

0,96

8,94

27,16

21,42

1,67

0,016

4,06

37,06

pg/m3

PMio

An

22,80

4,50

18,30

7,11

4,84

0,30

0,032

1,94

29,91

pg/m3

PM„

An

17,00

2,13

14,87

4,92

2,70

0,28

0,002

1,94

21,92

pg/m3

CeHe

An

0,40

0,40

-

0,99

0,63

0,07

-

0,29

1,39

pg/m3



Notă: Nivelurile concentrațiilor de fond urban total, precum și pe categorii de surse reprezintă valori me


dii asociate nivelurilor de concentrații modelate în stațiile B2 și B4.



Pag. 75



50


m 40

3.


o

20


10



i) Creșterea nivelului de fond urban: agricultură


h) Creșterea nivelului de fond urban: industrie


g) Creșterea nivelului de fond urban: trafic


d) Nivel de fond regional: transf rontalier


... c) Nivel de fond regional: național


Figura 4.10 Niveluri ale concentrațiilor de fond pentru NOx

Niveluri de fond - NO2 (medii anuale)

j) Creșterea nivelului de fond urban: surse rezidențiale și instituționale

60


i) Creșterea nivelului de fond urban: agricultură

50

O

E

m 40




10

o



h) Creșterea nivelului de fond urban: industrie


g) Creșterea nivelului de fond urban: trafic

d) Nivel de fond regional: transf rontalier

c) Nivel de fond regional: național


Figura 4.11 Niveluri ale concentrațiilor de fond pentru NO2

i

i

L.





30

25


i) Creșterea nivelului de fond urban: agricultură

—    h) Creșterea nivelului de

£    .    fond urban, industrie

20

15


g) Creșterea nivelului de fond urban: trafic

d) Nivel de fond i egional: transf i ontalier

c) Nivel de fond i egional: național

Figura 4.12 Niveluri ale concentrațiilor de fond pentru PMw

Niveluri de fond - PM2 5 (medii anuale)





pr

A V)


1.4


1.2


£ 1 «3

=5. 0.8

(4

l—

c

41

g 06

o

u

IC

j» 0.4

z

0.2




i) Creșterea nivelului de fond urban: agricultură

li) Creșterea nivelului de fond urban: industrie

g) Creșterea nivelului de fond urban: trafic

d) Nivel de fond regional: transfrontalier

■- c) Nivel de fond regional: național


Figura 4.14 Niveluri ale concentrațiilor de fond pentru C6H6









Zoi


-J

:L>


*2



c-i

2r“| ‘ *

J 14.11 Creșteri locale ale concentrațiilor în fiefcâj Uocațk^ple monitorizare


'°3n vtVP

p„,.

i    !!

. il

L-    J!

1/^®;$ i 'S0 i

•X-'"10

. i.rAoi.BSH'ti'îikXTip?' ;!

®3ît»)ȚMȚtț! ■■■!

■ .feWsfeB®,! j MgîWîiii jâW©//î|

0

».L

■ i^î'iaîW ]

®:. jȚt-lfe'il ' "r

\4îWe-Wa i

.j

8)}i§tî3; ■ . (fes SȘfiSl!

pcfe i iW'd

U'.iX?

- iTMrOjiîiWfef?! .

15

iynîS£|

N0x

An

Fond urban

Bl Lacul

Morii

582635

328036    13,66

12,34

1,29

-

0,03

Ug/m3

NOx

An

Trafic

B3 Mihai

Bravu

589852

327861

42,23

37,95

0,40

-

3,87

Ug/m3

NOx

An

Industrială

B5 Drumul Taberei

582436

324940

11,14

9,11

1,08

-

0,95

Ug/m3

NOx

An

Trafic

B6 Cercul Militar

587560

326744

57,32

47,71

0,41

-

9,20

Ug/m3

no2

An

Fond urban

Bl Lacul

Morii

582635

328036    10,92

9,78

1,00

-

0,13

Ug/m3

no2

An

Trafic

B3 Mihai

Bravu

589852

327861

24,96    :    22,72

0,11

-

2,13

Ug/m3

no2

An

Industrială

B5 Drumul

Taberei

582436

324940

5,25

4,38

0,58

-

0,29

Ug/m3

"v NOz

An

Trafic

B6 Cercul

Militar

587560

326744

26,22

21,99

-

-

4,24

Ug/m3

' \

md\02 x ari

Ora

Fond urban

Bl Lacul

Morii

582635

328036

226,26

181,02

24,61

0,59

20,06

Ug/m3

ă> >-J

,? J3»O2 > V

Ora

Trafic

B3 Mihai

Bravu

589852

327861

227,17

192,96

5,74

0,52

27,96

Ug/m3

i s

,/ no2

Ora

Industrială

B5 Drumul Taberei

582436

324940

138,86

109,46

15,25

0,46

13,69

Ug/m3

no2

Ora

Trafic

B6 Cercul Militar

587560

326744

232,88

193,73

7,79

0,46

30,90

Ug/m3

ARf4<$x

An

Fond urban

Bl Lacul

Morii

582635

328036

3,84    1,99

-

-

1,85

Ug/m3

5

S    C\

An

Trafic

B3 Mihai

Bravu

589852

327861

9,10    I    6,12

-

-

2,98

Ug/m3

X    •’

w.    2

• r.PMio c

1    An

Industrială

B5 Drumul Taberei

582436

324940

•"H—r~-'

2,87    |    1,48

-

-

1,39

Ug/m3

'Pț^

An

Trafic

B6 Cercul Militar

587560

326744

11,73

|    7,70

-

-

4,03

1

Ug/m3

Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București


Pag. 79






PM10

Zi

Fond urban

Bl Lacul

Morii

582635

328036

27,49

14,31

2,70

0,12

10,36

Pg/m3

PMio

Zi

Trafic

B3 Mihai

Bravu

589852

327861

39,82

19,77

1,63

0,12

18,29

pg/m3

PMio

Zi

Industrială

B5 Drumul

Taberei

582436

324940

26,09

14,31

1,43

0,21

10,14

pg/m3

PMio

Zi

Trafic

B6 Cercul Militar

587560

326744

45,35

26,09

1,12

0,17

17,97

pg/m3

PM2.5

An

Fond urban

Bl Lacul

Morii

582635

328036

2,98

1,12

-

-

1,85

Pg/m3

PM2,5

An

Trafic

B3 Mihai

Bravu

589852

327861

6,42

3,44

-

-

2,98

Pg/m3

PM2.5

An

Industrială

B5 Drumul

Taberei

582436

324940

2,22

0,83

-

-

1,39

pg/m3

•\PMi5

An

Trafic

B6 Cercul Militar

587560

326744

8,36

4,33

-

-

4,03

pg/m3

An

Fond urban

Bl Lacul

Morii

582635

328036

0,50

0,27

0,03

-

0,21

pg/m3

/ 1 1

5 "’xrt i <

An

Trafic

B3 Mihai

Bravu

589852

327861

1,19

0,81

-

-

0,38

pg/m3

J%,h6

An

Industrială

B5 Drumul Taberei

582436

324940

0,37

0,20

-

-

0,17

pg/m3^

C6H6

An

Trafic

B6 Cercul Militar

587560

326744

1,55

1,02

-

-

0,53

pg/m3 \







Pag. 80


50

u

E

*a3 40


ro


C

QJ

u

c

o

(J

"35

>

2


Creșteri locale âle-concentrațiilor-^NO medii anuale




9 s) Creștere locală: surse rezidențiale și instituționale

59 r) Creștere locală: agricultură

9 q) Creștere locală: industrie

c p) Creștere locală: trafic


63 Miliai 65 B6 Cercul Bi avu Drumul Militar Taberei




Figura 4.16 Creșteri locale ale concentrațiilor pentru NO2 - medii anuale




Creșteri locale ale concentrațiilor -maxime orare


250


_ 200

(J

£


3.


150


0)

u

C

O

u

"5

>

z


100


50



■    s) Creștere locală: surse rezidențiale și instituționale

a r) Creștere locală: agricultură

î q) Creștere locală: industrie

■    p) Creștere locală: trafic


Figura 4.17 Creșteri locale ale concentrațiilor pentru NO2 - maxime orare

Creșteri locale ale concentrațiilor - PM10 medii anuale


■    s) Creștere locală: surse rezidențiale și instituționale

a r) Creștere locală: agricultură

î q) Creștere locală: industrie

■    p) Creștere locală: trafic

Figura 4.18 Creșteri locale ale concentrațiilor pentru PMio - medii anuale





Creșteri locale aleco’ncentrațiilorȚ maxime zilnice


ss) Creștere locală: surse rezidențiale și instituționale

n r) Creștere locală: agricultură

a q) Creștere locală: industrie

■ p) Creștere locală: trafic

Figura 4.19 Creșteri locale ale concentrațiilor pentru PM10 - maxime zilnice


t?


Creșteri locale ale concentrațiilor - PM2 5 -medii anuale




a s) Creștere locală: surse rezidențiale și instituționale

a r) Creștere locală: agricultură

i q) Creștere locală: industrie

■ p) Creștere locală: trafic


Figura 4.Z0 Creșteri locale ale concentrațiilor pentru PMj.s - medii anuale


Creșteri locale ale concentrațiilor - C6H6 -medii anuale


a s) Creștere locală: surse rezidențiale și instituționale

a r) Creștere locală: agricultură

<i q) Creștere locală: industrie

■ p) Creștere locală: trafic

Figura 4.21 Creșteri locale ale concentrațiilor pentru C6H6 - medii anuale



f'i 2



4.3 Analiza rezultatelor privind evalmrrea-poluării in municipiul București

Analiza rezultatelor obținute arată următoarele:

pentru oxizii de azot (NOx și N02), nivelul de fond urban total prezintă valori ridicate, care au drept contribuție principală traficul rutier, ceea ce arată importanța acestei surse de emisii la nivelul întregului teritoriu al municipiului;

pentru particule (PMio și PM2,s) nivelurile de fond urban total se apropie de valorile limită anuale (egale cu 40 pg/m3 pentru PMio, respectiv 25 pg/m3 pentru PM2,5), dar cu o contribuție majoritară din partea fondului regional transfrontier;

fondul urban total de benzen (CeHs) este mai scăzut în raport cu valoarea limită (5 pg/m3) și nivelul se datorează în mare măsură traficului, dar și unui procent de încălzire rezidențială ce se realizează cu combustibili solizi, precum și fondului regional;

valorile creșterilor locale în amplasamentele celor patru stații în care au fost evaluate (Bl, B3, B5 și B6) confirmă traficul rutier ca sursă principală pentru fiecare poluant (stațiile B3 și B6, unde sunt valorile cele mai mari, sunt de tip trafic), însă și sursele de încălzire rezidențiale și instituționale au o contribuție, în principal în ceea ce privește particulele în suspensie și benzenul;

maximele orare pentru NO2 arată influența traficului asupra stației Bl Lacul Morii, valoarea corespunzătoare acestei stații fiind comparabilă cu cele ale stațiilor de trafic B3 Mihai Bravu și B6 Cercul Militar;

comparând nivelurile de fond urban cu creșterile locale, se observă o contribuție a fondului - în jur de jumătate din total la oxizi de azot și benzen, respectiv de două treimi din totalul la particule în suspensie, ceea ce arată intensificarea traficului rutier la nivelul întregului municipiu;

comparând valorile totale ale concentrațiilor modelate cu valorile limită aplicabil© conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, se observă că:


o valorile limită pentru NO2 sunt depășite atât la stațiile de trafic B3 și B6, cât și la stația Bl, atât de mediile anuale, cât și de maximele orare, respectiv, prin contribuția traficului;

o pentru PMio, valorile totale ale concentrațiilor (suma dintre nivelul de fond urban total și creșterea locală) depășesc valorile limită pe termen scurt (maximele zilnice), iar pe termen lung (mediile anuale) se situează în jurul valorii limită ia stațiile de trafic B3 (39,01 pg/m3) și B6 (41,64 pg/m3);

o valorile totale ale concentrațiilor medii anuale de PM2,5 depășesc valoarea limită în punctele stațiilor de trafic (B3 și B6) și se situează în jurul acesteia în punctele celorlalte două stații (Bl și B5);

o valorile obținute pentru benzen s-au situat sub valoarea limită pentru toate cefe patru puncte.



5 MASURILE CARE ALCĂTUIESC PLANUL INTEGRAT DE MUNICIPIUL BUCUREȘTI


Aspecte generale privind măsurile cuprinse în Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București.

în continuare sunt prezentate măsurile de îmbunătățire a calității aerului propuse de PMB în cadrul Planului integrat de calitate a aerului în scopul reducerii poluării și încadrării concentrațiilor de poluanți în limitele stabilite de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Conform prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, măsurile propuse sunt selectate astfel încât să asigure reducerea în cel mai scurt timp posibil a nivelurilor de poluare până la atingerea valorilor limită, în condițiile unei eficiențe optime cost-beneficiu și să permită o estimare cantitativă a efectelor aplicării lor.

Considerând categoriile de surse de emisii cu cele mai mari contribuții la nivelul de poluare existent, măsurile cuprinse în plan vizează reducerea emisiilor din sectoarele de activitate respective, acționând asupra cauzei poluării și făcând astfel parte dintre cele mai eficiente tipuri de măsuri de îmbunătățire a calității aerului, cu aplicare extinsă la nivel european/internațional.

Unele dintre principalele măsuri propuse vizează efecte precum:

•    Măsuri pentru reducerea emisiilor din traficul rutier:

o limitarea și gestionarea mai eficientă a traficului în zona centrală a municipiului; o salubrizarea mai eficientă a străzilor;

o promovarea, îmbunătățirea și extinderea transportului public; o eliminarea autovehiculelor vechi din circulație; o continuarea implementării proiectelor majore de infrastructură;

•    Măsuri pentru reducerea emisiilor din încălzirea în sectorul rezidențial: i

o reabilitarea rețelelor de distribuție a energiei termice; o continuarea programelor de reabilitare termică a blocurilor de locu

•    Măsuri pentru reducerea emisiilor din procesul de eroziune eoliană:

o întreținerea și extinderea spațiilor verzi; o renaturarea terenurilor degradate supuse eroziunii eoliene;


Potrivit celor mai bune practici, pe lângă măsurile privind reducerea emisiilor de poluanți sunt necesare acțiuni pentru conștientizarea populației cu privire la necesitatea implementării acestora, precum și o bună colaborare între factorii responsabili la nivel central și local.

în plus, pe lângă măsurile selectate, descrise și cuantificate prin intermediul identificării și atribuirii de valori unor indicatori specifici, PMB are în vedere realizarea unui pachet suplimentar de măsuri care la momentul elaborării planului nu au putut fi descrise suficient și asumate pe baza strategiilor și planurilor locale/naționale de dezvoltare. Includerea în plan și cuantificarea efectului acestor măsuri suplimentare care vizează sectoare sursă similare cu cele vizate în



rz—

rTr—<

măsurile cuantificabile se va putea realiza și pe parcursurîrfrpferrre Aceste măsuri sunt prezentate în Anexa II.

Pentru respectarea unor principii de bună practică și a prevederilor "Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor demenținere a calității aerului", aprobată prin H. G. nr. 257/2015, implementarea măsurilor propuse pentru Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București a fost luată în considerare în două scenarii:

•    un scenariu "de referință": acesta reprezintă situația corespunzătoare unui an de proiecție în cazul în care se implementează măsuri, proiecte și planuri care afectează emisiile și calitatea aerului, dar care nu includ și măsurile definite pentru prezentul plan de calitate a aerului;

•    un scenariu "de proiecție": acesta reprezintă situația corespunzătoare unui an de proiecție în cazul în care se implementează atât măsurile, proiectele și planurile considerate în scenariul de referință, cât și măsurile propuse în planul de calitate aerului.

Pentru ambele scenarii, anul de referință cu care încep previziunile este anul 2017 (anul de referință în elaborarea Planului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București), iar anul de referință pentru care sunt elaborate previziunile (anul de proiecție) este anul 2022.

Măsurile propuse sunt descrise pentru fiecare dintre cele două scenarii în parte, pentru fiecare măsură fiind furnizate și informații cu privire la: sectorul sursă (de emisii) afectat, calendarul de aplicare, autoritatea responsabilă, indicator propus pentru monitorizarea aplicării, costurile estimate.

Scenariul de proiecție conține toate măsurile luate în considerare, la întreaga valoare a indicatorului de monitorizare a progreselor (măsura realizată pe deplin). Scenariul de referință conține doar o parte din măsurile din scenariul de proiecție, iar pentru unele dintre acestea indicatorul de monitorizare are o valoare mai mică decât în scenariul de proiecție (scenariul de referință consideră realizarea parțială a măsurii respective, realizarea pe deplin a acesteia fiind planificată în cadrul scenariului de proiecție).


5.2    Descrierea măsurilor prevăzute pentru reducerea emisiilqrdin traficul rutier

Reducerea emisiilor din traficul rutier este preconizată a se realiza prin:

5.2.1    îmbunătățirea calității transportului public și promovarea utilizării transportului public

în acest sens au fost avute în vedere măsurile METROREX de modernizare a facilităților de utilizare a metroului prin implementarea unui nou sistem de taxare (cârd contactless), compatibilizat foarte ușor cu sistemul de taxare al RATB sau cu oricare alt sistem de taxare pe bază de astfel de cârd, precum și de modernizare a sistemului de ventilație a stațiilor, modernizarea căii de rulare și a instalațiilor de pe tunel, construirea de noi accese în stațiile de metrou, achiziția de trenuri noi.

De asemenea Regia Autonomă de Transport București are ca măsuri de îmbunătățire a parcului de autovehicule achiziționarea etapizată a 100 de troleibuze, respectiv pentru liniile 66, 70, 79, 85, 90 - gestionate de depoul Vatra Luminoasă și liniile 61, 62, 69, 91, 93- gestionate de depoul Bujoreni, a 100 de tramvaie pentru liniile 1, 21,32, 41) și a 400 de autobuze noi.

5.2.2    Fluidizarea traficului, prin finalizarea sistemului de management al traficului ce va conduce la îmbunătățirea condițiilor de circulație prin optimizarea timpilor de semaforizare din intersecții și realizarea prioritizării transportului public

în cadrul acestei măsuri vor fi semaforizate inteligent într-o primă etapă 59 de intersecții situate pe următoarele artere: Șos. Colentina, Bd. Camil Ressu, Bd. Theodor Pallady, Calea 13 Septembrie, Prelungirea Ghencea, Calea Griviței, Bd. Bucureștii Noi, Șos. Giurgiului, urmând ca sistemul să fie extins pentru încă 101 de intersecții.

5.2.3    Modernizarea și extinderea acolo unde este posibil a arterelor de circulație ce va permite creșterea vitezei medii de deplasare

Această măsură se referă la reabilitarea stradală a 93 de km pe artere principale, secundare și intersecții pe tot cuprinsul capitalei, măsura având efect în reducerea emisiilor din resuspensie și uzura carosabilului, cauciucurilor și frânelor, precum și pentru reducerea emisiilor din gazele de eșapament datorită creșterii vitezei medii de deplasare.

A /\5.X^v Implementarea proiectelor de gestionare a traficului și mobilității urbane (Mașter Plan / <3eneral pentru Transport Urban și Mașter Plan de Mobilitate Urbană) cu rol în creșterea >. I \ ryi^ezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale

81bu /avut ffn vedere pentru realizarea acestei măsuri proiectele majore de infrastuctură rutieră

Vrfhz I /    //

unicipalității cât și ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, i pvre^agdfv închiderea inelului median de circulație la zona nord/autostradă urbană (situat între "• <J£âjg9l Morii și Șos. Colentina), penetrația Splaiul Independenței - Ciurel - Autostrada București Pitești (în derulare Pasaj Ciurel), penetrația Prelungirea Ghencea - Domnești, străpungerea Bd. Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu, străpungerea Buzești - Berzei - Uranus, străpungerea 1 Mai (Cartier Drumul Taberei, între Bd. IMai și Drumul Sării), supralărgirea Fabrica de Glucoza,




supralărgirea și străpungerea Străzii AvionulbH-sypfalăFgire--ȘoSi--BuGur benzi a centurii rutiere a Municipiului București Sud și proiectarea Centură București km 0+000 - km 100+900.

5.2.5    Extinderea și integrarea superioară a traseelor de transport public de suprafață' și......

subteran, urban și regional, inclusiv cu sistemul feroviar

Rețeaua de metrou se va prelungi cu 23 de km prin extinderea Magistralei 4 pe secțiunea Parc Bazilescu - Străulești, finalizarea lucrărilor pe secțiunea Râul Doamnei - Eroilor din Magistrala 5 și prin construcția Magistralei 6 IMai - Otopeni.

5.2.6    Realizarea de facilități park & ride la stațiile cheie de transport public și stații de transport intermodale tren-autobuz-metrou

Crearea de stații intermodale în punctele de acces în capitală presupune și înființarea parcărilor tip park & ride cu efect în reducerea traficului pe ruta respectivă de acces. Pentru început la noua stație de metrou Străulești - Magistrala 4 METROREX amenajează o stație intermodală cu parcare tip park & ride și ulterior și Primăria Municipiului București va construi 3 noi parcări tip park & ride în zona Pantelimon Vergului (la noul terminal intermodal de la capătul tramvaielor 14 și 55), în zona Prelungirea Ghencea - Domnești (la viitorul terminal intermodal de pe DNCB Domnești) și în zona Șoseaua Berceni (la stația de metrou Dimitrie Leonida).

5.2.7    Creșterea ponderii utilizării transportului electric public de suprafață prin — modernizarea/reabilitarea/extinderea rețelei de transport cu efect în reducerea

traficului mediu zilnic.


Fn cadrul acestei măsuri s-a luat în considerare modernizarea liniilor de tramvai cu o lungime de 52.38 km, în special, pe arterele Șos. Pantelimon, Șos. lancului și Bd. Li vi u Rebreanu.

5.2.8 Gestionarea traficului în zona centrală a capitalei pentru a asigura reducerea concentrațiilor de poluanți datorați traficului rutier, în special a oxizilor de azot.

în perimetrul zonei centrale a capitalei, delimitat conform anexei nr. I se vor implementa următoarele măsuri menite să reducă traficul prin descurajarea accesului auto:



instituirea regimului parcărilor, respectiv introducerea regimului obligatoriu de plată a parcărilor de utilitate publică generală coroborat cu aplicarea de sancțiuni pentru staționarea neregulamentară și stabilirea unui necesar optim de locuri de parcare de utilitate publică (35.000 locuri parcare);


2. restricționarea accesului auto în perimetrul delimitat în interiorul zonei centrale a .-y\. capitalei prin identificarea și implementarea unui sistem de taxare sau de utilizare i \ignete;

1

introducerea unui sistem de transport public (linia verde) care să lege zonele de interes



?'-5/'administrativ-instituționale din centrul capitalei (Primării de sector, Primăria Municipiului





București, autorități publice centrale, administrații fipanciarejSîtetul Parlamentului, stații de metrou, parcări subterane, etc);

4. utilizarea sistemului de semaforizare inteligentă în vederea restricționării și redistribuirii accesului în/din perimetrul delimitat în interiorul zonei centrale.

5.2.9 încurajarea folosirii altor mijloace de transport alternative - bicicleta, prin amenajarea de zone cu piste cu acces exclusiv pentru biciciiști, introducerea unui sistem de transport public cu biciclete (crearea de stații de închiriere, parcări, achiziționarea de biciclete pentru utilizarea de către public)

Pentru realizarea acestor măsuri municipalitatea implementează proiectul "Implementarea unui sistem de transport cu bicicleta în zona centrală a municipiului București", finanțat prin Administrația Fondului de Mediu, pentru o lungime totală a pistelor de biciclete de 100 km, din care în prima etapă se realizează 30 km piste de bicicletă pe trasee care să asigure accesibilitatea zonelor de interes ale capitalei cu funcțiuni comerciale, de agrement, de mediu de afaceri, etc:

1.    Piața Victoriei, Bd. Aviatorilor, Bd. C-tin Prezan, Str. Nicolae Caranfil, Șos. Pipera, Str. Căpt. Alexandru Ștefănescu, Bd. Aerogării, Șos. București-Ploiești, Șos. Kîseleff;

2.    Piața Victoriei, Șos. Ștefan cel Mare, Șos. Mihai Bravu (până la intersecția cu Bd. Basarabia);

3.    Piața Unirii, Splaiul Unirii, Pod Grozăvești, Splaiul Independentei, Bd. Regina Elisabeta (până la Universitate), Bd. Ion C. Brătianu;

4.    Bd. Unirii, Piața Alba lulia, Bd. Basarabia (până la Arena Națională).

Proiectul include și realizarea de facilități pentru transportul cu bicicletă (crearea de stații de închiriere, parcări, etc) pe traseele nou create, iar pentru susținerea utilizării transportului alternativ cu bicicleta Primăria Municipiului București susține efortul financiar prin acordarea de vouchere pentru achiziționarea a 30.000 de biciclete de către cetățenii bucureșteni.

5.2.10 Realizarea de benzi unice dedicate transportului public și vehiculelor de intervenție pentru arterele pe care există trasee de transport public;

în cadrul acestei măsuri se prevede realizarea de benzi unice pe următoarele artere: Șos. București Ploiești (tronsonul cuprins între Str. Elena Văcărescu și Piața Presei Libere), Șos. Kiseleff (tronson cuprins între Piața Presei Libere și Piața Arcului de Triumf), Bd. Mareșal Constantin Prezan, Calea Dorobanților, Str. George Enescu (tronsonul cuprins între Piața Lahovari și Bd. Magheru), Bd. G-ral. Magheru (sens spre Piața Romană).


5.2.11 îmbunătățirea parcului auto oewrettTmaarea autoturismelor vechi.

Această măsură se adresează/p^d^ietariloV d^țtfovehicule vechi, ce beneficiază de primă de casare în vederea achiziționai țirteTrnaȘtni rw5î ^Euro 4 și Euro 5), scopul fiind acela de reducere a efectelor poluări asu^r^^^^î/pppWației prin reînoirea parcului auto .


Plan't!Aerv/u/ în Munfâîijlțțilț

/•S*.** r JlV

*•

<7 9IHFCTIA Fag. 90



cu arzătoare cu emisii reduse de poluanți    - -

în vederea reducerii emisiilor de oxizi de azot urmează ca centralele termice de cvartal ale RADET să fie va modernizate cu cazane cu arzătoare cu emisii reduse de poluanți în următoarele locații: în sectorul 1 (CT Amzei - str. Amzei, nr. 10-22 și CT Știrbei Vodă - str. Știrbei Vodă, nr. 2; CT Luterană - str. Ion Câmpineanu nr. 31; CT Rosetti - str. C.A. Rosetti nr. 15, CT18A - str. Ion Câmpineanu nr. 15; CT Floreasca - str. Banu Antonachi nr. 17), în sectorul 3 (CT Direcție — str. Cavafii Vechi. nr. 15), în sectorul 4 (CT Garaj - str. Olimpului nr. 84; CT Bucur 14 - str. Bucur nr. 14) și în sectorul 5 (CT Caporal Bălan - str. Anghel Dogaru, nr. 14 și CT Depou Ferentari - str. îacob Andrei nr. 31)

5.3.2 Reabilitarea rețelelor de distribuție primară și secundară a energiei termice

Pentru reducerea pierderilor de energie termică magistralele de distribuție primară a energiei termice se vor reabilita pentru o lungime totală de 250,7 km, după cum urmează: 56,19 km pentru Magistrala I Sud; 34,79 km pentru Magistrala II Sud; 28,41 km pentru magistrala III Sud; 32,25 km pentru Magistrala ll-lll Grozăvești; 21,42 km pentru Magistrala V Grozăvești; 15,69 km pentru Magistrala l-lll Vest; 61,95 km pentru Magistrala Progresul-Berceni și Magistrala Progresul-Ferentari.

5,3.3 Creșterea eficienței energetice a locuințelor prin continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor rezidențiale și instituționale

Pentru această măsură s-au luat în considerare reabilitările termice pentru 481.198 de apartamente, repartizate în sectoarele capitalei din care: 54.816 de apartamente în sectorul 1, 162.174 de apartamente în sectorul 2, 80.160 de apartamente în sectorul 3, 46.464 de apartamente în sectorul 4, 94.553 de apartamente în sectorul 5, 43.031 de apartamente în sectorul 6. Totodată s-a avut în vedere și reabilitarea termică a clădirilor instituționale respectiv celele 221 de clădiri - unități de învățământ, din care: 9 unități școlare în sectorul 1, 147 unități colare în sectorul 2, 10 unități școlare în sectorul 3, 22 unități școlare în sectorul 4, 11 unități re în sectorul 5, 22 unități școlare în sectorul 6.

Descrierea măsurilor prevăzute pentru reducerea emisiilor din procesul de eroziune eoliană

Conservare/ameliorare/extindere a spațiilor verzi din capitală și extinderea suprafețelor de spații verzi prin renaturarea unor terenuri supuse eroziunii eoliene


Pentru îmbunătățirea calității și suprafeței spațiilor verzi la nivelul capitalei se preconizează efectuarea lucrărilor suplimentare de înierbare, plantare de arbori și arbuști, extinderea sistem de irigații și realizarea de programe de udare sistematică pentru 308 ha de spații verzi publice: 41 de ha pe teritoriul Sectorului 1; 34 de ha pe teritoriul Sectorului 2; 10 ha pe teritoriul Sectarului 3;


ateg-^eruiui in Municipiul București




i o i bl\.


11,3 ha pe teritoriul Sectorului 5; 16,02 ha pe teritoriul Sectorului 6 șj 195,6 de ha ișt prin Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). --

De asemenea în sectoarele 1 și 6 terenurile identificate ca terenuri supuse eroziunii eoliene se vor reabilita prin înierbare și plantare de arbori, pe o suprafață de 10,41 ha de teren.

5.5    Descrierea măsurilor prevăzute pentru reducerea emisiilor de particule din resuspensie

O măsură importantă care va conduce la reducerea emisiilor de particule prin fenomenul de resuspensie este salubrizarea eficientă a străzilor:

•    utilizarea metodelor mecanice de spălare, maturare, aspirare;

•    eliminarea utilizării suflantelor si a măturătorilor stradali;

•    înlocuirea sistemului de stropire stradală cu spălarea stradală pentru îndepărtarea eficientă și completă a prafului;

•    spălare stradală la topirea zăpezii și în condiții de secetă este aplicabilă pentru 2.464 km de străzi din capitală.

5.6    Descrierea măsurilor suplimentare pentru îmbunătățirea calității aerului

Printre măsurile suplimentare pe care Municipalitatea le are în vedere pentru îmbunătățirea calității aerului se evidențiază acțiunile pregătitoare privind conștientizarea de către populație a necesității introducerii măsurilor de reducere a poluării, prin:

•    conștientizarea populației cu privire la nivelul real al calității aerului și efectele poluării asupra sănătății umane;

•    informarea și avertizarea cetățenilor privind calitatea aerului;

•    creșterea capacității și eficientei autorităților, în controlul măsurilor aplicate;

•    inițierea unui studiu privind evaluarea expunerii populației la poluarea aerului cu particule în suspensie (PM10 și PM2j) și a impactului poluării cu acești poluanți asupra sănătății populației din municipiul București;

în domeniul transportului urban se urmărește:

•    extinderea regimului obligatoriu de plată a parcărilor la nivelul întregului teritoriu al municipiului București coroborat cu aplicarea unor sancțiuni complementare pentru staționarea neregulamentară (similar zonei centrale);

•    realizarea de parcări subterane cu număr suficient de locuri pentru noile clădiri rezidențiale sau de birouri;

•    inițierea de acțiuni pentru acordarea de facilități firme pentru stimLtteee^fr^nsportului în



Pentru îmbunătățirea calității aerului în capitală s-a avut în vedere inițierea proiectului Centura verde a municipiului București, inițierea unor acțiuni privind inventarierea și reducerea suprafețelor de terenuri supuse eroziunii eoliene și derularea/dezvoltarea programelor de oferire a facilităților pentru clădirile care au amenajate terase verzi.

De asemenea, referitor la măsurile privind consumurile de energie sunt incluse acțiuni legate de promovarea și utilizarea de surse regenerabile/verzi de energie, precum și de reducerea consumului de combustibili solizi și lichizi.

O atenție deosebită s-a acordat acțiunilor ce privesc salubrizarea urbană prin propunerea unui set de măsuri care se referă la activitățile de construcții prin:

•    gestionarea salubrizării șantierelor;

» elaborare ghid de bune practici pentru managementul calității aerului în perimetrele șantierelor de construcții;

•    elaborarea unui plan de calitatea aerului la nivelul fiecărui șantier ce urmează a fi deschis având la bază ghidul de bună practică;

•    elaborarea planurilor pentru activitatea de control a șantierelor de construcții;

•    crearea șitejjl web - Șantiere de construcții;

Totodată în cuprinsul măsurilor aferente salubrizării urbane sunt prevăzute și acțiuni de conștientizare a populației pentru asigurarea respectării cadrului legislativ legat de eliminarea deșeurilor stradale provenite din dejecții animale, interzicerea arderii deșeurilor vegetale și a celor menajere în curțile proprii/terenuri private, precum și obligarea proprietarilor de imobile și terenuri de a menține curățenia în fața proprietăților lor.

în vederea implementării unor soluții cu efecte în îmbunătățirea calității aerului în municipiul București, măsurile suplimentare conțin și proiectele: Identificarea "zonelor cu nivel scăzut de emisie" și „Soluții anti-praf în municipiul București".

Asigurarea cadrului de monitorizare a implementării Planului Integrat de Calitate pe perioada derulării acestuia este prevăzută ca măsură suplimentară elaborarea și implementarea unui Ghid de monitorizare.

Pe parcursul derulării Planului de Calitate a Aerului în Municipiul București se are în vedere ca măsură sine-qua-non corelarea și actualizarea acestuia cu proiectele/programele inițiate și implementate la nivel local și regional cu impact asupra calității aerului.

iaj



Estimarea efectelor aplicării măsurilor de îmbunătățire a calității aerului s-a realizat pe aceleași componente pe care a fost evaluată situația existentă a calității aerului, determinându-se, pentru fiecare dintre cele două scenarii și fiecare poluant pentru care trebuie realizat planul de calitate a aerului în municipiul București (NOx, NO2, PMw, PM2,5 și C6HG):

•    reducerea nivelului de fond urban;

•    reducerea contribuțiilor locale ale surselor de emisie la nivelurile de poluare, în fiecare receptor (punctele stațiilor din RNMCA: Bl Lacul Morii, B3 Mihai Bravu, B5 Drumul Taberei, B6 Cercul Militar).

Acest lucru s-a realizat prin utilizarea unei metodologii care poate fi caracterizată pe scurt prin următoarele componente:

•    estimarea unei eficiențe locale a fiecărei măsuri (acolo unde este posibil), în termeni de reducere potențială procentuală, locală, a emisiilor și a contribuțiilor locale ale surselor la nivelurile de poluare, în vecinătatea receptorilor; această eficiență se aplică la nivel de subcategorie de surse de emisie (de ex.: transport cu autoturisme, încălzire apartamente de bloc, etc.); eficiența efectivă poate depinde și de ordinea aplicării măsurilor;

•    estimarea unui grad de aplicare local al fiecărei măsuri, diferit în funcție de receptor, ținând cont de configurația locală a surselor de emisie, distanța receptorului de zona de aplicare a măsurii, etc.;

• estimarea efectelor măsurilor, privind:

o reducerea anuală a emisiilor: funcție de valoarea indicatorului de monitorizare, eficiența locală a măsurii și emisiile totale anuale ale subcategoriei de surse în situația existentă;


reducerea nivelului de fond urban: funcție de reducerea totală a emisiilor și nivelul de fond urban în situația existentă;

reducerea contribuțiilor locale ale surselor de emisie la nivelurile de poluare (în fiecare receptor): funcție de eficiența locală a măsurii, gradul de aplicare local al măsurii și valorile contribuțiilor (creșterilor) locale în situația existentă;

reducerea numărului de depășiri anuale ale valorii limită (orară / zilnică): funcție de concentrația totală în receptor în situația existentă și de cea calculată în anul de proiecție al scenariului, de numărul de depășiri în receptor în situația existentă și de valoarea limită pentru poluantul respectiv.



pentru aplicarea globală a tuturor măsurilor din cadrul unui scenariu și nu pentru fiecare măsură în parte (evaluarea efectului fiecărei măsuri în parte a fost calculată doar la nivel de reducere de emisii anuală). Acest lucru se datorează faptului că măsurile sunt interdependente, eficiența lor depinzând de ordinea aplicării, iar simpla evaluare a fiecărei măsuri în parte nu ar fi condus la rezultate relevante.

în conformitate cu prevederile Art. 22 din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător Primarul General al Municipiului București și Primarii Sectoarelor 1-6 realizează, prin aparatul de specialitate din subordinea Primarului General, respectiv din subordinea Primarilor Sectoarelor 1-6, măsurile din planul integrat de calitatea aerului care intră în responsabilitatea lor, și asigură fonduri financiare în acest scop.


/ /

/oh


5.8    Scenariul de referință



Măsura 1.1

îmbunătățirea calității transportului pdfrțjclpFOThovarea utilizării transportului public

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

în cadrul acestei măsuri METROREX va moderniza facilitățile de utilizare a metroului prin implementarea unui nou sistem de taxare care va putea fi compatibilizat cu sistemul de taxare al RATB.

RATB va îmbunătăți parcul de autovehicule prin achiziționarea: de 100 de troleibuze (pentru liniile 66, 70, 79, 85, 90 - gestionate de depoul Vatra Luminoasă, respectiv pentru liniile 61, 62, 69, 91, 93-gestionate de depoul Bujoreni), 100 de tramvaie (pentru liniile 1,

21, 32, 41) și a 80 de autobuze noi.

Responsabil/responsabili

METROREX - Director General,

Instituția de interes public local în subordinea CGMB pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respectiv

RATB

Indicator de monitorizare a progreselor

Creșterea numărului de călătorii cu mijloace de transport public

Unitate de măsură indicator

nr./zi

Valoare indicator realizată în scenariu

280655

Data de începere

2016

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

2020

Mod cuantificare măsură

Reducerea emisiilor se referă strict la gazele de eșapament.

Se consideră o reducere a traficului mediu zilnic al autoturismelor, în funcție de numărul zilnic de călători cu autoturismul care vor decide să călătorească cu mijloace de transport public

Statistici PMUD, 2015 - număr de călători pe zi cu autoturismul: 3.700.000.

Costuri implementare/surse^-de finanțare

METROREX: 153.000.000 lei ( curs euro: 4,5 lei -1 euro) ’RAȚB?^18.452.000 lei




Măsura 1.3

Gestionarea traficului    V/'

Sector sursă afectat

Transport    V,

Descriere măsură

în cadrul acestei măsuri vor fi semaforizate inteligent 59 de    . ■

intersecții situate pe următoarele artere: Șos. Colentina, Bd. Camil Ressu, Bd. Theodor Pallady, Calea 13 Septembrie, Prelungirea Ghencea, Calea Griviței, Bd. Bucureștii Noi, Șos. Giurgiului.

Responsabil/responsabili

Instituția de interes public local în subordinea CGMB pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respe ctiv Administrația Străzilor.

Compania municipală prestatoare de servicii de administrar e a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Municipiul București, respectiv Compania Municipală

Managementul Traficului București S.A.

Indicator de monitorizare a progreselor

Finalizarea tuturor proiectelor majore

Unitate de măsură indicator

-

Valoare indicator realizată în scenariu

-

Data de începere

2017    -

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

2018

Mod cuantificare măsură

Se consideră o reducere de 5 % a emisiilor din gazele de eșapament, datorită creșterii vitezei medii de deplasare la mivelul întregii infrastructuri de străzi principale, coroborată cu rediucerea timpilor de așteptare la semafoare. Pentru aceasta, este rte-.cesară finalizarea tuturor proiectelor majore. Sunt, de asemenea, necesare măsurile de limitare a traficului, pentru ca aceasîiâ măsură să nu aibă efectul secundar de creștere a traficului.

Costuri implementare/surse de finanțare

Administrația Străzilor: 62.664.581 iei




Instituția de interes public local în subordinea CGMB pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respectiv Administrația Străzilor.

Compania municipală prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Municipiul București, respectiv Compania Municipală Străzi, Poduri și Pasaje București S.A.

PS 1 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 1 - Direcția Investiții

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 -Administrația Domeniului Public Sector 2

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Achiziții Investiții

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Investiții și Achiziții Publice

PS 5 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 5 -Administrația Domeniului Public al Sectorul 5

PS 6 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 6 - Direcția Investiții

Indicator de monitorizare a progreselor


Lungime străzi


Unitate de măsură indicator

Valoare indicator realizată în scenariu


km

93


Data de începere


Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare


2017

2018



Mod cuantificare măsură


Se consideră o reducere de 1/3 a emisiilor din resuspensie și uzura carosabilului, cauciucurilor și frânelor.

Se consideră o reducere de 10 % a emisiilor din gazele de eșapament, datorită creșterii vitezei medii de deplasare.


Costuri implementare/surse de finanțare


Administrația Străzilor: 80.677.000 lei PS4: 35.972.612 lei/credit intern PS 1-3,5,6: buget tocai




Măsura 1.7


L

Amenajarea de căi proprii de cii benzi), inclusiv în zonele de agrement



Sector sursă afectat


Transport


Descriere măsură


în cadrul acestei măsuri se realizează piste de bicicletă (67 tem) pe următoarele trasee :

1.    Piața Victoriei, Bd. Aviatorilor, Bd. Mareșal C-tin Prezan, SScr. Nicolae Caranfil, Șos. Pipera, Str Căpitan Alexandru Ștefănesvcu, Bd. Aerogării, Șos. București-Ploiești, Șos. Kiseleff;

2.    Piața Victoriei, Șos. Ștefan cel Mare, Șos. Mihai Bravu (pân ă la intersecția cu Bd. Basarabia);

3.    Piața Unirii, Splaiul Unirii, Pod Grozăvești, Splaiul Independentei, Bd. Regina Elisabeta (până la Universitate), Bd. Ion C. Brătiarw;

4.    Bd. Unirii, Piața Alba lulia, Bd. Basarabia (până la Arena Națională).

Responsabil/responsabili


Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Generală Investiții

Instituția de interes public local în subordinea CGMB pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respe ctiv Administrația Străzilor.

Compania municipală prestatoare de servîcîTde administram a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/.unic Municipiul București, respectiv Compania Municipală Străzi, Poduri și Pasaje București S.A.

Indicator de monitorizare a progreselor


Lungime piste biciclete


Unitate de măsură indicator


Valoare indicator realizată în scenariu


km

67



■A


uata de începere


Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să între pe deplin în vigoare


2017

2018



Mod cuantificare măsură



Se consideră o reducere a traficului mediu zilnic al autoturismelor, în funcție de numărul zilnic de călători cu autoturismul care • vor decide să călătorească cu bicicleta. Acest număr a fost estimat în funcție de capacitatea unei piste de biciclete. Reducerea es te calculată în funcție și de procentul de lungime de piste de tr iciclete



Planul IritegȘ&țp&tfta(eGfâgîblui in Municipiul București

t    'o O'





reallzate^+rrtorfgrrneartotaTă de sttazi principale și sefcundare, deoarece se poate considera ga    importantă'a,

atractivității transportului cu bicicleta se poate obține doar dacă. această măsură este realizată într-un grad ridicat.

Parametri de calcul:

distanță între bicicliști la ore de vârf: 25 m; viteză medie bicicliști: 15 km/h;

număr de ore de trafic cu bicicleta: 6 ore de trafic de vârf și 10 ore de trafic mediu;

număr bicicliști la ore de trafic mediu: de 2 ori mai puțini ca la orele de vârf;

trafic mediu zilnic autoturisme: 43.911,5 autovehicule (stradă de tip A sau B);

număr mediu călători într-un autoturism: 1,5 (PMUD, 2015).

Se consideră că dacă această măsură este aplicată fără măsura conexă 1.8, eficiența ei este doar de 2/3 din potențial, restul de 1/3 datorându-se măsurii 1.8.

Costuriimplementare/surse 20.243.520 lei/Fondul de Mediu

de finanțare


1

Măsura 1.8

Introducerea unui sistem de transperrpubîiccu biciclete (crearea de stații de închiriere, parcări, achiziționarea de biciclete pentru utilizare de către public)

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

în cadrul acestei măsuri se urmărește realizarea de facilități pentru transportul cu bicicletă (crearea de stații de închiriere, parcă ri, etc, pe traseele nou create.

Respansabil/responsabili

Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Generală Investiții

Indicator de monitorizare a progreselor

Lungime piste biciclete

Unitate de măsură indicator

km

Valoare indicator realizata în scenariu

30

Data de începere

2017

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

2018

Mod cuantificare măsură

Măsură conexă măsurii 1.7. Eficiența sa este considerată 1/2 din eficiența măsurii 1.7.

Costuri impiementare/surse de finanțare

PMB: buget local/Fondul de Mediu




//?


!



Măsura 1.9

j _____—'—"h

Inițierea unui program de achiziție bicitflete^entru public,'

Sectar sursă afectat

Transport    '

Descriere măsură

Prin aceasta măsură PMB va asigura facilitățile necesare achiziționării a 30.000 de biciclete de către bucureșteni.

Responsabil/responsabili

Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția de Mediu

Indicator de monitorizare a progreselor

Număr biciclete achiziționate

Unitate de măsură indicator

nr.

Valoare indicator realizată în scenariu

30.000

Data de începere

2017

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

2018

Mod cuantificare măsură

Efectul măsurii nu este cuantificat în sine, fiind inclus în calculul pentru măsurile 1.7 și 1.8.

Costuri implementare/surse de finanțare

PMB: 15.000.000 lei




Măsura 1.10

Realizarea de facilități park & ride lasfațiile cheie detrânsport public și stații de transport intermodale tren-autobuz/ metrou

Sector sursă afectat

Transport    “ ' ' '

Descriere măsură

în cadrul acestei măsuri METROREX va construi o stație

intermodală la noua stație de metrou Străulești de pe Magistrala 4.

Responsabil/responsabili

METROREX - Director General

Indicator de monitorizare a progreselor

Număr stații intermodale

Unitate de măsură indicator

nr.

Valoare indicator realizată în scenariu

1

Data de începere

2017

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

2022

Modcuantificare măsură

Se-consideră crearea de stații intermodale în punctele de accesîn municipiu, cu toate facilitățile necesare, inclusiv park & ride .

Se consideră că o astfel de stație poate reduce cu 50 % traficul pe ruta de acces respectivă.

Costuri implementare/surse de finanțare

METROREX: 64.350.000 lei ( curs euro :4,5 lei - 1 euro)





1

i

r

i


Măsura 1.11

Program de eliminare a autovehiculelprvechi aparținând persoanelor fizice    \    .    -

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Programul guvernamental de Stimulare a înnoirii Parcului Auto (Programul Rabla) va contribui la înnoirea parcului auto deținut de bucureșteni cu autoturisme Euro 6.

Responsabil/responsabili

Administrația Fondului de Mediu

Indicator de monitorizare a progreselor

Procent autovehicule

Unitate de măsură indicator

%

Valoare indicator realizată în scenariu

3,38

Data de începere

2018

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

2022

Mod cuantificare măsură

îmbunătățirea parcului de autoturisme, prin înlocuirea unui anumit procent din autoturismele având norme de poluare inferioare Euro

5, cu autoturisme Euro 6.

Costuri implementare/surse de finanțare

Conform Programului Administrației Fondului de Mediu




Măsura 1.12


Creșterea ponderii utilizării tfaosffortOTui electric public de suprafață prin modernizarea/reabilitarea/extinderea rețelei de transport


Sector sursă afectat

Descriere măsură


Transport


în cadrul acestei măsuri vor fi modernizate 52,38 km de linie de tramvai, în special, pe următoarele artere: Șos. Pantelimon,, Șos. lancului, Bd. Liviu Rebreanu.


Responsabil/responsabili


Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Transporturi


Indicator de monitorizare a progreselor

Lungime linie transport electric de suprafață


Unitate de măsură indicator

Valoare indicator realizată în scenariu

km

52,38


Data de începere


2016


Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

2018


Mod cuantificare măsură


Reducerea emisiilor se referă strict la gazele de eșapament.

Se consideră reducerea traficului mediu zilnic ca urmare a extinderii rețelei de transport electric public de suprafață sau a creșterii utilizării acestei forme de transport ca urmare a modernizărilor/reabilitărilor.

Calculul se efectuează în funcție de procentul local de suplimentare a transportului electric de suprafață (100 % în căzui extinderii rețelei).


Se consideră un trafic mediu zilnic pe arteră (stradă de tip A sau B) de 43911,5 autovehicule.

Statistici PMUD, 2015:

număr de călători pe zi cu metroul în anul de proiecție: 7210.000 lungime rețea de tramvai + troleibuz (cale simplă): 2CO km x 2 sensuri = 520 km

lungime medie călătorie cu tramvaiul sau troleibuzul: 8,34S km număr mediu de călători într-un autoturism: 1,5.


Măsura ll.l


Extinderea suprafețelor de spații verzi prin re na. terenuri supuse eroziunii eoliene



Sector sursă afectat


Terenuri supuse eroziunii eoliene


Descriere măsură


Responsabil/responsabili


în cadrul acestei măsuri sunt reabilitate, prin înierbare și plantare de arbori, 10,41 ha de teren supuse eroziunii eoliene, din care: 9 ha de teren din sectorul 1 și 1,41 ha din sectorul 6 (Drumul Taberei nr. 77B, str Valea Doftanei; str. Cumințenia Pământului nr. 94; str. Valea lui Mihai nr. 14; str Preciziei nr. 5-7).

Instituția de interes public local în subordinea CGMB pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respectiv Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București.

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 -

Administrația Domeniului Public Sector 2

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Administrarea Domeniului Public

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Gospodărire Locală

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală Operațiuni

PS 6 - Instituția în subordinea/sub autoritatea Consiliului Local Sector 6-Administrația Domeniului Public și Dezvoltare Urbană Sector 6


Indicator de monitorizare progreselor


Suprafață terenuri supuse eroziunii eoliene


Unitate de măsură indicator


ha


Valoare indicator realizată în scenariu


10,41


Data de începere    2017

Data de finalizare / Data la    2019

care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare



Mod cuantificare măsură


Se poate considera o eficiență de reducere locală de 90 % pentru particule (TSP, PMio, PlVk.s) în cazul înierbării terenurilor supuse eoziuni eoliene. Suplimentar, în cazul plantării de arbori, se poate considera o eficiență de reducere globală de 36 kg/ha de spațiu verde plantat cu arbori - pentru PMio, și de 15 kg/ha pentru PM2,5, exprimată ca reducere a fondului urban, care se aplică doar la contribuțiile la fond (la concentrații și emisii totale).


Costuri implementare/surse de finanțare


PS 1-6: buget local




Măsura lll.l


Conservarea, ameliorarea și extinderea spațiilor verzi public e

Sector sursă afectat


NA


Descriere măsură


în cadrul acestei măsuri s-a considerat că se vor întrețft-ne sau extinde (prin înierbare, prin plantare de arbori și arbuști, prin extindere sistem de irigații sau realizarea de programe d«' udare sistematică) jumătate din suprafața de spațiu verde din scenariul de poiecție (154 de ha).

Responsabil/responsabili


Instituția de interes public local în subordinea CGMB pentreu care Primarul General este ordonator principal de credite, respectiv Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București

Compania municipală prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/uunic Municipiul București, respectiv Compania Municipală întreținerea Arborilor Și Spațiului Verde București S.A.

PS 1 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 1 -Administrația Domeniului Public Sector 1

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 -Administrația Domeniului Public Sector 2

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului3 - Oirecția-Administrarea Domeniului Public

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Owecția Gospodărire Locală - Serviciul Monitorizare și Contra# Spații Verzi

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - direcția Generală Operațiuni,

Compania prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Sectorul 5, respectiv Societatea Amenajare Edilitară și Salubrizare S.A.

PS 6 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 6 -

Administrația Domeniului Public și Dezvoltare Urbanii Sector 6


Data de începere

2016 !

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

2020    'ij

Mod cuantificare măsură

Se poate considera o eficiență de reducere locală de 25 % pentru TSP, 10 % pentru PMio si 4 % pentru PM2,s, pentru vegetație mixtă plantată în vecinătatea străzilor sau a terenurilor supuse eroziunii eoliene. Se aplică direct la contribuțiile locale în receptori (doar la concentrații).

Se poate considera o eficiență de reducere globală de 36 kg/ha de copaci plantați - pentru PMio, și de 15 kg/ha - pentru PM2,5, exprimată ca reducere a fondului urban. Se aplică doar la contribuțiile la fond (la concentrații și emisii totale).

Costuri implementare/surse de finanțare

PMB: 37.900.000 lei

PS 1-6: buget local

Măsura IV. 1


Sector sursă afectat


Descriere măsură


Responsabil/responsabili



Indicator de monitorizare a progreselor


Unitate de măsură indicator


Valoare indicator realizată în scenariu


Data de începere


Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare



Industrie și servicii


în cadrul acestei măsuri RADET va moderniza 11 centrale termice de cvartal, din care: 6 CT-uri în sectorul 1 (CT Amzei - str. Amzei, nr. 10-22 și CT Știrbei Vodă - str. Știrbei Vodă nr. 2; CT Luterană -str. Ion Câmpineanu nr. 31; CT Rosetti - str. C.A. Rosetti nr. 15, CT18A - str. Ion Câmpineanu nr. 15; CT Floreasca - str. Banu Antonachi nr. 17), 1 CTÎn sectorul 3 (CT Direcție - str. Cavafii Vechi. nr. 15), 2 CT-uri în sectorul 4 (CT Garaj - str. Olimpului nr. 84; CT Bucur 14 - str. Bucur nr. 14) și 2 CT-uri în sectorul 5 (CT Caporal Bălan - str. Anghel Dogaru, nr. 14 și CT Depou Ferentari -str. lacob Andrei nr. 31)


Instituția de interes public local în subordinea CGMB pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respectiv RADET.

Compania municipală prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Municipiul București, respectiv Compania Municipală Energetică București S.A.

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergeticâ--------

București - Ilfov pentru care Municipiul București prin Primarul General exercită președenția.


Număr CT


nr.


11


2017

2018



/A


Mod cuantificare măsură


Dotarea centralelor termice de cvartal cu cazane cu arzătoare cu emisii reduse de NOX, pentru care s-a considerat o eficiență de reducere a emisiilor proprii de NOx, de 40%.

RADET: 23.014.524 lei


Costuri implementare/surse de finanțare







/Z


Măsură V.l


Continuarea programului de reabilitarea


ădirilor


Sector sursă afectat încălzire rezidențială

Descriere măsură


Responsabil/responsabili


în cadrul acestei măsuri sunt reabilitate termic 481.198 de apartamente, din care: 54.816 de apartamente în sectorul 1, 162.174 de apartamente în sectorul 2, 80.160 de apartamente în sectorul 3, 46.464 de apartamente în sectorul 4, 94.553 de apartamente în sectorul 5, 43.031 de apartamente în sectorul 6.

PS 1 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 1 - Direcția Investiții - Serviciul Reabilitare Termică

PS 2 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 2 - Direcția Servicii Publice

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Achiziții Investiții și Direcția Strategii și Programe de Dezvoltare Durabilă

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Investiții și Achiziții Publice

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală Operațiuni

PS 6 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 6 - Direcția Achiziții Investiții

Indicator de monitorizare a progreselor

Număr apartamente de bloc


Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

Costuri implementare/surse de finanțare

PS1: 292.000.000 lei/buget local PS4: 219.910.356 lei /buget local


Măsura V.2


Sector sursă afectat



Descriere măsură


în cadrul acestei măsuri sunJ-YeabikCate termic 221 de clădiri, din care: 9 unități școlare în <e€torut""l7-147 unități școlare în sectorul 2, 10 unități școlare în sectorul 3, 22 unități școlare în sectorul 4, 11 unități școlare în sectorul 5, 22 unități școlare în sectoruî 6


Responsabil/responsabili


Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Generală Investiții

PS 1 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 1 - Direcția Investiții - Serviciul Reabilitare Termică

PS 2 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 2 - Direcția Servicii Publice

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Achiziții Investiții

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Investiții și Achiziții Publice

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală Operațiuni

PS 6 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 6 - Direcția Achiziții Investiții

Indicator de monitorizare a progreselor

Număr clădiri instituționale

Unitate de măsură indicator

nr.


221


Valoare indicator realizată in scenariu

Data de începere


2017


Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

2018


Mod cuantificare măsură



Reabilitarea termică a clădirilor cu alte funcționalități decât cea de locuințe, cu încălzire prin centrale individuale pe gaz natural.

A fost luată în considerare următoarea pondere a clădirilor:

1.    Sedii de birouri, de firmă, autorități și instituții centrale și locale: 60%

2.    Unități de învățământ (creșe, grădinițe, școii, iicee, etc.}: 25 %

3.    Unități sanitare (spitale, policlinici, etc.): 10 %

4.    Unități sociale sau medico-sociale: 5 %.


’jftQte a Âerului în Municipiul București





Costuri implementare/surse de finanțare

381.703.000 lei/ Buget PMB (exclusiv Program „Reabilitarea Infrastructurii Educaționaleîn București" - cofinanțat din credit

BEI)

PS 1-6: buget local





---


'rea efectelor aplicării măsurilor în scenariul de referință

Tabel 5.1    Reducere emisii de poluanți (NOx) - scenariu de referință



îmbunătățirea calității transportului public. Promovarea utilizării I transportului public


Modernizarea și extinderea (acolo unde este posibil) a arterelor de circulație


Amenajarea de căi proprii de circulație pentru biciclete ( piste, benzi), inclusiv în zonele de agrement



Transport


Transport


Transport


Introducerea unui sistem de transport public cu biciclete (crearea de statii de închiriere, parcari, achiziționarea de biciclete pentru utilizare 1 Transport de către public)


Realizarea de facilități park & ride la stațiile cheie de transport public i și stații de transport intermodale tren-autobuz/metrou    l


Program de eliminare a autovehiculelor vechi aparținând persoanelor fizice


i uiue

Creșterea ponderii utilizării transportului electric public de suprafață prin modernizarea/reabilitarea/extinderea rețelei de transnnrt


modernizarea/reabilitarea/extinderea rețelei de transport


Continuarea modernizării centralelor termice de cvartal și dotarea acestora cu cazane cu arzatoare cu emisii reduse de poluanți


Continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor


Continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor


:fl/ r.-P-Cf,

‘    ~ v- Pț&nut Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București


NOx


7.59


t/an


405.81


NOx


NOx


NOx


NOx


2.00


t/an


143.59


10.00


0.34


0.17


t/an


t/an


t/an


90.69


Transport


Transport


Transport


Industrie si servicii


Încălzire

rezidențială


încălzire

instituțională


NOx


NOx


iNOx


NOx


NOx


iNOx


50.00


t/an


1.85


t/an


17.53


40.00


48.88


51.43


t/an


t/an


t/an


t/an



Ta beli


Reducere emisii de poiuanți (PMio) - scenariu de referință


13/l/iiAM1;'.! '■•V'jj t=’ OțAîiil'iri»?'

QȚrt@ifefX"k‘â î,W '•im I


■ âîfikltî'



1.7


i',1?-.•‘îmbunătățirea calității transportului public. Promovarea utilizării transportului public Gestionarea traficului


Modernizarea și extinderea (acolo unde este posibil) a arterelor de circulație


Amenajarea de căi proprii de circulație pentru biciclete (piste, benzi), inclusiv în zonele de agrement


Introducerea unui sistem de transport public cu biciclete (crearea de stații de închiriere, parcări, achiziționarea de biciclete pentru utilizare de către public)


Realizarea de facilități park & ride la stațiile cheie de transport public și stații de transport intermodale tren-autobuz/metrou


Transport

Transport


Transport


Transport


Transport


Transport


PMio

PMio


2.87

0.88


t/an


t/an


25.80

10.02


PMi


PMi


PMio


PMio


24.78


0.34


0.17


50.00


t/an


t/an


t/an


t/an


34.86


0.11


0.06


3.80



-frrf.i


v.i


Program de eliminare a autovehiculelor vechi aparținând

persoanelor fizice    _    ___ ___

Creșterea ponderii utilizării transportului electric public de suprafață prin modernizarea/reabilitarea/extinderea rețelei de transport


Extinderea suprafețelor de spații verzi prin renaturarea unor terenuri supuseeroziunii eoliene


Conservarea, ameliorarea și extinderea spațiilor verzi publice


Continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor


Transport

Transport


PMio

PMio


1.04


7.14


t/an


t/an


9.31


4.21


Terenuri supuse eroziunii eoliene


PMi


90.00


t/an


1.78


NA


PMi


10.00


t/an



încălzire

rezidențială

încălzire

jfșistituțională


PMio


48.88


t/an



V.2    Continuarea programului de reabilitare termică a^fâplîVHbr


Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București

%



PMi


51.43


t/an



Modernizarea și extinderea (acolo unde este posibil) a arterelor de circulație



Amenajarea de căi proprii de circulație pentru biciclete ( piste, benzi), inclusiv în zonele de agrement


Introducerea unui sistem de transport public cu biciclete (crearea de stații de închiriere, parcări, achiziționarea de biciclete pentru utilizare de către public)


Realizarea de facilități park & ride la stațiile cheie de transport public și stații de transport intermodale tren-autobuz/metrou


Program de eliminare a autovehiculelor vechi aparținând persoanelor fizice


Creșterea ponderii utilizării transportului electric public de suprafață prin modernizarea/reabilitarea/extinderea rețelei de transport


Extinderea suprafețelor de spații verzi prin renaturarea unor terenuri supuse eroziunii eoliene


Conservarea, ameliorarea și extinderea spațiilor verzi publice


Continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor


Continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor


Transport


Transport


Transport


Transport


Transport


Terenuri supuse eroziunii eoliene


NA


încălzire

rezidențială


încălzire

Instituțională


P|Vl2.5


0.34


t/an


0.06


PMZ.S


0.17


t/an


0.03


^2.5


PM2


PIM2.5


PlMî.s


PM2.S


PMz.s


RMz.5


50.00


2.42


12.71


90.00


4.00


48.88


51.43


t/an


t/an


t/an


t/an


t/an


t/an


t/an


2.07


11.83


4.09


0.62


2.31


1.86


0.07



îbuția procentuală a măsurilor din cadrul Bsecfo'rUlui sursă - transporturi, în ceea ce privește i-’ețțțrcerea anuală a emisiilor, în urma aplicării scenariului de referință - NOK




11 10

1.11

1.11


îmbunătățirea calității transportului public. Promovarea utilizării transportului public

Gestionarea traficului

Modernizarea și extinderea {acolo unde este posibil) a arterelor de circulație

Amenajarea de zone cu piste cu acces exclusiv peptru bicicliști, inclusiv în zonele de agrement

Introducerea unui sistem de transport public cu biciclete (crearea de statii de închiriere, parcări, achiziționarea de biciclete) Realizarea de facilități park & ride și de stații de transport intermodale tren-autobuz, cât mai departe de zona orașului Program de eliminare a autovehiculelor vechi aparținând persoanelor fizice

Creșterea ponderii utilizării transportului electricipublic de suprafața prin modernizarea/reabilitarea/extinderea rețelei de transport


Figura 5.1



Distribuția procentuală a măsurilor din cadrul sectorului sursă - transporturi, în ceea ce privește reducerea anuală a emisiilor, în urma aplicării scenariului de referință - PM10




t«< I h

■ I i

ai s

til.W

111


îmbunătățirea calității transportului public. Promovarea utilizării transportului public

Gestionarea traficului

Modernizarea și extinderea (acolo unde este posibil) a arterelor de circulație

Amenajarea de zone cu piste cu acces exclusivj'pentru bicictiști, inclusiv în zonele de agrement

Introducerea unui sistem de transport public cu biciclete (crearea de statii de inchiriere, parcari, achiziționarea de biciclete)


Realizarea de facilități park & ride și de stații d Program de eliminare a autovehiculelor vech Creșterea ponderii utilizării transportului elec


e transport intermodale tren-autobuz, cât mai departe de zona orașului aparținând persoanelor fizice

;ric public de suprafața prin modernlzarea/reabilitarea/extlnderea rețelei de transport



.Qiiîtribuția procentuală a măsurilor din cadrul s&cjoru 1 ui sursă - transporturi, în ceea ce privește

'-U_^__Teducerea anuală a emisiilor, în urma aplicării scenariului de referință - PM25




Distribuția procentuală a măsurilor dinacadrul ectorului sursă - transporturi, în ceea caprivește reducerea anuală a emisiilor, în urma aplicării scenariului de referință - C6H6,



01.10

1.11


îmbunătățirea calității transportului public. Promovarea utilizării transportului public

Gestionarea traficului

Modernizarea și extinderea (acolo unde este posibil) a arterelorde circulație

Amenajarea de zone cu piste cu acces exclusiv pentru bicicliști, Inclusiv în zonele de agrement

Introducerea unul sistem de transport public cu biciclete (crearea de statii de inchlrlere, parcari, achiziționarea de biciclete) Realizarea de facilități park & ride șl de stații de transport intermodale tren-autobuz, cât mai departe de zona orașului Program de eliminare a autovehiculelor vechi aparținând persoanelor fizice

Creșterea ponderii utilizării transportului electric public de suprafața prin modernlzarea/reabilltarea/extinderea rețelei de transport



■    13 îmbunătățirea calității transportului public. Promovarea utilizării transportului public

■    1.3    Gestionarea traficului

■    l 6    Modernizarea și extinderea (acolo unde este posibil) a arterelorde circulație

■    i I    Amenajarea de zone cu piste cu acces exclusiv pentru bicicliști, inclusiv în 2onele de agrement

■    i ti    Introducerea unui sistem de transport public cu biciclete (crearea de statii de închiriere, parcari, achiziționarea de biciclete)

% i.lO    Realizarea de facilități park & ride și de stații de transport Intermodale tren-autobuz, cât mai departe de 2ona orașului

1.13 Program de eliminare a autovehiculelor vechi aparținând persoanelor fi2ice

i l? Creșterea ponderii utilizării transportului electric public de suprafața prin modernizarea/reabilitarea/extinderea rețelei de transport









Surse rezidențiale și instituționale


90.15


709.05


677.36


677.36



Ul


Agricultură

Trafic feroviar


Trafic aerian


TOTAL


256.26


10.26


19.16


1.81


9.48


0.26


2.17 i 0.06


12612.28


2381.44


0.25


0.06


1612.09


Reducere concentrații în scenariul de referință (NO2) - an de proiecție: 2022

y-    -i ■'    . . . ; ■

• '*    îl ■

t    i- ■    r '|

.    '.dî'Xii    v

»i,:iiL:i».Si;.ljî':-ir .- r

• • ■ '• ■:    : ■    ■ . ■ ■ I

1    •îiSțKOW . : ii

îllT 'fiiiîOWl! ji

.1    ^.,R.;OrTr.S

"rîjSyHiȘu asaîjăHte


,61 Morii


NOa


An


9.9


23.43


33.33


NO-


An


9.9


23.43


33.33


9.93

4.94


43.25

38.26


Ug/mc

fig/mc


c    —-9,^.-

3 v    de Calitate a Aerului în Municipiul București


Notă: Creșterea nivelului de fond urban total și nivelul de fond urban total după aplicarea măsurilor sunt reprezentative pentru stațiile B2 și B4..


Reducere concentrații în scenariul de referință (NOX) - an de proiecție: 2022

: ■ 11 ;• I«ț • ••? !' i Αj «l» 1li ‘ (• jț» țjfej iZ'. I    '

9^1*.’ t’i kUb")



Notă: Creșterea nivelului de fond urban total și nivelul/ nd urban total după aplicarea măsurilor sunt reprezentative pentru stațiile B2 și B4..


Pag. 120


AS>\


VWIW-i/' <

■ V

Reducere concentrații în sc£»j^ijt'tie refer^^țPMio) - an de proiecție: 20^2


c' V. Ir. >i» ■ 1| •[

«foșliîl.șiejiii-îaWsAn; j

■' iâa«i&3îJ35Ș0 tS iWHS

;

-Irisi.Fi|‘‘Jl.ț) ? /

il    s

t' ■ : ■ â'L^U’iî? yi'IL...Li

r ’ !3w.Tl    LiițikLțiS!

mTiHi" :iiB    i'i'.

• âflsg'aiifei©

1    ț*)ra ssÂtnpws

An

6.74

29.54

32.84


Bl Lacul Morii PMio


B5 Drumul j Taberei_

I 53 Minai

Bravu


B5 Cercul Militar


PMi


An


6.74


29.54


3.30

2.25


31.79


pg/mc

pg/mc


PMio


PMi


An


An


22.8


22.8


6.74


6.74


29.54


29.54


8.28


37.82


pg/mc


10.96


40.51


Notă: Creșterea nivelului de fond urban total și nivelul de fond urban total după aplicarea măsurilor sunj reprezentative pentru stațiile B2 și B4..

Tabel 5.9    Reducere concentrații in scenariul de referință (PM2,5) - an de proiecție: 2022



pg/mc


85 Drumul Taberei


B3 Mihai Bravu


PM2.s


PM2.5


PM2.5


■î'.Tit'ț.țIrlîi.j


iii'îLjia.XȚ 1 utokțțj-. ''«.yîultyțiiiim.-iîl’îS/ ■: llgSQ ’țițjite


ISÎUL'ijîiirițJiS uCtXSâtfel iilîjpȘ Tyift'IO'iȘ ■

. jj.ir;.aa.iîtdlltSfcîtH9jto


An


An


An


17


17


17


4.65


4.65


4.65


21.65


21.Ș5


21.65


1.79


5.60


7.64


ffe NQt^ Creșdffîa nivelului de fond urban total și nivelul de fond urban total după aplicarea măsurilor sunt reprezentative pentru stațiile B2 și B4.

1&    ?    = '

n-s    s

țvy    r-    o

\yS>-    c    -m c/


—t_j=-

Pionul Inte&hi

^s3an0§^


de Calitate a Aerului în Municipiul București


23.45


27.26


29.30


Pg/mc



,x.*


Numărul de depășiri în scenariul de referință (NO2 și PM10) - an de proiecțip: 2022

!'/

B

,i    WsMLKtfi;!: j

Wâ<ittT.ts.iit '!

j

j 2'. 'V--''3,. -?;*;    :    -    -i •:'. .7'r '''    ' -’Bi

Bl Lacul Morii

NO2

Ora

200

1

2

pi

55

.acul Morii

PM10

Zi

50

3

Drumul Taberei

NCh

Ora

200

0

B5 Drumul Taberei

PM10

Zi

50

i

0

B3 Mihai Bravu

NO2

Ora

200

1

"BBAlihai Bravu

Ar. »    \

PM10

Zi

50

26

^Qb^CSixuI Militar

S?ț

NO2

Ora

200

4

^0 Cercul Militar

PM10

Zi

50

48



Calitate a Aerului în Municipiul București



5.9 Scenariul de proiecție


5.9.1 Prezentarea măsurilor din cadrul scenarîotnî


Măsura 1.1


îmbunătățirea calității transp transportului public



Sector sursă afectat


Transport


Descriere măsură


Responsabil/responsabili


Indicator de monitorizare a progreselor


în cadrul acestei măsuri METROREX va moderniza facilitățile de utilizare a metroului prin: implementarea unui nou sistem de taxare care va putea fi compatibilizat cu sistemul de taxare al RATB, modernizarea sistemului de ventilație a stațiilor, modernizarea căii de rulare și a instalațiilor de pe tunel, construirea de noi accese în stațiile de metrou, achiziția de trenuri noi (21 TEM).

RATB va îmbunătății parcul de autovehicule prin achiziționarea: de 100 de troleibuze (pentru liniile 66, 70, 79, 85, 90 - gestionate de depoul Vatra Luminoasă, respectiv pentru liniile 61, 62, 69, 91, 93 -gestionate de depoul Bujoreni), 100 de tramvaie (pentru liniile 1, 21, 32, 41) și a 400 de autobuze noi.

METROREX - Director General,

Instituția de interes public local în subordinea CGMB pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respectiv RATB.

Creșterea numărului de călătorii cu mijloace de transport public

Unitate de măsură indicator


nr./zi


Valoare indicator realizată în scenariu


305.713


Data de începere


Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare


2016

2020



Mod cuantificare măsură


Reducerea emisiilor se referă strict la gazele de eșapament.

Se consideră o reducere a traficului mediu zilnic al autoturismelor, în funcție de numărul zilnic de călători cu autoturismul care vor decide să călătorească cu mijloace de transport public.

Statistici PMUD, 2015:

număr de călători pe zi cu autoturismul: 3.700.000.

Costuri implementare/surse de finanțare


METROREX: 1.038.600.000 lei ( curs euro: 4,5 lei - 1 euro) RATB : 2.504.438.000 lei




Măsura 1,2


Realizarea de benzi unice -vehiculelor de ipțețyenție pentru arterele o$ trarjsport public


Sector sursă afectat



Descriere măsură


Transport

în cadrul acestei măsuri sevopreafiza 8,4 km de bandă unică pe următoarele artere: Șosî-Bufurești Ploiești (tronsonul cuprins între str. Elena Văcărescu și Piața Presei Libere - 2,7 km), Șos. Kiseleff (tronson cuprins între Piața Presei Libere și Piața Arcului de Triumf - 1,5 km), Bd. Mareșal Constantin Prezan (1,2 km), Calea Dorobanților (2,03 km), Str. George Enescu (tronsonul cuprins între Piața Lahovari și Bd. Magheru -0,19 km), Bd. G-ral. Magheru (sens spre Piața Romană -0,75 km).


Responsabil/responsabili



Instituția de interes public local în subordinea CGMB pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respectiv Administrația Străzilor.

Compania municipală prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Municipiul București, respectiv Compania Municipală Străzi, Poduri și Pasaje București S.A.

BPR-B

indicator de monitorizare a progreselor

Lungime bandă unică transport public


Unitate de măsură indicator km

Valoare indicator realizată 8,4 în scenariu

Data de începere


2018


Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

2020



Mod cuantificare măsură


Costuri implementare/surse de finanțare


Se consideră o stradă cu 4 benzi pe sens, în medie, pe care se aplică măsura. Cu o bandă dedicată transportului în comun, rămân 3 benzi pentru traficul autoturismelor, de unde rezultă o reducere de 1/4 a traficului autoturismelor.

Reducerea este calculată în funcție și de procentul de lungime de bandă unică realizată din lungimea totală de străzi principale și secundare, deoarece se poate considera că o eficientizare a transportului în comun și o creștere importantă a atractivității sale se pot obține doar dacă această măsură este realizată într-un grad ridicat.

Administrația Străzilor pentru lkm = 195.000 lei



//

Măsura 1.3

Gestionarea traficului    r

Sector sursă afectat

Transport    (j

Descriere măsură

în cadrul acestei măsuri vor fT~finalizate toate proiectele de semaforizate ITS a intersecțiilor. în prima etapa vor fi semaforizate inteligent 59 de intersecții situate pe următoarele artere: Șos. Colentina, Bd. Camil Ressu, Bd. Theodor Pallady, Calea 13 Septembrie, Prelungirea Ghencea, Calea Griviței, Bd. Bucureștii Noi, Șos. Giurgiului. în etapa a ll-a vor fi semaforizate inteligent 101 de intersecții principale.

Responsabil/responsabili

Instituția de interes public local în subordinea CGMB pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respectiv Administrația Străzilor.

Compania municipală prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Municipiul București, respectiv Compania Municipală

Managementul Traficului București S.A.

Indicator de monitorizare a progreselor

Finalizarea tuturor proiectelor majore

Unitate de măsură indicator

-

Valoare indicator realizata

în scenariu

-

Data de începere

2017

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

2020

Mod cuantificare măsură

Se consideră o reducere de 5% a emisiilor din gazele de eșapament, datorită creșterii vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale coroborată cu reducerea timpilor de așteptare la semafoare. Pentru aceasta, este necesară finalizarea tuturor proiectelor majore. Sunt, de asemenea, necesare măsurile de limitare a traficului, pentru ca această măsură să nu aibă efectul secundar de creștere a traficului.

Costuri implementare/surse de finanțare

Administrația Străzilor 117.273.736 lei



Plo    t de Calitate q Aerului în Municipiul București    C





Măsura 1.4


Implementarea proiectelor de gestionare a'trafieului.și mobilității urbane (Mașter Plan General pentru Transport Urban șiMaster _El.arcde-M obil-itate-Ur-b-ană-)-—


Sector sursă afectat


Transporți


Descriere măsură


In cadrul acestei măsuri/ s următoarele proiecte majore de



însideră că vor afrastuctură rutieră:


Construcția noii CențurP<ffucureștiului care va face legătura între Al și A2 (Autostrada de Sud);


Modernizarea Centurii rutiere a municipiului București (45 km);

închiderea inelului median de circulație la zona nord/autostradă urbană (situat între Lacul Morii și Șos. Colentina);

Penetrație Splaiul Independenței - Ciurel - Autostrada București Pitești (în derulare Pasaj Ciurel);

Penetrația Prelungirea Ghencea - Domnești;

Străpungerea Bd Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu; Supralărgirea Fabrica de Glucoză;

Supralărgire și străpungere Strada Avionului;

Supralărgirea Șos. București Măgurele.

Responsabil/responsabili


Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Transporturi,

-    ~    CNAIR-Director Gen erai ---------

Indicator de monitorizare a Finalizarea tuturor proiectelor majore progreselor


Unitate de măsură indicator


Valoare indicator realizată în scenariu


Data de începere


2018


Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare




Mod cuantificare măsură



Se consideră o reducere de 5 % a emisiilor din gazele de eșapament, datorită creșterii vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale, coroborată cu reducerea timpilor de așteptare la semafoare. Pentru aceasta, este necesară finaiizarea tuturor proiectelor majore. Sunt, ue asemenea, necesare măsurile de limitare a traficului, pentru ca această măsură să nu aibă efectul secundar de creștere a traficului. Se consideră, suplimentar, o reducere cu 1/3 a emisiilor din resuspensie și uzura carosabilului, cauciucurilor și frânelor





(datorită creșterii pcindefij arterelornoi cu carosabil de calitate,Ja nivelul infrastructurii de'Strazf principale). _


Costuri implementare/surse de finanțare


CNĂIR:    .

1. Proiectare și Execuție: Lărgire la 4 benzi

Municipiului București Sud intre A2 km Z/l+SOdiis&'km 55+520 - Lot I: Amenajare nod rutier CB DN^jOltenita) km 29+500 km 33+190; - Lot II: Amenajare nocpfutierJl&--&J%01 (Berceni) km

33+190 km 35+600

Valoarea estimata a fiecărui lot:

Lotl 216.682.448,01 lei, fara TVA;

Lot 2    179.286.280,21lei, fara TVA.

Valoarea estimata fara TVA: 395,968,728.22 RON

2.    Proiectare si Execuție "Autostrada de Centura București km 0+000 - km 100+900" - Lotul 1: Sector 1. Km 52+070 - Km 52+770 aferent Centura Nord si Sector 2. Km 52+770 - Km 69+000 aferent Centura Sud; - Lotul 2: Km 69+000 - Km 85+300 aferent Centura Sud - Lotul 3: Sector 1. Km 85+300 -Km 100+765 aferent Centura Sud si Sector 2. Km 0+000 - Km 2+500 aferent Centura Nord

Valoarea estimata fara TVA: 2,671,075,471 RON PMB:

3.    închidere inel median de circulație în zona de nord a Capitalei/autostrada urbană PUZ și studii de fezabilitate Valoare - 2.361.000 lei (500.000valoare -în 2018)

4.    Penetrație Splaiul Independenței-Ciurel-Autostrada București-Pitești

Valoare - 2.076.470.000 lei (valoarea totala a proiectului)

- 83.000.000 lei (valoarea pentru 2018)

5.    Penetrație Prelungirea Ghencea-Domnești


Valoare - 543.353.000 lei (valoarea totala a proiectului)

-    950.000 lei (valoarea pentru 2018

6.    Străpungerea Bd. Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu Valoare - 361.482.000 lei (valoarea totala a proiectului)

-    20.000.000 lei (valoarea pentru 2018)

7.    Supralărgire Fabrica de Glucoză

Valoare - 310.492.000 lei (valoarea totala a proiectului)

-    21.600.000 lei (valoarea pentru 2018)

8.    Străpungere și Supralărgire strada Avionului

Valoare - 811.000 lei (valoare pentru revizuire Studiu de fezabilitate Străpungere și supralărgire str. Avionului între Șos. Pipera și Linia de Centură prin Drumul Nisipoasa, str. Câmpul Pipera și str. Vadul Moldovei cu pasaj denivelat suprateran peste CF București - Constanța pe sub pista Aeroportului Aurel Vlaicu - în 2018)

9.    Supralărgire Șos. București-Măgurele

Valoare -140.000 lei (valoare pentru studiu de fezabilitate - în 2018)


Măsura 1.5


Sector sursă afectat


’He*suprăîăța"șTsu5te'ran, u

feroviar - extinderea r

Transport


tras^efSr de transport public I, inclusiv cu sistemul

Descriere măsură


în cadrul acestei măsuri METROREX va extinde rețeaua de metrou cu 23,24 km prin: extinderea Magistralei 4 pe secțiunea Parc Bazilescu - Străulești, finalizarea lucrărilor pe secțiunea Râul Doamnei - Eroilor din Magistrala 5 și prin construcția Magistralei 6 (IMai - Otopeni, 14 km).

Responsabil/responsabili

METROREX- Director General

Indicator de monitorizare a progreselor


Lungime linie metrou


Unitate de măsură indicator


km


Valoare indicator realizată în scenariu


23,24


Data de începere


2016


Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare


2022


Mod cuantificare măsură



Costuri implementare/surse de finanțare


Se consideră reducerea traficului mediu zilnic ca urmare a extinderii rețelei de metrou.

Se consideră un trafic mediu zilnic pe arteră (stradă de tip A sau B) de 43.911,5 autovehicule și un număr de 4 artere de trafic rutier influențate de o linie de metrou.

Statistici PMUD, 2015:

număr de călători pe zi cu metroul în anul de proiecție: 1150000 lungime rețea de metrou (cale simplă): 70 km x 2 sensuri = 140 km lungime medie călătorie cu metroul: 8,34 km

număr mediu de călători într-un autoturism: 1,5.


METROREX : 8.266.500.000 lei ( curs euro: 4,5 lei - 1 euro)



Măsura 1.6


Modernizarea și extinderea (acolo undeestț posibil) arterelorde circulație j    J ' •; r


Sector sursă afectat


Transport


Descriere măsură


în cadrul acestei măsuri vor fi moderni, prin reabilitarea străzilor.



Responsabil/responsabili


Instituția de interes public local în subordinea CGMB pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respectiv Administrația Străzilor.

Compania municipală prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Municipiul București, respectiv Compania Municipală Străzi, Poduri și Pasaje București S.A.

PS 1 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 1 - Direcția Investiții

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 -Administrația Domeniului Public Sector 2

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Achiziții Investiții

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Investiții și Achiziții Publice

PS 5 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 5 -Administrația Domeniului Public al Sectorul 5

PS 6 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 6 - Direcția Investiții

Indicator de monitorizare a progreselor


Lungime străzi


Unitate de măsură indicator


Valoare indicator realizată in scenariu


km

93


Data de începere


Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare


2017

2018



Mod cuantificare măsură


Se consideră o reducere de 1/3 a emisiilor din resuspensie și uzura carosabilului, cauciucurilor și frânelor.

Se consideră o reducere de 10 % a emisiilor din gazele de eșapament, datorită creșterii vitezei medii de deplasare.

Costuri implementare/surse de finanțare


Administrația Străzilor: 80.677.000 lei PS4: 35.972.612 lei/credit intern PS 1-3,5,6: buget local



/?£>,


Măsura 1.7


Sector sursă afectat



Descriere măsură


Responsabil/responsabili



Transport

în cadrul acestei măfurj^Jfr-prrtTiTa etapă, se realizează piste de bicicletă (67 km) pe următoarele trasee:

1.    Piața Victoriei, Bd. Aviatorilor, Bd. Mareșal C-tin Prezan, Str. Nicolae Caranfil, Șos. Pipera, Str. Cpt. Alexandru Ștefănescu, Bd. Aerogării, Șos. București-Ploiești, Șos. Kiseleff;

2.    Piața Victoriei, Șos. Ștefan cel Mare, Șos. Mihai Bravu (până la intersecția cu Bd. Basarabia);

3.    Piața Unirii, Splaiul Unirii, Pod Grozăvești, Splaiul Independentei, Bd. Regina Elisabeta (până la Universitate), Bd. Ion C. Brătianu;

4.    Bd. Unirii, Piața Alba lulia, Bd. Basarabia (până la Arena Națională).

în etapa următoare se vor mai realiza 33 de km de piste de biciclete pe principale artere (Bd. D. Cantemir, Bd. Tineretului, Calea Șerban Vodă, Bd. Pacbe Protopopescu, Bd. Dacia, Șos. Colentina, etc) și în parcurile (Izvor, Plumbuita, I.O.R., Carol, Tineretului, etc).

Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Generală Investiții

Instituția de interes public local în subordinea CGMB pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respectiv Administrația Străzilor.

Compania municipală prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Municipiul București, respectiv Compania Municipală Străzi, Poduri și Pasaje București S.A.


Indicator de monitorizare a progreselor

Lungime piste biciclete

Unitate de măsură indicator

km    >■'""T"?---

XxA    A '

Valoare indicator realizată în scenariu

100 /feA

............/._____/...LtAHfîi_________

Data de începere

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută

!    ,    i

2017    1 \    Â- , j

....................... - -V-,-    ‘ÎA

2019    Vt    .'TT' ' V/

să intre pe deplin în vigoare


Mod cuantificare măsură


Se consideră o reducere a traficului mediu zilnic al autoturismelor, în funcție de numărul zilnic de călători cu autoturismul care vor



Sruu

► ’v

//?

//t

//*

CV

% \

\\*

r    i

5    |

O

x\r \

/

țy

s J \\    \

\\ '

'Xi


decide să călătorească cu bicicleta. -Âces funcție de capacitatea unei piste de bi. calculată în funcție și de procentul dejdni realizate din lungimea totală dș/străzi deoarece se poate considi

’nurpâf a fost-^stimat în ducerea este e piste de biciclete

(incipale și secundare, reștere importantă a


atractivității transportului cuQsîetcteta se poate obține doar dacă această măsură este realizată într-un grad ridicat.

Parametrii de calcul:

distanța între bicicliști la ore de vârf: 25 m; viteză medie bicicliști: 15 km/h;

număr de ore de trafic cu bicicleta: 6 ore de trafic de vârf și 10 ore de trafic mediu;

număr bicicliști la ore de trafic mediu: de 2 ori mai puțini ca la orele de vârf;

trafic mediu zilnic autoturisme: 43.911,5 autovehicule (stradă de tip A sau B);

număr mediu de călători într-un autoturism: 1,5 (PMUD, 2015).

Se consideră că dacă această măsură este aplicată fără măsura conexă 1.8, eficiența ei este doar de 2/3 din potențial, restul de 1/3 datorându-se măsurii 1.8.

Costuri implementare/surse PMB: 45.000.000 lei /Administrația Fondului de Mediu (curs euro: de finanțare    4,5 lei - 1 euro)



////


r

! ,

)


Măsura 1.8

Introducerea unuraSTerrr^rtranșTOnipublic cu bicielgîff (crea rea de stații de închiriere, papdari, aCTjtziționarea de biciclete pentru utilizare de către publk)

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

în cadrul acestei măsuri se urmărește realizarea de facilități pentru transportul cu bicicletă (crearea de stații de închiriere, parcări, etc) pe traseele nou create.

Responsabil/responsabili

Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Generală Investiții

Indicator de monitorizare a progreselor

Lungime piste biciclete

Unitate de măsură indicator

km

Valoare indicator realizata în scenariu

100

Data de începere

2017

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

2019

Mod cuantificare măsură

Măsură conexă măsurii 1.7. Eficiența sa este considerată 1/2 din eficiența măsurii 1.7.

Costuri implementare/surse de finanțare

PMB: 45.000.000 lei/Administrația Fondului de Mediu (curs euro: 4,5 lei - 1 euro)

Măsura 1.9

Inițierea unu -progranTde-adT'rzițre'tnrfciete'ppmruoutrtic

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Prin aceasta măsură PMB va asigura facilitățile necesare achiziționării a 30.000 de biciclete de către bucureșteni.

Responsabil/responsabili

Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția de Mediu

Indicator de monitorizare a progreselor

Număr biciclete achiziționate

Unitate de măsură indicator

nr.

Valoare indicator realizată în scenariu

30.000

Data de începere

2017

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

2018

Mod cuantificare măsură

Efectul măsurii nu este cuantificat în sine, fiind inclus în calculul pentru măsurile 1.7 și 1.8.

Costuri implementare/surse de finanțare

PMB: 15.000.000 lei/Buget Local

ii îl


Măsura 1.10

Reăîizâreâ d'g’fâCItîtățrpark&țrî^eî^i^ațiile cheie de transport public și stații de transportdntermațlale tren-autobuz/metrou.

Sector sursă afectat

Transport    C—

Descriere măsură

în cadrul acestei măsuri, în prima etapă, METROREX va construi o stație intermodală la noua stație de metrou Străulești de pe Magistrala 4 și ulterior PMB va construi 3 stații intermodale: la Pantelimon Vergului (la noul terminal intermodal de la capătul tramvaielor 14 și 55), la Prelungirea Ghencea Domnești (la viitorul terminal intermodal de pe DNCB Domnești), pe Șos. Berceni (la stația de metrou Dimitrie Leonida).

Responsabil/responsabili

Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Transporturi

METROREX

Indicator de monitorizare a progreselor

Număr stații intermodale

Unitate de măsură indicator

nr.

Valoare indicator realizată în scenariu

4

Data de începere

2047- -........ __ .....

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

2022

Mod cuantificare măsură

Se consideră crearea de stații intermodale în punctele de acces în municipiu, cu toate facilitățile necesare, inclusiv park & ride.

Se consideră că o astfel de stație poate reduce cu 50% traficul pe ruta de acces respectivă.

Costuri implementare/surse de finanțare

METROREX: 64.350.000 lei

PMB: 42.000.000 lei


f

I

l








Măsura 1.11

Program de eliminare a autovehiculelor vechi aj3^cțipâiT3 persoanelor fizice

Sector sursă afectat

Transport

Descriere măsură

Programul guvernamental de Stimulare a înnpjrli Parcului Auto (Programul Rabla) va contribui la înncusecrparcului auto deținut de bucureșteni cu autoturisme Euro 6.

Responsabil/responsabili

Administrația Fondului de Mediu

Indicator de monitorizare a progreselor

Procent autovehicule

Unitate de măsură indicator

%

Valoare indicator realizată în scenariu

3,38

Data de începere

2018

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

2022

Mod cuantificare măsură

îmbunătățirea parcului de autoturisme, prin înlocuirea unui anumit procent din autoturismele având norme de poluare inferioare Euro

5, cu autoturisme Euro 6.

Costuri implementare/surse de finanțare

Conform Programului Administrației Fondului de Mediu

sL'L


Măsura 1.12



Creșterea ponderii suprafață prin transport


'tiliZfjrtP?r’ansportului electric public de nizarea/reabilitarea/extinderea rețelei de


Sector sursă afectat

Descriere măsură


Transport


în cadrul acestei măsuri vor fi modernizate 52,38 km de linie de tramvai, în special, pe următoarele artere: Șos. Pantelimon, Șos. lancului, Bd. Liviu Rebreanu.


Responsabil/responsabili


Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Transporturi


Indicator de monitorizare a progreselor


Lungime linie transport electric de suprafață


Unitate de măsură indicator


km


Valoare indicator realizată in scenariu


52,38


Data de începere


2016


Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

2018


Mod cuantificare măsură


Reducerea emisiilor se referă strict la gazele de eșapament.

Se consideră reducerea traficului mediu zilnic ca urmare a extinderii rețelei de transport electric public de suprafață sau a creșterii utilizării acestei forme de transport ca urmare a modernizărilor/reabilitărilor rețelei.

Calculul se efectuează în funcție de procentul local de suplimentare a transportului electric de suprafață (100 % în cazul extinderii rețelei).


Se consideră un trafic mediu zilnic pe arteră (stradă de tip A sau B) de 43.911,5 autovehicule.

ȘîaiistîCi PMUD, 2015:

număr de călători pe zi cu metroul în anul de proiecție: 720.000 lungime rețea de tramvai + troleibuz (cale simplă): 260 km x 2 sensuri = 520 km

lungime medie călătorie cu tramvaiul sau troleibuzul: 8,34 km număr mediu de călători într-un autoturism: 1,5.

Costuri implementare/surse de finanțare



ului in



Măsura 1.13


Sector sursă afectat


Descriere măsură


Responsabil/responsabili



Indicator de monitorizare a progreselor


Unitate de măsură indicator


Valoare indicator realizată în scenariu


Data de începere



Salubrizarea urbană ^salubrizarea străzilor.


Transport


în cadrul acestei măsuri se vor salubriza eficient, în sezonuljtald sau după topirea zăpezii de pe carosabil, 2004 km de străzi din care: 463,34 km vor fi salubrizați de către Primăria Sectorului 1; 320,19 km vor fi salubrizați de către Primăria Sectorului 2; 300,8 km vor fi salubrizați de către Primăria Sectorului 3; 251,76 km vor fi salubrizați de către Primăria Sectorului 6. Pentru sectoarele 4 și 5, care nu au furnizat date privind salubrizarea eficientă a străzilor, s-a luat în considerare o lungime de 334 km de străzi salubrizate per sector (lungime medie a străzilor salubrizate din sectoarele 1, 2, 3, 6).


Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Utilități Publice

PS 1 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 1 - Serviciul de Utilități Publice

-    Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 1 - Poliția Locală Sector 1 - Direcția Inspecție (Biroul Protecția Mediului)

PS 2 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 2 - Direcția Servicii Publice

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Administrarea Domeniului Public

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Gospodărire Locală - Serviciul Monitorizarea și Control Salubrizare

PS 5 - Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Utilități Publice

PS 6 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 6 - Biroul Monitorizare și Control Domeniu Public, precum și

-    Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 6 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 6 Serviciul - Protecția Mediului


Lungime străzi


km

2004


2018




1

Data de finalizare / Data la

2019    --------- 'J/nA'r    -

care măsura este prevăzută

să intre pe deplin în vigoare

Mod cuantificare măsură

Se consideră că prin salubrizare eficientă (spălare și nu stropire) a străzilor, în sezonul cald sau după topirea zăpezii de pe carosabil, emisiile de particule din resuspensie se reduc cu 50 % în cazul spălării mecanice și cu peste 90 % în cazul spălării urmate de aspirare.

A fost considerată o eficiență de reducere a emisiilor de PMio din resuspensie - de 70 %, ca medie a eficiențelor celor două metode (spălare, respectiv spălare urmată de aspirare).

Costuri implementare/surse

PS 1: 94.367.722,46 lei

de finanțare

PS 2-6 buget local

Măsura 1.14


Sector sursă afectat


Gestionarea traiicufunn'zoria centralas muijiciț îulunstfcț,

Transport



Descriere măsură


Responsabil/responsabili


In perimetrul zonei centrale a orașutiîi, delipitată conform Anexei nr. I, se va implementa un proiecFTntegral pentru gestionarea traficului prin aplicarea următoarelor măsuri de reducere a traficului:

-    instituirea regimului parcărilor, respectiv introducerea regimului obligatoriu de plată a parcărilor de utilitate publică generală, coroborat cu aplicarea de sancțiuni pentru staționarea neregulamentară și stabilirea unui necesar optim de locuri de parcare permise într-un perimetru delimitat (conform anexei) în interiorul zonei centrale (35.000 locuri de parcare);

-    restricționarea accesului auto în perimetrul delimitat în interiorul zonei centrale a capitalei prin identificarea și implementarea unui sistem de taxare sau de utilizare a vignetelor;

-    introducerea unui sistem de transport public (linia verde) care să lege zonele de interes administrative-instituționale din centrul capitalei (Primării de sector, PMB, Ministere, Palatul Parlamentului, stații de metrou, parcări subterane și Administrații Financiare);

-    utilizarea sistemului de semaforizare inteligentă în vederea restricționării și redistribuirii accesului în/din perimetrul delimitat în interiorul zonei centrale.

Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Transporturi

Instituția de interes public local în subordinea CGMB pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respectiv Administrația Străzilor.

Compania municipală prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Municipiul București, respectiv Compania Municipală Managementul Traficului București S.A.

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-llfov pentru care Municipiul București prin Primarul General exercită președenția.


Indicator de monitorizare a progreselor


Finalizarea implementării proiectului de gestionare integrată a t raf i cu I u i țm^'o'rț^, cețqtrm uni ci pi u I u i



Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

22    ?

Mod cuantificare măsură

Se consideră o reducereTtraficului mediu zilnic al autoturismelor de 40 % în zona centrală a orașului și de 25 % pe inelul ce delimitează perimetrul zonei centrale, datorate utilizării judicioase a celor 35.000 de locuri de parcare de utilitate publică (1 loc de parcare va deservi maxim 6 autoturisme pe zi) coroborate cu măsurile de restricționare a accesului în zona centrală a orașului și de asigurare a unui sistem de transport public (linia verde) eficient între zonele de interes administrative-instituționale din centrul capitalei.

Costuri implementare/surse de finanțare

La data elaborării PICA nu sunt identificate costuri asociate implementării acestei măsuri.

Măsura ll.l


Extinderea suprafețeîoTde^pațîTv«zj>p*«cCenaturarea unor terenuri supuse eroziunii eoliene    '

Sector sursă afectat


Terenuri supuse eroziunii eoliene

Descriere măsură


în cadrul acestei măsuri sunt reabilitate, prin înierbare și plantare de arbori, 10,41 ha de teren supuse eroziunii eoliene, din care: 9 ha de teren din sectorul 1 și 1,41 ha din sectorul 6 (Drumul Taberei nr. 77B, str. Valea Doftanei; str. Cumințenia Pământului nr. 94; str. Valea lui Mihai nr. 14; str. Preciziei nr. 5-7).

Responsabil/responsabili


Instituția de interes public local în subordinea CGMB pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respectiv Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București.

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 -

Administrația Domeniului Public Sector 2 PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția

Administrarea Domeniului Public PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția

Gospodărire Locală

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală Operațiuni

PS 6 - Instituția în subordinea/sub autoritatea Consiliului Local Sector 6 - Administrația Domeniului Public și Dezvoltare Urbană Sector 6

Indicator de monitorizare a progreselor


Suprafață terenuri supuse eroziunii eoliene


Unitate de măsură indicator


Valoare indicator realizată în scenariu


Data de începere

Data de finalizare/ Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

Mod cuantificare măsură




Se poate considera o eficiență de reducere locală de 90 % pentru particule (TSP, PMio, PM2,s) în cazul înierbării terenurilor supuse eroziunii eoliene. Suplimentar, în cazul plantării de arbori, se poate considera o eficiență de reducere globală de 36 kg/ha de spațiu verde plantat cu arbori - pentru PMio, și de 15 kg/ha pentru PM2,s, exprimată ca reducere a fondului urban care se aplică doar la contribuțiile de fond (la concentrații și emisii totale).



Măsura II 1.1


Sector sursa afectat


Descriere măsură


Responsabil/responsabili






Conservarea, ameliorarea și extinderea spațiilor verzi pubfrce


NA

în cadrul acestei măsuri se vor întreține sau extinde 307,92 ha de spații verzi publice: prin înierbare, prin plantare de arbori și arbuști, prin extinderea sistem de irigații sau realizarea de programe de udare sistematică. Acestea vor fi amenajate sau întreținute astfel:

41,0 ha - Primăria Sectorului 1

34,0 ha - Primăria Sectorului 2

10,0 ha - Primăria Sectorului 3

11,3 ha - Primăria Sectorului 5

16,02 ha - Primăria Sectorului 6

195,6 ha - Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB).

Instituția de interes public local în subordinea CGMB pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respectiv Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București Companii municipale prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Municipiul București, respectiv Compania Municipală Parcuri Și Grădini București S.A., Compania Municipală întreținerea Arborilor și Spațiului Verde București S.A.

PS 1 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 1 -Administrația Domeniului Public Sector 1

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 -Administrația Domeniului Public Sector 2

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Administrarea Domeniului Public

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Gospodărire Locală-Serviciul Monitorizare și Control Spații Verzi

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală Operațiuni,

Compania prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Sectorul 5, respectiv Societatea Amenajare Edilitară și Salubrizare S.A.


PS 6 - Instituția în subordinea Consiliului Locai Sector 6 -

Administrația Domeniului Public și Dezvoltare Urbană Sector 6



progreselor

i

ha L_.......

Unitate de măsură indicator

Valoare indicator realizată în scenariu

307,92

Data de începere

2016

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

2020

Mod cuantificare măsură

Se poate considera o eficiență de reducere locală de 25 % pentru TSP, 10 % pentru PM10 si 4 % pentru PM2ls, pentru vegetație mixtă plantată în vecinătatea străzilor sau a terenurilor supuse eroziunii eoliene. Se aplică direct la contribuțiile locale în receptori (doar la concentrații).

Se poate considera o eficiență de reducere globală de 36 kg/ha de copaci plantați - pentru PMw, și de 15 kg/ha - pentru PM2,s, exprimată ca reducere a fondului urban. Se aplică doar la contribuțiile de fond (la concentrații și emisii totale).

Costuri implementare/surse de finanțare

42.800.000 lei/buget local ALPAB

3.563.000 lei/buget local PS 3

29.450.175 lei/ buget local PS 1




..... <



Măsura IV.l

Continuarea modernizării centralelor termice de cvartal și dotarea acestora cu cazane cu arzătoare cu emisii reduse de poluanți

Sector sursă afectat

Industrie și servicii

Descriere măsură

în cadrul acestei măsuri RADET va moderniza 11 centrale termice de cvartal, din care:

6 CT-uri în sectorul 1 (CT Amzei - str. Amzei, nr. 10-22 și CT Știrbei Vodă - str. Știrbei Vodă nr. 2, CT Luterană - str. Ion Câmpineanu nr. 31, CT Rosetti - str. C.A. Rosetti nr. 15, CT18A - str. Ion Câmpineanu nr. 15, CT Floreasca - str. Banu Antonachi nr. 17);

1    CT în sectorul 3 (CT Direcție - str. Cavafii Vechi. nr. 15),

2    CT-uri în sectorul 4 (CT Garaj - str. Olimpului nr. 84; CT Bucur 14 - str. Bucur nr. 14)

2 CT-uri în sectorul 5 (CT Caporal Bălan - str. Anghel Dogaru nr. 14 și CT Depou Ferentari - str. lacob Andrei nr. 31)

Responsabil/responsabili

Instituția de interes public local în subordinea CGMB pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respectiv RADET.

Compania municipală prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Municipiul București, respectiv Compania Municipală Energetică București S.A.

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov pentru care Municipiul București prin Primarul General exercită președenția.

număr CT


Indicator de monitorizare a progreselor

Unitate de măsură indicator


nr.


Valoare indicator realizată în scenariu


11



Data de începere


ta de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare


Costuri implementare/surse de finanțare


2017


2018



Dotarea centralelor termice de cvartal cu arzătoare cu emisii reduse de NOX, pentru care s-a considerat o eficiență de reducere a emisiilor proprii de NOX, de 40 %.


23.014.524 lei RADET






ir


Măsura IV.2


Eficientizarea consumului de energie teri rețelelor de distribuție primară și sec



a pru/reabilitarea lergiei termice


Sector sursă afectat

Industrie și servicii

Descriere măsură



Responsabil/responsabili


în cadrul acestei măsuri se vor reabilita toate magistralele de distribuție primară a energiei termice (250,7 km), din care se vor reabilita: 56,19 km pentru Magistrala I Sud; 34,79 km pentru Magistrala II Sud; 28,41 km pentru Magistrala III Sud; 32,25 km pentru Magistrala ll-lll Grozăvești; 21,42 km pentru Magistrala V Grozăvești; 15,69 km pentru Magistrala l-lll Vest; 61,95 km pentru Magistrala Progresu-Berceni și Magistrala Progresu-Ferentari.


Instituția de interes public local în subordinea CGMB pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respectiv


RADET.


Compania municipală prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Municipiul București, respectiv Compania Municipală Energetică București S.A.


Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov pentru care Municipiul București prin Primarul General exercită președenția.

Indicator de monitorizare a Reabilitarea întregii rețele primare

progreselor


Unitate de măsură indicator


Valoare indicator realizată în scenariu


Data de începere

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare


Mod cuantificare măsură


2018


2023



Datele previzionate, transmise de RADET, privind magistralele de termoficare propuse pentru reabilitare în cadrul POIM sunt pentru perioada 2018-2023. în anul 2023 va rămâne de implementat mai puțin de 10 % din măsură, rezultând că în perioada 2018-2022 măsura va fi practic realizată în cea mai mare parte.


A fost considerată o pierdere de 40 % a energiei termice în prezent, prin sistemul de distribuție. în urma reabilitării, se consideră că pierderea poate fi redusă la 10 %. Această reducere corespunde unei reduceri proporționale a emisiilor de NOprovenite de la CET-uri.


RADET: 282.020.000 lei


Planul Integiqt faCalfipte a Aerului în Municipiul București

Am



v\

<î ♦ \

î

/





Responsabil/responsabili


PS 1 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 1 - Direcția Investiții - Serviciul Reabilitare Termică

PS 2 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 2 - Direcția Servicii Publice

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Achiziții Investiții și Direcția Strategii și Programe de Dezvoltare Durabilă

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Investiții și Achiziții Publice

Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală Operațiuni

Aparatul de specialitate al primarului sectorului 6 Direcția Achiziții Investiții


PS 5


PS 6


Indicator de monitorizare a progreselor -număr apartamente reabilitate

Unitate de măsură indicator


nr.


Valoare indicator realizată în scenariu


481.198


Data de începere


Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare


2016

2018




Mod cuantificare măsură


Reabilitarea termică a locuințelor colective - blocuri, cu o suprafață utilă medie de 46 m2 pe apartament, utilizând ca sursă de încălzire centrale termice de apartament pe gaz natural.


Costuri implementare/surse de finanțare



Cf. Ord. MDRAP 2775/2016 sector 2:510.580,55 lei; sector 3: 3.872.858,11 lei

Cf. Ord. MDRAPFE 2822/2017 sector 2: 2.224.222,23 lei; sector 5: 2.962.426,79 iei

PS1: 292.000.000 lei/ buget local

PS4: 219.910.356 lei/buget local



Măsura V.2


Continuarea programului de' reabilitate termică,?id


Sector sursă afectat


încălzire instituțională



Descriere măsură


în cadrul acestei măsuri sunt reabilitatgxterraic-2M-de clădiri, din care: 9 unități școlare în sectorul 1, 147 unități școlare în sectorul 2, 10 unități școlare în sectorul 3, 22 unități școlare în sectorul 4, 11 unități școlare în sectorul 5, 22 unități școlare în sectorul 6


Responsabil/responsabili


Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Generală Investiții.

PS 1 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 1 - Direcția Investiții - Serviciul Reabilitare Termică

PS 2 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 2 - Direcția Servicii Publice

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Achiziții Investiții

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Investiții și Achiziții Publice

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală Operațiuni

PS 6 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 6 - Direcția Achiziții Investiții

Indicator de monitorizare a Număr clădiri instituționale

progreselor

Unitate de măsură indicator nr.


Valoare indicator realizată 221 în scenariu

Data de începere    2017

Data de finalizare / Data la    2018

care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

Mod cuantificare măsură


Reabilitarea termică a clădirilor cu alte funcționalități decât cea de locuințe, cu încălzire prin centrale individuale pe gaz natural.

A fost luată în considerare următoarea pondere a clădirilor:

1. Sedii de birouri, de firmă, autorități și instituții centrale și locale:


Costuri implementare/surse de finanțare


60%

2.    Unități de învățământ (creșe, grădinițe, școli, licee, etc.): 25 %

3.    Unități sanitare (spitale, policlinici, etc.): 10 %

4.    Unități sociale sau medico-sociale: 5 %.

381.703.000 lei/ Buget PMB (exclusiv Program „Reabilitarea Infrastructurii Educaționaleîn București" - cofinanțat din credit BEI)






! r.y




<3C&9.$ -'CvȘtâl irea efectelor aplicării măsurilor în scenariul de proiec

Reducere emisii de poluanți (NOX) - scenariu de proiecț^'




! !

i / ... ■/’. î jywOjSd

bis/jj.....; Ț ■ ■ = ‘ ■iîȘ*l«s3SS■;;

y WTȘiiiWî'. '■!

■1 r - ■.. ..•• 1 ■ -11 .. ..'.i î r'/'T ...:T| j    ’T/j


îmbunătățirea calității transportului public. Promovarea utilizării transportului public


Realizarea de benzi unice dedicate transportului public și vehiculelor de intervenție pentru arterele pe care există trasee de transport public


Implementarea proiectelor de gestionare a traficului și mobilității urbane (Mașter Plan General pentru Transport Urban și Mașter Plan de Mobilitate Urbană)


Extinderea și integrarea superioară a traseelor de transport public de suprafață și subteran, urban și regional, inclusiv cu sistemul feroviar -extinderea rețelei de metrou


Modernizarea și extinderea (acolo unde este posibil) arterelor de circulație


Amenajarea de căi proprii de circulație pentru biciclete (piste, benzi), inclusiv în zonele de agrement

Introducerea unui sistem de transport public cu biciclete (crearea de stații de închiriere, parcări, achiziționarea de biciclete)


Realizarea de facilități park & ride la stațiile cheie de transport public și stații de transport intermodale tren-autobuz/metrou


rogram de eliminare a autovehiculelor vechi aparținând trsoanelor fizice

v.,.eșterea ponderii utilizării transportului electric public de suprafață ; șl p. modernizarea/reabilitarea/extinderea rețelei de transport


Transport


Transport


Transport


Transport


Transport


Transport


Transport


Transport


Transport


Transport


Transport


NQx


NQx


N(ț>x


NQx


NQx


NQx


NQx

NOx


NOx


8,26


0,46


1,12


0,56


50


1,85


17,53


t/an


t/an


t/an


t/an


t/an


t/an


t/an


t/an


t/an


t/an


t/an





H-


Reducere emisii de pmbanți (PMio) - scenariu de proiĂ^j,^4'/ y


■r'Jii'iyXț-i!j,)jKS


■ 'J


.lîi.'jfesn’C


1    U lfc6,Ș

.' ©Bik© ișft®$&


liVlU.wiJGC? i=®)23Î;f - 7©SP^ /■■;'«:



fe- ’ „«j,,

NAPOx,

r •    ~~ -?

11

îmbunătățirea calității transportului public. Promovarea utilizării transportului public

Transport    [ PMio

3,13

t/an

28,1

1.2

Realizarea de benzi unice dedicate transportului public și vehiculelor de intervenție pentru arterele pe care există trasee de transport public

Transport

1

PMio

0,17

t/an

0,02

1.3

Gestionarea traficului

Transport    PMio

2,2

t/an

25,04

1.4

Implementarea proiectelor de gestionare a traficului și mobilității urbane (Mașter Plan General pentru Transport Urban și Mașter Plan de Mobilitate Urbană)

Transport    pMio

11,54

t/an

144,75

Extinderea și integrarea superioară a traseelor de transport public de suprafață și subteran, urban și regional, inclusiv cu sistemul feroviar - extinderea rețelei de metrou

Transport

pMio

26

t/an

35,24

_

’lsf

Modernizarea și extinderesi (acolo unde este posibil) arterelor de circulație

Transport

PMio

24,78

t/an

34,86    \

,viy

Amenajarea de căi proprii de circulație pentru biciclete (piste, benzi), inclusiv în zonele de agrement

Transport

PMio

1,12

t/an

1,26 \

1.8

Introducerea unui sistem de transport public cu biciclete (crearea de stații de închiriere, parcări, achiziționarea de biciclete)

Transport

jPMio

0,56

t/an

0,63

--4,10

Realizarea de facilități park & ride la stațiile cheie de transport public și stații de transport intermodale tren-autobuz/metrou

Transport

IPMio

1

50

t/an

15,12

Program de eliminare a autovehiculelor vechi aparținând .persoanelor fizice

Transport

PMio

1,04

t/an

9,27

• —i—,-ra

-i32

c

Creșterea ponderii utilizării transportului electric public de /suprafață prin modernizarea/reabilitarea/extiriderea rețelei de

Transport

IPMio

7,14

t/an

4,21


o

’îrtnîîfi-

' ■' !'■

' r-    v 'i '    ’ii

fîi&iv.ixy i;

■ Î.K!h»rIfl.V !•    Z-/.' ’?/" /    ; ii


transport


1.13


Salubrizarea urbană - salubrizarea străzilor


Transport


PMi


31,28


t/an


1.14


Gestionarea traficului în zona centrală a municipiului


Transport


PMi


40


t/an


II.1


Extinderea suprafețelor de spații verzi prin renaturarea unor terenuri supuse eroziunii eoliene


Terenuri supuse eroziunii eoliene


PMi


90


t/an


lll.l


Conservarea, ameliorarea și extinderea spațiilor verzi publice


NA


PMi


10


t/an



Continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor


Continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor


încălzire

rezidențiala


încălzire

instituțională



PMi


PMio


48,88


51,43


t/an


t/an





\ C"'

\'<-'c,

- scenariu de proiecție-G-P,, '■>"n


Z.


/i



Realizarea de benzi unice dedicate transportului public și vehiculelor de intervenție pentru arterele pe care există trasee de transport public


Gestionarea traficului


mplementarea proiectelor de gestionare a traficului și mobilității urbane (Mașter Plan General pentru Transport Urban și Mașter Plan de Mobilitate Urbană)


Extinderea și integrarea superioară a traseelor de transport public de suprafață și subteran, urban și regional, inclusiv cu sistemul feroviar - extinderea rețelei de metrou


Modernizarea și extinderea (acolo unde este posibil) arterelor de circulație


Amenajarea de căi proprii de circulație pentru biciclete (piste, benzi), inclusiv tn zonele de agrement


Introducerea unui sistem de transport public cu biciclete (crearea de stații de închiriere, parcări, achiziționarea de biciclete)


Realizarea de facilități park & ride la stațiile cheie de transport public și stații de transport intermodale tren-autobuz/metrou


Program de eliminare a autovehiculelor vechi aparținând persoanelor fizice


Creșterea ponderii utilizării transportului electric public de luu praf ață prin modernizarea/reabilitarea/extinderea rețelei de f^ransport


RMz.î


5,74


t/an


28,1


Transport


Transport


Transport


Transport


Transport


Transport


Transport


Transport


Transport


Transport


PMj.5


| PMz.s


PMz.5


PM2


PM2.5


PM2.5


PM2


PM2.5


PM2.5


PM2.5


0,32


t/an


0,02


3,74


t/an


7,93


t/an


56,52


26


t/an


16,65


t/an


1,12


t/an


0,56


t/an


50


2,42


12,71


t/an


t/an


t/an


8,24




11.1

111.1


Extinderea suprafețelor de spații verzi prin renaturarea unor terenuri supuse eroziunii eoliene


Conservarea, ameliorarea și extinderea spațiilor verzi publice


V.l


Continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor


v.2


Continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor



Terenuri supuse eroziunii eoliene


PM2


90


t/an


0,62


NA


încălzire

rezidențială


încălzire

instituțională


PM2.s


PM2.5


PMu


t/an


4,62


48,88


51,43


t/an


t/an


1,86


0,07




M—

,■777? C

■^jîabel?ra^ , Reducere emisii de poluz (benzen) - scenariu de proiec


■-'y\



Ai


-^^aSgwaB

- ,î?țW

‘■.tăăăBSi

Bas

i:®camfeaafâociJ^9'

<;ar«(t-îg!e»i.țswi:

1.1

îmbunătățirea calității transportului public. Promovarea utilizării transportului public

1 1

Transport 1 C6H6

8.26

t/an

12.06

1.2

Realizarea de benzi unice dedicate transportului public și vehiculelor de intervenție pentru arterele pe care există trasee de transport public

- '

Transport    CgHc

0.46

t/an

0.01

1.3

Gestionarea traficului

Transport    (CsHe

5

t/an

8.12

1.4

Implementarea proiectelor de gestionare a traficului și mobilității urbane (Mașter Plan General pentru Transport Urban și Mașter Plan de Mobilitate Urbană)

Transport    C6H6

i

5

t/an

8.12

I.S

x

Extinderea și integrarea superioară a traseelor de transport public de suprafață și subteran, urban și regional, inclusiv cu sistemul feroviar -extinderea rețelei de metrou

1

Transport J CehU

1

26

t/an

5.73

X

Modernizarea și extinderea (acolo unde este posibil) arterelor de circulație

Transport

CeHe

10

t/an

1.93

c 2: j

^■7

* /

Amenajarea de căi proprii de circulație pentru biciclete (piste, benzi), inclusiv în zonele de agrement

Transport ; iCeHe

1.12

t/an

0.21

T8

Introducerea unui sistem de transport public cu biciclete (crearea de stații de închiriere, parcări, achiziționarea de biciclete)

Transport

CeHe

0.56

t/an

0.1

■ifoXXv

Realizarea de facilități park & ride la stațiile cheie de transport public și stații de transport intermodale tren-autobuz/metrou

î

Transport 1 C6H6

1    i

50

t/an

2.46    /    '

r

d-u ciȘ\

Program de eliminare a autovehiculelor vechi aparținând persoanelor fizice

Transport

—1-

CeHe

1.61

t/an

234 V. B

H'    "3 i

?12 $

Creșterea ponderii utilizării transportului electric public de suprafață prin modernizarea/reabilitarea/extinderea rețelei de transport

Transport

C6H6

17.53

t/an

1.68

-r— -?fr

Gestionarea traficului în zona centrală a municipiului

Transport

i CeHs

_i_

40

t/an

18.44




îmbunătățirea calității transportului public. Promovarea utilizării transportului public

Realizarea de ben2i unice dedicate transportului public și vehiculelor de intervenție pentru arterele pe care există trasee de transport in comun

Gestionarea traficului

Continuarea implementării proiectelor de gestionare a traficului și mobilității urbane (Mașter Plan General pentru Transport Urban și Mașter Plan de Mobilitate Urbană) Extinderea șl integrarea superioară a traseelor de transport public de suprafață șt subteran, urban și regional, inclusiv cu sistemul feroviar-extinderea rețelei de metrou Modernizarea șl extinderea (acolo unde este posibil) a arterelor de circulație

Amenajarea de zone cu piste cu acces exclusiv pentru bicidiști, inclusiv in zonele de agrement

Introducerea unui sistem de transport public cu biciclete (crearea de stătu de închiriere, parcari, achiziționarea de biciclete)

Realizarea de facilități park & ride și de stații de transport intermodale tren-autobuz, cât mai departe de zona orașului

Program de eliminare a autovehiculelor vechi aparținând persoanelor fizice

Creșterea ponderii utilizam transportului electric public de suprafața prin modernizarea/reabititarea/extinderea rețelei de transport

Gestionarea traficului in zona centrală a municipiului

Figura S.5



Distribuția procentuală a măsurilor din cadrul sectorului sursă - transporturi, în ceea ce privește reducerea anuală a emisiilor, în urma aplicării scenariului de proiecție - PM10



îmbunătățirea calității transportului public. Promovarea utilizării transportului public

Realizarea de benzi unice dedicate transportului public ș' vehiculelor de intervenție pentru arterele pe care există trasee de transport în comun

Gestionarea traficului

Continuarea implementăm proiectelor de gestionare a traficului și mobilității urbane (MasterPlan General pentru Transport Urban și Mașter Plan de Mobilitate Urbană) Extinderea și integrarea superioară a traseelor de transport public de suprafață și subteran, urban și regional, inclusiv cu sistemul feroviar - extinderea rețelei de metrou Modernizarea șl extinderea (acolo unde este posibil) a arterelor de circulație

Amenajarea de zone cu piste cu acces exclusiv pentru bi cicliști, inclusiv în zonele de agrement

Introducerea unui sistem de transport public cu biciclete (crearea de statii de închiriere, parcari, achiziționarea de biciclete)

Realizarea de facilități park & ride și de stații de transport intermodale tren-autobuz, cât mai departe de zona orașului Program de eliminare a autovehiculelor vechi aparținând persoanelor fizice

Creșterea ponderii utilizării transportului electric public de suprafața prin modernizarea/reabiiitarea/extlnderea rețelei de transport Salubrizarea urbană • salubrizarea străzilor Gestionarea traficului în zona centrală a municipiului




Si



^-^tDistriB^țja procentuală a măsurilot din cadrul ^“^ISctorqlui sursă - transporturi, în ceea ce privește redi&erea anuală a emisiilor, în urma aplicării , / ' scenariului de proiecție - PMj s



«i 1    îmbunătățirea calității transportului public. Promovarea utilizăm transportului public

«i 2    Realizarea de benzi unice dedicate transportului public și vehiculelor de inte-vpnție pentru arterele pe care există trasee de transport în comun

-' i    Gestionarea traficului    ,

■ ‘ ‘i    Continuarea implementării proiectelor de gestionare«traficului și mooiiităț:i i^rbane (Mașter Plan General pentru Transport Urban și Mașter Plan de Mobilitate Urbană)

*i -    Extinderea și integrarea supenoară a traseelor de transport public de s u praf a ț âj și subteran, urban și regional, inclusiv cu sistemul feroviar - extinderea    rețelei    de metrou

j i o Modernizarea și extinderea (acolo unde este posibil) a arterelor de circulație >

a > >    Amenajarea de 2one cu piste cu acces exclusiv pentru biaciști, incksivin 2oneje de agrement

*1 «    Introducerea unui sistem de transport publiccu biciclete (crearea ae statii de închiriere, parcan, achiziționarea de bicidete)

1 i(l    Realizarea de facilități park & ride și de stații ce transport intermoda'e tren-autobuz, cât ma; departe de zona orașului

u Program de eliminare a autovehiculelor vechi aparținând persoanelor fizice i

»112 Creșterea ponderii utilizării transportului electric public de suprafața pnn moderni zarea/reabilitarea/extinderea rețelei de transport ' 14 Salubrizarea urbană - salubrizarea străzi lor 11,1 Gestionarea traficului în zonacentralâ a municipiu.ui


Figura 5.7



Distribuția procentuală a măsurilor din cadrul sectorului sursă - transporturi, în ceea ce privește reducerea anuală a emisiilor, în urma aplicării scenariului de proiecție - C6Hb



îmbunătățirea calității transportului public. Promovarea utilizăm transportului public

Realizarea de benzi unice dedicate transportului publicși vehiculelor de intervenție pentru arterele pe care există trasee de transport in comun Gestionarea traficului

Continuarea Implementării proiectelor de gestionare a traficului și mobilițâții urbane (Mașter Plan General pentru Transport Urban și Mașter Plan de Mobilitate Urbană) Extinderea și integrarea superioară a traseelor de transport public de suprafață și subteran, urban și regional, inclusiv cu sistemul feroviar - extinderea rețelei de metrou Modernizarea și extinderea (acolo unde este posibil) a arterelor de circulație

Amenajarea de zone cu piste cu acces exdusiv pentru biod iști, induși vin țonele de agrement

Introducerea unui sistem de transport publiccu biciclete (crearea de scatii! de închiriere, parcan, achiziționarea de bicidete)

Realizarea de facilități parit & ride și de stații de transport intermodale trep-autobuz, cât mai departe de zona orașului Program de eliminare a autovehiculelor vechi aparținând persoanelor fizice

Creșterea ponderii utilizării transportului electric public de suprafața pnn moderniza re a/reabilitarea/extmderea rețelei de transport

Gestionarea traficului in zona centrală a municipiului    I





Tabel 5.16 Emisii totale de poluanți, pe categorii principale de activitate, în urma aplicării scenariului de proiecție



V;'    «>-


' ■    ' 2^1

■ ...


Industrie și servicii

8.36

2599.04

328.57

204.05

Trafic rutier

117.47

6640.40

686.24

516.77

Surse rezidențiale și instituționale

90.16

709.05

677.36

677.36

Agricultură

0

10.26

19.16

1.81

Trafic feroviar

0

9.48

0.26

0.25

Trafic aerian

0

2.17

0.06

0.06

TOTAL

215.99

9970.40

1711.65

1400.30






«lui

ii

sr-'J.rrT*

£fi

KT/I

-'..iSșîfefiiȘ^ • ■

7- - '    . •    ■

7rXlf|77i

i tiȘigteiiîii iispi.

iSă’;«Sș |7P7

■7777P7P7:Ț.PPWiP

, • 7î 17:7 • ■" :' 7-'7;'' 7777 Î

...'

1 iîi^us.i iy&) ’gsgșgași'.

7. -7 ;7ȚiBî;t'8 îțjîOS

7 ■7w|^7fj

Bl Lacul Morii

NO2

An

9.9

20.95

30.8^

8.99

39.84

Ug/mc

B5 Drumul Taberei

NO2

An

9.9

20.95

30.8Ș

3.71

34.56

Hg/mc

B3 Mihai

Bravu

NO2

An

9.9

20.95

30.8Ș

8.06

38.91

Hg/mc

B6 Cercul

Militar

NO2

An

9.9

20.95

30.85

r

5.50

36.35

|ig/mc

J\lotă: Creșterea nivelului de fond urban total și nivelul de fond urban total după aplicarea măsurilor suni reprezentative pentru stațiile B2 și B4..

d abel 5.TȘțț\\

C - “


Reducere concentrații în scenariul de proiecție (PMio) - an de proiecție: 2022


Bl Lacul Morii

PMio

An

22.8

4.68

27.48

2.52

30.00

pg/mc

B5 Drumul Taberei

PMio

An

22.8

4.68

27.48

1.39

28.87

pg/mc

B3 Mihai

Bravu

PMio

An

22.8

4.68

27.48

3.18

30.65

pg/mc

B6<£ercul

Militar

PMio

An

22.8

4.68

27.48

2.97

30.45

pg/mc

Notă: Creșterea nivelului de fond urban total și nivelul de fond urban total după aplicarea măsurilor sunt reprezentative pentru stațiile B2 și B4..

Tabel 5.20 Reducere concentrații în scenariul de proiecție {PM2,5) - an de proiecție: 2022


Reducere concentrații în scenariul de proiecție (NOx) - an de proiecție: 2022


7i:i srriîfîrabitLi


12.2


12.2


12.2


12.2


29.47


29.47


29.47


29.47


41.67


41.67


41.6


41.67


11.42


7.89


15.34


18.88


iUlî&


53.09


49.56


57.01


60.55


_______________ _ ________ ____ ____

'v s. Creștea nivelului de fond urban total și nivelul de fond urban total după aplicarea măsurilor sunt reprezentative pentru stațiile B2 și B4..

,//




-81 Lacul Morii

PM2.5

An

17

4.13

21.13

2.32

23.46

pg/mc ( \

B5 Drumul Taberei

PM2.5

An

17

4.13

21.13

1.52

22.65

pg/mc \

B3 Mihai

Bravu

PM2.5

An

17

4.13

21.13

3.59

24.72

pg/mc \

B6 Cercul Militar-^.

PM2.5    \

An

^_17 __

4.13

21.13

4.23

25.36

pg/mc

rea nivelului de



Pag. 160



Reducere concentrații în scenariul de proiecție (benzen) - an de proiecției 2022


t « .frirf Mi|4

î

’.l

A

\ p i

S    i

.....

,J< ui 1>W !

S    O, UUWilUl

;•!-W® ®

• Pi*: ■?-

iB*Wîu.iiii:!tb‘C«isăS j

Bl Lacul

Morii

CsHg

An

0.4

0.83

1

1

î.aâ

0.46

1.69

Ug/mc

B5 Drumul

Taberei

C6H6

An

0.4

0.83

1.2b

0.30

1.52

Hg/rtuT-

1 : <

B3 Mihai

Bravu

CeHe

An

0.4

0.83

-1

1.23

0.58

1.81

(ig/mc ‘ ;

B6 Cercul Militar

C6H6

An

0.4

0.83    1.2b

0.73

1.96

pglmc -•

Notă: Creșterea nivelului de fond urban total și nivelul de fond urban total după aplicarea măsurilor supt reprezentative pentru stațiile B2 și B4.


U/







Plțțriuțjntegrofijtf Calitate a Aerului în Mumei,




Pag. 162


5.10 Efectele asupra calității aerului datorate implementării Planului Integrat de Calitate a Aerului in Municipiul București, in cele două scenarii


Efectele implementării măsurilor din cadrul Planului Integrat de Calitate a Aerului^

București sunt prezentate grafic, ca o rnrnparațJ^-m^e-sitrra scenariul de proiecție.    ......

îmbunătățirea calității aerului, ca hrmare a aplicării măsurih cel£ două scenarii:

•    Concentrațiile medii anuale de N02 sunt, în situația existentă, peste valoarea limită de 40 pg/m3, în toți receptorii luați în considerare. Aplicarea măsurilor conduce la o reducere estimată de până la circa 27 pg/m3, în scenariul de proiecție, în dreptul stației B6 Cercul Militar. Au loc reduceri și în scenariul de referință, dar mai puțin semnificative. în dreptul stațiilor Bl Lacul Morii și B5 Drumul Taberei, efectul măsurilor se datorează în special reducerii nivelului de fond, în timp ce în dreptul stațiilor B3 Mihai Bravu și B6 Cercul Militar, au loc reduceri comparabile și în ceea ce privește creșterile locale, datorită acțiunii măsurilor în special asupra sursei locale directe reprezentată de traficul rutier. în receptorul B5, se estimează coborârea valorilor concentrațiilor sub valorile limită chiar și în scenariul de referință, în timp ce acest lucru se întâmplă și la ceilalți receptori, dar prin scenariul de proiecție.

•    Reducerea concentrațiilor medii anuale de NOx în funcție de receptor și scenariu are loc similar NO2, însă valorile concentrațiilor rămân deasupra nivelului critic pentru protecția vegetației de 30 pg/m3 în urma aplicării scenariului de proiecție, în toți receptorii considerați.

•    Concentrațiile medii anuale de benzen se află, în situația existentă, sub valoarea limită de 5 ', în toți receptorii considerați. Prin aplicarea măsurilor în cele două scenarii, se observă



Unicipîul referință și



o reducere a valorilor, cu până la aproape 1 pg/m3 în scenariul de proiecție, la stația B6 Cercul Militar. Reducerile au loc în toți receptorii, atât în ceea ce privește nivelurile de fond, cât și creșterile locale ale concentrațiilor, scenariul de proiecție având și pentru acest poluant un efect semnificativ mai mare decât cel de referință.

în situația existentă, pentru PMio, doar pentru receptorul B6 Cercul Militar a fost estimată o ușoară depășire a valorii limită anuale de 40 pg/m3, care este însă eliminată prin aplicarea măsurilor din scenariul de proiecție. Scenariul de referință are efect mic asupra reducerii concentrațiilor de PMio, însă efectul aplicării scenariului de proiecție este semnificativ, obținându-se reduceri de peste 10 pg/m3, în receptorul B6.

în ceea ce privește PM2,5, măsurile propuse pentru cele două scenarii determină scăderi relativ mici ale concentrațiilor medii anuale, de până la 5 pg/m3 în receptorul B6, în scenariul de proiecție. Se estimează situarea valorilor cu câteva pg/m3 sub limita de 25 pg/m3, prin aplicarea scenariului de proiecție, în receptorii Bl și B5, în timp ce în receptorii de trafic, B3 și B6, concentrațiile se vor sițpâpn j^irufValofttJimită.




Planul Integrat d^Cj'itats a Aerului în Municipiul București



Reducerea numărului de depășiri ca urmare a aplicării măsurilor:



Pentru NO2, numărul anual de depășiri ale valorii limită orare de 200 pg^mrse_aflS( în situația j; existentă, sub numărul permis de 18, cele mai multe depășiri, 6 pe an, având loc în receptorul' B6, iar în receptorul B5 nefiind estimată nici o depășire. Măsurile propuse reduc însă numărul de depășiri, în ambele scenarii, în toți receptorii (cu excepția B5), până la eliminarea acestora în scenariul de proiecție, cu excepția receptorului Bl, unde s-a estimat menținerea unei depășiri anuale.

în ceea ce privește PM10, în situația existentă se obține un număr mare de depășiri anuale ale valorii limită zilnice 50 p.g/m3, în receptorii de trafic, ajungând până la 55 la B6, valoare care se situează peste numărul permis de 35 de depășiri pe an. Măsurile din scenariul de referință nu au un efect foarte mare asupra numărului de depășiri, însă prin aplicarea scenariului de proiecție, acestea pot fi eliminate complet.

Compararea măsurilor din cele două scenarii prin prisma eficientei de reducere a emisiilor de

poluanți:

•    în scenariul de referință, prin prisma reducerii emisiilor anuale, cele mai eficiente măsuri pentru NOx au fost reprezentate de măsurile privind transporturile - de îmbunătățire și promovare a transportului public, gestionare a traficului, urmate de eliminarea autoturismelor vechi din circulație, modernizarea și extinderea arterelor de circulație etc., precum și de reabilitarea termică a blocurilor de locuințe (pe locul 2 ca reducere a emisiilor anuale de NOx). în ceea ce privește reducerea emisiilor de particule sau de benzen, cele mai eficiente măsuri sunt tot cele enumerate din sectorul de transporturi.

•    în scenariul de proiecție, la reducerea emisiilor de NOx și C6H6 aduc contribuții importante și măsuri noi, precum gestionarea traficului în zona centrală a municipiului (estimată a fi cea mai puternică măsură pentru zona centrală), reabilitarea rețelelor de distribuție a energiei termice, implementarea proiectelor majore de infrastructură sau extinderea rețelei de metrou. Majoritatea măsurilor menționate au efect important și pentru particule, însă, în plus, una dintre cele mai eficiente măsuri considerate, în special pentru reducerea emisiilor de PM10, este reprezentată de o salubrizare mai eficientă a străzilor la nivelul întregului municipiu București.


Reducerea anuală a emisiilor, pe categorii de surse, în urma aplicării scenariilor - NOX

3000


2500


g 2000

o


•g 1500

(V

u

k.

a>

3 1000

*o

500



Scenariu de Scenariu de proiecție referință

Figura S.9 Reducerea anuală a emisiilor, pe categorii de surse, în urma aplicării scenariilor - NOX

Reducerea anuală a emisiilor, pe categorii de surse, în urma aplicării scenariilor - PM10

800

700


•c 600

flj

a>

o 500

4-»

£ 400

cu

cu

S 300

3

"O

CU

a 200


iuo



a Transport


încălzire rezidențială și instituțională


î'Terenuri supuse eroziunii eoliene


b Spații verzi neîntreținute / Zone cu insuficientă verdeață


Scenariu de Scenariu de proiecție referință


c

ffl

*•*».

o

c

o


£

Oi

QJ

u

W

u

3

"O

QJ

ce


300

250

200

150

100

50

0


Reducerea anuală a emisiilor, pe categorii de surse, în urma aplicării scenariildi^PMj^^





■ Terenuri supuse eroziunii eoliene


■ Spații verzi neîntreținute / Zone cu insuficientă verdeață


Figura 5.11 Reducerea anuală a emisiilor, pe categorii de surse, în urma aplicării scenariilor - PM2,5

Reducerea anuală a emisiilor, pe categorii de surse, în urma aplicării scenariilor - C6H6


Concentrații medii anuale de poluanți în aerul înconjurător în urma aplicării scenariilor - NO2


Figura 5.13 Concentrații medii anuale de poluanți în urma aplicării scenariilor - NO2

Concentrații medii anuale de poluanți în aerul înconjurător în urma aplicării scenariilor - NOX


■    Bl Lacul Morii

a B5 Drumul Taberei

■    B3 Mihai Bravu

B6 Cercul Militar


Itf.


Concentrații medii anuale de poluanți în aerul


Figura 5.15 Concentrații medii anuale de poluanți în urma aplicării scenariilor - PMio

Concentrații medii anuale de poluanți în aerul înconjurător în urma aplicării scenariilor - PM2 5

35

30

S 25

20


15


10


■    Bl Lacul Morii

a B5 Drumul Taberei

■    B3 Mihai Bravu

B6 Cercul Militar


c

0)

u

c

o

u


ți



L.



Concentrații medii anuale de poluanți în aerul înconjurător în urma aplicării scenariilor - C6H6



Figura 5.17 Concentrații medii anuale de poluanți în urma aplicării scenariilor - C6H6





Număr de depășiri anuale ale valorii limită in urma aplicării scenariilor - NO2, perioadă de

mediere:


ÎS

16

14




Număr permis de depășiri

Figura 5.18 Numărul de depășiri anuale ale valorii limită în urma aplicării scenariilor - NO2

Număr de depășiri anuale ale valorii limită în urma aplicării scenariilor - PM10, perioadă de mediere: o zi

60

50



Figura 5.19 Numărul de depășiri anuale ale valorii limită în urma aplicării scenariilor




BIBLIOGRAFIE

Fotografie    ___\.    1    ,,,    ,

Fotografie copertă, TotogrăfîTpag. 4 și pag. lG-Arttst'Totograf Radu; Alexandru Ghiriță , expoziția "Cutreier prin București" organizată în noiembrie 2017 în spațiuf expozițional din holul central al clădirii Municipalității.

Legislație:

-    Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător, publicată în Monitorul Oficial nr. 452 din 28 iunie 2011

Hotărârea nr. 257 din 15 aprilie 2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului, publicată în Monitorul Oficial, Parte I, nr. 280 din 27 aprilie 2015

-    Ordinul nr. 3299/2012 al ministrului mediului și pădurilor privind realizarea și raportarea inventarelor de emisii publicat în Monitorul Oficial nr. 698 și 698 Bis din 11 octombrie 2012

-    Directiva 2008/50/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN Șl A CONSILIULUI din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa

-    Directiva 2004/107/ UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN Șl A CONSILIULUI din 15 decembrie 2004 privind arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător

Ghiduri europene de bună practică în evaluarea și gestionarea calității aerului înconjurător

'    "Ghidul pentru raportarea emisiilor și prognozelor de emisii în temeiul Convenției asupra

-----poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi" (versiunea 2014)"

\ - AGuidance on Assessment under the EU Air Quality Directives \ \Vhttp://ec.europa.eu/environment/air/pdf/guidanceunderairquality.pdf)

/Trîțl/Guidance on the use of models for the European Air Quality Directive - Version 6.2,

y'j/’E,-1    /s?'A//octombrie 2010

v „.."zr.'/ / (.x? U

"    'i'    Guide on modelling Nitrogen Dioxide (NO2) for air quality assessment and planning

1    iu'    relevant to the European Air Quality Directive Version 4.6

~    - Strategia tematică privind poluarea aerului - Document 52005DC0446

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/FR/TXT/?uri=CELEX:52005DC0446


-    Programul Aer curat pentru Europa - Document 52013DC0918 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RQ/TXT/?uri=CELEX:52013DC0918

-    Cel de-al 7-lea Program de acțiune pentru mediu - Document 32013D1386 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32013D1386

-    Proiect pilot - Implementarea legislației de calitate a aerului la nivel urban http://www.eea.europa.eu/publications/air-implementation-pilot-2013

Date privind calitatea aerului înconjurător la nivel național și european


Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului http://www.calitateaer.ro

- "AirBase version 8 data products on EEA data service"

http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/airbase-the-european-air-qualitv-database-

8#tab-additional-information

Pionul Integrat jir k., '    Municipiul București

A A


//


-    Raport de Starea Mediului București 2005-2014, Agenția de Protecția Mediului București http://www.anpm.ro/web/apm-bucuresti/rapoarte-anualel

-    Raport de Starea Mediului Județul Ilfov 2011-2015, Agenția de Protecția Mediului Ilfov

http://www.anpm.ro/web/apm-ilfov/rapoa rte-anpâfeî~

i

Gestionarea calității aerului în municipiul București:    j

t

t

l

l



„Raport privind activitățile desfășurate în cadrul Etapei l.a din cadrul DE CALITATE A AERULUI AMBIENTAL DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI", S.j 2014, beneficiar: Primăria Municipiului București

-    „Raport privind activitățile desfășurate în cadrul Etapei l.b din cadrul proiectului PLANURI DE CALITATE A AERULUI AMBIENTAL DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI", S.C. WESTAGEM S.R,L, 2014, beneficiar: Primăria Municipiului București

-    „Raport privind Etapa a ll-a din cadrul proiectului PLANURI DE CALITATE A AERULUI AMBIENTAL DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI", S.C. WESTAGEM S.R.L., 2014, beneficiar: Primăria Municipiului București

-    "Propunere PLAN DE CALITATE A AERULUI AMBIENTAL DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI", S.C. WESTAGEM S.R.L., 2014, beneficiar: Primăria Municipiului București

-    "Raport privind evaluarea calității aerului în municipiul București prin măsurări indicative", S.C. WESTAGEM S.R.L., 2014, beneficiar: Primăria Municipiului București

-    Program integrat de gestionare a calității aerului al Municipiului București, 2008 http://www4.pmb.ro/wwwt/institutii/CGMB/sedinte/ordinea de zi/db/04 20100929.pdf

Planuri și strategii naționale

- "Planul de mobilitate urbană durabilă 2016-2030, Regiunea București - Ilfov" http://www.pmb.ro/servicii/transporturi drumuri/docs/planul de mobilitate durabila 2016-

2O3O.pdf

Mașter Plan General de Transport pentru România http://www.ampost.ro/pagini/master-plan-general-de-transport

- Strategia Națională pentru Siguranța Rutieră 2013-2020 și Programul de Acțiuni Prioritare pe perioada 2013-2020 de implementare a acestei strategii, 2013

http://legestart.rO/wp-content/uploads/2013/04/3 12-Anexa.pdf

-    Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050 19 decembrie 2016 (in conținutul planul se face referire la Strategia 2016-20130)

http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2016/12/Strategia-Energetica-a-Romaniei-2016-

2030 FINAL 19-decembrie-2.pdf

-    Planul de dezvoltare regională al Regiunii București Ilfov 2014-2020


http://www.adrbi.ro/media/1250/pdrbi 2014 2020- final 16 octombrie crță.pdf /

-    Planul Local de Acțiune pentru Mediu pentru Municipiul București (PLAII/1), r^vi?0l| http://acteinterne.pmb.ro/legis/acteinterne/Atachlnt/AnexaH127 16.pdf


I ii t



-    Planurile de protecție a at

-    Planul pentru îmbunătățirfea-aera+ttt-îrrregitrn^a'Bârș https://ajuntament. barcelona.cat/qualitataire/sites/d'

Azur 4 Franța

3-yțH^-2018 es/pdfs/PMQAB CAT 2014.pdf


-    Planul pentru respectarea calității aerului pentru orașul Munchen - BavariaSuperioară, Germania

-    Plan Nacional de Reduccion de Emisiones de las Grandes Instalaciones de Combustion Existentes

http://www.minet3d.gob.es/energia/desarrollo/Medioambiente/Documents/PNRE DIC2007.pdf

- Planul de calitate a aerului a orașului Madrid 2011-2015

http://www.madrid.es/UnidadesDescentralizadas/AreasUrbanas EducacionAmbiental/Catalog

o/AirQualityPlan2011-15.pdf

- Planul local de acțiune al districtului metropolitan Camden, Londra - Marea Britanie http://laqm.defra.gov.uk/action-planning/good-practice.html





Perimetrul delimitat în zona centrală pentru implementarea măsurii propuse de gestionare a traficului în zona centrală a municipiului București




se propune implementarea măsurii de gestiarfare a trțjffSului în zonă centrală.: -

Piața Victoriei - Bd. lancu de Hunedoara până la intersecția cu str. Polonă

Str. Polonă până la intersecția cu str. Mihai Eminescu

Str. Mihai Eminescu până la intersecția cu Bd. Dacia și Calea Moșilor

Str. Traian de la intersecția cu str. Mihai Eminescu, Bd. Dacia și Calea Moșilor până la intersecția cu Bd. Pache Protopopescu

Str. Traian de la intersecția cu Bd. Pache Protopopescu până la intersecția cu Calea Călărași Str. Traian de la intersecția cu Calea Călărași până la intersecția cu Bd. Unirii și Bd. Nerva Traian Bd. Nerva Traian de la intersecția cu Bd. Unirii până la intersecția cu Splaiul Unirii

Bd. Gheorghe Șincai de la intersecția cu Splaiul Unirii până la intersecția cu Bd. Dimitrie Cantemir Str. Lânăriei de la intersecția cu Bd. Dimitrie Cantemir până la intersecția cu Calea Șerban Vodă Calea Șerban Vodă de la intersecția cu str. Lânăriei până la intersecția cu Bd. Mărășești Bd. Mărășești de la intersecția cu Calea Șerban Vodă până la intersecția cu str. Mitopolit Nifon (rond Piața Libertății)

Str. Mitropolit Nifon de la rond Piața Libertății până la Piața Regina Maria

Bd. Libertății de la Piața Regina Maria până la intersecția cu Calea 13 Septembrie

Calea 13 Septembrie de la intersecția cu Bd. Libertății până la intersecția cu Str. Izvor

Str. Izvor de la intersecția cu Calea 13 Septembrie până la intersecția cu Bd. Națiunilor Unite Str. B.P. Hașdeu de la intersecția cu Bd. Națiunilor Unite până la intersecția cu Splaiul Independenței

Str. Vasile Pârvan de la intersecția cu Bd. Mihail Kogălniceanu până la intersecția cu Calea Plevnei și Str. Berzei

Str. Berzei de la intersecția cu Calea Plevnei și Str. Vasile Pârvan până la intersecția cu str. Știrbei Vodă

Str. Berzei de la intersecția cu str. Știrbei Vodă până la intersecția cu str. Mircea Vulcănescu Str. Berzei de la intersecția cu str. Mircea Vulcănescu până la intersecția cu Calea Griviței și Str. Buzești

Str. Buzești de la intersecția cu str. Mircea Vulcănescu și Calea Griviței până la intersecția cu Șos.




Harta perimetrului delimitat în zona centrală pentru implementarea măsurii propuse de gestionare a traficului în zona centrală a municipiului București




Anexa II


Măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea calității aerului în municipiul




Măsura N.l


Conștientizarea populației-eu-privire-la-nivel^Ti aerului, la implicațiile asupra sănătății umane


Tip măsură


Educare /conștientizare /informare



Descriere măsură


Informarea populației privind efectele poluării asupra sănătății populației, pe grupe de receptori sensibii. Informarea populației asupra categoriilor principale de surse de poluare la nivel urban.


Responsabil/responsabili


Conștientizarea populației privind rolul esențial al cetățenilor în gestionarea fenomenului de poluare la nivel urban prin:

-    elaborare a unei strategii de comunicare unitară la nivelul municipiului București pusă în aplicare de PMB și de către administrațiile sectoarelor 1-6;

-    promovare a unui set/sistem de bune practici în domeniu cu implicarea reprezentanților autorităților de mediu;

-    furnizare informații prin seminarii, broșuri, emisiuni, spoturi, campanii mediatice (TV/Radio);

-    organizare campanii (ex. O zi pe lună pe jos; O zi cu bicicleta sau cu transportul în comun);

-    colaborare cu instituțiile de sănătate publică, experți, ONG-uri din toate domeniile cu impact pentru fiecare grup țintă;

-    implicare a universităților și a școlilor în sensul participării proactive a tinerei generații în protecția calității aerului;

-    implicare a mass-mediei în strategia de informare și comunicare.

Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția de Mediu.


PS 1 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 1 - Serviciul Imagine, Cultură, Presă

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 - Poliția Locală Sector 2 - Direcția Control

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Comunicare

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Gospodărire Locală, Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4

- Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 4 - Direcția Mobilitate Urbană Sector 4

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală de Transparență și Control

PS 6 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 6 - Direcția,.



Indicator de monitorizare a progreselor


Relații Publice și Informare - Serviciul Relații cu Mass Mecfîa, y Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 6Direcția—    f

Generală de Poliție Locală Sector 6    .-<• ■'>—

indicatori specifici aplicabili în strategiile de comunicare




-. ...    —-a

1 . . .

/y    /■'

-----J    UI- L- 'X. 'kz j - î tvl- - ■---

indjcatori de monitorizare a ^pr informare - conferințe d^presj mijloace de informare puse în prac

partea de

ir-eampanii de conștientizare; tică etc.    .

Data de începere

2018

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

2020

Costuri implementare/surse de finanțare

2410 mii lei





Tip măsură


Educare /conștientizare /informare


Descriere măsură


Responsabil/responsabili


Dezvoltarea unui sistem informațional operativ pentru gestionarea eficientă a calității aerului.

Sistemul va asigura monitorizarea impactului diferitelor activități și surse de emisii de poluanți în aerul ambiant pe teritoriul municipiului București (precum șantierele de construcții).

Pentru gestionarea eficientă a calității aerului sistemul informațional operativ se va realiza etapizat.

Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția de Mediu.


Indicator de monitorizare a progreselor

Data de începere

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

Costuri implementare/surse de finanțare


număr de puncte fixe de monitorizare instalate.


2019

2022


26.000 mii lei - Buget local/ fonduri europen




Măsura N.3    Implicarea ce

fenomenul d<

tățenilor îri'respectafea unor bi a-potuaj&AAaculuiJa nivektîrba

i n ep^ct i

Educare /conștientizare /informare

Tip măsură

Descriere măsură


cotțțîiPui la supravegherea' prevenirea fenomenului


Responsabil/responsabili


Indicator de monitorizare a progreselor


Cetățenii trebuie sa fie implicați î respectării regulilor de conduițxpr de poluare a aerului, prin:

-    alocarea unei secțiuni pe site-ul PMB/PS1-6 dedicată calități aerului în București cu propuneri de la cetățeni, sesizări referitoare la nerespectarea regulilor de bune practici (autoturisme neconforme in trafic, repararea de mașini în spatii neamenajate, depozitare gunoaie pe spații publice, deversări materiale toxice, ardere material vegetal, apariția de deșeuri cu regim special -deșeuri de construcție, renovare apartamente, șantiere care nu respectă impunerile de salubrizare, etc;

-    implementarea de aplicații mobil pentru supravegherea și transmiterea în timp real a imaginilor și datelor de la fața locului;

-    promovarea politicilor de conștientizare a populației cu privire la avantajele utilizării transportului public (de la avantaje materiale la cele legate de creșterea calității vieții);

-    promovarea măsurilor de schimbare a comportamentului de călătorie pentru creșterea utilizării transportului public și alternativ.

Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Informatică, Direcția de Mediu.

instituția de interes public local în suborciinea CGMB pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respectiv RATB.

METROREX număr de sesizări transmise pe toate canalele și soluționate

Data de începere


2018


Data de finalizare/ Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

2019


260 mii lei/an din bugetul local (PMB)


Costuri implementare/surse de finanțare


A"' A


Pianul in-    în Municipiul București

/’W,'


T'



/UUV



Pag. 181


■ WC

cAf**-. An Ap


Măsura N.4


Creșterea capacității și eficienței autorităților în controlul măsurilor aplicate


Tip măsură


Tehnică /administrativă Educare/conștientizdre/informare


Descriere măsură


Revizuirea/modificarea actelor normative /în vigoare reglementează desfășurarea activităților cț/imgact-îSupra aerului.



Elaborarea de planuri privind controlul aplicării măsurilor în diferite sectoare de interes privind poluarea urbană (construcții, transport, spații verzi).


Responsabil/responsabili


Popularizarea pe site-ul PMB, PS 1-6 dedicat calității aerului a cadrului legislativ în vigoare care reglementează desfășurarea activităților cu impact asupra calității aerului.

Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția de Mediu.


Indicator de monitorizare a progreselor


PS 1 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 1 - Poliția Locală Sector 1

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 - Poliția Locală Sector 2 - Direcția Control și Direcția Ordine Publică, Circulație Rutieră și Pază Obiective

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 3

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Gospodărire Locală, Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală de Transparență și Control

PS 6 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 6 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 6 - Serviciul Protecția Mediului

număr de documente emise/revizuite

număr de controale/amenzi aplicate conform reglementărilor în vigoare



Stil


Măsura N.5

Iniție'ea unui studiu privind evaluar^^țpuftefHpooljlației'lâ poluarea aerului cu particule în stf^papsie^țPMio.si RM//) șj a impactului asupra sănătății populaji^rain nrtfj/iiprfîiyl București

Tip măsură

Tehnică/administrativă /    Of

Descriere măsură

Studiul este necesar pentru identificarea efectelor poluării aerului și protejarea populației în conformitate cu ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății (Liniile directoare de calitatea aerului, etc.) și cu alte ghiduri utilizate pe plan mondial: Ghidul pentru evaluarea expunerii elaborat de Agenția de Protecția Mediului a SUA, Ghidul pentru evaluarea impactului poluării aerului asupra sănătății în orașele din Europa, etc.

Organizarea de acțiuni inițiale de pregătire: identificarea entităților necesar a fi implicate, identificarea cerințelor, discuții cu structurile adecvate ale Ministerului Sănătății, identificarea de fonduri, etc.

Responsabil/responsabili

INSP

Indicator de monitorizare a progreselor

Inițiere/derulare/finalizare studiu

Data de începere

2018

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

Termen scurt (<2ani)

Costuri implementare/surse de finanțare

Bugetul local PMBorganizare acțiuni

Măsura N.6

Extinderea regimului obligatoriu de^plată aC parcărilor la nivelul întregului teritoriu al municipiulw Buciiceștrcoroborat cu aplicarea unor    sancțiuni    complerfientare    pentru    staționarea

neregulamentară (similar zonei centrale)

Tip măsură

Tehnică/administrativă

Economică/fiscală

Descriere măsură

înființarea Unității de Parcare pentru București specificată în Strategia de parcare pe teritoriul municipiului București (H.C.G.M.B. nr. 124/2008) entitate care va cumula toate atribuțiile legate de activitatea de realizare și exploatare a parcărilor și de supraveghere a staționărilor neregulametare.

Introducerea regimului de parcare cu plată orară.

Controlul zonelor cu parcare interzisă. Aplicarea de amenzi pentru parcare în zone nepermise sau ridicarea autoturismelor de către operatori specializați.

Responsabil/responsabili

Compania municipală prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Municipiul București, respectiv Compania Municipală Parking București S.A.

Instituția publică de interes local în subordinea Primarului General, respectiv DGPLCMB.

BPR-B

Indicator de monitorizare a progreselor

nr. locuri de parcare noi amenajate/amenzi aplicate/nr. Procese Verbale de Constatare și Sancționare a Contravențiilor (PVCSC)/ valoare amenzi

Data de începere

2018

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

Termen mediu (<5ani)

Costuri implementare/surse de finanțare

buget local PMB


Măsura N. 7


Tip măsură


Realizarea de parcări subterane cu-numaitsuficient de locuri pentru r^TTrtl'ă'drrrTeTicte-nțra-te^^de^irouri Tehnică/administrativă

Descriere măsură


Realizarea de parcări subterane cu număr suficient de locuri pentru noile clădiri rezidențiale sau de birouri în conformitate cu prevederile legale în vigoare - H.C.G.M.B. nr. 66/2006 privind aprobarea normelor privind asigurarea numărului minim de locuri de parcare pentru noile construcții și amenajări autorizate pe teritoriul municipiului București și prospectele necesare unei corecte funcționări a arterelor de circulație.

Responsabil/respansabili


Centralizare date parcări conform autorizațiilor de construire. Aparatul de specialitate ai Primarului General, respectiv Direcția Generală Urbanism și Amenajarea Teritoriului

PS 1 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 1 - Direcția Urbanism prin „Arhitect Șef" Sector 1

PS 2 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 2 - Direcția Urbanism, Cadastru și Gestionarea Teritoriului

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Achiziții Investiții

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Investiții și Achiziții Publice, Direcția Generală de Poliție

- Locala Sector 4    —    -    -- —--------------_

-    Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 4 - Direcția Mobilitate Urbană Sector 4,

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Urbanism și Amenajarea Teritoriului

PS 6 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 6 - Direcția Generală „Arhitect Șef" - Serviciul Autorizații în Construcții,

-    Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 6 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 6 - Serviciul Disciplina în Construcții și Afișaj Stradal.


Măsura N.8

Facilități firmelor pentrcrs-timtilafea-tra-nsportuMjn comcu>abj>^ angajaților

Tip măsură

Economică/fiscală    V /

Descriere măsură

Acordarea de facilități firmelor care fie>signră un transport special pentru angajații propri^^fie-'fe achită abonamente pe transportul public urban, pentru a evita folosirea mașinii proprii și/sau de firmă pentru angajații care nu au atribuții de marketing și curierat.

Responsabil/responsabili

Instituția de interes public local în subordinea CGMB pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respectiv

RATB.

Indicator de monitorizare a progreselor

Număr firme care beneficiază de facilități

Data de începere

-

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

-

Costuri implementare/surse de finanțare




/


Măsura N.9


Tip măsură


Descriere măsură


Responsabil/responsabili


Indicator de monitorizare a progreselor

Data de începere


Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

Costuri implemențare/surse de finanțare



c.


Tehnică /administrativă



Instituirea de zone pietonale.

Lărgirea trotuarelor (unde este fezabil).

Raționalizarea utilizării trotuarelor în alte scopuri (parcare, terase, chioșcuri, panouri).

Continuarea proiectului PIDU-Zona Centrală a Municipiului București pentru implementare de măsuri de prioritizare a circulației pietonilor în zona centrală, prin lărgirea trotuarelor și propuneri de amenajare a spațiilor publice pietonale.

Refacerea tramei stradale și a facilităților de circulație alternativă în zona istorică.


Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Generală Investiții

PS 1 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 1 - Direcția Investiții

PS 2 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 2 - Direcția Urbanism, Cadastru și Gestionarea Teritoriului

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția ATfrmrttstrarea Domeniului Public, Direcția AchizițiiJnvestiții-

PS 4 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 4 - Direcția Mobilitate Urbană Sector 4

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală Operațiuni

PS 6 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 6 -

Administrația Domeniului Public și Dezvoltare Urbană Sector 6




Planu ii.iegrat de .ulijUaie^Aerului în Municipiul București



Z^

js. NlEplU



Măsura N.10

Modernizare parc aujto persoane juridice și instituții

Tip măsură

Tehnică/administrativă

Economică/fiscală

Descriere măsură

Stimularea înlocuirii autovehiculelor map/echi dejrtni prin măsuri fiscale/administrative.

Acțiuni:

-    realizarea unui inventar al parcului auto înmatriculat, pe persoane juridice/instituții, prin care să se afle numărul de mașini și norma de poluare a acestora;

-    modernizarea parcului auto în funcție de rezultatul inventarului și de impactul preconizat asupra calității aerului al utilizării autovehiculelor din parcul pe persoane juridice/instituții.

Responsabil/responsabili

Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția de Mediu, Direcția Administrativă

Indicator de monitorizare a progreselor

număr mașini mai vechi de 6 ani înlocuite pe operator

Data de începere

-

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

-

Costuri implementare/surse de finanțare

Parc auto PMB 5 autoturisme hibrid - 75 mii euro cu TVA inclus



Măsura N.11

Tip măsură

Descriere măsură


Responsabil/responsabili


Amenajarea de parcări gratuite în mașinile hibrid sau electrice.

Compania municipală prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Municipiul București, respectiv Compania Municipală Parking București S.A.

PS 1 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 1 - Direcția Investiții și Serviciul Administrativ

PS 2 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 2 - Direcția Management Proiecte

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Achiziții Investiții

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 -Direcția Investiții și Achiziții Publice,

- Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 4 - Direcția Mobilitate Urbană Sector 4

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția — Generală Operațiuni,______ _____ ________________ ___

PS 6 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 6 - Direcția Relații Publice și Informare-Serviciul Relații cu Mass-Media

Indicator de monitorizare a progreselor

Data de începere

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare nr. locuri de parcare amenajate nr. locații încărcare baterii





/.<


Măsura N.12

Descurajarea deținerii mai multor autoturisme pe persoana/familie

........................ Î..............

Tip măsură

Economică/fiscală !    , /:    ‘

Descriere măsură

,-----____r

Taxarea suplimentară pentru cel de-al doilea autotuțisrtfdeMol/ae persoană/familie    /

Responsabil/responsabili

PS 1 - Instituțiile în subordinea Consiliului Local Sector 1 -Administrația Domeniului Public Sector 1 și Direcția

Generală Impozite și Taxe Locale Sector 1

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 - Direcția Venituri Buget Local Sector 2

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 3

PS 4 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 4 - Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4

PS 6 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 6 -Administrația Domeniului Public și Dezvoltare Urbană

Sector 6

Indicator de monitorizare a progreselor

număr mediu de autovehicule pe persoană/familie

Data de începere

-

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

-

Costuri implementare/surse de finanțare

CC-    C’j CI '

V-    ■'

Măsura N.13

Reîmpădurirea pe anumite

Tip măsură

Tehnică/administrativă

Descriere măsură

Realizarea unui inel verde priH'-reîfrrpadurire în jurul Bucureștiului, ca urmare a poluării de fond semnificative indusă de sursele din afara orașului (agricultura și încălzirea rezidențială) și de la nivel regional.

Acțiuni:

-    elaborarea studiilor de fundamentare pentru demararea investiției, încheierea de acorduri/protocoale cu autoritățile din județul Ilfov pentru a introduce programe de împădurire a unor suprafețe de la limita/din vecinătatea capitalei;

-    realizare studiu de fezabilitate;

-    identificare sursă de finanțare.

Responsabil/responsabili

Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția de Mediu

Compania municipală prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Municipiul București, respectiv Compania Municipală întreținerea Arborilor și Spațiului Verde București S.A.

Indicator de monitorizare a

suprafețe anuale împădurite

progreselor

Data de începere

2018

Data de finalizare / Data la

Termen lung (>5ani)

care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

Costuri implementare/surse

Buget local/fonduri externe

de finanțare


Măsura N.14


Inventarierea și reducefeajsuprafețelor de tere eroziunii eoliene/


Tip măsură

Descriere măsură


Tehnică/administrativă



Responsabil/responsabili




Inventarierea terenurilor supuse eroziunii epHene cupdtențial de poluare cu PMio, PM2,s prin resuspensie (feSste plaiftfme industriale, construcții abandonate, alveole stradafe/terenuri libere de construcții), indiferent de starea lor de proprietate prin identificarea acestora, cartarea, descrierea stării de proprietate (public/privat), caracterizarea situației curente (nesalubrizate, cu vegetație spontană cu caracter alergen - ex. ambrozie, betonate, construcții demolate,etc.).

Măsuri de reducere a suprafețelor de terenuri degradate:

-    identificarea terenurilor degradate pe fiecare sector;

-    solicitarea situației juridice a terenurilor identificate;

-    impozitarea progresivă a terenurilor neîntreținute prin aplicarea prevederilor codului fiscal Consiliul local poate majora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500% pentru clădirile și terenurile neîngrijite, situate în intravilan;

-    controlul întreținerii corespunzătoare a terenurilor deținute în proprietate sau în administrare și aplicarea de sancțiuni pentru persoanele fizice/ juridice.


Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Parimoniu, Direcția de Mediu

Companii municipale prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Municipiul București, respectiv Compania Municipală întreținerea Arborilor și Spațiului Verde București S.A., Compania Municipală Parcuri și Grădini București S.A.

Instituția publică de interes local în subordinea Primarului General, respectiv DGPLCMB.

PS 1 - Aparatul de specialitate al primăriei sector 1 - Serviciul Patrimoniu

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 -Administrația Domeniului Public Sector 2

PS 3 - Aparatul de specialitate al primăriei sector 3 - Direcția Administrarea Domeniului Public, Direcția Generală de Poliție Locală Sector 3, Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 3

PS 4 - Aparatul de specialitate al primăriei sector 4 - Direcția Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4,

- Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 4 - Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4 PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală de Poliție Locală

PS 6 - Instituțiile în subordinea Consiliului Local Sector 6 -


Muâicipiul București




Adijiinistrația D'ornenîdlur'Pubfip'ȘWa^îtare Urbană *;prtrrH^RHwțLa_fipnprală jd^PoliMpi orală Sector 6 -Serviciul Protecția Mediului

Indicator de monitorizare a progreselor

-    elaborare inventar/numădie--t€renuri identificate și caracterizate

-    nr. amenzi aplicate, nr. controale, nr. Procese Verbale de Constatare și Sancționare a Contravențiilor (PVCSC), valoare amenzi.

Data de începere

2019

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

Termen mediu (<5ani)

Costuri implementare/surse de finanțare

Buget local

Măsura N.15


Tip măsură


Descriere măsură


Responsabil/responsabili


Identificarea și implementarea rnă'Surtlor-de-Feduc^re a cantității de particule în suspensie'de pe terenurile, supuse


Tehnică/administrativă-


Stabilirea măsurilor de reducere a emisiilor^ pe tepenUrile supuse eroziunii eoliene, în funcție de regimul ^proprietate al acestora. Acțiuni:

-    promovarea unui ghid de bune practici cu măsurile de reducere a emisiilor vizând salubrizarea interioară a terenurilor, înierbarea, plantarea de material dendrologic, înființarea perdelelor vegetale de protecție, întreținerea, refacerea pavimentelor, stimularea construirii de parcări rezidențiale cu dale înierbate, valorificarea terenurilor aflate în proprietatea publică locală ca locuri de joacă pentru copii, parcări rezidențiale, construcții edilitare;

-    crearea cadrului legal de implementare al acestor măsuri la nivelul CGMB și Consiliilor Locale Sl-6 prin adoptarea ghidului de bune practici prin H.C.G.M.B. și prin adoptarea proiectelor de modificare a actelor normative (H.C.G.M.B./H.C.L. Sl-6) care reglementează amenajarea și întreținerea terenurilor supuse eroziunii eoliene/spațiilor verzi.

Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția de Mediu

PS 1 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 1 - Poliția Locală Sector 1

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 -Administrația Domeniului Public Sector 2

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Administrarea Domeniului Public, Direcția Generală de Poliție Locală Sector 3

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală Operațiuni

PS 6 - Instituțiile în subordinea Consiliului Local Sector 6 -Administrația Domeniului Public și Dezvoltare Urbană Sector 6, Direcția Generală de Poliție Locală Sector 6 -Serviciul Protecția Mediului

Indicator de monitorizare a număr terenuri/suprafețe reabilitate progreselor


Data de începere


2019


Data de finalizare / Data la Termen mediu (<5ani) care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

Costuri implementare/surse Buget local    ț

de finanțare    \





Măsura N.16

Promov

tțrea și utilizjii^a-dg^ffl^^^eFrerabîîeVaefzi de energie-.

. . _    . _______ J    ___:___1____

Tip măsură

Economică/fiscală    ,

Descriere măsură

Identificarea/selectaraaTunorpe?metode de asigurare a aportului termic - panouri <^o|are/surse geotermale ăcOfcrii'nde este sustenabil și identificarea unor surse de finanțare pentru implementarea unor asemenea soluții, prin:

-    elaborarea unui studiu pentru identificarea/selectarea unor noi metode de asigurare a aportului termic - panouri solare, surse geotermale acolo unde este sustenabil și identificarea unor surse de finanțare pentru implementarea unor asemenea soluții;

-    continuarea Programului „Casa verde" care sprijină instalarea de surse regenerabile la clădiri rezidențiale;

-    implicarea Administrației Fondului de Mediu și a altor autorități centrale și locale în finanțări ale altor programe care să stimuleze utilizarea surselor regenerabile de energie în domeniul rezidențial.

Responsabil/responsabili

Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Utilități Publice

Indicator de monitorizare a progreselor

nr. clădiri incluse in program

Data de începere

-

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

Termen mediu (<5ani)

Costuri implementare/surse de finanțare

Buget local/Fondul de Mediu/Fonduri europene




Măsura N.17

Tip măsură


Reducerea consumului de combustibili sqiizi și lichizi

Tehnică /administrativaă


Descriere măsură


Identificarea unor modalități de încui, populație a gazelor naturale în locul a



Propunerea unui proiect pilot într-o zonă din București unde să se asigure asistență-consultanță gratuită celor care vor sa treacă la un sistem de încălzire mai prietenos cu mediul.


Responsabil/responsabili


Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Utilități Publice

Instituția de interes public local în subordinea CGMB pentru care Primarul General este ordonator principal de credite, respectiv RADET

Compania municipală prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Municipiul București, respectiv Compania Municipală Energetică București S.A.

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov pentru care Municipiul București prin Primarul General exercită președenția.

PS 1 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 1 - Serviciul Imagine, Cultura Presa

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 -Administrația Domeniului Public Sector 2

PS 3 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 3 - Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3,

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală Operațiuni

PS 6 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 6 - Direcția Relații Publice și Informare - Serviciul Relații cu Mass-Media


Indicator de monitorizare a progreselor


Nr. locuințe care trec la încălzirea pe gaze naturale



Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

Măsura N.18


Salubrizarea urbană “G’estioTrarea-salufeFîzarii


Tip măsură

Descriere măsură


Tehnică/administrativă



Salubrizarea spațiilor/zonelor x^xtins^x adiacente acestora salubrizarea și igienizarea strâzijpp^adiacente șantierelor după episoade de vânt și/sau ploi, topirea zăpezii;


Responsabil/responsabili


Corelarea procesului de salubrizare intensivă cu fiecare etapă de generare a emisiilor majore din activitățile de șantier până în momentul dării în folosință a obiectivului respectiv.

PS 1 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 1 - Serviciul Utilități Publice,

-    Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 1 - Poliția Locală Sector 1 - Direcția Inspecție (Biroul Protecția Mediului)

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 - Poliția Locală Sector 2 - Direcția Control

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Administrarea Domeniului Public, Direcția Generală de Poliție Locală Sector 3

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Gospodărire Locală, Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4

PS 5 - Aparatuîde specialitate al primarului sectorului 5- Direcția Generală de Poliție Locală

PS 6 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 6 - Biroul Monitorizare și Control Domeniul Public,

-    Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 6 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 6 - Serviciul Protecția Mediului


Instituția publică de interes local în subordinea Primarului General, respectiv DGPLCMB.


Indicator de monitorizare a progreselor

Data de începere


Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

Costuri implementare/surse de finanțare



Măsura N.19


Eliminarea deșeurilor s'frâdal^'pTOV'enrte-dm-de-jeeții animale


Tip măsură


Economică/fiscală



Descriere măsură


Aplicarea de amenzi proprietarilor de animaled^-tompanie în caz că nu evacuează dejecțiile fiziotdgice^ate animalelor de pe domeniul public conform prevederilor stabilite prin H.C.G.M.B. 120/2010.

Acțiuni de conștientizarea populației privind obligația proprietarilor de animale de companie de a face curat după animale.


Responsabil/responsabili


Instituția publică de interes local în subordinea Primarului General, respectiv DGPLCMB.

PS 1 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 1 - Serviciul Utilități Publice

- Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 1 - Poliția Locală Sector 1 - Direcția Inspecție (Biroul Protecția Mediului)

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 - Poliția Locală Sector 2 - Direcția Control, Direcția Ordine Publică Circulație Rutieră și Pază Obiective

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 3,

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Gospodărire Locală

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală de Poliție Locală

PS 6-Aparatul de specialitate al primarului sectorului 6 - Biroul Monitorizare și Control Domeniul Public

Indicator de monitorizare a progreselor


nr. amenzi aplicate

nr. acțiuni de conștientizare

Data de începere


Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

Costuri implementare/surse de finanțare




Măsura N.20

Interzicerea-ad^dewLxteșfiunlon/egețate curțile proprii/terenuri private

,s'    ■

/' ■ ■- ‘ ' 1 '

i''.

celoj^rrte^aîereîn^

Tip măsură

Economică/fiscală    xl l/l/l/

Educare /conștientizare/informațe    /

Descriere măsură

Conștientizarea populației BffivințL-Hrterzicerea arderii deșeurilor vegetale și a celor menajerHncurțile proprii/terenuri private prin utilizarea site-urilor PMB/PS1-6 dedicate propunerilor și sesizărilor de la cetățeni.

Controlul respectării reglementărilor existente.

Responsabil/responsabili

Instituția publică de interes local în subordinea Primarului General, respectiv DGPLCMB.

PS 1 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 1 - Poliția Locală Sector 1

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 - Poliția Locală Sector 2 - Direcția Control, Direcția Ordine Publică Circulație Rutieră și Pază Obiective

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 3

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală de Poliție Locală

PS 6 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 6 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 6- Serviciul Protecția Mediului

Indicator de monitorizare a progreselor

Număr acțiuni de conștientizare.

Nr. amenzi aplicate, nr. controale, nr. Procese Verbale de

Constatare și Sancționare a Contravențiilor (PVCSC), valoare amenzi

Data de începere

2018

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

-

Costuri implementare/surse de finanțare

-




Măsura N.21


Elaborare ghid de bune practici pentru mană geme. aerului în perimetrele șantierelor de consmîcțîi



Tip măsură


Tehnică/administrativă


Descriere măsură



Elaborarea unui ghid de bune practici pentru executarea și finalizarea lucrărilor de construcții din cadrul șantierelor, în vederea limitării emisiilor de poluanți în aer.

Acțiuni:

-    înființarea grupului de lucru pentru elaborarea ghidului de bune practici pentru executarea și finalizarea lucrărilor de construcții din cadrul șantierelor, în vederea limitării emisiilor de poluanți în aer și specificarea cerințelor din planurile de gestionarea calității aerului pentru șantirele de construcții;

-    elaborarea ghidului.

Stabilirea cerințelor din Planul de Gestionare a Calității Aerului pentru Șantierele de Construcții (PGCASC) implică:

-    descrierea lucrărilor ce vor fi efectuate, date privind dimensiunea activității și volumul de lucrări, numărul și tipul de echipamente utilizate pe tipuri de activități (aprovizionare/stocare materii prime, săpături, umpluturi, executare construcție, lucrări de demolare), graficul de execuție, măsurile de reducere a emisiilor de poluanți în aer, responsabilități;

-    stabilirea metodologiei de includere a cerințelor de gestionare a calității aerului în actul de reglementare emis de autoritatea de protecția mediului;

-    stabilirea indicatorilor pentru performanța măsurilor cuprinse în planul de gestionarea a calității aerului prezenta de ofertant în cadrul documentației de atribuire a contractelor de lucrări;

-    transpunerea neconformităților înregistrate pe perioada derulării lucrărilor într-un sistem de indicatori, disponibil publicului, privind performanța de mediu a fiecărui executant de lucrări de construcții;

-    stabilirea metodologiei de comunicare și urmărire a autorizațiilor de construcții/intervenții în cadrul PMB/PS1-6;

-    obligația executantului lucrărilor de construcții de a se înregistra pe site-ul dedicat șantierelor de construcții după obținerea autorizației de construire;

-    obligația executantului lucrărilor de construcții de a comunica data începerii lucrărilor de construcții pe site-ul șantierelor de construcții într-o secțiune specială dedicată autorităților cu atribuții de inspecție și control: GNM-B, DGPLCMB, PL1-6;

-    transpunerea neconformităților într-un sistem de indicatori privind performanța de mediu a fiecărui constructor disponibil pe site-ul dedicat șantierelor de construcții;

-    elaborare proiect de hotărâre CGMB pentru adoptarea ghidului de bune practici, obligativitatea întocmirii planului de gestionare a






calității acrului pentru fiecare șantier,, înregistrarea autori^ de constțuire/intervenție' pe siteul' construcții^ înregistrare începere lucră - adoptare'pfoTecrdfThotărâre.

Responsabil/responsabili



Aparatul de specialitate al Primarului Gșn «respectiv Direcția de Mediu

PS 1 - Aparatul de specialitate al'pnfiw-r'uTui sectorului 1 - Direcția Urbanism prin Arhitect ȘefSector 1

- Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 1 - Poliția Locală Sector 1

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 - Poliția Locală Sector 2

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 -Compartimentul Politici și Strategii de Mediu,

PS 4-Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală de Poliție Locală

PS 6 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 6 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 6 - Serviciul Protecția Mediului

Instituția publică de interes local în subordinea Primarului General, respectiv DGPLCMB.

Indicator de monitorizare a -------progreselor _________


GNM-B, APMB finalizarea ghidului proiect de hotărâre

Data de începere


2019


Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

Costuri implementare/surse de finanțare






i

r

s

t


Măsura N.22


Elaborarea unui plan de gestionare a calității aerului la nivelul fiecărui șantier ce i^rmează a fi deschTs7âvândda'-bază ghidul de bunepractici r


Tip măsură


Tehnică/administrătivă--


Descriere măsură


Elaborarea unui plan de gestionare axâlitățiiZaerului la nivelul fiecărui șantier ce urmează a fi deșehhs^av-ârrcria bază ghidul da. bune practici.

Acțiuni:

-    întocmirea de către fiecare executant de lucrări de construcții din cadrul șantierelor a unui plan de gestionare a calității aerului, cu respectarea legislației în vigoare (H.C.G.M.B. nr. 122/2010 și H.C.G.M.B. nr. 190/2013), precum și a ghidului de bune practici;

-    Planul de gestionare a calității aerului, specific fiecărui șantier în parte, va cuprinde cel puțin măsurile prevăzute în ghid și va fi inclus în actul de reglementare emis de autoritatea de protecția mediului;

-    includerea indicatorilor privind performanța măsurilor cuprinse în planului de gestionare a calității aerului, prezentat de ofertant, în documentația de atribuire a contractelor.

Responsabil/responsabili


Indicator de monitorizare a progreselor


Data de începere Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare Costuri implementare/surse de finanțare


Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția de Mediu

Instituția publică de interes local în subordinea Primarului General, respectiv DGPLCMB.

PS 1 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 1 - Direcția Urbanism prin Arhitect Șef Sector 1

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 - Poliția Locală Sector 2

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 -Compartimentul Politici și Strategii de Mediu,

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4,

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală de Poliție Locală

PS 6 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 6 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 6 - Serviciul Protecția Mediului

APMB

nr. planuri de gestionare a calității aerului/nr. șantiere; nr. acte de reglementare emise de APMB cu PGCASC inclus amenzi aplicate, nr. controale , nr. Procese Verbale de Constatare și Sancționare a Contravențiilor (PVCSC), valoare arnejjzi

2019....................................................




Măsura N.23


Tip măsură


Tehnică/administrativă



Descriere măsură


Prin procedură internă, în cadrul PMB/PS1-6 autorizațiile de construire, inclusiv autorizațiile de intervenții vor fi comunicate după emitere către DGPLCMB/PL1-6.


întocmirea pentru fiecare șantier de către DGPLCMB/Poliția Locală Sl-6 a planului de control în funcție de graficul de lucrări de pe șantier.


Prin H.C.G.M.B. se va impune:

-    obligația executantului lucrărilor de construcții de a se înregistra pe site-ul dedicat șantierelor de construcții după obținerea autorizației de construire;

-    obligația executantului lucrărilor de construcții de a comunica data începerii lucrărilor de construcții pe site-ul șantierelor de construcții într-o secțiune specială dedicată autorităților cu atribuții de inspecție și control: GNM-B, DGPLCMB, PL1-6.


Planul de control va fi actualizat permanent luând în considerare eventualele modificări ale perioadelor de execuție a lucrărilor de construire.


înființarea unui compartiment în cadrul Poliției Locale, sub denumirea generica de Poliția Șantierelor; cu atribuții de control-a— respectării măsurilor adoptate în Planul Integrat de Calitate a Aerului și Planul de Menținere a Calității Aerului în Municipiul București

Instituția publică deinteres local în subordinea Primarului General, respectiv DGPLCMB.



GNM-B

PS 1 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 1 - Poliția Locală Sector 1

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 - Poliția Locală Sector 2

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 3

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4

PS 5-Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală de Poliție Locală

PS 6 -1ristiîuțid în subordinea Consiliului Loca! Sector 6 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 6 - Serviciu! Protecția Mediului și Serviciul Disciplina în Construcții și Afisaj Stradal


î

ț_





Indicator de monitorizare a progreselor

nr. autorizații noi de construcție/intervenții în evidență lunară

nr. controale efectuate/nr. controale planificate și nr. amenzi

aplicate

amenzi aplicate, nr. controale , nr. Procese Verbale de Constatare și Sancționare a Contravențiilor (PVCSC), valoare amenzi

Data de începere

2019

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

Termen mediu (<5ani) ..................—-......_________

Costuri implementare/surse de finanțare

1.500 mu lei/an - buget local    ’ —...—

I

I,






Măsura N.24


Site \NE^Șan.tiere-eie-co, construcții/lucrărilor urbane


.entul activităților de mai vechi afe-pr-imăriilor.

Tip măsură


Tehnică /administrativă


Descriere măsură


înființarea secțiunii Șantiere de construcții, pe site-ul PMB, pentru urmărirea eficientă a PGCASC funcție de graficul și stadiul desfășurării lucrărilor de construcții la nivelul fiecărui șantier. Elaborarea unei aplicații web Șantiere de construcții prin.care să se poată urmări stadiul desfășurării lucrărilor de construcții la nivelul fiecărui șantier.

în secțiunea Șantiere de construcții:

-    fiecare constructor (persoană juridică sau fizică) care execută lucrări în baza unei autorizații se va identifica în aplicație în momentul deschiderii șantierului cu un ID obținut de la administrator și va posta pe site PGCASC șantierului respectiv;

-    fiecare constructor va actualiza periodic stadiul de execuție al lucrărilor;

-    fiecare acțiune de control, efectuată de DGPLCMB, Poliția Locală PS1-6, GNM-B, va fi înregistrată pe site cu ID-ul șantierului respectiv;

-    se vor înregistra indicatorii de performanță, sancțiuni, ca informații cu acces intern pentru organele de control;

-    se vor posta indicatorii privind performanța de mediu a executantului lucrărilor de construcții pentru informarea


indicator de monitorizare progreselor

Data de începere


publicului;    ------------ -------- -------- ------------

- se vor posta documente foto pe perioada funcționării șantierului. Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Informatică, Direcția de Mediu.

PS 1 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 1 - Serviciul Imagine, Cultură, Presă

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 - Poliția Locală Sector 2

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Management Informațional și Tehnologia Informației

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală de Poliție Locală

PS 6 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 6 - Direcția Relații Publice și Informare prin Serviciul Relații cu Mass-Media și prin Compartimentul on-line, Direcția Generală „Arhitect Șef' prin Serviciul Autorizații în Construcții.

site dedicat șantierelor de construcții

nr. șantiere înregistrate pe site/iunar

2019







Plarrui I f de Calitate a Aerului în Municipiul București




Monitorizarea planului de calitate a aerului


Măsura N.25

Tip măsură


Tehnică /administrativă


Descriere măsură


Elaborarea unui ghid pentru monitorizarea, evaluarea și raportarea rezultatelor Planului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București, constă în;

-    stabilirea echipei de elaborare a Ghidului de monitorizare a Planului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București;

-    elaborarea Ghidului de monitorizare a Planului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București în vederea verificării implementării și stabilirii revizuirii planului.




Obiectivele sistemului de monitorizare sunt:

-    stabilirea faptului că acțiunile au fost realizate sau nu și a faptului că efectele sunt cele prevăzute;

-    determinarea încadrării în schemele de timp;

-    determinarea progresului făcut pentru obținerea rezultatelor scontate;

-    identificarea beneficiilor realizate;

-    compararea eforturilor de implementare cu scopurile și obiectivele stabilite prin plan.

____Euncțiile sistemului de monitorizare:____

-    verificarea faptului că planul este în proces de implementare și furnizarea unei metodologii de revizuire a planului;

-    identificarea beneficiului anticipat al acțiunilor și efectul asupra problemei de mediu;

-    monitorizarea problemei de mediu, a efectelor acțiunilor prin măsurarea, urmărirea și evaluarea rezultatelor în vederea obținerii feedback-ului necesar revizuirii și actualizării planului;

-    elaborarea matricei pentru monitorizarea și evaluarea stadiului îndeplinirii măsurilor cuprinse în plan în vederea raportării periodice la autoritatea pentru protecția mediu;

-    elementele principale ale matricilor vor fi: acțiune/termen, responsabili de implementare/realizare acțiuni, programul de monitorizare (acțiune, termen, indicatorul monitorizat, responsabilii de monitorizare a acțiunilor, organismul căruia îi raportează);

-    metodologia de elaborare a planului de monitorizare și instrucțiuni pentru implementarea și utilizarea acestuia;

-    informarea periodică pe baza rapoartelor de monitorizare.


Pe baza rapoartelor de monitorizare periodice, PMB va informa atât instituțiile interesate, cât și comunitatea municipiului București asupra progresului realizat privind implementarea planului.







Responsabil/responsabili

Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția de Mediu

Indicator de monitorizare a progreselor

Elaborare Ghid pentru monitorizarea Planului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București

Data de începere

2018

______________________.. . ;•_)

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

Costuri implementare/surse de finanțare

Măsura N.26

Implementarea Ghidului pentru monitc ratarea Pl^pțrfoTîSț^rat de Calitate 'a-Aeruîurîn-MunfcrpItrfeâK^^^i^^^-^^^' a-r,.,

Tip măsură

Tehnică/administrativă

Descriere măsură

Stabilirea echipei respon^Wtejrenfrîfrnonitorizarea planului.

Instruirea echipei în Utilizarea Ghidului pentru monitorizarea planului și în elaborarea rapoartelor de monitorizare periodice.

înființarea unui compartiment în cadrul Direcției de Mediu pentru monitorizarea/raportarea implementării măsurilor adoptate în Planul Integrat de Calitate a Aerului și Planul de Menținere a Calității Aerului în Municipiul București, precum și pentru participarea în grupurile de lucru pentru elaborarea ghidurilor.

Responsabil/responsabili

Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția de Mediu

Indicator de monitorizare a progreselor

Elemente specifice activității echipei de monitorizare

Data de începere

2019

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

-

Costuri implementare/surse de finanțare

Buget local







\r



Măsura N.27


Tip măsură


Tehnică /administrativa


Descriere măsură



Interzicerea accesului autovehiculelor care"nu respectă o anumită normă de poluare (de exemplu, EuroX). Z^nere cu nivel scăzut de emisii pot fi zone rezidențiale. în căzuîzonelor rezidențiale este necesar acceptul riveranilor care pot fi nevoiți a-și schimba autoturismele.


Formularea propunerilor din partea PMB/ PS1-6 de instituire a ZSE.

Acțiuni de conștientizare a cetățenilor privind reducerea emisiilor poluante.

Organizarea dezbaterii publice privind instituirea ZSE.

Desemnarea ZSE și elaborarea regulamentului pentru instituirea ZSE.


Definitivarea prin adoptarea H.C.G.M.B. a instituirii ZSE și delimitarea limitelor.


Responsabil/responsabili


Includerea în PUG a ZSE.

Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția Generală Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Direcția de Mediu


PS 1 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 1 - Biroul de Mediu - Poliția Locală Sector 1

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 - Poliție Locală Sector 2

PS 3 -Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 -Compartimentul Politici și Strategii de Mediu

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală de Poliție Locală

PS 6 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sectar.Direcția Generală de Poliție Locală Sector 6


Indicator de monitorizare a progreselor

Data de începere


Număr de ZSE instituite


Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

Costuri implementare/surse de finanțare


Termen mediu (<5ani)


130 mii lei / an - buget local






/O


Măsura N.28

Dei

per

ularea și dezvoltârea prâgfarrfe truclă-dkiie-care.auaxQena.jate

lor de oferirea facilităților terase verzi^---^?7

Tip măsură

Tehnică /administrativă

Economică/fiscală    //

Descriere măsură

Pe modelul implementajzprin HJSr&.M.B. 115/2011, referitor la investiția în acoperișur'<ve«i7^oate fi continuată dezvoltarea unui proiect asemănător de amenajare de terase verzi.

Acest proiect reprezintă o soluție de extindere a spațiului verde, cu mențiunea că prin terasa verde trebuie să se înțeleagă un procent cât mai mare din suprafața totală a terasei care să fie acoperită cu gazon/vegetație/frunziș. Fie se poate implementa prin finanțare integrală din bugetul local al PMB și oferire de facilități ulterioare pentru întreținere, fie prin stimularea cu facilități fiscale de amenajare și întreținere în regie proprie.

Responsabil/responsabili

Aparatul de specialitate al Primarului General, respectiv Direcția de Mediu

Indicator de monitorizare a progreselor

nr. terase și suprafața totală a acestora

Unitate de măsură indicator

-

Data de începere

-

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

Termen mediu (<5ani)

Costuri implementare/surse de finanțare

-





Măsura N.29


Grad ridicat dle ocupare â autoturismelor


Tip măsură



Descriere măsură


Stimularea/conștientizarea popiftațîei să utilizeze anumite rute (benzi - de ex. banda pentru transport public) numai dacă sunt minim 4 persoane în autoturism.

Pe aceste rute, semnalizate cu indicatorul acces interzis cu excepția autoturismelor care transportă cel puțin 4 persoane, se vor aplica amenzi în cazul nerespectării indicatorului de circulație.


Responsabil/responsabili


PS 1 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 1 - Direcția Generală Impozite și Taxe Locale Sector 1

PS 2 - Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 2 - Poliția Locală Sector 2

PS 3 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 3 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 3

PS 4 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 4 - Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4

- Instituția în subordinea Consiliului Local Sector 4 - Direcția Mobilitate Urbană

PS 5 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 5 - Direcția Generală de Poliție Locală

PS 6 - Aparatul de specialitate al primarului sectorului 6 - Direcția Relații Publice și Informare - Serviciul Relații cu Mass-Media

Instituția publică de interes local în subordinea Primarului General, respectiv DGPLCMB.

BPR-B


Indicator de monitorizare a progreselor


Data de începere


Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare


Costuri implementare/surse de finanțare






Măsura N.30

Obligarea proprietarilor de impbîle și terenuri de a menține curățenia în fața proprietățilaeler'Șîemițerea de amenzi în cazul,' nerespectării    -

Tip măsură

Tehnică /administrativă

Descriere măsură

Este reglementată prin Ordonanța 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale și prin H.C.G.M.B. 120/30.06.2010, modificată prin H.C.G.M.B 181/18.05.2017 privind aprobarea normelor de salubrizare și igienizare ale municipiului București. Controlul punerii în aplicare a responsabilității proprietarilor/ asociațiilor de locatari, magazine, etc. pentru menținerea curățeniei în jurul imobilelor și a terenurilor aferente.

Responsabil/responsabili

Instituția publică de interes local în subordinea Primarului General, respectiv DGPLCMB.

Indicator de monitorizare a progreselor

nr. amenzi aplicate pentru nerespectare/nr.controale/nr. Procese Verbale de Constatare și Sancționare a Contravențiilor (PVCSC), valoare amenzi

Data de începere

-

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

-

Costuri implementare/surse

- ------------ -- ----- ----- --------------

de finanțare

Măsura N.31

Corelarea Planului de Calîtâre~a'~Ap?fttîtr^^    București cu

proiectele/programele derulate du-tfnp3cfasupra calității aerului

Tip măsură

Tehnică /administrativă

Descriere măsură

Asigurarea integrării proiectelor/programelor din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 Regiunea București -- Ilfov, pe măsura implementării acestora, în Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București în vederea revizuirii acestuia

Responsabil/responsabili

Compania municipală prestatoare de servicii de administrare a domeniului public/utilitate publică cu acționariat majoritar/unic Municipiul București, respectiv Compania Municipală Managementul Transportului București S.A.

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-llfov pentru care Municipiul București prin Primarul

General exercită președenția.

METROREX, CNAIR

Indicator de monitorizare a progreselor

Data de începere

-

Data de finalizare / Data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare

-

Costuri implementare/surse de finanțare

-







Anexa III


Acord în vederea implementării măsurilor din Planul Integrat de calitate a aerului (P.I.C.A.) în municipiul București în perioada 2018-2022




PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘT


Administrator Public



ROMÂNIA


APROB

PRIMAR GENERAL


ACORD IN VEDEREA IMPLEMENTĂRII MASURIL DIN PLANUL INTEGRAT DE CALITATE A AERULUI (P.l.C.A)

ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI ÎN PERIOADA 2018-2022

în conformitate cu prevederile Direclivei 2008/50/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului și un aer mai curat pentru Europa, Primăria Municipiului București a finalizat Planul Integral de Calitate a Aerului in Municipiul București - PICA și Plănui de Menținere a Calității Aerului în Municipiul București - PMCA.

După avizarea planurilor de calitate a aerului de către autoritatea teritorială de protecția mediului și de Centrul de Evaluare a Calității Aerului - CECA din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, acestea vor li supuse aprobării Consiliului General al Municipiului București.

Conform cerințelor Comisiei Europene transpuse prin HG nr. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului, planul de calitate a aerului mciude precizarea clară a asumării responsabilităților de implementare pentru fiecare măsură.

Responsabilitatea implementării măsurilor de îmbunătățire a calității aerului cuprinse in Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București, așa cum sunt postate pe site-ul Primăriei Municipiului București, la adresa: http://www.omb.ro/ institutii/primaria»d;rectii/directia mediu/ planuri de calitate aer/docs/oropune'e p!an integrat calitate aer buc/propunere plan integral

calitate aer buc.pdt. revine după cum urmează:

DIRECȚIA TRANSPORTURI

Măsura 1.4 - Implementarea proiectelor de gestionare a traficului și mobilității urbane

(Mașter Plan General pentru Transport Urban și Mașter Plan de Mobilitate Urbană)

Măsura 1.10 - Realizarea de facilități park & ride la stațiile cheie de transport public și stații de transport inter-modale trer/autobuz/metrou

Măsura 1.12 - Creșterea ponderii utilizării transportului electric public de suprafață prin modernizarea/reabilitarea/extinderea rețelei de transport

Măsura 1.14 - Gestionarea traficului în zona centrală a Municipiului București



Măsura 1.7 - Amenajarea de căi proprii de circulație pentru bicjmete ( zonele de agrement

Măsura 1.8 - Introducerea unui sistem de transport public cu biciclete (crearea de stații de închiriere, parcări, achiziționarea de biciclete pentru utilizare de către public)

Măsura V.2 - Continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor instituționale Măsura N.9 - Dezvoltarea zonelor pietonaje    ........

DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE LOCALĂ Șl CONTROL A

MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Măsura N.6 - Extinderea regimului obligatoriu de plata a parcărilor la nivelul întregului teritoriu al municipiului București coroborat cu aplicarea unor sancțiuni complementare pentru staționarea neregulamentarâ (similar zonei centrale)

Măsura N.14 - Inventarierea și reducerea suprafețelor de terenuri supuse eroziunii eoliene Măsura N.18 - Salubrizarea urbană - Gestionarea salubrizării șantierelor Măsura N.19 - Eliminarea deșeurilor stradale provenite din dejecții animale Măsura N.20 - Interzicerea arderii deșeurilor vegelale și a celor menajere în curțile proprii/

terenuri private

Măsura N.21 - Elaborare ghid de bune practici pentru managementul calității aerului în perimetrele șanlierelor de construcții

Măsura N.22 - Elaborarea unui plan de gestionare a calității aerului la nivelul fiecărui șantier ce urmează a fi deschis, având la bază ghidul de bune practici

Măsura N.23 - Elaborarea planurilor penlru activitatea de control a șantierelor de construcții Măsura N.29 - Grad ridicai de ocupare a autoturismelor

Măsura N.30 - Obligarea proprietarilor de imobile și terenuri de a menține curățenia în fața proprietăților Ier și emiterea de amenzi în căzui nerespeciării

DIRECȚIA GENERALĂ URBANISM Șl AMENAJAREA TERITORIULUI

Măsura N.7 - Realizarea de parcări subterane cu număr suficient de locuri pentru noite clădiri rezidențiale sau de birouri;

Măsura N.27 - Identificarea "zonelor cu nivel scăzut de emisie'' - ZSE;

DIRECȚIA INFORMATICĂ

Măsura N.3 - Implicarea cetățenilor în respectarea unor bune practici privind fenomenul de poluare a aerului la nivel urban;

Măsura N.24 - Site WEB - Șantiere de construcții - Managementul activităților de construcții/ lucrărilor urbane mai noi sau mai vechi ale primăriilor

DIRECȚIA PATRIMONIU

Măsura N.14 - Inventarierea șl reducerea suprafețelor de terenun supuse eroziunii eoliene DIRECȚIA UTILITĂȚI PUBLICE

Măsura 1.13 - Salubrizarea urbană - salubrizarea străzilor

Măsura N.16 - Promovarea și utilizarea de surse regenerabile,verzi de energie Măsura N.17 - Reducerea consumului de combustibili solizi și lichizi


DIRECȚIA ADMINISTRATIVĂ

Măsura N.10 - Modernizare parc aLto persoana juridice și instituții

DIRECȚIA DE MEDIU

Măsura 1.9 - Inițierea unui program de achiziție biciclete pentru public


Măsura N.1 - Conștientizarea populației cu privire la nivelul real al cal tații aeruj; asupra sănătății umane

Măsura N.2 • Informarea și avertizarea cetățenilor privind calitateaaerutai Măsura N.3 - Implicarea cetățenilor in respeclarea unor bune practici privind fenomenul de poluare a aerului la nivel urban

Măsura N.4 - Creșterea capacității și eficienței autorităților în controfe! măsurilor aplicate

Măsura N.10 - Modernizare parc auto persoane juridice și instituții

Măsura N.13 • Reîmpădurirea pe anumite porțiuni din jurul Bucureștiului

Măsura N.14 - Inventarierea și reducerea suprafețelor de terenuri supuse eroziunii eoliene

Măsura N.15 - Identificarea și implementarea măsurilor de reducere a cantilății de particule în

suspensie de pe terenurile supuse eroziunii eoliene Măsura N.21 - Elaborare ghid de bune practici pentru managementul călității aerului în

perimetrele șantierelor de construcții

Măsura N.22 - Elaborarea unui plan de gestionare a calității aerului la nivelul fiecărui șantier ce urmează a fi deschis, având ia bază ghidul de bune practici

Măsura N.24 - Site WEB - Șantiere de construcții - Managementul activităților de construcții/ lucrărilor urbane mai noi sau mai vechi ale primăriilor

Măsura N.2S - Elaborarea unui Ghid pentru monitorizarea Planului Integra: de Calitate a Aerului în Municipiul București

Măsura N.26 • Implementarea Ghidului pentru monitorizarea Planului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București

Măsura N.28 - Derularea si dezvoltarea programelor de oferire a facilităților pentru clădirile care au amenajate terase verzi

ADMINISTRAȚIA STRĂZILOR

Măsura 1.2 - Realizarea de benzi unice dedicate transportului public și vehiculelor de intervenție pentru arterele pe care există trasee de transport public

Măsura I. 3 - Gestionarea traficului

Măsura I. 6 - Modernizarea și extinderea (acolo unde este posibil) arterelor de circulație Măsura I. 7 - Amenajarea de căi proprii de circulație pentru biciclete (benzi, piste) Măsura 1.14 - Gestionarea traficului în zona centrală a Municipiului București

COMPANIA MUNICIPALĂ STRĂZI, PODURI Șl PASAJE BUCUREȘTI S.A

Măsura 1.2 - Realizarea de benzi unice dedicate transportului public și vehiculelor de intervenție pentru arterele pe care există trasee de transport public

Măsura 1.6 - Modernizarea și extinderea (acolo unde este posibil) arterelor de circulație Măsura 1.7 - Amenajarea de căi proprii de circulație pentru biciclete (piste, benzi), inclusiv

în zonele de agrement

COMPANIA MUNICIPALĂ MANAGEMENTUL TRAFICULUI BUCUREȘTI S.A. Măsura 1.3 - Gestionarea traficului

Măsura 1.14 - Gestionarea traficului în zona centrală a Municipiului București


COMPANIA MUNICIPALĂ PARKING BUCUREȘTI S.A. /    \ ,

Măsura 1.14 - Gestionarea traficului în zona centrală a MunieițJiuIui București

Măsura N.6 - Extinderea regimului obligatoriu de plată a parcărilor la nivelul întregului teritoriu al municipiului București coroborat cu aplicarea unor sancțiuni complementare pentru staționarea neregulamentară (similar zonei centrate)

Măsura N.11 • Stimularea achiziționării mașinilor hibrid sau electrice

ADMINISTRAȚIA LACURI, PARCURI Și AGREMENT BUCUREȘTI

Măsura 11.1 - Extinderea suprafețelor de spații verzi prin renaturarea unor terenuri supuse eroziunii eoliene

Măsura lll.l - Conservarea, ameliorarea și extinderea spațiilor verzi publice

COMPANIA MUNICIPALĂ PARCURI Șl GRĂDINI BUCUREȘTI S.A.

Măsura 111.1 - Conservarea, ameliorarea și extinderea spațiilor verzi publice

ăsura N.14 - Invenlarierea și reducerea suprafețelor de terenuri supuse eroziunii eoliene

COMPANIA MUNICIPALĂ ÎNTREȚINEREA ARBORILOR Șl SPAȚIULUI

VERDE BUCUREȘTI S.A.

Măsura 111.1 - Conservarea, ameliorarea și extinderea spațiilor verzi publice

Măsura N.13 - Reimpădurirea pe anumite porțiuni din jurul Bucureștiulul

Măsura N.14 - Inventarierea și reducerea suprafețelor de terenuri supuse eroziunii eoliene

REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT BUCUREȘTI

Măsura 1.1 - îmbunătățirea calității transportului public. Promovarea utilizării transportului public Măsura N.3 - Implicarea cetățenilor in respectarea unor bune practici privind fenomenul de

poluare a aerului la nivel urban

Măsura N.8 - Facilități firmelor penlru stimularea transportului în comun al ar.gajaților

COMPANIA MUNICIPALĂ MANAGEMENTUL TRANSPORTULUI BUCUREȘTI S.A......

Măsura 1.14 - Gestionarea traficului in zona centrală a Municipiului București

Măsura N.31 - Corelarea Planului de Calitate a Aerului in Municipiul București cu proiectele/ programele derulate cu impact asupra calilății aerului

ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ PENTRU

TRANSPORT PUBLIC BUCUREȘTl-ILFOV

Măsura 1.14 - Gestionarea traficului în zona cenlrală a Municipiului București

Măsura N.31 - Corelarea Planului de Calitate a Aerului in Municipiul Bucureșli cu proiectele/ programele derulate cu impact asupra calității aerului

REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI TERMICE BUCUREȘTI

Măsura IV.1 - Continuarea modernizării centralelor termice de cvartal și dotarea acestora cu cazane cu arzătoare cu emisii reduse de poluanți

Măsura IV.2 - Eficientizarea consumului de energie termică prin reabilitarea rețelelor de distribuție primară și secundară a energiei termice

Măsura N.17 - Reducerea consumului de combustibili solizi și lichizi



COMPANIA MUNICIPALĂ ENERGETICA BUOTîîEȘTrSJC'

Măsura IV.1 - Continuarea modernizării centralelor termice de cvartal $ cazar.e cu arzătoare cu emisii reause de poiuanți

Măsura IV.2 - Eficientizarea consumul Ji de snerg« termică prin mat ’ita-sa rețslelar de dstrlbuție primam și secundară a energiei termice

Măsura N.17 - Reducerea consumu’ui de combustibili sol'zi și i'chizi

ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ TERMOENERGET1CĂ

BUCUREȘTI - ILFOV

Măsura IV.1 - Continuarea modernizării centralelor termice de cvartal șl dotarea acesiGra cu cazane cu arzătoare cu emisii reduse de poluanți

Măsura IV.2 - Eficientizarea consumului de energie termică prin reabilitarea rețelelor de d'stnbuție primară și secundară a energiei termice

Măsura N.17 - Peduoe'ea ccnsumu’ui de combustibili solizi și I chizi


DIRECȚIA DII


COMPANIA MUNICIPALA STRĂZI PODURI Șl țlRGÂUNAȘ PASAJE BUCUREȘTI

DIRECTOR GENERAypetre FOAM^E

v.Ts 7

DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE Li Șl CONTROL A MUNICIPIULUI BUi DIRECTOR GENERAL Ștefan \iĂS

' iun: "ia tu M    n)1

,1 un-r.t 51 jț'

?    „iU.M.»

}ALĂ URBANI8M#I ERrtORIULUl,




DIRECȚIA PATRIMONIU DIRECTOR EXECUTIV Marian'


DIRECȚIA âE.ME.R.AtĂ 50SVM'PdftLICE DIRECTOR â EM ețAL Cățăliq^fiUȘg^M




DIRECȚIA AOMINISTȘAgnPBȘf^^a^ DIRECTOR EXECUTI^DânieVCA&TĂ


.-:a



REGIA AUTONOMA DE TRANJȘ BUCUREȘTI DIRECTOR GENERAL A


DIRECȚIA DE MEOIU ''-'‘?i'i^

DIRECTOR EXECUTIV Simona-Mariana POPA TRANSPORTULUI BUCU, .    ^/DIRECTOR

/E>!


ASOCIAȚI

INTERCOl..........

PUBLIC BUKUREȘTI DIRECTOR BțECUTIV


ASOCIAȚIA DE-OEZVOLT INTERCOMUNITARĂ TERMOENEț BUCUREȘTI-ILFOV DIRECTOR EXECUTIV Adriana ^fto^ULAT