Hotărârea nr. 546/2018

HOTARAREnr. 546 din 2018-08-23 PRIVIND AVIZAREA STUDIULUI DE OPORTUNITATE SI A DOCUMENTATIEI DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE DELEGARE A GESTIUNII SERVICIULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA - ACTIVITATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI TERMICE, IN AREALUL DESERVIT DE ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA TERMOENERGETICA BUCURESTI - ILFOV




Consiliul General al Municipiului București ROMÂNIA

1    >    mirau tUaiXftuwpscM

MM

HOTĂRÂRE

privind avizarea studiului de oportunitate și a documentației de atribuire a contractului de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică - activitatea de producere a energiei termice, în arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară

Termoenergetică București - Ilfov



Având în vedere expunerea de motive a Primarului General al Municipiului București și raportul de specialitate al Direcției Generale Servicii Publice - Direcția Servicii Integrate nr. 374/14.08.2018;

Văzând raportul Comisiei pentru utilități publice nr. 20/22.08.2018 și raportul Comisiei juridice și de disciplină nr. 564/22.08.2018 din cadrul Consiliului General al Municipiului București;

Ținând cont de adresa Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov nr. 256/14.08.2018 înregistrată la Direcția Generală Servicii Publice cu nr. 373/14;08.2018 privind înaintarea studiului de oportunitate și a documentației de atribuire;

în conformitate cu prevederile:

-Legii nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, cu modificările și completările ulterioare;

-Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

-Hotărârii C.G.M.B. nr. 141/2017 privind costituirea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov;

-Hotărârii C.G.M.B. nr. 466/26.07.2018 privind acordarea mandatului special Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov;

în temeiul prevederilor art. 36, alin. (2) lit. d), alin. (6) lit. a) pct. 14 și art. 45, alin. (2) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI HOTĂRĂȘTE:

Art.1 Se avizează studiul de oportunitate, întocmit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov „Studiul de oportunitate privind modalitatea de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termică - activitatea de producere a energiei termice în arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov”, conform anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2 Se aprobă modalitatea de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termică termică - activitatea de producere a energiei termice în arealul deservit de Asociația

de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov, prin gestiune directă.


B-dul Regina Eiisabeta nr. 47, cod poștal 050013, sector 511


Art.3 (1) Se avizează proiectul de contract de delegare a serviciului ptJblicxfe alimentare cu energie termică termică - activitatea de producere a energiei termice în arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov și cele 7 anexe ale acestuia, respectiv:

-Regulamentul serviciului public de alimentare cu energie termică - anexa nr. 1 la contract;

-Caietul de sarcini al activității de producer și furnizare - anexa nr. 2 la contract;

-Inventarul bunurilor proprietate publică, concesionate delegatului pe întreaga durată a contractului - anexa nr. 3 la contract, se va aproba după efectuarea inventarierii;

-Procesul-verbal de predare-primire a bunurilor proprietate publică - anexa nr. 4 la contract;

-Lista indicativă a bunurilor de preluare - anexa nr. 5 la contract;

-Indicatorii de performanță - anexa nr. 6 la contract;

-Programul de investiții - anexa nr. 7 la contract

(2) Proiectul de contract și anexele acestuia constituie anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.4 (1) Se împuternicește Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov ca împreună cu Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice - RADET și Compania Municipală Energetica București S.A. să inventarieze bunurile proprietate publică și private aferente infrastructurii serviciului - activitatea de producer și furnizare a energiei termice, în arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov.

(2) Lista bunurilor menționate la alin. (1) se constituie ca anexa nr. 3 la contractual de delegare.

Art.5 Se împuternicește Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică Bucrești - Ilfov să stabilească, în condițiile legii, nivelul redevenței în baza listei bunurilor stabilite la art. 4.

Art.6 Direcțiile din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General al Municipiului București, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov, Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice - RADET și Compania Municipală Energetica București S.A. vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Această hotărâre a fost adoptată în Municipiului București din data de 23.08.2018


ședința ordinară a Consiliului General al




București, 23.08.20 Nr. 546

B-dul Regina Elisabeta nr. 47, cod poștal 050013, sector 5 București, România; tel.: 021305 55 00; www.pmb.ro

Pag 2


Anexa 1




STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND


MODALITATEA DE GESTIUNE A SERVICIULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ -ACTIVITATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI TERMICE ÎN AREALUL DESERVIT DE ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ TERMOENERGETICĂ BUCUREȘTI-ILFOV


ABREVIERI


)RM CU ORIGINALUL





o'

AMRSP

Autoritatea Municipală de Reglementard-a-SerViciilor Public^

ANRSC

Autoritatea Națională pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare de utilități publice

ANRE

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei

CGMB

Consiliul General al Municipiului București

CMEB

Compania Municipală Energetică București

HG

Hotărâre de Guvern

OG

Ordonanță de Guvern

ONRC

Oficiul Național al Registrului Comerțului

OUG

Ordonanță de Urgență a Guvernului

PMB

Primăria Municipiului București

PMB-DUP

Primăria Municipiului București -Direcția de Utilități Publice

UAT

Unitate Administrativ-Teritorială

CT

Centrală termică

CTZ

Centrală termică de zonă

SACET

Sistem de alimentare centralizată cu energie termică

SIEG

Servicii de interes economic general

CAF

Cazan de apă fierbinte

AMC

Aparate de măsură și control

CLU

Combustibil lichid ușor

SRM

Stație de reglare și măsură gaze naturale

SRA

Stație electrică de Racord Adânc subterană

ACC

Apă caldă de consum

Energie Termică - Activitatea de producere a encrgiei'twntrtrîrTarealul deservit de^Așoci^ția de Lkwîlturv Irirrcem uni tară Termoencreeticfl BucurestMIfov    0 »/

CUPRINS    CONFORM CU ORIGINALUL

1. Considerații generale privind activitatea de producere a energiei tfi-mu-p

2.    Situația actuală a producerii energiei termice în arealul deservit de Asociația de

Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov............................................................9

3.    Descrierea activităților de producere a energiei termice la CT Casa Presei și Centrale

Termice de Cvartal..........................................................................................................................20

Instalații și activități principale în cadrul CT Casa Presei și Centrale Termice de Cvartal..........24

Situația juridică a CT Casa Presei.............................................................................................31

Motive de ordin economico-financiar, social și de mediu care justifică realizarea activității......33

6.1    Motive de ordin economic și financiar...................................................................................33

6.2    Motive de mediu....................................................................................................................36

6.3. Motive de ordin social..........................................................................................................44

7.    Justificarea din punct de vedere legal a modalității de gestiune a activității de producere a

energiei termice...............................................................................................................................44

7.1    Rolul SIEG în economia națională și europeană.....................................................................44

7.2    Opțiuni de gestiune a activității de producere a energiei termice..........................................48

8.    Investiții necesare.....................................................................................................................58

8.1 Implementarea cogenerării de înaltă eficiență....................................................................58

8.2. Alte investiții preconizate..................................................................................................64

9.    Condiții de licențiere a operatorului..........................................................................................64

10

11

12

13


Durata estimată a contractului...............................................................................................66

Nivelul redevenței.................................................................................................................67

Termenele previzibile pentru realizarea procedurii de încheiere a contractului......................68

Matricea riscurilor pentru gestiunea directă a activității de producere a energiei

termice în arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov................................................................................................................................68



Precizări    _

A.    Autorii subliniază în mod expres că prezentul studiu are ca ofrirt-ttioar gestiunea activității de producere și furnizare a energiei termice în arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică Bucurcști-Ilfov.

B.    Apreciem că studiul de oportunitate va putea produce efecte doar dacă vor fi îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

1.    Va exista un acord scris al administratorului judiciar al RADET privind predarea obiectivului CTZ "Casa Presei” și/sau a altor obiective aferente activități de producere a energiei termice către UAT a Municipiului București.

2.    Compania Municipală Energetica București SA se va autosusține financiar prin producerea de energie termică, fără să beneficieze de compensații de la bugetul local al municipiului București

C.    Dacă condițiile de mai sus vor fi îndeplinite cumulativ, Compania Municipală Energetica București va trebui să-și desfășoare activitatea în conformitate cu următoarele principii economice și sociale:

•    operatorul care va presta activitatea de producere a energiei termice trebuie să exercite un management performant și va funcționa în condiții de profitabilitate, fără a beneficia de compensații pentru realizarea acestei activități și asigurând o sursă financiară suplimentară de alimentare a bugetului local;

•    realizarea profitului va trebui să se facă în condițiile unei fundamentări corecte a tarifelor pentru serviciile și lucrările prestate, bazate pe costuri dimensionate economic și pe o marjă de profit cuprinsă între 3% și 5% din costuri;

•    tarifele practicate trebuie să fie competitive și accesibile, fundamentate în baza principiului de recuperare integrală a costurilor și al principiului “poluatorul plătește", în condițiile prestării unui serviciu de calitate care să asigure satisfacția clienților;

•    condițiile de realizare a profitului trebuie să fie reflectate prin criteriile de performanță globală (economice, sociale și de mediu) stabilite de AGA și prin indicatorii de performanță care vor fi asumați de Consiliul de Administrație al companiei și de echipa managerială, prin contractul de mandat al directorului generat.





Prezentul studiu de oportunitate are ca obiect demonstrarea oportunității soluției de gestiune a activităților de producere și furnizare a energiei termice ce face parte din serviciul public de alimentare cu energie termică a energiei termice (inclusiv în cogenerare) pentru alimentarea cu energie termică în sistem centralizat a utilizatorilor, denumită în continuare activitatea de producere a energiei termice, înființat și organizat la nivelul Asociației de Dezvoltare Intercomunitarâ Termoenergetică B ucurești-llfov.

Până în 2020, UE dorește să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20%, să sporească ponderea energiei regenerabile ia cel puțin 20% din consum și să realizeze economii de energie de 20% sau mai mult. Toate țările UE trebuie să obțină, de asemenea, o cotă de 10% din energia regenerabilă în sectorul transporturilor. Prin atingerea acestor obiective, UE poate contribui la combaterea schimbărilor climatice și a poluării aerului, la scăderea dependenței de combustibilii fosili străini și la menținerea energiei la prețuri accesibile pentru consumatori și întreprinderi.

Directiva UE privind eficiența energetică din anul 2012 stabilește un set de măsuri obligatorii pentru a ajuta UE să atingă obiectivul său de eficiență energetică de 20% până în anul 2020. în conformitate cu directiva, toate țările UE trebuie să utilizeze mai eficient energia în toate etapele lanțului energetic: de la producător la consumatorul final.

La 30 noiembrie 2016, Comisia Europeană a propus actualizarea Directivei privind eficiența energetică, cu un nou obiectiv de 30% pentru eficiența energetică, corespunzător anului 2030. Sunt stabilite și măsurile concrete de implementare a directivei pentru a se asigura că noul obiectiv va fi îndeplinit (https:/''ec.europa.eu.'energv/node,'79 ).

Noile măsuri aplicabile la nivel național trebuie să asigure economii importante de energie atât pentru consumatori, cât și pentru industrie. De exemplu:

• obținerea unor economii noi în fiecare an (din 2014 până la 31 decembrie 2020) de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali ale tuturor distribuitorilor de energie sau ale tuturor furnizorilor de





Studiu de oportunitate privind modalitatea de gestiune a Serviciul Energie Termică - Activitatea de producere a energiei t CrmTce in focalul d ---DjraillaixlAliraî^

_ ntare Cu it e Asociația de


energie ca volum1;

economia de energie de 1,5% pe an poate fi realizată și prin alte mijloace, cum ar fi îmbunătățirea eficienței sistemelor de încălzire și izolarea termică a clădirilor;

•    sectorul public din țările UE ar trebui să utilizeze și să achiziționeze imobile, produse și servicii eficiente din punct de vedere energetic;

•    statele membre garantează că, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale, consumatorii finali de energie electrică, gaze naturale, încălzire centralizată, răcire centralizată și apă caldă menajeră sunt dotați cu contoare individuale care reflectă consumul real de energie al consumatorilor finali și care furnizează informații despre timpul efectiv de utilizare;

•    realizarea auditurilor energetice pentru identificarea modalităților de reducere a consumurilor;

•    monitorizarea nivelurilor de eficiență în noile capacități de generare a energiei.

în acest sens, sprijinirea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităților și creșterea ponderii acestora în ansamblul pieței energiei termice reprezintă un obiectiv major al Uniunii Europene2.

Noua directivă europeană în domeniul energiei extinde domeniul de aplicare și înlocuiește dispozițiile esențiale ale Directivei 2004/8/CE privind promovarea cogenerării. Astfel, potrivit art.14 alin (2) din Directiva 2012/27ZUE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006'32/CE {Text cu relevanță pentru Spațiul Economic European, "Statele membre adoptă politici care să încurajeze luarea in considerare la nivel local și regional a potențialului de utilizare a sistemelor ejiciente de încălzire și răcire, in special a celor care utilizează cogenerarea cu randament ridicat. Se va ține seama de potențialul de dezvoltare a piețelor locale și regionale de căldură.").

Cogenerarea de înaltă eficiență presupune ca producția în cogenerare să asigure realizarea


\\ ■    j' .    ’ t ■■■/

unor economii de energie primară de cel puțin 10% față...je v,l,srik de referință ale

producției separate de energie electrică și energie termică

CONFORM CU ORIGINALUL


In plus, promovarea sistemelor de producere în cogendraiE-cnuslitu+e-wuir drn'"sol jțiile benefice pentru proiecția mediului, respectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Centralele în cogenerare pot atinge niveluri de eficiență energetică de aproximativ 90%, astfel că se pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu până la 250 milioane de tone până în anul 2020 (la nivelul Europei). Acest obiectiv se poate atinge prin producerea energiei în cogenerare care, față de producerea energiei termice și electrice în surse separate, are avantaje fundamentale, constând în reducerea emisiilor poluante (NOx, SOx, pulberi) și a emisiilor de CCb reduse.

De asemenea, prin utilizarea cogenerării de înaltă eficiență, crește gradul de securitate în aprovizionarea cu energie prin diversificarea surselor de producere și a resurselor energetice primare utilizate, conducând la reducerea dependenței de importurile de resurse primare și creșterea siguranței energetice ale unei țări. Totodată, aceste tehnologii sunt noi, competitive, curate, mature din punct de vedere tehnologic și economic, având o eficiență ridicată în utilizarea combustibililor.

Spre deosebire de centralele electrice clasice (în condensare), unde doar 33% din energia primară este transformată în energie electrică, în cazul centralelor de cogenerare de înaltă eficiență, prin combinarea celor 2 procese (producerea simultană de energie electrică și termică), rezultă o transformare de până la 90% a energiei primare.

Producerea separată de energic:


Producerea combinată (în cogenerare) de energie:

Sursa: http://www.sistemecogenerare.ro/continut/tehnologii-cogenerare

Figura 1 Schema de comparafie a eficientei procesului de producere a energiei termice



pită eficiență permite reducerea consumurilor de materii




prime și energie în procesul de producție a energiei electrice și termice.concomitt ifiQNfORM CU ORIGIN/ reducerea emisiilor poluante. Sistemele de alimentare centralizată cu energie termidă-drrr

România intră în competiție directă cu alte variante de încălzire prezente pe piața de energie termică, cum ar fi: încălzirea individuală cu cazane pe bază de gaze naturale sau lemn, încălzirea colectivă cu centrală termică de scară sau de bloc/clădire, cu cazane pe bază de gaze naturale. Aceste soluții alternative de alimentare cu energie termică, instalate în număr mare în zonele dens locuite, constituie însă o sursă semnificativă de poluare a zonelor de locuit, cu efecte grave asupra sănătății populației și a poluării mediului. Aceasta datorită faptului că nu au dotări corespunzătoare pentru reținerea emisiilor de NOx, eliminând gazele de ardere Ia mică înălțime, de cele mai multe ori direct prin conducte ce străpung pereții apartamentelor de bloc.

2. Situația actuală a producerii energiei termice în arealul acoperit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-IIfov

în prezent, producția de energie termică din municipiul București este asigurată de șase centrale electrice de termoficare (C.E.T.), o centrală termică de zonă (CT Casa Presei) și 47 centrale termice de cvartal (C.T.V.), care aparțin următorilor operatori:

4- Societatea Electroccntrale București S.A. (ELCEN) deține, prin sucursala sa din București, un număr de patru centrale electrice de termoficare (C.E.T.), respectiv: București Sud, București Vest, Progresul și Grozăvești. ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din municipiul București și asigură, prin sucursala sa din București, cca. 90% din consumul populației;

4- Societatea Vest Energo S.A. deține o centrală electrică de termoficare (C.E.T.), respectiv Vest Energo, alimentată cu gaze naturale. Centrala are o putere instalată de 4 MW și o capacitate termică instalată de 20 Gcal/h. Alimentează cu energie termică cartierele Militari și Drumul Taberei;

4. Societatea CET Grivița S.R.L. deține o centrală electrică de termoficare (C.E.T.) ;

4 Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București (R.A.D.E.T.) deține în

administrare o centrală termică de zonă (C.T.), respectiv Casa Presei Libere și cele 47 centrale termice de cvartal (C.T.V.), respectiv: CT Agronomie, CT Băneasa I, CT Băneasa 2, CT Aleea Trandafirilor, CT Barbu Văcărescu, CT Dimitrov Al, CT


in


18 A, CT Dunărea, CT Mărășești 11, CT Garaj, CT Luterană, CT Magheru-7,-CT Desișului, CT Eroilor 1, CT Eroilor 2, CT Mărășești 3, CT Mărășești 6, CT Mărășești 9 -10, CT Republicii, CT Scala, CT Știrbei Vodă, CT Turturele, CT Turn Palat, CT Victoriei, CT Bucur, CT Direcție, CT Baciului, CT Cap. Bălan, CT Depou Ferentari, CT Ferentari 72, CT Ferentari Școală, CT Păunașul Codrilor, CT Pavel Constantin, CT Stoian Militaru, CT Sălaj, CT Viilor, CT Vistea, CT Mozart, CT Protopopescu, Gemenii 1 și Gemenii 2. Sursele de căldură din cadrul sistemului de alimentare centralizată cu energie termică asigură 4% prin centrale termice de cvartal.

C0,UwCU0WGWAtU'


CET București Sud

Centrala termoelectrică București Sud este amplasată pe strada Releului nr. 2B, sector 3, București.

CTE București Sud din cadrul Electrocentrale București a fost pusă în funcțiune în 1964.

Este cea mai mare centrală de acest tip din România și chiar din sud-estul Europei, având o putere electrică instalată de 500 MW și o putere termică instalată de 1350 Gcal/h (750 Gcal/h în instalațiile de bază și 600 Gcal/h în instalațiile de vârf).

Puterea termică și electrică sunt asigurate de patru grupuri cazan-turbină și două blocuri cazan-turbină. Cele patru grupuri au patru cazane tip TGM 84 de 420 t/h și patru turbogeneratoare dintre care două sunt de tipul VPT 50-3 și VPT 50-4 de 50 MW fiecare, iar două de tipul VT 100-1, de 100 MW fiecare. Cele două blocuri sunt formate din două cazane tip TLMACE de 525 t/h fiecare și două turbogeneratoare tip Skoda de 125 MW fiecare. Energia termică este produsă în regim de vârf cu șase cazane cu apă fierbinte, dintre care patru sunt de tip CAF 4 și două de tip 8M. cu sarcina termică de 100 Gcal/h fiecare. Instalațiile de bază și de vârf funcționează pe gaze naturale și păcură.

Energia termică este livrată consumatorilor prin intermediul a trei magistrale (exploatate de RADET), de regulă pentru următoarele zone:

•    Magistrala k Șulea-Placare, zona industrială Anticorozivul, Bd. Nicolae Grigorescu, Bd. Liviu Rebreanu, Tomis, Iancului, Baicului Fântânica, Socului, Colentina, Delfinului, Policlinica Titan, Muncii, Vatra Luminoasă, Pantelimon, D-na Ghica, Fundeni, Lacul Tei, Institutul de Construcții, 17-18 Petricani, Cosmos, Vergului, Pantelimon, Balta Albă, Granitul, zona Faur,

•    Magistrala Ik. Fizicienilor, Dristor, Tomis, Mihai Bravu, Matei Voievod, Șulea Nord, Cățelu, C. Brâncuși, Vaselor, Avrig, Aversa, Mecanică Fină, Bucur Q(bor, Teiul Doamnei, Ramuri Tei, Ștefan cel Mare, Policlinica Dr. Grozovici;


cu .ut5'"'1, C»

a*/




1 \

Studiu de oportunitate privind modalitatea de gestiune a ȘerViciulu yPubliț de Alimentare.cu Energie Termică - Activitatea de producere a energiei termiceînaireand deservit de Asociația de --Dezvoltare Intercomunitară Tcrmoencrgetică Bucuresti-llfov


pNFORM CU ORIGINALUL


•    Magistrala III: Bercerri Oltenița, Oltenița Nord, Mărășești, Unirea, Theodor Speranții, Călărași, Labirint, Foișor, Serele Leoser.

Energia electrică este livrată Sistemului Energetic Național prin intermediul transformatoarelor de grup de 80 MVA, 125 MVA, 170 MVA.

CET Progresu

Centrala termoelectrică Progresu este amplasată în zona de sud a Bucureștiului, pe strada Pogoanelor nr. IA, sector 4, București.

CTE Progresu a fost pusă în funcțiune în 1987. Puterea electrică instalată a CTE Progresu este de 200 MW, iar cea termică este de 750 Gcal/h (din care 450 Gcal/h în instalațiile de bază și 300 Gcal/h în instalațiile de vârf). Atât puterea electrică cât și cea termică sunt asigurate de patru turbogeneratoare de 50 MW fiecare, două de tip DSL 50-1 (cu condensație și priză de termoficare) și două de tip DKUL 50-1, respectiv patru cazane energetice cu abur CR 1737 de producție românească de 420 t/h fiecare.

Necesarul de energie termică este asigurat și cu ajutorul a trei CAF-uri de tip 8M de 100 Gcal/h fiecare. Instalațiile de bază funcționează pe gaze naturale și păcură, iar instalațiile de vârf funcționează doar pe păcură.

Energia termică este livrată consumatorilor prin intermediul a două magistrale (exploatate de RADET), de regulă pentru următoarele zone:

•    Magistrala Ferentari: Ferentari, Vulcan, Parcul Tineretului, Rahova, Sălaj, Amurgului, Crizantemelor;

•    Magistrala Berceni: Nițu Vasile, Brâncoveanu, zonele I, II, IV și V Berceni, Oltenița Placare, Giurgiu Farado, platforma 1MGB.

Sursa de apă potabilă o reprezintă rețeaua de apă potabilă orășenescă, iar cea de apă brută pentru instalația de tratare și apă de răcire o reprezintă râul Argeș.

Evacuarea energiei în Sistemul Energetic se realizează printr-o stație electrică de 110 kV, de tip interior, ce face legătura cu rețeaua de 110 kV prin 4 linii electrice aeriene (Jilava I, 2 și IMGB 1, 2) cu capacitatea totală de evacuare de cca.400 MW. Pentru alimentarea

consumatorilor interni (servicii generale) direct din Sistemul Energetic, CTE Progresu

/O - —

dispune de 2 transformatoare de

25 MVA.


Grozăvești este amplasată pe strada Splaiul Independenței nr. 229,


CTERMOENERGET1CA|

~ bucurești    c

i.    .    î

ILFOV

sector 6, București.

CTE Grozăvești a fost înființată în anul 1912, fiind una dintre primele de acest tip din țară, însă, începând chiar din 1889, funcționa Uzina hidraulîco-electrîcă Grozăvești transformată îr 1902 în Uzina electrică a instalațiilor de la Bragadiru.

în prezent, puterea electrică instalată a CTE Grozăvești este de 100 MW, iar cea termică dc 584 Gcal/h (184 Gcal/h în instalațiile de bază, respectiv 400 Gcal/h în instalațiile de vârf).

Atât puterea termică cât și cea electrică sunt asigurate de două grupuri turbogeneratoare tip VT-50-1 cu condensație și priză de termoficare de 50 MW și două cazane cu abur supraîncălzit de 210 t/h (tip 1BZKG), respectiv 420 t/h (tip TGM84). Necesarul de energie termică este asigurat și cu ajutorul a șase agregate energetice de vârf, din care două sunt retrase din exploatare. Agregatele disponibile sunt patru cazane de apă fierbinte (CAF-uri), trei de tip PTVM, modernizate și unul tip 4, de 100 Gcal/h fiecare. Instalațiile de bază și vârf funcționează pe gaze naturale și păcură.

Energia termică este livrată consumatorilor prin intermediul a două magistrale (exploatate de RADET), de regulă pentru următoarele zone:

•    Magistrala Grivifa: Gara de Nord, Grivița, N. Titulescu, Plevnei, lancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Circului, Dinamo, Pipera, Aviației, Galvani Tei, Perla, Dorobanți;

•    Magistrala Rahova: Rahova, Mărgeanului, Centrul Civic, Panduri, Palatul Parlamentului până la P5A.

Evacuarea energiei în Sistemul Energetic se realizează printr-o stație electrică de 110 kV, de tip interior, ce face legătura cu rețeaua de 110 kV prin 6 linii electrice subterane, cu capacitatea totală de cca 450 MW.

Pentru alimentarea consumatorilor interni (servicii generale) direct din Sistemul Energetic, CTE Grozăvești dispune de 2 transformatoare de 25 MVA.

Sursa de apă pentru instalațiile de tratare o reprezintă apa potabilă din rețeaua orășenească, iar cea de apă de răcire o reprezintă râul Argeș.

CET București Vest

Centrala termoelectrică București Vest este amplasată pe bulevardul Timișoara nr. 106, sector 6, București.

CTE București Vest a fost pusă în funcțiune în anul 1972, fiind a patra centrală care intră în componența Electrocentrale București.

Puterea electrică instalată a CTE București Vest 1196 Gcal/h (496 Gcal/h în instalațiile de bază


e de 436,25 MW, iar cea termică este de


iJov


Studiu de oportunitate privind modalitatea de gestiune a Serviwalni Pufalte-de Alimentare cu' Energic Termică - Activitatea de producere a energiei termice în arealul deservit de Asociația de ---Dezvoltare Intcrcomunitară Termoencreetica Bucuresti-llfov


Atât puterea termică cât și cea electrică sunt asigurate de două turbogeneratoare de 125 MW. Fiecare, tip Skoda, cu condensație și priză de termoficare și două cazane de abur tip TLMACE de 525 t/h, funcționarea Fiind de tip bloc cazan-turbină, precum și de o centrală cu ciclu combinat ce are în componență o turbină cu gaze GE de 135,6 MW, un cazan recuperator cu ardere suplimentară și o turbină cu abur tip Skoda de 60 MW.

Energia termică este produsă în regim de vârf cu ajutorul a șapte instalații de vârf, dintre care cinci CAF-uri sunt de tip 4 de 100 Gcal/h și două sunt tip 8A, modernizate. Instalațiile de bază și de vârf funcționează pe gaze naturale, păcură și, dacă este cazul, pe combustibil lichid special (combustibil de rezervă pentru centrala cu ciclu combinat).

Energia termică este livrată consumatorilor prin intermediul a două magistrale (exploatate de RADET), de regulă pentru următoarele zone:

•    Magistrala I: Drumul Taberei, Giulești, Crângași;

•    Magistrala //: Militari, Politehnica până la CS6 Leu, Valea Cascadelor.

Sursa de apă brută este râul Argeș, stația Roșu, iar legătura cu Sistemul Energetic Național se face prin șapte linii electrice racordate la stația electrică de 110 kV.

CET Vest Energo SA

CET Vest Energo este o centrală de cogenerare concepută și proiectată de la început pentru alimentarea cu căldură a consumatorilor urbani.

în prezent, proFiluI centralei este alcătuit din următoarele echipamente principale:

■ Motoare cu ardere internă:

-    2 x 3,045 MW - tip JMS 620 GS N.LC - motoarele cu ardere internă au o stare bună de funcționare, fiind puse în funcțiune în anul 2011;

-    2 x 4,034 MW - tip JMS 624 GS N.LC - motoarele cu ardere internă au o stare bună de funcționare, fiind puse în funcțiune în anul 2011;

-    2 x 4,401 MW - tip JMS 624 GS N.LC-HO2 - motoarele cu ardere internă au o stare bună de funcționare, fiind puse în funcțiune în anul 2014.

• Cazane de apă fierbinte;

-    I x 10 Gcal/h - tip ICI CALDAIE - cazanul de apă Fierbinte este în stare bună de funcționare, fiind pus în funcțiune în anul 2011;

-1x2 Gcal/h - tip ICI CALDAIE - cazanul de apă fierbinte este în stare bună de funcționare, fiind pus în funcțiune în anul 2011;


CET Gri vița

CET Grivița este o centrală de cogenerare, concepută și proiectată inițial în scopul alimentări cu căldură a consumatorilor urbani și industriali, consumatorii urbani reprezentând consumu de căldură majoritar. în prezent, consumul de căldură sub formă de abur este numai pentri serviciile proprii termice ale centralei.

Configurația actuală a centralei s-a dezvoltat etapizat începând cu anul 1965.

în prezent, profilul centralei este alcătuit din următoarele echipamente principale:

•    Cazane de abur:

-    3 x 25 t/h (35 bar; 435 OC) - tip CCT-SR.L - cazanele de abur sunt cu circulație forțată, cazanele sunt în stare bună de funcționare, fiind puse în funcțiune în 1999-2000;

-    1 x 40 t/h (35 bar; 435 OC) - tip EKO IMG SA - cazanul de abur este cu circulație forțată, cazanul este în stare bună de funcționare, Fiind pus în funcțiune în anul 2008.

•    Turbine cu abur:

-    I x 5,4 MW - tip AKL5,4 - turbina cu abur este cu contrapresiune Ia 1,25 bar, turbina este în stare bună de funcționare, fiind pusă în funcțiune în anul 2009;

u (jONFORM CU ORIGINALUL


-1x6 MW - tip AKSR-6 - turbina cu abur este cu contrapresiune reglabilă între 3,92 și 7,85 bar, echipamentul are un grad avansat de uzură fizică și morală, fiind pus în funcțiune în anul 1965.

Centrala Termică Casa Presei Libere

întreaga capacitate de producție a CT Casa Presei folosește gazul natural pe post de combustibil primar, combustibilul de rezervă în situații de urgență fiind combustibil lichid, așa cum e prevăzut de regulamentele aplicabile.

CT Casa Presei are o putere instalată de 80 Gcal/h și poate livra (conform studiului de regim hidraulic) agent termic pe timp de iarnă 60 Gcal/h și 30 Gcal/h pe timp de vară.

Centrala Termică Casa Presei a furnizat în anul 2017 o cantitate de energie termică de 145.911 Gcal/an, tarif aprobat în anul 2017 fiind de 176,23 lei/Gcal.

Alimentarea cu energie termică a marilor consumatori se face prin trei rețele de termoficare magistrale, după cum urmează:

• Magistrala 2xDn400 - "Pajura", care alimentează cu apă fierbinte sistemul de termoficare din cartierul Pajura și o parte a sistemului de termoficare din cartierul



•    Magistrala 2xDn400 - "Flora", care alimentează cu apă fierbinte sistemul-<ie termoficare din complexul expozițional, ansamblul de locuințe Popișteanu, piața Chibrit, cartier 1 Mai, Bucureștii Noi - aproximativ 15.500 apartamente;

•    Magistrala 2xDn250, care alimentează cu apă fierbinte complexul poligrafic "Casa Presei Libere".

Aproximativ 5% din energia termică produsă în CTZ este furnizată direct către trei consumatori aflați în vecinătate (MECAPOL, PRO EDITURA, SA1F1 - SADT), restul din energia termică produsă fiind livrată în rețeaua de transport.

Centralele Termice De Cvartal

Cele 47 de CT de cvartal sunt situate în vecinătatea consumatorilor pe care îi deservesc (în unele cazuri în subsolul clădirii). Acestea furnizează energie termică prin rețele secundare. Centralele termice au fost puse în funcțiune între 1955 și 1982. Capacitatea termică combinată a acestora este de 232,7 Gcal/oră. în total, există 194 de cazane de apă caldă, cu capacități de la 0,4 la 2,5 Gcal/oră. Fiecare CT conține între 1 și 8 cazane de apă caldă, care furnizează apă caldă pentru încălzirea spațiilor (cu parametrii 90/75°C) și pentru consum menajer (având temperatura de 60°C).

Cele 47 de centrale termice (CT) operate de RADET alimentează cu energie termică un număr de 19.152 apartamente.

Din cele 47 de CT, 35 CT au fost modernizate. Aceste CT sunt echipate cu acvatubulare cu trei drumuri de gaze de ardere de tip Garîonni Naval, Viessmann și De Dietrich și instalații de ardere -arzătoare Baltur în două trepte și modulate de tip Weishaupt și Cuenod - instalații de generație mult mai nouă; de asemenea o parte cazane din centralele termice sunt echipate cu pompe cu turație variabilă.

Din cele 35 centrale termice numai la 18 s-au modernizat și rețelele termice aferente cu conducte preizolate. Restul de 12 centrale termice sunt nemodemizate și sunt echipate cu instalații depășite tehnic (cazane tip Metalica echipate cu arzătoare atmosferice Șeitan-Marsi).

Din cantitatea totală de energie termică, în anul 2017 RADET București a produs și vândut prin Centralele Termice de cvartal (în număr de 47 în funcțiune la acea dată), o cantitate de energie termică de peste !30.000GcaI.


Studiu de oportunitate privind modalitatea de gestiune a


tic do Alimentare cu


Energic Termică - Activitatea de producere a energiei termice în arealul deservit de Asociația de .     Dezvoltare Inlcrcom uni tară Iermoc nemet ic ă Bucurcsti-lifov


în tabelul 1 de mai jos se prezintă structura cantităților de energie termică cumpărată și-produsă de RADET București în perioada 2011-2017.

Tabelul 1. Structura cantităților de energie termică cumpărată și produsă în perioada 2011- 2017

2011 2012


2013


2014


2015



Pondere energie termici compilată tn total cantitate eumpirati ți produși

93,20%

93,64%

93,30%

93,56%

93,98%

94,20%

94,46%

Pondere energic termicii

produși de RADET în total

6.80%

6,36%

6,7094

6,44%

6.02%

5,80%

5,54%

639%

cantitate cumpărați ți

produși

- ;

100,009 b

100.009 b

100.00%

100,00%

100.00%

100,009b

100,00%

100,00%

Pondere energie termici de

100,00%

100,00%

100,00%

100,00%

100,00%

100,00%

100,00%

100,00%

la producător în total

cantitate cumpărați r

Elcctroccntralc București

95,98%

95,15%

94,87%

94,36%

93,82%

93,63%

94,07%

94,63%

CET Grivipt

1,81%

2,51%

2,75%

2,67%

2,67%

2,96%

2,62%

2,57%

Vest Encrgo

2,21%

2,34%

2.39%

2,97%

3,50%

3,40%

3,31%

2,80%

Pondere energic termica

100,00%

100,00%

100,00%

100,00%

100,00%

100,00%

100,00%

100,00%

produs! de RADET pe surse

(Gcal):

centrate termice

48,25%

50,58%

46,91%

4637%

48,91%

47,14%

49,89%

48,15%

cvartal

CTZ Casa Presei pentru

51,75%

49,42%

53,09%

53,73%

51,09%

52,86%

50,11% j

51,85%

termoficare


Cea mai mare parte a energiei termice furnizată de RADET București este cumpărată (93,61%) (conform Tabelului 1 de mai sus) și numai 6,39% este produsă de RADET. în structura cantităților de energie termică cumpărată de la producători, ELCEN București ocupă o pondere medie de 94,63% (conform tabelului 2 de mai jos).


Evoluția prețurilor pentru energia te acoperit de Asociația de Dezvolți


intrată în sistemul de termoficare din arealul ercomunitară Termoenergetică București-llfov





Ci,' de Alimdijt? te cu tn ifâeÂsocfoți a de

L -    * C T< m ,


o

O


poate fi regăsită în tabelul 2 de mai jos. La momentul ianuarie 2017, pr<Xvc§O3&*l W

avea prețurile mai ridicate în raport cu ceilalți furnizori. Acest aspect a fost mbârficat prin

deciziile ANRE din iunie 2017, astfel că la momentul actual Vest Energo S.A este

producătorul cu prețul cel mai ridicat.

Tabel 2. Evoluția prețurilor pentru energia termică furnizată

O

33

S

O

c

o

2

țn

z

>


Categorii de consumatori

Perioada

Prețul de producție reglemwuaL—I

(lei/Gcal, fără TVA)

I

ELCEN-S.E.B.

casnic

01.02.2013-31.12.2013

166,18

non-casnic

208,96

casnic

01.01.2014-31.12.2014

168,81

non-casnic

212,64

casnic

01.01.2015-31.12.2015

186,07

non-casnic

216,70

casnic

01.01.2016-31.12.2016

179,55

non-casnic

220,90

toți consumatorii

30.06.2017 - prezent

193,57

Societatea Vest Energo S.A.

casnic

01.02.2013-31.12.2013

163,04

non-casnic

205,82

casnic

01.01.2014-31.12.2014

169,81

non-casnic

213,64

casnic

01.01.2015-31.12.2015

182,23

non-casnic

211,44

casnic

01.01.2014-31.12.2014

169,04

non-casnic

212,87

casnic

01.01.2015-31.12.2015

185,36

non-casnic

215,99

casnic

01.01.2016-31.12.2016

178,80

non-casnic

220,14

toți consumatorii

30.06.2017 - prezent

194,81

Casa Presei Libere

toți consumatorii

L    .........

0L01.2007-30.10.2007

/ \t

146,38

01.11.200^1^ .-2008

154,77



.,A>,

no'"'’




Iii


uiPublhifl^ Aliiaeiiiârcmi


o

O

z

-n

O

33


Categorii de consumatori


Perioada


Prețul de producfîFrcglement|it (leî/Gcal, fără TVA)


c:

<3


14.11.2008-11.02.2010


12.02.2010-11.08.2011


12.08.2011-31.12.2016


28.09.2017 - prezent


Centrale Termice


176,40


176,40


176,40


176,23


toți consumatorii


28.09.2017 - prezent


334,05

(tarif producere, transport și distribuție)


I____...

Sursa: AMRSP -Documentație pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, Obiectivul Strategic 7.2, actualizat


Astfel, operaționalizarea unei companii municipale al cărei obiect de activitate este reprezentat de producerea energiei electrice și termice, servicii energetice și de mentenanță, este un obiectiv deosebit de important pentru unitățile administrativ-teritoriale din arealul acoperit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov.

Aproximativ 5% din energia termică produsă în prezent de CT Casa Presei este furnizată direct către trei operatorii economici aflați în vecinătate, restul energiei termice produsă fiind livrată în rețeaua de transport a serviciului de alimentare cu energie termică a municipiului București, în vederea asigurării energie termice a consumatorilor din zonă.


Tabel 3 - Situația economică a CT Casa Presei în perioada 2014-2016

Specificație

U.M.

2014

2015

2016

I Venituri din vânzarea energiei termice, din

mii

care:

iei/an

33.982,39

30.697,41

28.002,72

>    vândut în RT - RADET - venit

mii

intern

leî/an

31.896,59

28.457,86

25.716,13

>    vândut consumatorilor racordați

mii

direct la sursă

lei/an

2.085,80

2.239,55

2.286,59

2 Alte venituri

71,69

11,04

8,32


Venituri totale





Studiu de oportunitate privind modalitatea de gefeWH'd-'^țSeWtcfuîuțJ Energie Termică - Activitatea de producere a enei giei termice în




vcțmi.iiy Hnctcuutuimara Ltuuuu

lei/an

Cheltuieli totale de producție    mii

lei/an

Cantitate vândută    Gcal.

tcrmrinw PHtui t

34.054,07

32.754,91

191.923

30.708,45    28.011,04

28.915,89    27.266,55

173.703    158328

Sursa: Adresa de răspuns a RADET București înregistrată s

ubnr. 1850/2.08

.2017 la adr

esa

AMRSP înregistrată sub nr. 1763 / 24.07.2017

Costul unei Gcal produse în CT Casa Presei (conform tabelului 4 de mai jos) cuprinde în

plus față de costul de producție (costuri directe și costu

ri indirecte de p

roducție ale centralei),

costuri determinate de:

- decontarea prestațiilor interne ale activităților supo

rt (auto/utilaje,

verificări

instalații și

echipamente electrice, etc.);

- repartizarea cheltuielilor generale ale RADET asupra

energiei termice produse d

in CT.

- Tabel 4 - Istoricul cheltuielilor anuale de prod

ucțic CT Casa

Presei, mii

Ici/an

Nr.    Specificație

2014

2015

2016

1    Cheltuieli variabile

29.784,68

26.046,59

24.661,71

Combustibil tehnologic, din care: **

27.906,14

23.978,68

22.690,82

gaze naturale

27.906,14

23.978,68

22.690,82

Energie electrică achiziționată din SLN ***

915,98

957,38

935,51

Apă

962,55

1.110,53

1.035,39

brută

873,53

1.001,08

869,23

evacuată la canalizare

84,87

104,33

159,73

taxă municipală apă uzată

4,16

5,12

6,43

2    Costuri fixe

2.970,23

2.86931

2.604,83

Consum materiale (inclusiv obiecte de inventar)

183,55

140,22

151,46

Reparații

1,04

2,97

-

Amortizări

427,10

426,97

251,67

RedevcnțS/chirii

83,33

83,20

84,23

Salarii și contribuții

1.727,8!

1.669,83

1.606,14

Alte cheltuieli de personal (cheltuieli sociale, tichete)

105,01

103,55

118,18

Serv icii executate de terți

26,48

22,53

17,67

Cheltuieli de mediu (inclusiv GES-EUA)

346,05

360,58

317,90

Alte cheltuieli fixe (taxe, comisioane, contribuții)

3,51

5,64

3,77

Cheltuieli cu impozite și taxe (clădiri, teren, construcții speciale)    A

66,36

53,81

53,81

Cheltuieli totale de producție (1+2) ““ ,    / \

32.754,91

28.915,89

27.266,55


***) sunt incluse accizele și certificatele verzi

Sursa: Adresa de răspuns a RADETBucurești înregistrată sir AMRSP nr. 1763 / 24.07.2017

Conform situațiilor de venituri și cheltuieli prezen
rezultă că, activitatea centralei este profitabilă, ceea ce demonstrează capacitatea ei
viitoare de autofinanțare.

3. Descrierea activității de producere a energiei termice la CT Casa Presei și Centrale Termice de Cvartal

Producerea energiei termice reprezintă activitatea organizată prin care se realizează, în instalațiile din centralele termice sau din centralele electrice în cogenerare, agent termic sub formă de abur, apă fierbinte sau apă caldă, agent termic care este necesar asigurării încălzirii și preparării apei calde de consum pentru locuințe, instituții publice, agenți economici, etc., sau pentru procesele tehnologice pentru utilizatorii de tip industrial. Producerea energiei termice presupune realizarea a două mari grupe de activități:

•    exploatarea instalațiilor de producere a energiei termice pentru livrarea agentului termic;

•    proiectarea, executarea, recepționarea, exploatarea și întreținerea instalațiilor din sistemul de producere a energiei termice.

Activitatea de producere a energiei termice constă în realizarea următoarelor:

•    exploatarea instalațiilor de producere racordate la sistemele de transport, distribuție sau la instalațiile utilizatorului, astfel încât să nu inducă în sistem fenomene perturbatoare peste limitele admise de prescripțiile tehnice în vigoare;

•    livrarea energiei termice în rețelele de transport, de distribuție sau în instalațiile utilizatorului, potrivit standardelor și/sau normelor tehnice în vigoare și contractelor încheiate, precum și controlul calitativ și cantitativ al acestor parametri;

•    dispecerizarea;



producere a energiei termice :

•    monitorizarea sistematică a comportării echipamentelor, construcțiilor;

•    întreținerea echipamentelor energetice și a construcții IoQHFORM ’

•    planificarea reparațiilor capitale, realizarea operativă—șr^eficientă a reviziilor/reparațiilor curente;

•    reabilitarea și retehnologizarea unităților de producere a energiei termice, pentru asigurarea creșterii eficienței în exploatarea acestora, încadrării în normele naționale privind emisiile poluante și a asigurării calității energiei termice;

•    măsurarea energiei termice produsă /livrată, precum și exploatarea, întreținerea, repararea și verificarea contoarelor de energie termică, în conformitate cu cerințele normelor și a reglementările metrologice;

•    reglarea furnizării energiei termice în funcție de graficul de sarcină convenit de comun acord cu utilizatorii.

Detalierea grupelor majore de activități

a. Producție, transport și distribuție energie termică !a CT Casa Presei

întreaga capacitate de producție a CT Casa Presei folosește gazul natural pe post de combustibil primar, combustibilul de rezervă în situații de urgență fiind combustibil lichid, așa cum e prevăzut de regulamentele aplicabile.

CT Casa Presei are o putere instalată de 80 Gcal/h și poate livra (conform studiului de regim hidraulic) agent termic pe timp de iarnă 60 Gcal/h și 30 Gcal/h pe timp de vară.

In ultimii ani CT Casa Presei a furnizat între 145,000 și 200.000 Gcal/an la un tarif aprobat în anul 2008 de 176,4 lei/Gcal și reactualizat în 2017 la 176,23 lei/Gcal.

Alimentarea cu energie termică a marilor consumatori se face prin trei rețele de termoficare magistrale, după cum urmează:

> Magistrala 2xDn400 - "Pajura", care alimentează cu apă fierbinte sistemul de termoficare din cartierul Pajura și o parte a sistemului de termoficare din cartierul Bucureștii Noi - aproximativ 3.000 apartamente;

>    Magistrala 2xDn400 - "Flora", care alimentează cu apă fierbinte sistemul de termoficare din complexul expozițional, ansamblul de locuințe Popișteanu, piața Chibrit, cartier 1 Mai, BucureștiLNok- aproximativ 15.500 apartamente;


Presei Libere".

Energia termică produsă în CTZ este furnizată direct către trei consumatori aproximativ 5%, din restul din energia termică produsă fiind livrată în rețea


b. Producfie, transport și distribuție energie termică la CTde Cvai iSPNFQRM CU ORIGINALUL

întreaga capacitate de producție a CT de Cvartal folosește gazul natural pe pcwt-de-eembttstibih--—

Capacitatea totală instalată în centralele termice de cvartal este de 232.7 Gcal/h (270.58 MWt).

Din punct de vedere al destinației cazanelor, capacitatea totală instalată este distribuită astfel:

>    126,9 Gcal/h (147,55 MWt) în cazane pentru încălzire;

>    55,04 Gcal/h (64 MWt) în cazane pentru apă caldă de consum;

>    50,49 Gcal/h (58.71 MWt) în cazane pentru apă caldă de consum și încălzire.

Cazanele instalate în centrale sunt preponderent cazane de apă caldă, de fabricație Dietrich,

Garioni, Viessmann și Metalica, care funcționează cu gaz natural.

Regimul de temperaturi la care acestea funcționează în prezent este 95/75° C; în cadrul proiectelor de modernizare s-a realizat modernizarea a 35 de centrale termice, ce s-au derulat etapizat din 1996 până in prezent.

Centralele modernizate sunt echipate cu cazane clasice de tip Dietrich, Viessman și Garioni.

Centralele nemodernizate sunt echipate cu cazane tip Metalica, puse în funcțiune în perioada 1958-1975.

CT de Cvartal au furnizat o cantitate anuală de energie termică ce a variat între 130.000-H 70.000 Gcal/an, la un preț de 334,05Iei/Gcal, aprobat în anul 2017.

Cazanele de apă caldă

în prezent, există două categorii de cazane instalate în centralele termice de cvartal:

-    cazane vechi tip Metalica, puse în funcțiune în perioada 1958 1975;

-    cazane noi de tip Viessmann, Dietrich, Garioni Naval instalate în perioada 1997 -2009.

Schimbătoarele de căldură pentru apa caldă de cAnsum sunt cu plăci, puse în funcțiune în perioada 1997-2008.    jJj

Pompele    vv

-    centralele reabilitate cu cazane noi sunt echipate cu pompe de tip WILLO sau Grundfos;

-    centralele cu cazane vechi tip Metalica sunt echipate cu pompe de fabric

românească existente pe piață la momentul punerii în funcțiune. _    /*<?*"*'    k


Rețeaua termică aferentă Centralelor Termice de Cvartal Sistemul de conducte

Sistemul de conducte cuprinde circuite pentru apă caldă de consum, circujte^nțry^a; recirculată și pentru încălzire.

Pe toate circuitele sunt prevăzute armături de închidere ce folosesc la limitarea avariilor. Conductele care alcătuiesc circuitul secundar de încălzire sunt din oțel cu izolație clasică sau oțel preizolat, iar cele pentru apă caldă și recirculație sunt din oțel galvanizat cu izolație clasică sau PEX preizolat.

Traseul secundar aferent centralelor termice de cvartal au lungimi de maximum 7.004 m și diametre cuprinse între I5mm și 250mm pentru rețeaua de încălzire, respectiv de 20tnm și 150mm pentru rețeaua de apă caldă de consum.

Lungimea totală a traseului secundar aferent centralelor termice (CT) este de 49,97 km, iar lungimea totală a conductelor aferente, montate în sistem de 4 fire, este de 199,87 km.

Vechimea conductelor este următoarea:

mai puțin de 10 ani: 17,65 km (8,8 %);

-    între 10 și 20 ani: 58,37 km (29,2%);

-    între 20 și 25 ani: 7,07 km (3,5 %);

-    peste 25 ani: 116,78 km (58,4%).

c. Activități de întreținere, reparații și mentenanță rețele energetice

Reprezintă ansamblul de operații și acțiuni executate pentru asigurarea continuității proceselor de producere, transport și distribuție a energiei termice în condiții tehnico-economice și de siguranță corespunzătoare.

Aceste activități constau în executarea controlului curent, a manevrelor și a lucrărilor de întreținere curentă, astfel:

- întreținere curentă - ansamblul de operații de volum și complexitate reduse, eu caracter programat sau neprogramat, având /ârept scop menținerea în stare tehnică corespunzătoare a diferitelor subans$ fy#i ale instalațiilor energetice;



- mentenanța - ansamblul de operațiuni efectuate asupra unor echipamente și/sau instalații


care, fără modificarea tehnologiei inițiale, restabilesc starea tehnică și de efjc+ acestora la un nivel apropiat de cel avut la punerea în funcțiune;    ,

reparații - ansamblul de operațiuni pentru asigurarea continptățikxfț echipamentelor existente în vederea reducerii consumurilor specifice.

Obiectivul realizării acestor activități constă în creșterea siguranței în funcționare a instalațiilor.

d. Activități de monitorizare și planificare responsabilă a consumuh

Aceste activități constau în:    ------’

înregistrarea consumului de energie termică - cantitatea de căldură reținută de

utilizator din purtătorii de energie termică ca diferență între cantitatea de căldură primită și cea restituită;

monitorizarea distribuției de energie termică - activitatea de transmitere a energiei termice de la producător sau rețeaua de transport către utilizator, inclusiv transformarea parametrilor agentului termic, realizată prin utilizarea rețelelor termice de distribuție;

elaborarea și implementarea procedurii de analiză operativă și sistematică a tuturor evenimentelor nedorite care au loc în instalațiile energetice pentru asigurarea și creșterea fiabilității echipamentelor și schemelor tehnologice, îmbunătățirea activității de exploatare, întreținere și reparații și creșterea nivelului de pregătire și disciplină a personalului.

Prin realizarea acestor activități se urmărește creșterea eficienței energetice a sistemului pe întregul ciclu tehnologic al energiei termice, de Ia producere, transport, distribuție până la furnizarea și utilizarea acesteia, precum și asigurarea viabilității economice sustenabile a sistemului.

4. Instalații și activități principale în cadrul CT Casa Presei și Centrale Termice de Cvartal

a) Instalații și activități principale în cadrul CT Casa Presei

CT Casa Presei este o centrală termică care utilizează energia termică eliberată prin arderea

combustibililor fosili - gaze naturale sau CLU - pentru producerea de agent termic primar pentru încălzire și prepararea apei calde menajere.



Mihalache. O cantitate mică de energie termică este livrată unor consumatori, perse

juridice, din vecinătatea centralei.

Randamentul mediu al centralei este de 83%. Producția anuală de energie termic    CU ORIGINALI!

2017 a fost de 172.048 MWht/an, cu un consum specific de combustibil de 126,88,mc/MW.____ __

Mai jos sunt prezentate succint dotările de care centrala dispune în prezent.

Principalele obiecte de plan general:

Sala cazanelor de apă fierbinte (CAF), Sala cazane abur (CA), Camera de comandă, Stația de dedurizare, Laboratorul chimic;

Platforma tehnologică exterioară;

Depozitul de combustibil lichid, Rampa de descărcare CLU;

SRM;

SRA;

Pavilion administrativ, vestiare, platforma deșeuri.

Sala cazanelor de apă fierbinte

-    4 CAF-uri de câte 5 Gcal/h (etapa I: 2 cazane ECAF 5000 și 2 cazane C5D), reabilitate cu elemenți recuperați și reparați, înregistrând o durată de funcționare de peste 12 ani după reabilitare);

Caracteristicile principale ale celor 4 CAF-uri sunt:

-    CAF K2: tip ECAF 5000, acvatubular, 5 Gcal/h, 150/95°C, 16/3 bar, arzătoare OERTL1 IB350K(L) pe gaze/combustibil lichid, puterea nominală: 5.8 MW (an p.i.f. 1996); evacuează gazele de ardere în comun, prin coșul nr. 1;

-    CAF 3+4: tip C5D, ignitubular, 5 Gcal/h, I5O/95°C, 16/3 bar, arzătoare OERTLI IB350K(L)

pe gaze/combustibil lichid, puterea nominală: 5.8 MW (an p.i.f. 1994); nu au mai primit aviz de funcționare 1SCIR din 2008 deoarece nu mai sunt funcționale - defecte; evacuează gazele de ardere în comun, prin coșul nr. 2;

-    2 CAF-uri de câte 30 Gcal/h (etapa II), puse în funcțiune în Decembrie 2004;

Caracteristicile principale ale celor 2 CAF-uri sunt:

-    tip CCT HFWB acvatubular, 35 Gcal/h, 150/95°C, 16/3 bar, arzătoare Duoblock Burner DDG-EN pe gaze naturale, cu emisii reduse de NOX, puterea nominală: 35 MW; aceste CAF-uri, însumând o putere termică nominală de 70 MW, evacuează gazele de adere în comun prin coșul nr. 3 și formează o "Instalație mare de ardere nouă - tip III” (conf. art. 3 și art. 4 din Anexa 1 a HG nr. 541/2003, modificată și completată de HG nr. 322/2005);

-    electropompe adaos, avarie, circulație, recirculație;

-    instalație de pompare etapa II, pusă în funcțiune în 2004, formată din trei electropompe de circulație tip KSB, cu debit=425 mc/h, IjM 1/frnCA, P-2Q0LW;


-    electropompe de transvazare și pompare CLU (joasă / înaltă presiune);

-    instalații dizolvare Z dozare fosfat trisodic și sulfit de sodiu anhidru;

-    ventilatoare aer, exhaustoare.

Sala cazane abur

2 cazane de abur saturat, unul de 2 t/h, 8 bar, pentru servicii interne, pus în funcțiui^^â?^ în 2005 și celălalt de 8 t/h, 16 bar, destinat gospodăriei de combustibil lichid, in

conservare;    CONFORM CU ORIGINALUL

CA nr. 7 (2 t/h, I75°C, 8 bar), tip ABA, arzător OERTL1 OE-73.K, gaze/combustibil lichid, puterea nominală: 1,3 MW;    --—

pe


CA nr. 8 (8 t/h, 205°C, 16 bar) tip GPT 8000, arzător BALTUR TS2 GN - D, pe gaze/combustibil lichid, puterea nominală: 5,5 MW-în conservare;

CA 7+8 evacuează gazele de ardere in comun prin coșul nr. 4; electropompe apă brută, alimentare, răcire;

ventilatoare aer.

Camera de comandă - AMC;

tehnică de calcul; instalație de aer condiționat.

Stația dc dedurizare (amplasată pe teren închiriat)

Stația de dedurizare are în echipare 2 linii automate (p.i.f. 1996, RK 2004):

stație de dedurizare tip Kass 1 400 VM/DX, Q=15 m3Zh: 2 filtre Na-cationice, 2 vase dizolvatoare sare, 2 electrovalve, 2 centrale programare;

stație de dedurizare tip Vulcan RDTV-1250, Q~25 m’/h: 2 filtre Na-cationice, vas dizolvator sare, filtre apă brută, 2 ejcctoare saramură, centrală programare.

Laborator

balanță tehnică

1 buc.

conductometru

1 buc.

pH-metru

1 buc.

etuvă

1 buc.

distiiator

1 buc.

Platformă tehnologică exterioară rezervor de zi CLU;

degazor termic atmosferic 1,4 + 1,7 ata, capacitate max. de degazare: 20 m3/h; volum rezervor: 15 m3, pus în funcțiune în 2005; rezervor de apă adaos și incendiu V = 700 m3; stație pompe incendiu;

Rezervor apă dedurizată V « 200 m3; coș dispersie gaze arse nr. I (CAF 1*2); coș dispersie gaze arse nr. 2 (CAF 3*4); coș dispersie gaze arse nr. 3 (CAF 5*6); coș dispersie gaze arse nr. 4 (CA 7*8); turn de răcire și stație pompare apă recirculată; depozit combustibil lichid, compus din:

-    4 rezervoare subterane CLU cu cămine de control < 4 x 501);

-    2 rezervoare sitpralei\pțe montate in cuva de retenfie ( 2 x 20001);




Studiu dc oportunitate privind modalitatea de gestiune a Serviciului Public de Alimentare cu Energie Termică - Activitatea de producere a energici termice în arealul deservit dc Asociația dc acziflllnreJiilmtLnumdaâJI^nQ£n^cticâ Biicjir£ithUfQY


-    stafie subterană pompare CLU;

-    stafie pompare apă impurificată (nr. 2);

-    instalație spumă aeromecanică.

Rampă descărcare CLU

stație pompare: electropompe combustibil, drenaj, condens, rezervor condens, filb separator produse petroliere și instalație se parare-filtrare tip Cristal; stație pompare apă impurificată (nr. 1).

SRM (Stație de Reglare și Măsură gaze naturale) SRM subterană - dezafectată;

SRM supraterană (nouă).

SRA (Stație electrică de Racord Adânc subterană) - aparține ENEL

La limita de Nord a centralei se află stația electrică de transformare 10/0,4 kV (subterană, de racord adânc - SRA), dotată cu 2 transformatoare de 1600 kVA, răcite cu aer, din care se alimentează distriblocul centralei (tabloul general de alimentare al centralei).

Alimentarea CT Casa Presei cu energie electrică se face la tensiunea de 0,4 kV dintr-un tablou principal tip DISTR1BLOC modernizat, realizat din două secții de bare secționate în cuplă longitudinală cu instalație AAR pe cuplă.

b) Instalații și activități principale în cadrul CT de Cvartal

CT de Cvartal utilizează energia termică eliberată prin arderea combustibililor fosili - gaze naturale - pentru producerea de agent termic primar pentru încălzire și prepararea apei calde menajere.

în prezent, CT de Cvartal produc energie termică pentru 549 blocuri și imobile, 19.128 apartamente, 23 instituții publice, 243 agenți economici. Procentul de pierdere la centralele termice de cvartal a fost în 2017 de 10,54%. Producția anuală de energie termică în 2017 a fost de 167.755,33 MWh, cu un consum de 220.643,37 MWh combustibil (gaz natural) și 4.894,42 MWh energie electrică consumată. Mai jos sunt prezentate succint dotările de care dispun în prezent Centralele Termice de Cvartal.

Dotări pentru activitatea de producere a energiei termice - CT de Cvartal Instalațiile și echipamentele din C.T. sunt următoarele:

echipamente: cazane, butelii de egalizare presiune, schimbătoare de căldură pentru apa caldă de consum, pompe, acumulatoare de apă caldă de consum, instalații de expansiune, elemente de siguranță;

- conducte și armături;



evacuare gaze arse.

A.    Instalația pentru prepararea agentului termic de încălzire este compusa

-    cazane cu focar presurizat/depresurizat;

-    pompe de circulație apă caldă tur-retur cazane;

-    vane de amestec cu 3 căi, legate între turul și returul cazanelor;

-    coloana de egalizare presiune (butelie pentru egalizarea presiunii)


Acest echipament permite separarea regimului hidraulic din circuitul cazanelor de sistemul de distribuție a agentului termic de încălzire la consumatori.

-    pompe de circulație tur-retur rețea de distribuție

-    vane de amestec cu 3 căi montate în rețeaua de distribuție a agentului de

in?©?MCU ORIGINALUL,


B.    Instalația de preparare a apei calde de consum menajer este compusă din:

-    cazane;

-    vane cu 3 căi legate între turul și returul cazanului;

-    coloana de egalizare presiune (butelie pentru egalizarea presiunii);

-    pompe de circulație agent primar cazan ACC ;

-    pompa de circulație agent primar pentru preparare apă caldă de consum (între coloana de egalizare presiune și schimbătoare);

-    schimbătoare de căldură cu plăci pentru prepararea apei calde de consum.

Schimbătoarele de căldură sunt aparatele termice in care are loc transferul de căldură de la un agent termic primar la un agent termic secundar. Energia termică a agentului secundar este aceea care se utilizează ca apă caldă de consum. Schimbătoarele de căldură cu plăci sunt utilizate tot mai mult, datorită eficientei crescute a transferului de căldură (randament de 97 - 98%), a compactitătii (dimensiuni de gabarit cu mult mai reduse pentru un același flux de căldură transferat), precum și a întreținerii ușoare a acestora.

Schimbătorul de căldură cu plăci este compus dintr-un pachet de plăci profilate pentru a permite trecerea celor două lichide între care se va desfășură transferul de căldură. Grupul de plăci este asamblat intre 2 plăci de batiu și este strâns prin șuruburi de prindere.

Plăcile sunt prevăzute cu o garnitură care etanșează canalul și direefionează lichidele înspre canalele alternative.

Numărul de plăci pentru un schimbător de căldură se calculează funcție de sarcina termică a centralei termice.

-    rezervoare de acumulare apă caldă de consum

Sistemul de acumulare permite asigurarea necesarului de acc (la 55°C) fără a fi necesară pornirea cazanului.

-    vase de expansiune închise cu membrană;

-    pompa de alimentare a acumulatorului de apă caldă de consum;

-    pompa de recirculație a apei calde de consum;

-    pompa de ridicare a presiunii apei calde de consum;

Pompele de ridicare a presiunii se prevăd atunci când presiunea disponibilă a apei din re{eaua publică, în punctul de racord, este temporar sau permanent insuficientă pentru funcționarea la parametrii corespunzători la toți consumatorii.

Pompele de recirculație au rol de egalizare a temperaturii in întreaga refea de distribuție a apei calde de consum. Acestea sunt programate să funcționeze după un program orar prestabilit.

-    vana cu 3 căi montată în circuitul primar al schimbătoarelor;


C. Instalația dc preluare a expansiunii apei calde este compusă din:


- modul de preluare a expansiunii montat în circuitul instalației de încălzire Modulul este echipat cu:

-    rezervor de acumulare;

-    deversoare;

-    două filtre;

-    instalație de automatizare;

- pompe de adaos, cu clapete de sens unic și vane de izolare.

Menținerea presiunii în rețea se realizează prin absorbirea volumului suplimentar de apă, apărui datorită variațiilor de temperatură, prin rezervorul de stocare cu rupere de presiune, cu umplere automată, pompe și deversor. Dacă presiunea crește în rețeaua de încălzire și depășește valoarea maximă admisă, deversorul se deschide și permite trecerea apei în rezervor. Dacă temperatura scade sau rețeaua de distribuție a agentului termic are pierderi de apă, presiunea se va micșora sub valoarea admisibilă. în acest caz, prin intermediul regulatorului de presiune, intră în funcțiune o pompă sau două, în funcție de necesități, iar instalația se va umple cu agent termic până când se restabilește presiunea admisă.

vase de expansiune închise, cu membrana demontabilă, montate în circuitul cazanelor de preparare a apei calde de consum.

Expansiunea apei din instalația de preparare a apei calde de consum este preluată de vase închise cu membrana de cauciuc.

D.    Instalația dc dedurizare a apei este formată din stația de dedurizare a apei de adaos.

Stația de dedurizare este destinată obținerii apei dedurizate, cu program automat de regenerare și serviciu.

Utilizarea instalațiilor de dedurizare a apei previne formarea crustelor pe suprafețele de schimb de căldură ale schimbătoarelor. Stratul de rășină schimbătoare de ioni înlocuiește ionii de calciu și magneziu din apă cu toni de sodiu. Sărurile de sodiu nu contribuie !a formarea crustelor, chiar și în cazul temperaturilor ridicate.

Stafia de dedurizare are in componență un filtru mecanic, un rezervor pentru prepararea soluției de sare și două filtre ionice care se regenerează pe rând în regim automat.

Ciclul de regenerare cuprinde următoarele faze: afânare, aspirație saramură și spălare

lentă, spălare rapidă și reumplere cu apă a rezervorului de saramură.

în timp ce un filtru parcurge ciclul de regenerare, celălalt produce apă dedurizată.

E.    Instalații electrice dc forță și automatizare:

-    instalații de alimentare cu energie electrică;

-    tablou de forță și automatizare;

-    baterie de condensatori;

-    senzori de temperatură și presiune.

Sistemul de preparare agent termic pentru încălzire

Reglarea automată a parametrilor agentului termic de încălzire (temperatură și presiune) se face de către elementele de reglaj (robineți de reglaj și pompe cu turație variabilă) comandate


în funcție de temperatura exterioară și a diagramei de reglaj programată, temperatura agentului termic de încălzire este realizată prin :


introducerea sau scoaterea din funcțiune a cazanelor din cascadă;

amestecarea agentului tur și retur, prin intermediul vanelor automate cu 3

Menținerea temperaturii agentului termic retur la intrarea în cazane, la o valoare superioară valorii limită admise (min. 55°C) pentru evitarea condensării vaporilor de apă din gazele arse, se obține prin amestecul agentului tur și retur cu ajutorul vanelor de amestec cu 3 căî. Menținerea presiunii agentului termic de încălzire Ia o valoare prestabilită se face prin variația turației pompei de circulație. Controllerul, pe baza informației de presiune din instalație, comandă în sensul dorit variația turației pompei de circulație prin intermediul convertizorului de frecvență al pompei.


Sistemul de preparare ace cu acumulare

Reglarea automată a parametrilor apei calde de consum (temperatură și presiune) se face de către elementele de reglaj (robineți de reglaj și pompe cu turație variabilă) comandate de un "controller", pe baza informațiilor furnizate de senzorii de temperatură și presiune din instalație.

Temperatura setată (dorită) pentru acc este realizată prin:

introducerea sau scoaterea din funcțiune a cazanelor din cascadă;

- amestecarea agentului primar tur și retur, prin intermediul vanelor automate cu 3 căi.

Presiunea necesară a apei calde furnizate (valoarea prestabilită) este realizată prin variația turației pompei de ridicare a presiunii. Controllerul, pe baza informației de presiune din instalație, comandă în sensul dorit variația turației pompei de ridicare a presiunii prin intermediul convertizorului de frecvență al pompei.

Prepararea de apă caldă de consum se face în regim cu acumulare : dacă consumul instant de apă caldă este mai mic decât cantitatea preparată surplusul este acumulat în niște recîpienți închiși (vase de acumulare). Prepararea de apă caldă se oprește atunci când vasele sunt pline cu apă caldă și pornește când vasele sunt pline cu apă rece. Pomirea-oprirea sistemului de preparare este comandată de controller pe baza informațiilor de la senzorii dc temperatură



G. Instalația de alimentare cu gaze este compusă din:

-    conducta de alimentare cu gaz metan;

-    regulatoare de presiune cu filtru încorporat.


H. Instalațiile de contorizare au în componența lor următoarele:

-    stația de reglare și măsură pentru gaze naturale;

-    bucla de contorizare agent termic de încălzire pentru consumatori;

-    bucla de contorizare agent termic primar pentru preparare apă caldă de con^i<jQ^po_

-    bucla de contorizare apă caldă de consum recirculată;    j    ORIGINALUL ,

-    bucla de contorizare agent termic de încălzire pentru încălzirea CT.

I. Sistemul de conducte

Sistemul de conducte cuprinde circuite pentru apă caldă de consum, pentru apă recirculată și pentru încălzire.

Pe toate circuitele sunt prevăzute armături de închidere ce folosesc la limitarea avariilor. Conductele care alcătuiesc circuitul secundar de încălzire sunt din oțel cu izolație clasică sau oțel preizolat, iar cele pentru apă caldă și recirculație sunt din oțel galvanizat cu izolație clasică sau PEX preizolat.

J. Aparatură de măsură și control

- manometre, termometre, contor de energie termică, apometre, contor dc energie electrică, contor de gaze. Starea acestora este relativ bună.

5. Situația juridică a CT Casa Presei

Conform Adresei de răspuns a PMB - Direcfia Patrimoniu nr.2164 / 7.09.20] 7 la adresa AMRSP nr. 2090    29.08.2017 către PMB Direcția Patrimoniu, PMB Direcția

Juridică (solicitare informații referitoare la statutul juridic al CTZ Casa Presei):

Imobilul - «Clădire Centrale Termice Casa Presei Libere" figurează la poziția nr. 13433 în anexa Hotărârii C.G.M.B. nr. 186/08.05.2008, privind însușirea inventarului bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al Municipiului București, cu completările și modificările ulterioare.

Conform evidentelor deținute de Direcția Patrimoniu imobilul - Centrala Termica "Casa Presei Libere” aparține domeniului public al Municipiului București, înscris in Cartea Funciara nr. 269428.    A t





Conform HG 778/1994, Centrala Termică Casa Presei a fost alocată operatorului de termoficare din municipiul București prin transmiterea acesteia din administrarea


în administrarea RADET București,    _

CONFORM CU ORIGINALU

ART. 1

(1) Centrala termica "Casa presei libere


x_z________    ...... .......    . situata in imobilul

cuîesti nr. 1, sectorul 1, București, se transmite din administrarea Reî Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" de sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului in administrarea Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice București din subordinea Consiliului Local al Municipiului București.

(2)    Transmiterea se va face prin protocol de predare-primire, pe baza de bilanț, cu activul si pasivul existente la data transmiterii.

(3)    In baza protocolului se modifica in mod corespunzător patrimoniul celor doua regii autonome.

PMB, prin administratorul public, a solicitat un acord din partea ROMINSOLV S.P.R.L. -Administratorul judiciar al RADET București privind:

”(...) trecerea obiectivului CTZ Casa Presei din administrarea RADET București în administrarea Companiei Municipale Energetica București S.A., în vederea realizării investiției ‘‘Adoptarea cogenerăriî pentru CTZ Casa Presei", cu personalul actual aferent în vederea inițierii demersurilor administrative legale”.

RADET, prin adresa înregistrată la PMB nr. 6486/17.09.2017, informează că, nu se opune solicitării în condițiile achitării de către PMB a valorii investițiilor realizate în cadrul CT Casa Presei din surse proprii RADET.

Urmare adresei dvs nr 6229/07.09.2017 înregistrată la RADET cu nr 58493/08.09 2017 vă informân că RADET București, entitate aflată în msolvență, prin Romlnsolv S P R L nu se opune soluției propuse ce Primăria Municipiului București cu priv re la trecerea ob ectivu ui CTZ Casa Presei din administrarea RADET București în administra'ea/operarea Companiei Municipale Energetica București SA în vederea realizării investiției "Adoptarea cogenerârii pentru CTZ Casa Presei'' cu personalul necesar aferent în vederea inițierii demersurilor administrative legale.

Această preluare în administrare de către Companiei Municipale Energetica Bucureșt SA va fi condiționată de asumarea și plata contravalorii investiției efectuată din surse propr i RADET București in st mă de 2.823.439,26 lei, conform anexa.



ce se regăsesc în patrimoniul public al Primăriei, vă facem următoarele precizări:

-    activele care figurează in contabilitatea noastră în urma investițiilor regiei realizate în CT Casa Presei nu pot fi vândute. Ele apațin unor sisteme integrate fi nu pot funcționa independent, motiv pentru care considerăm că nu se impune efectuarea unei expertize pentru stabilirea valorii lor de piață;

-    valoarea de înregistrare a acestor investiții, potrivit proceselor verbale de recepție anexate, se ridică la suma de 2.823.439,26 lei, iar valoarea contabilă netă (neamorlizată) este în sumă de 879.187,01 lei;".

De altfel, RADET a investit din surse proprii și în centralele termice de cvartal, investiții a căror valoare este de 4.671.256,32 lei, din care valoarea neamortizată este de 973.260,35 lei. Situația concretă pe fiecare centrală este prezentată în cadrul anexei nr.l.

Prin adresa nr. 24/04.05.2018 emisă de către Asociația de Dezvoltare lntercomunitară Termoenergetică București Ilfov s-a cerut Primăriei Municipiului București un punct dumneavoastră de vedere cu privire Ia recunoașterea sumelor pretinse de către RADET, în vederea recuperării investițiilor efectuate de către regie în obiectivul CTZ Casa Presei.

6. Motive de ordin economico-financiar, social și de mediu care justifică realizarea activității

6.1.Motive de ordin economic și financiar

>    în prezent, în medie, RADET cumpără aproximativ 90% din energia termică de la ELCEN. Prin noua companie aflată în subordinea municipalității, se vor putea construi noi tipuri de centrale aflate în cogenerare sau trigenerare. în aceste condiții va scădea dependența municipalității față de ELCEN.

>    Apariția în piața energetică din București a unui nou operator pentru producerea energiei termice va induce un efect benefic în plan concurenția! din punct de vedere

al nivelului prețului energiei termice țarelmtră în sistemul de termoficare din arealul




acoperit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitafâ--T-ermoencrgetică-Bucur

Ilfov.


CONFORM CU ORIGINALUL

> Pentru asigurarea serviciului public de alimentare cu energic t


1- f

DIRECȚIA c Te ASI5IEN1A >*,j

.    Iliî TEHNICA Șt    '

București va încheia cu Compania Municipală Energetica București SA, opeiwt^

producător de energie termică, contracte de vânzare - cumpărare a energiei termic^ț^^^^ conform unui Contract cadru de vânzare - cumpărare a energiei termice produse de operatorii economici aflați în competența de reglementare a ANRE (reglementat prin Ordine succesive ale Președintelui ANRE). Astfel, principalul achizitor al producției de apă fierbinte al Companiei Municipale Energetice București S.A. va fi RADET S.A.

> Operatorul își va asigura autofinanțarea, degrevând municipalitatea de efortul financiar pentru subvenționarea activității de producere a energiei termice. Condiția de bază pentru asigurarea unei gestiuni financiare sănătoase a operatorului constă în respectarea condițiilor contractuale din partea clientului principal, RADET București (a se vedea Tabelul 6 de mai jos).

Tabel 6 Buget estimat de CMEB pentru primul an de funcționare, lei

VENITURI TOTALE

45.326.000

Venituri din exploatare, din care:

45.316.000

din producția vândută, din care:

45.294.000

a 1) din vânzarea produselor

32.860.000

a2) din servicii prestate

12,434.000

Alte venituri de exploatare

22.000

Venituri financiare, din care:

10.000

CHELTUIELI TOTALE

45.319.080

Cheltuieli de exploatare, din care:

45.318.080

A

Cheltuieli cu bunuri și servicii

27.211.100

B

Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate

300.000

C

Cheltuieli cu personalul

17.706.980

D

Alte cheltuieli de exploatare

100,000

Cheltuieli financiare

1.000

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

6.920

Analiza prețurilor practicate la nivel național, scoate în evidență faptul că prețul energiei termice furnizate, variază în limite mari funcție^n principal, de particularitățile concrete ale centralelor termice exploatate de către operate




Studiu de oportunitate privind modalitatea de gestiune a Serviciului Public de Alimentare cu Energic Termică - Activitatea de producere a energiei termice în arealul deservit de Asociații Qczyiiliart IntertiniLuniliLrâTA’rinovjimietkâBtitiirtsti-IlfQy


Operator


Explicații


RA Termoficare Cluj Napoca


CT Gheorgheni preț producere


CTZ preț producere


Preț de producere și distribuție a energiei termice în centrale cvartal pe combustibil tip gaz


RADET Constanța


Preț de producere și distribuție a energiei termice în centrale de bloc cu ardere pe gaze naturale


Preț de producere și distribuție a energiei termice în centrale de bloc care folosesc combustibil lichid ușor C.L.U.



Regia Autonomă de Gospodărie Comunală și Locativă Pașcani


Preț de producere, distribuție și furnizare a energiei termice prin centrale de cvartal destinată populației


313,40 lei/gcal


Societatea Termo Calor Confort SA Pitești


Serviciul Public Local de Termoficare Brașov


Preț de producere, distribuție și furnizare a energiei termice prin centrale termice cu grupuri de cogenerare


Preț de producere a energiei termice pe bază de gaze naturale în centralele de cvartal și pentru serviciile de distribuție și furnizare a energiei termice sub formă de apă fierbinte, destinată agenților economici și instituțiilor publice


Preț de producere a energiei termice pe bază de gaze naturale în centralele de cvartal și pentru serviciile de distribuție și furnizare a energiei termice sub formă de apă fierbinte, destinată populației


Preț de producere a energiei termice pe bază de gaze naturale în centralele de zonă șî pentru serviciile de transport, distribuție și furnizare a energiei termice, destinată agenților economici și instituțiilor publice


Preț de producere, pe bază de gaze naturale în centrale termice de zonă și pentru serviciile de transport, distribuție și furnizare a energiei termice, destinată populației


Preț de producere energie termică pe bază de gaze naturale în centralele termice


220,52 lei/gcal


291,49 lei/gcal


361,45 lei/gcal


348,20 lei/gcal


431,77 lei/gcal


286,38 lei/gcal


HCL-RAGCL

Pașcani

01.04.2016


HCL 245/2014 Societatea Termo Calor Confort SA Pitești


HCL 88/2018 Brașov



de producție și exploatare, a cheltuielilor de întreținere și reparații, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, a costurilor pentru protecția mediului, a costurilor financiare asociate creditelor contractate, a costurilor derivând din cj delegare a gestiunii, și a unei cote de profit rezonabile.


Dat fiind faptul că prețurile/tarifele practicate de către Compania Municipa

trebuie să fie avizate de autoritatea de reglementare, pe baza unei fundamentări întocmit conformitate cu dispozițiile metodologiei de calcul al prețurilor și tarifelor, elaborată și aprobată de autoritatea de reglementare competentă, se va asigura impunerea unor standarde de cost și garantează faptul că, prețurile nu vor depăși costurile generate de prestarea serviciului delegat.


Modificarea și ajustarea prețului/tarifului se aprobă de către Asociația de Dezvoltare lntercomunitară Termoenergetică București-llfov împreună cu forurile deliberative ale Unităților Administrativ- Teritoriale membre ale Asociației, numai în baza mandatului special conform dispozițiilor art. 10 alin. (5) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice, cu modificările și completările ulterioare, sau de către Autoritatea administrației publice locale în conformitate cu metodologia aplicabilă, adoptată de Autoritatea de Reglementare, în baza avizului ANRE, în conformitate cu prevederile art. 40 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr, 325/2006.

Actual preț de producere, transport și distribuție a energie termice de 334,05 lei practicat de către RADET pentru centratele termice și respectiv cel de producere a energiei termice pentru CTZ Casa Presei de 176,23 lei, sunt comparabile cu prețurile practicate de către alți operatori în condiții relativ similare.

După implementarea cogenerării, operatorul arc obligația de a obține avizul de principiu din partea Asociației de Dezvoltare lntercomunitară Termoenergetică București-llfov împreună cu forurile deliberative ale Unităților Administrativ-Terîtoriale membre ale Asociației, înainte de a solicita autorității competente stabilirea/modificarea sau ajustarea prețurilor pentru energia termică produsă în cogenerare.

Conform art.43 alin.(8) din Legea nr.51/2006, republicată, Legea serviciilor comunitare de utilități publice, “Pentru prestarea unor servicii conexe serviciilor de utilitâfi publice, cum


expertizele tehnice, service-ul instalațiilor de utilizare și altele asemenea, fundamentează pe tipuri de lucrări sau servicii prestate de operatori și sehotărâri ale autori'tațiior deliberative ale unităților administrativ-teritoriale ori, după a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități publice, numele și pe seama unităților administrativ-teritoriale membre. Aceste servicii se facturează și se încasează separat de către operatori/operalorii regionali."

Pentru a se evita practicarea unor tarife excesive la consumatorii finali în contractul de delegare va fi prevăzut faptul că Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoencrgetică București-Ilfov va controla și monitoriza tarifele practicate de operator.

Implementarea cogenerării va contribui substanțial la reducerea costurilor de producție a energiei termice în CTZ Casa Presei, chiar și în condițiile unui trend descrescător al necesarului de energie termică, așa cum rezultă și din Studiul de fezabilitate privind "Adoptarea cogenerării pentru CTZ Casa Presei" aprobat prin HCGMB nr. 4872018.


Profilul propus pentru noile instalații de cogenerare este constituit din motoare termice cu o putere electrică instalată de 13 - 14 MW și o putere termică de 10 - 11 Gcal/li. Eficiența globală estimată a instalației este de circa 89%.

6.1.1. Analiză a costurilor operatorului în raport cu o întreprindere similară bine managerială
6.1.1.1 Cadrul general

Cel mai mare operator privat din sfera serviciilor publice de alimentare cu energie termică care operează în România, VEOLIA ENERGIE Iași S.A., produce energie electrică (care este livrată în Sistemul Energetic Național - SEN) și energie termică (livrata consumatorilor din municipiul lași) utilizând drept combustibili gazul natural, huila și păcura.

Având în vedere asemănările dintre cele două sisteme s-a optat pentru analiza comparată a costurilor cu acest operator.

La stabilirea acestui operator s-a avut în vedere și faptul că o analiză a costurilor pe care le-ar fi avut, în desfășurarea aceluiași serviciu, alți operatori economici, bine manageriați, nu este relevantă în totalitate, întrucât producătorii și furnizorii ce activează pe piață sunt întreprinderi



îndeplinirea obligației de serviciu public de interes general. Situația acestora este respectiv costurile reale ale serviciului excedează veniturilor obținute prin practicarea aprobat de consiliile locale, iar cauzele care conduc la această stare de fapt sunt asemă

r U'V?


Contractul de delegare a gestiunii prin concesionarea serviciului public dc alimentare cu energie termică în sistem centralizat în municipiul Iași (producție, transport, distribuție și furnizare), ce prevede plata unei redevențe de 0.1% din cifra de afaceri a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr.326Z20.09.20l 1 privind aprobarea documentației de atribuire

pentru delegarea prin concesionare a serviciului public de producere, transport, distribuție si

furnizare a energiei termice din Municipiul lași, cu modificările si completările ulterioare, si

s-a încheiat pe o durată de 20 ani conform HCL nr. 320/15.09.2011.

Conform criteriilor de selecție, modificate prin HCL nr. 326/2011, valoarea totală a investițiilor ce cad în sarcina operatorului în primii 2 ani trebuie să acopere investiții în sursa de producere cu o capacitate de minim 20 MWh.


6.1.1.1.1 Sistemul Centralizat dc încălzire Urbană din municipiul Iași, conform informațiilor cuprinse în Studiul dc oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului public dc alimentare cu energie termică

Descrierea Sistemului Centralizat de încălzire Urbană din municipiul Iași Sistemul actual de încălzire centralizată din municipiul lași constă din:

-    Surse: CETI, CET2, centrale termice locale;

-    Rețele de transport;

-    Puncte termice;

-    Rețele de distribuție.

CET1 Iași are în compunere, ca echipamente principale de producere agent termic:

-    trei cazane de abur cu funcționare pe gaze naturale și păcură numite CAE I, CAE 2, CAE 3, de 120 t/h, 100 bar, 540 °C;

-    două cazane de abur numite CAE 4, CAE 5, cu funcționare pe gaze și păcură, de

-    420 t/h, 140 bar, 540 °C ;

-    patru cazane de apă fierbinte de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) cu funcționare pe gaze și păcură numite CAF 1, CAF 2, CAF 3, CAF 4 ;

-    două turbine cu abur de 28,6 MWe, cu condensațîe și prize reglabile de 13 bar și 1,2


-    trei schimbătoare de căldură tubulare pentru termoficare cu puterea de 40,7 MWt (35 Gcal/h), aferente turbinelor de 28,6 Mwe;

două schimbătoare de căldură tubulare pentru termoficare cu puterea de 93 MWt (80 Gcal/h), aferente turbinelor de 50 Mwe.

CET2 Iași are în compunere, ca echipamente principale:

-    două cazane de abur de 420 t/h, 140 bar, 540 °C cu funcționare pe huilă și păci

-    două turbine cu abur de 50 Mwe, dintre care una cu condensație și prize reglabile'

13 bar și 1,2 bar și una cu contrapresiune la 1,2 bar și priza reglabilă de 13 bar,

-    două schimbătoare de căldură tubulare pentru termoficare cu puterea de 93 MWt (80 Gcal/h), aferente turbinelor de 50 Mwe, utilizate în regim de bază;

-    trei schimbătoare de căldură tubulare pentru termoficare cu puterea de 52,3 MWt (45 Gcal/h), aferente turbinelor de 50 Mwe, utilizate în regim de vârf, alimentate cu abur de 13 bar.

Centrale termice insulare (locale)


Sistemul de termoficare al Municipiului Iași are 4 centrale termice insulare. Acestea sunt echipate cu cazane cu funcționare pe gaze naturale și sunt complet modernizate. Producția acestor centrale asigură aproximativ 0,5 % din necesarul pe oraș.

Relele termice de transport

Rețeaua de transport, numită și rețea primară de energie termică, este alcătuită dintr-un sistem închis tur-retur de conducte, tip arbore. Agentul termic de înaltă temperatură - apă fierbinte - este transportat de la sursele de încălzire către Punctele Termice.

Rețeaua de transport are o lungime totală de 119,3 km, din care 47,6% reprezintă conducte subterane și 52,4% conducte aeriene. Diametrele conductelor sunt între Dn 50 și Dn 900. în jur de 35% din conducte au fost înlocuite cu conducte preizolate noi, restul conductelor fiind vechi (aproximativ 35-40 ani) care au izolație clasică cu vată minerală.

Conducta de legătură de la CET II la CET 1 are 12 km și este inclusă într-un program de reabilitare parțială.

Rețeaua de transport cuprinde cinci magistrale (Ml - M5), alimentând consumatori grupați în zone de consum pe principalele cartiere aje ^lașului, fiecare magistrală având legătură

'f '



primară cu Punctele Termice. Diametrele conductelor celor cinci magistrale variază între

Dn300 și Dn900, iar pentru legăturile primare variază între Dn50 și Dn25(L- Există, de

asemenea, și legături între magistrale, permițând alimentarea altor zone în caz de i


Relele termice de distribufie



Rețeaua de distribuție, numită și rețea secundară, are o lungime a traseului de astfel:


o 134,9 km rețele de încălzire dublu fir, în sistem închis, tur-retur, cu diametre cuprinse între Dn 32 și Dn 300;

o 129,9 km rețele de apă caldă menajeră și recirculație, cu diametre cuprinse între 1" și 4".


în general, rețeaua de distribuție are același traseu atât pentru încălzire, cât și pentru apa caldă menajeră și recirculație.

începând cu anul 1980 s-a interzis instalarea de conducte de recirculație, fie că era vorba despre conducte noi sau înlocuirea celor existente și avariate, astfel lungimea sistemului de apă caldă menajeră și circulație este mai mic decât lungimea rețelei de distribuție încălzire.

Municipiul Iași a demarat un amplu program de reabilitare pentru instalarea sistemului de recirculație, astfel încât, în prezent, înjur de 80% din sistem are instalată rețea de recirculație.

Marea majoritate a conductelor rețelei de distribuție sunt amplasate în subteran în canale termice nevizitabile.

Puncte termice și module termice de bloc

Consumatorii de energie termică din municipiul lași sunt alimentați prin 250 puncte termice din care:

o 128 puncte termice urbane care prepară energie termică pentru încălzire și apă caldă menajeră pentru populație;

o 122 puncte termice care aparțin diferiților agențî economici și instituții socioculturale.

La punctele termice, transferul energiei termice din apă fierbinte este realizat prin intermediul schimbătoarelor de căldură. Energia termică rezultată pentru încălzire și apă caldă menajeră asigură alimentarea unui număr mai mare de consumatori.


Prin programul “Termoficare 2009 - 2015, că[d 88 puncte termice, inclusiv clădirile acestora:

-    schimbătoare de căldură în plăci;


-    pompe cu fiabilitate ridicată;

-    automatizare complexă;


-    sisteme de expansiune modeme.

De asemenea, au fost montate un număr de 48 de module termice, amplasate în dife

și anume:

-    subsolul blocurilor;

-    uscătoare;

-    construcții speciale amplasate în imediata vecinătate a consumatorilor.

Modulele termice sunt echipamente noi, modeme, amplasate în imediata vecinătate a consumatorilor. Modulele termice alimentează un număr mic de consumatori față de punctele termice. Prin montarea de module termice, se elimină practic pierderile de energie termică în sistemul de distribuție aferent.

Având în vedere că energia termică este produsă centralizat în cele două surse pe bază de trei combustibili - păcură, gaze naturale și huilă este asigurată o continuitate în alimentarea consumatorilor chiar și în perioadele foarte reci ale sezonului (la temperaturi de -1O...-I5°C), deci și atunci când sistemul de alimentare cu gaze naturale prezintă deficit, prin utilizarea combustibililor alternativi - păcură și huilă.

Sursa de producere a energiei termice pe cărbune - huilă este modernizată, centrala funcționând cu costuri scăzute.

6.1.1.2. Investiții pentru modernizarea sistemului de producere, transport și distribuție a energiei termice în municipiul Iași evidențiate prin studii, conform informațiilor cuprinse în Studiul de oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică

Municipalitatea a avut și are în vedere un program amplu de modernizare a sistemului de producere, transport și distribuție din municipiul Iași.

în anul 2004, prin firma de proiectare OVM ICCPET București, a fost elaborat Studiul de Fezabilitate - Retebnologizarea și modernizarea rețelelor de termoficare din municipiul Iași.


-    rețele de transport = 39,3 milioane EURO;

-    puncte termice și module termice de bloc = 28,0 milioane EURO;

'    ț p .1

DIRECȚIA <*C fcr a aSiSîenia >* tx TEHNICA S*

Î.'S, JURIDICA

•<? /

t


-    rețele termice de distribuție = 40,7 milioane EjURO;

-    contorizare - 4,6 milioane EURO.

Studiul prevede un plan de investiții pe termen lung pentru reabilitarea totală a sistem producere, transport și distribuție a energiei termice din municipiul lași, astfel:

modernizarea sistemului de termoficare (rețea de transport, puncte termice, module termice, rețea de distribuție, contorizare, dispecerat centralizat) cu o valoare estimativă de 74 milioane EURO;

reabilitarea sursei de producere din zona industrială prin instalarea unei turbine noi cu gaz de 25 MW, cu cazan recuperator, în valoare de 17,5 milioane EURO;

investiții obligatorii legate de problemele de mediu în vederea alinierii la legislația națională care transpune directivele Uniunii Europene - în valoare de 24 milioane EURO.

Studiul a fost actualizat în anul 2005 de către firma de consultanță Electrowat Ekono Elveția și, în urma realizării acestei actualizări, la finele anului 2005 (20 decembrie 2005) municipalitatea a semnat cu BERD un contract de împrumut în valoare de 20 milioane EURO, însoțit de un acord de grant cu Guvernul Elveției în valoare de 7 milioane de EURO și un aport propriu în valoare de 4,4 milioane EURO, pentru modernizarea în totalitate a 82 de puncte termice. Lucrările de modernizare au demarat în cursul anului 2007 și au fost finalizate la mijlocul anului 2010.

în anul 2006, municipalitatea, prin firma de consultanță ENCON Services International, împreună cu ENINVEST SA București, a elaborat Studiul de Fezabilitate - Modernizarea sursei de producere din CETI Iași.

Rezultatele studiului prevăd înlocuirea actualei centrale CET I Iași cu o centrală de cogenerare cu turbină cu gaz de 25 MW și cazan recuperator, evaluată la 25 milioane EURO.

De asemenea, trebuie avut în vedere și Studiul de fezabilitate pentru Proiectul „Reabilitarea sistemului de termoficare in municipiul Iași în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienfei energetice in alimentarea cu căldură urbană" . Proiectul constă în modernizarea sistemului de termoficare în vederea

țti

cdp Alimentare ca’ cn iț.d<; Asociația tic

=au-implemeftt8t


nimnaltuji CONFORM CU ORIGINALUL


Din totalul investițiilor prevăzute în studiile mai sus metr curs de implementare următoarele:

a) Proiectul de „Modernizare a sistemului de termofitare-din-nHmierprnHașt

Proiectul a avut la bază studiul intitulat "Actualizarea studiului de fezabilitate privind sistemul de termoficare din municipiul laiși", elaborat de Electrowat Ekono Elveția - ISPE București, care pentru o primă etapă a necesitat o sumă în valoare de 31,4 milioane Euro.

Finanțarea acestui proiect s-a realizat astfel:

•    20 milioane euro s-au contractat de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare în August 2005;

•    7 milioane euro - grant SECO;

•    4,4 milioane euro - contribuția CET I lași.

Investiția a demarat în anul 2006 și a constat în înlocuirea rețelelor secundare de distribuție agent termic aferente la 49 de puncte termice, însumând aproximativ 55 km rețea traseu și înlocuirea echipamentelor din punctele termice cu un număr de 79 puncte termice și 31 module termice.

Efectele modernizării sunt vizibile, mai ales prin;

•    Reducerea pierderilor de energie termică în sistemul de distribuție și din punctul termic de la 32% la 20% conform evidențelor proprii (cifra exactă va fi stabilită în urma elaborării bilanțului energetic);

•    Reducerea consumului de energie electrică în punctele termice cu minim 25%, ca urmare a instalării de pompe cu turație variabilă;

•    Reducerea consumului de combustibil necesar pentru satisfacerea cererii consumatorilor prin instalarea de schimbătoare de căldură în plăci și a folosirii noilor tehnologii;

•    îmbunătățirea parametrilor pentru apa caldă menajeră furnizată consumatorilor;

•    Creșterea gradului de siguranță în alimentare a consumatorilor;

i a .    \

•    Creșterea satisfacției clienților.



Studiu de oportunitate privind modalitatea de gestiune a Serviciului Public de Alimentare cu Energie Termică - Activitatea de producere a energiei termice în arealul deservit de Asociația de

Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică Bucuresti-Hfnv


înlocuire a echipamentelor din 9 puncte termice și s-au amplasat 17 module termice. Finanțarea obiectivelor, în sumă de 6.384.181,00 lei, s-a realizat de la bugetul localei de stat.


Investiția a demarat în anul 2008 și s-a finalizat în 201( CONFORM CU ORIGINALU

c) „Reabilitarea sistemului de termoficarc în municipiul IgșlTtrA^BeJgfr-rOnforin standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea efîcienț energetice în alimentarea cu căldură urbană”

Valoarea proiectului = 61,3 mii. Euro Durata proiectului - 17.03,2010-31.12.2013.


încălzirea urbană este, în general, soluția cu cel mai eficient cost și cu tehnologia optimă pentru furnizarea de căldură și apă caldă în zone dens populate, cum este cazul în municipiul lași.

Strategia municipală de termoficare definește acțiunile strategice principale care trebuie luate pentru a asigura o aprovizionare cu energie termică în condiții de siguranță, la un preț accesibil, pentru a îmbunătăți condițiile de mediu și pentru creșterea eficienței energetice.

Planul de investiții pe termen lung este definit în Strategia municipală de termoficare, clasifică investițiile prioritare necesare pentru respectarea legislației de mediu (SO2, NOx și reducerea emisiilor de praf) și prevede măsuri de eficiență energetică (de creștere a eficienței cazanelor, reducerea pierderilor de căldură prin reabilitarea rețelelor, măsuri de eficiență energetică la consumatori).

După finalizarea investițiilor, sistemul de termoficare din Iași va îndeplini cerințele de mediu referitoare la emisiile de poluanți în aer (SO2, NOx, praf, CO2).

Obiectivele proiectului:

-    Reabilitarea a trei cazane de apă fierbinte în CET I (CAF1, CAF3 și CAF4);

-    Reabilitarea cazanului de abur CAE2 din CET II;

-    Instalație nouă pentru desulfurare (FGD) în CET II;

-    Instalație de colectare uscată a zgurii și cenușii în CET II;

-    Reabilitarea pompelor de transport în CET 1 și CET II;




6.1.1.3 Prețuri și tarife practicate, conform “Situației serviciilor publice de alimentare cu energic termică semestrul II 2017” publicată pesite-ul ANRF^


I CONFORM CU ORlglNAf

Conform fundamentării de prețuri elaborată de către Compania Municipal București, tariful este de 397,56 lei/Gcal pentru energia termică produsă

termice de cvartal pe bază de gaze naturale și de 222,97 lei/Gcal pentru energia termică produsă în CTZ Casa Presei pe bază de gaze naturale.

Date fiind cantitățile avute în vedere la stabilirea prețurilor mai sus precizate, 133.000 Gcal pentru energia termică produsă în Centrale termice de cvartal și de 155.000 Gcal pentru energia termică produsă în CTZ Casa presei, rezultă un preț mediu de 325,13 lei /Gcal.

Pentru municipiul lași, prețul de furnizare aprobat pe tip de combustibili pentru populație este de 333,89 lei/Gcal fără TVA, conform avizului ANRSC nr. 227741/11.12.2014, iar prețul de facturare la populație este de 254,32 lei/Gcal aprobat prin H.C.L. nr. 3/31.01.2017 și de 245,39 lei/Gcal aprobat prin H.C.L. nr. 57/06.03.2017.

Pentru a analiza comparativ prețul de furnizare aprobat pentru municipiul lași cu cele două prețuri ale energiei termice propuse de către Compania Municipală Energetică București, este necesar să se ia în considerare și influența asupra prețului pentru energia termică a creșterilor prețului combustibililor în perioada 2014- iulie 2018, respectiv de la data la care au fost avizate prețurile pentru municipiul Iași și până în prezent.

în cazul E.ON Energie Romania, distribuitorului de gaze naturale din municipiul Iași, creșterea prețului gazelor naturale a fost în acesta perioadă de 117%, efectul fiind de creștere a prețului de producție al energiei termice de la 333,89 lei/Gcal la 368,11 lei/Gcal.

Deși nu este relevantă în integralitate, având în vedere starea tehnică a centralei și capacitatea acesteia, sc poate totuși compara structura dc fundamentare a acestor tarife, în vederea evidențierii elementelor de cheltuială care nu sunt cuprinse sau care au o valoare diferită și a căror valoare nu este influiențată de operator.

Analiza comparată pe elemente de cost pentru prețul energiei termice produse în Centralele termice exploatate de către VEOLIA ENERGIE Iași SA și prețul energici


-v -

\    -j     - f/



NR.

CRT

ELEMENTE DE CHELTUIELI

PREȚ AVIZAT privind distribuția șl furnizarea energiei termice pe bază de gaze naturale din centrale termice de cvartal,de către VEOLIA ENERGIE IA515.A.

Preț propus 2018 de CMEB pentru producere energie termică pe bază de gaze naturale la CTZ CASA PRESEI

LE/

Cu actualizare preț

combustibili

[LEI]

LEI/GCAL

Pondere în preț %

LEI

LEI/GCAL

Pondere în preț %

CHELTUIELI VARIABILE

666.096,32

766.055,79

262,258

71,24

23.448.249

173,69

77,90

Combustibil tehnologic

587.996,87

687.956,34

235,521

63,98

22.573.972

167,21

74,99

Combustibil biomasă (tocatură de resturi lemnoase

0,00

Cheltuieli transport biomasă (tocatură de resturi lemnoase)

0,00

Energie electrică tehnologică

55.907,51

55.907,51

19,140

5,20

799.553

5,92

2,66

Apa brută sau pretratatâ

22.191,94

22.191,94

7,597

2,06

74.724

0,55

0,25

Apa demineralizată sau dedurizată cumpărată de la terți și alte cheltuieli

0,00

Alte cheltuieli

0,00

CHELTUIELI FIXE din care:

273.572,24

273.572,24

93,657

25,44

5.219.114

38,66

17,34

a) Cheltuieli materiale

11.340,00

11.340,00

3,882

1,05

2.449.397

18,14

8,14

Materii prime,materiale

0,00

200.000

1,48

0,66

Amortizare

0,00

123.396

0,91

0,41

Redevența

2.710,00

2.710,00

0,928

0,25

1.090.000

8,07

3.6^

Cheltuieli pentru protecția mediului

0,00

687.512

5,09

7/*

Energia electrica

0,00

llf?

li3* °

Reparații în regie

8.630,00

8.630,00

2,954

0,80



CONFORM CU ORIGINALUL


Reparații executate cu terți

0,00

302.000

2,24

1,00

Studii ți cercetări

o,ooj

Alte servicii executate de terți:

0,00

6,00

0,000

0,00

30.718

0,23

0,10

- colaborări sau chirii

0,00

0

0,00

0,00

- comisioane și onorarii

0,00

0

0,00

- protocol, reclame și publicitate

0,00

0

0,00

- deplasări, detașări și transferări

0

0,00

- poștă și telecomunicații

0

0,00

0,00

- taxe și impozite

0,00

24.548

0,18

0,08

verificări instalații conf.norme ISCIR/CNCIR

0,00

6.170

0,05

0,02

- Alte cheltuieli materiale

0,00

15.771

0,12

0,05

b) Cheltuieli cu munca vie :

262.232,24

262.232,24

89,775

24,39

2.109.299

15,62

7,01

- salarii

213.360,00

213.360,00

73,043

19,84

2.025.312

15,00

6,73

- C.A.S.

33.710,88

33.710,88

11,541

3,14

0,00

- Fond de șomaj

1.066,80

1.066,80

0,365

0,10

0,00

- F.N.A.S.

11.094,72

11.094,72

3,798

1,03

0,00

- Fond de accidente și boii profesionale

652,88

652,88

0,224

0,06

0,00

- CCIASS

1.813,56

1.813,56

0,621

0,17

0,00

- Fond de garantare a creanțelor salariale sau Contribuție asiguratorie de muncă 2,25%

533,40

533,40

0,183

0,05

43.387

0,32

0,D^

A

47



CONFORM CU ORIGINALUL



Analiza elementelor de cheltuială prezentate în tabelul anterior scoate în eyjdm următoarele:

cheltuielile de amortizare a


domeniului privat (protecția

de dezvoltare nu sunt cuprinse în structura chelfriîoi'or Tn cazuT VEOL1A ENERGIE IAȘI S.A. Cheltuielile cu redevență diferă substanțial între cei doi operatori, fiind mai mare în cazul CMEB. Aceste cheltuieli, care în cazul CMEB reprezintă o creștere a prețului de 17,4 lei/Gcal, sunt elemente ce nu pot fi influențate de către operator, fiind cuprinse în preț ca efect a a unor prevederi legale sau administrative;

- cheltuielile materiale au o valoare de 3,882 lei/Gcal, cu o pondere în preț de 1,05% în cazul VEOLIA ENERGIE IAȘI S.A., și o valoare de 18,14 lei/Gcal, cu o pondere de 8,14% în cazul CMEB, diferență fiind justificată de starea tehnică a centralei Casa Presei.

- cheltuiala cu munca vie are o pondere mult mai mare în cazul VEOLIA ENERGIE IAȘI S.A., respectiv de 23,49% față de 7,01% în cazul CMEB, reprezentând 89,775 lei/Gcal fata de 15,62 lei/Gcal.

Analiza comparată pe clemente de cost pentru prețul energiei termice produse în Centralele termice exploatate de către VEOLIA ENERGIE lași SA și prețul energici termice propus de CMEB pentru centralele termice de cvartal este prezentată în tabelul de mai jos:





-    * ȘA

*    *

«Nn®-


-.2,1

NR.

CRT

ELEMENTE DE CHELTUIELI

PREȚ AVIZAT privind producerea, distribuția șl furnizarea energiei termice pe bază de gaze naturale din centrale termice de cvartal, de către VEOUA ENERGIE IAȘI S.A.

Preț/ tarif propus 2018 producere al energiei termice pe bază de gaze naturale la centrale termice de cvartal București CMEB

LEI

CU

actualizare

preț

combustibili

[LEI]

LEI/GCAL

Pondere în preț %

LEI

LEI/GCAL

Pondere in preț %

1.

=^_

CHELTUIELI VARIABILE

666.096,32

766.055,79

262,258

71,24

32.436.480

209,27

52,64 1

Combustibil tehnologic

587.996,87

687.956,34

235,521

63,98

29.605.800

191,01

48,04

Combustibil biomasă (tocatură de resturi lemnoase

0,00

b.

Cheltuieli transport biomasă (tocatură de resturi lemnoase)

0,00

Energie electrică tehnologică

55.907,51

55.907,51

19,140

5,20

2.341.451

15,11

3,80

Apă brută sau pretratată

22.191,94

22.191,94

7,597

2,06

425.956

2,75

0,69

Apă demineralizată sau dedurizată cumpărată de la terți și alte cheltuieli

0,00

Alte cheltuieli

0,00

63.274

II.

CHELTUIELI FIXE din care:

273.572,24

273.572,24

93,657

25,44

26.250.221

169,36

42,60

a) Cheltuieli materiale

11.340,00

11.340,00

3,882

1,05

3.170.281

20,45

5,14

Materii prime,materiale

0,00

417.741

2,70

0,6»?/

Amortizare

0,00

105.644

0,68

ii’3 r

o.ifc;

Redevența

2.710,00

2.710,00

0,928

0,25

1.951.000

12,59

Cheltuieli pentru protecția mediului

0,00

20.587

0,13

0,03

CONFORM CU ORIGINALUL

50





Energia electrica

1

0,00

Reparații în regie

8.630,00

8.630,00

2,954

0,80

Reparații executate cu terți

0,00

182.861

1,18

0,30

Studii și cercetări

0,00

Alte servicii executate de terți:

0,00

0,00

0,000

0,00

176.030

1,14

0,29

- colaborări sau chirii

0,00

356

0,00

- comisioane și onorarii

0,00

11.148

0,00

- protocol, reclame și publicitate

0,00

0

0,00

- deplasări, detașări și transferări

0

0,00

- poșta și telecomunicații

14.729

0,10

0,02

- taxe și impozite

0,00

2.362

0,02

verificări instalații conf.norme ISCIR/CNCIR

0,00

147.435

0,95

0,24

> - Alte cheltuieli materiale

0,00

316.418

2,04

0,51

b) Cheltuieli cu munca vie ;

262.232,24

262.232,24

89,775

24,39

17.060.733

110,07

27,69

- salarii

213.360,00

213.360,00

73,043

19,84

16.347.168

105,47

26,53

- C.A.S.

33.710,88

33.710,88

11,541

3,14

0,00

- Fond de șomaj

1.066,80

1.066,80

0,365

0,10

0,00

- F.N.A.S.

11.094,72

11.094,72

3,798

1,03

0,00

- Fond de accidente și boli profesionale

652,88

652,88

0,224

0,06

0,00

- CCIASS

1.813,56

1.813,56

0,621

0,17

0,00

//t

-

,/o<^


51


CONFORM CU ORIGINALUL


(țț:



dezvoltare nu sunt cuprise în structura cheltuielilor în cazul VEOLIA ENERGIE IAȘI S.A.. Cheltuielile cu redevența diferă substanțial între cei doi operatori, fiind mai mare în cazul CMEB. Aceste cheltuieli, care în cazul CMEB reprezintă o creștere a prețului de 23,53 lei/Gcal, sunt elemente ce nu pot fi influențate de către operator, fiind cuprinse în preț ca efect a a unor prevederi legale sau administrative;

-    cheltuielile materiale au o valoare de 3,882 lei/Gcal, cu o pondere în preț de 1,05% în cazul VEOLIA ENERGIE IAȘI S.A., și o valoare de 20,45 lei/Gcal, cu o pondere de 5,14% în cazul CMEB, diferența fiind justificată de starea tehnică a centralelor de cvartal din București care nu au suferit lucrări importante de modernizare. Așa cum rezultă din studiul de oportunitate de la lași, centralele termice sunt complet modernizate față ce centralele termice ce fac obiectul contractului de delegare ce necesită lucrării substanțiale de reabilitare/modemizare;

-    cheltuiala cu munca vie are o pondere mult mai mare în cazul VEOLIA ENERGIE IAȘI S.A., respectiv de 23,49%, față de 27,69% în cazul CMEB, reprezentând 89,775 lei/Gcal fata de 128,28 lei/Gcal. Ponderea mai ridicată în cazul CMEB este justificată mai ales prin faptul că centralele termice de cvartal din municipiul București nu au fost modernizate într-o proporție semnificativă, fiind de notorietate faptul că starea tehnică precară a multor centrale nu a permis nici macar ISCIR-izarea acestora. Un alt factor determinant în creșterea cheltuielilor cu munca vii sunt și prevederile legislative ulterioare anului 2014 ce au impus majorarea salariului minim.

Chiar și în varianta în care energia termică produsă în CTZ Casa Presei ar fi integral livrată prin sistemul de transport și distribuție exploatat de către RADET (situație care va impune și aplicarea tarifului de transport și distribuțe practicat de RADET de 141,17 lei/Gcal), ținând cont de influiențele prezentate anterior, rezultă un preț mediu de 361,33 lei/Gcal, preț care este similar cu prețul actualizat al energiei termice produsă în centralele termice de cvartal de VEOLIA ENERGIE IAȘI S.A., 368,11 lei/Gcal.

în speță, trebuie precizat și faptul că, în afară de cea aferentă combustibililor, nu s-au avut în vedere influențele primite de costul energiei termice furnizate de către VEOLIA ENERGIE IAȘI S.A. și care au condus la majorarea altor elemente de cheltuieli, influențe de care Compania Municipală Energetică București a trebuit să țină cont având în vedere faptul că ea își fundamentează costurile Ia prețurile valabile la luna iului 201



Față de cele prezentate, considerăm că Compania Municipală Energetică București are, comparativ cu VEOLIA ENERGIE IAȘI S.A. - cel mai mare operator privat din sfera serviciilor publice de alimentare cu energie termică, colturi mai scăzute?

6.1.4. Mecanismul de stabilire a tari

Având în vedere faptul că în procesul de modernizare al CTZ Casa Presei se preconizează creșterea randamentului instalațiilor prin implementarea cogenerării, conform Studiul de fezabilitate întocmit de către ISPE BUCUREȘTI S.A. aprobat de către CGMB prin Hotărârea nr. 48/22.02.2018, în ce privește mecanismul de stabilire a tarifelor sunt incidente prevederile Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006 și ulterior a Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.

Conform dispozițiilor art. 8 alin. (2) lit. d, art. 5 pet 20 și art. 40 alin. (1) și (4) din Legea nr. 325/2006, prețurile locale abrobă de către autoritatea administrației publice locale sau asociația de dezvoltare comunitară, cu avizul ANRE și se stabilesc, se ajustează sau se modifică pe baza metodologiilor aprobate de autoritatea de reglementare competentă. în calculul acestora vor fi luate în considerare costurile justificate ale activităților de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice, inclusiv cheltuielile aferente dezvoltării și modernizării SACET, pierderile tehnologice, cheltuielile pentru protecția mediului, precum și o cotă de profit, dar nu mai mult de 5%.

Astfel, în art. 75, alin. (1), lit. i) din Legea nr. 123/2012 sunt menționate ca fiind prețuri reglementate prețurile pentru energia termică destinată consumului populației, produsă în instalațiile de cogenerare.

în ceea ce privește prețurile și tarifele reglementate pentru activitățile de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice produse în centrale de cogenerare, la art.76 din Lege 123/2012 se precizează că, acestea se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate și publicate de autoritatea competentă. La calculul prețurilor și tarifelor se iau în considerare costurile justificate ale activităților respective, cheltuielile pentru dezvoltare și protecția mediului și o cotă rezonabilă de profit.

Reglementările în vigoare legate de metodologia de stabilire și ajustare a prețurilor pentru energia electrică și termică, produsă în cogenerare, livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema



oiRecpA % c ’ |l<a ASISTENTA > K

Ordinul președintelui ANRE nr. 15/2015, cu modifîcănQe și completările ultmțd^re'j^1,".5' = 5

\ O* A    Q

Ordinul ANRE nr. 84/2013 privind aprobarea Metodologiei de determinare și monitorizare a supracompensării activității de producere a energiei electrice ș7 termice in cogenerare de înaltă eficiență care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus, cu modificările și completările ulterioare

Și


CONFORM CU ORIGINALUL

- Hotărârea de Guvern nr. 1215/2009 privind stabil irea-critertttei și a~-condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă, cu modificările și completările ulterioare.

Toate aceste reglementări în materie prevăd faptul că rata rentabilității in valori reale, înainte de impozitare, va ji de cel mult 9%, determinat cu luarea in considerare a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice și termice produse in cogenerare de înaltă eficiență.

în speță, trebuie avute în vedere dispozițiile art.3, lit. m) din HG nr. 1215/2009, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum sunt prezentate mai jos:

"supracompensarea activității - cuantumul valoric al ajutorului acordat prin schema de sprijin ce depășește suma necesară acoperirii costurilor aferente desfășurării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență, inclusiv a unei rate a rentabilității în valori reale, înainte de impozitare, de cel mult 9%, determinai cu luarea in considerare a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice și termice produse în cogenerare de înaltă eficiență. Supracompensarea se recuperează conform legislației naționale și a Uniunii Europene în domeniul ajutorului de stat.

Prin excepție, în situația unităților de cogenerare preluate în administrare prin contracte de delegare a serviciului public de alimentare cu energie termică, în loc de rentabilitatea activelor proprii, la calculul supracompensării se ia în calcul un profit brut pentru activitatea de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență, care nu depășește echivalentul valoric al rentabilității activelor concesionate, calculată cu o rată a rentabilității în valori reale, înainte de impozitare, de cel mult 9%, ținând cont de investițiile în cogenerare de înaltă eficiență pe același amplasament, conform reglementărilor ANRE;".

Potrivit prevederilor art. 79, alin. (5) din Legea nr. 123/2012, este interzisă subvenția încrucișată între activitățile reglementate, precum și între activitățile reglementate și cele nereglementate ale unui

■*£ "S'STEWȚA ; - I *2 îehnicasi z’mij

yF    li* - 1EHNICA51

eficiență care beneficiază de scheme de sprijin instituite la nivâ_național, suh.v^fțțiă'îherucișăîă se


V-.*    -j n

analizează între activitatea de producere în cogenerare de înaltă eficientă taie beiiciî,etga§;ljtf eterna de sprijin și restul activităților desfășurate de operatorul economic.    CONFORM CU ORIGINALUL

Pentru energia electrică și termică produsă în cogenerare de înaltă eficiență, prețurile reglementate sunt stabilite conform prevederilor schemelor de sprijin, iar pentru energia termică produsă în capacități de producere termice amplasate într-o centrală electrică de cogenerare ce beneficiază de scheme de sprijin, prețurile se stabilesc pe baza metodologiei aprobate de autoritatea competentă. Totodată, art. 82 din lege dispune că operatorii economici care produc combinat energie electrică și termică și care comercializează cel puțin una dintre acestea vor repartiza costurile între cele două forme de energie, potrivit reglementărilor aprobate de autoritatea competentă.

Tarifele de transport și distribuție a energiei termice sunt reglementate prin:

- Ordinul președintelui ANRE nr. 15/2015 privind aprobarea metodologiei de stabilire și ajustare

a prețurilor pentru energia electrică și termică, produsă în cogenerare, livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficiență, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul președintelui ANRE nr. 97/2017 privind aprobarea prețului de referință pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență, aplicabil în anul 2018 producătorilor de energie electrică și termică în cogenerare, care beneficiază de bonus;

Ordinul președintelui ANRE nr. 99/2017, privind aprobarea bonusurilor de referință pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență și ale prețurilor de referință pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabil în anul 2018;

Ordinul ANRE nr. 84/2013 privind aprobarea Metodologiei de determinare și monitorizare a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice in cogenerare de înaltă eficiență care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus, cu modificările și completările ulterioare.

Ordinul ANRSC nr. 66/2006 privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a prețurilor și tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termica produsă centralizat, exclusiv energia termica produsă în cogenerare.

în ceea ce privește prețurile și tarifele de furnfoare a energiei termice, deosebim două categorii de

ir



dț^ere a energici UcuresuUtdU'ov

^■^ÎSIEMTA >73 A

Vț.'S) juB,0lci V.»


prețuri: prețul local de referința și prețul local pentru populații Prețul local de^fe^față. feste prețul format din prețul de producere a energiei termice și tarifele serviciilor de transport, distribuție și furnizare, și se stabilește, se ajusteaza sau se modifica cu avizul autorității de reglementare competente pentru fiecare operator și se aprobă de către autoritatea administrației flOfiîice locale.

CONFORM CU ORIGINALUL j

La calculul lor vor fi luate în considerare costurile justificate ale actiLUățikmhrjrroducere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice, inclusiv cheltuielile aferente dezvoltării și modernizării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, pierderile tehnologice, cheltuielile pentru protecția mediului, precum și o cota de profit, dar nu mai mult de 5%.

Pierderile tehnologice se aproba de autoritatea administrației publice locale, având în vedere o documentație elaborata pe baza bilanțului energetic, întocmită de operator și avizată de autoritatea competentă. Prețurile locale de furnizare a energiei termice sunt aceleași pentru utilizatorii de energie termică, în condiții similare de furnizare.

Prețul local facturat pentru populație este prețul pentru energia termică furnizată și facturată populației prin sistemele de alimentare centralizată, aprobat prin hotărâre a autorității administrației publice locale sau a asociației de dezvoltare comunitara.

La nivelul aceleași unități administrativ-teritoriale, prețul local pentru populație este unic, indiferent de tehnologiile sistemului de producere, transport și distribuție a energiei termice sau de tipul combustibililor utilizați.

Astfel la stabilirea prețurilor/tarifelor locale se au în vedere următoarele criterii:

a)    cheltuielile pentru combustibilul tehnologic, energia electrică, apa și materiale se determina avandu-se in vedere normele de consum, preturile de achiziție in vigoare si cantitatiie de energie termica anuale produse;

b)    consumurile specifice de combustibil tehnologic si energie electrica, vor fi luate in calcul la nivelul consumurilor normate;

c)    cheltuielile cu personalul se fundamentează in funcție de necesar, conform normelor de munca si


termice vor fi luate in calcul la nivelul aprobat de autoritatile admini

e)    cheltuielile pentru protecția mediului se vor calcula conform regk

f)    preturile si tarifele locale vor include o cota de dezvoltare, modi aprobata de autoritatile administrației publice locale ;

g) cota de profit in pret/tarif va avea un nivel de maximum 5%.

Potrivit cadrului legal existent, operatorii serviciului sunt obligați sa prezinte autoritatilor de reglementare competente informații privind :

-    costurile fixe si variabile, precum si veniturile programate si realizate, separat pentru fiecare din activitatile serviciului public de alimentare cu energie termica , in structura stabilita de autoritatea de reglementare competenta;

-    modul de alocare a activelor, pasivelor, cheltuielilor si veniturilor avute in vedere atunci când se întocmesc situațiile contabile;

-    alte informații necesare analizelor financiare si economice pentru fundamentarea politicilor de tarifare.

Conform condițiilor de licențiere operatorii serviciului public de alimentare cu energie termică au obligaia de a (ine evidența contabilă separată, astfel incit să prezinte costurile și veniturile aferente activității/serviciului licențiat și cele aferente altor activități, și să permită

verificarea existenței supracompensării la nivelul fiecărui activități, dacă natura acestora este diferită sau furnizorul care a încredințat SîEG-ul este diferit.

6.2 Motive dc mediu

• Aspecte generale privind impactul general al serviciului de furnizare a energiei electrice și termice asupra calității mediului înconjurător

Reducerea poluării în mediul urban este o prioritate globală, care revine din ce în ce mai pregnant pe agenda publică. în acest context, termoficarea a redevenit un subiect de interes, acum când se caută soluții pentru reducerea emisiilor de carbon.




de energie pe care le poate integra pentru eficientizarea consumului și reducerea dl ani, creșterea constantă a costurilor de producere și distribuire a energiei, a avut asupra tcrmoficării. La nivel global, potrivit unui raport ONU, 70% din totalul de energie este consumat în orașele mari, iar jumătate din această cantitate este folosită pentru alimentarea rețelelor de încălzire și răcire.

Ineficiența sistemelor de termoficare existente cauzează pierderi financiare care sunt suportate atât din bani publici, cât și de cei conectați Ia sistem, și mai mult decât atât la creșterea poluării marilor orașe, în marile orașe, inclusiv în București, tone de cenușă, rezultate din arderea cărbunelui, ajung în atmosferă prin coșurile centralelor termice din oraș și prin cele ale caselor. Practic, la ora actuală capitala consumă 37% din energia termică distribuită la nivel național.

Piața energiei termice din arealul acoperit de Asociația de Dezvoltare Intercom uni tară Termoenergetică București-Ilfov prezintă o importanță deosebită, beneficiind de subvenții de la bugetele locale ale UAT - urilor din arealul acoperit de Asociația de Dezvoltare Intercom unitară Termoenergetică București-Ilfov, fiind caracterizată prin numărul redus al producătorilor de energie termică și prin existența unui singur distribuitor de energie termică, prin rețeaua centralizată aparținând domeniului public.

Sistemul de furnizare centralizată a energiei termice din România are un potențial uriaș de eficientizare și optimizare. De la alegerea celor mai eficienți combustibili din punct de vedere al costurilor, la îmbunătățirea proceselor, adoptarea modelului de cogenerare și reabilitarea rețelelor de distribuție, există multiple modalități de reformare a sistemului și de transformare a acestuia într-un model de succes care să asigure energie termică la costuri accesibile, respectând cerințele europene în materie de mediu.

în UE încălzirea bazată pe utilizarea masei vegetale este promovată intens ca mijloc de utilizare eficientă a resurselor locale și de creștere a securității energetice. Deșeurile lemnoase sub formă de peleți șî brichete, resturile vegetale din agricultură, precum și lemnul arborilor cu creștere rapidă (cultivați în parcele cu ciclu multianual) fac parte din grupa resurselor regenerabile și au deja o pondere semnificativă în mai multe țări (Danemarca, Marea Britanie, Olanda, Germania) fiind utilizate atât individual, cât și ca resurse pentru acoperirea locală a vârfului de sarcină în sistem.

Dezvoltarea durabilă în domeniul alimentării centralizare cu energie termică presupune aplicarea unor soluții tehnice performante capabile să asigure:

• condiții normale de viață și de muncă comunităților locale și satisfacerea nevoilor sociale

onomică și eficiență energetică, pe de o parte, și



Pentru toate țările în tranziție una din cele mai dezbătute probleme în societate este cea care ține de modalitatea de încălzire - a rămâne branșat la sistemul centralizat de încălzire sau de a trece la încălzirea individuală - fie de apartament sau bloc.

Având în vedere amplasarea României în zona geografică de climă temperat continentală, cu nuanțe excesive, circa 40% din energia primară (combustibilul) consumată Ia nivelul țării este utilizată pentru încălzirea locuințelor individuale și a spațiilor publice și pentru producerea apei calde de consum. Durata medie a perioadei de încălzire durează în țara noastră între 160 și 230 zile/an, cu un număr de grade-zile cuprins între 3.000 și 5.000.

Alternativa la sistemele centralizate de producere a energiei termice este dată în ultimii ani de instalațiile individuale de producere a energiei termice. Având în vedere densitatea populației în București, aceste soluții duc la o creștere semnificativă a nivelului de poluare. De asemenea, este de precizat faptul că instalațiile locale de producere a energiei termice (la nivel de imobil sau apartament) nu pot fi prevăzute cu instalații de depoluare și de dispersie a noxelor eficiente, în aceste condiții, sistemele centralizate sunt singurele posibile pentru o denoxare eficientă.

• Efecte potențiale asupra mediului ale delegării fi funcționării serviciului de furnizare a energiei electrice fi termice !a nivelul municipiului Bucurefti

Poluare aer. Oamenii exercită o influență tot mai mare asupra climei și asupra temperaturii Pământului, prin arderea combustibililor fosili, tăierea pădurilor tropicale și creșterea animalelor. Aceste activități generează cantități enorme de gaze cu efect de seră, care se adaugă celor deja prezente în mod natural în atmosferă, contribuind astfel la efectul de seră și Ia încălzirea globală.

Sistemele de termoficare centralizate produc poluarea aerului prin:

> Generarea de emisii poluante prin arderea de combustibili fosili:

•    La arderea lignitului: emisii de SO2, NOx și pulberi;

•    La arderea gazelor naturale: emisii de NOx, cazul centralelor termice la nivelul municipiului


București.


> Generarea, la arderea combustibililor fosili, de emisii de gaze cu efect de seră, CO2, care contribuie la creșterea încălzirii globale.


Viziunea europeană privind energia și mediul pornește de la premiza că instrumentul principal al UE în combaterea schimbărilor climatice îl conslituie politica energetică. în Cartea Verde -Strategia






tl


CONFORM CU ORIGINALI



europeană pentru o energie durabilă, competitivă și sigură se pfgzi sprijină în politica privind energia:

•    dezvoltarea durabilă (sustenabilitatea), prin promovarea surselor de energie regenerabilă competitive și reducerea cererii de energie în Europa;

•    competitivitatea, în vederea deschiderii pieței energiei pentru a aduce avantaje consumatorilor și economiei în ansamblu și stimulării investițiilor pentru producția de energie curată și pentru eficiență energetică;

•    securitatea alimentării, pentru a face față dependenței crescânde a UE față de importurile de energie și resurse energetice.

Principalul element al acestei strategii se referă la obiectivul strategic al politicii energetice europene, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu 20% până în anul 2020 față de anul 2005. Atingerea acestei ținte va putea limita efectul de încălzire globală la doar 2°C în plus față de temperaturile din era preindustrială. Accentul pus pe emisiile de GES este premeditat: CO2, datorat sectorului energie, reprezintă circa 80% din totalul emisiilor de GES din UE.

O propunere importantă pentru atingerea acestei ținte se referă ia restructurarea sistemelor existente de termoficare. Acest lucru îl poate face și restructurarea actualului sistem centralizat de termoficare, din arealul acoperit de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov. Restructurarea se poate face atât pe criterii economice, dar mai ales pe criterii legate de protecția mediului și îndeplinirea cerințelor directivelor europene în acest domeniu. Datorită condițiilor existente în sistem și proprietăților infrastructurii de producere, transport, distribuție a energiei termice, a calității și proprietăților radiatoarelor, etc., în cadrul sistemelor centralizate de încălzire cantitatea de energie ajunsă la utilizator este mai mică decât cea de Ia sursă, diferența regăsindu-se în pierderi pe tot lanțul, de la sursă la beneficiar. Eficiența scăzută a utilizării combustibilului în centrale precum și pierderile din sistemul de transport și distribuție conduc la consumul unei cantități de combustibil mai mare decât cel care ar fi necesar în condiții de funcționare normale conform prevederilor, ceea ce amplifică cantitatea de emisii de CO2 generată, amplificând efectele negative ale schimbărilor climatice. Modernizarea infrastructurii și monitorizarea producerii energiei electrice și termice la nivelul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov va conduce la o diminuare importantă a emisiilor de CO2 și pulberi în atmosferă și îndeplinirea cerințelor directivelor europene în domeniul protecției atmosferei.

Studiul OPTAR ( http://optar.ro raport-de-acti vitate-2014/) referitor la dioxidul de azot, NO2, arată cu




peste 40 micrograme/mc îți degradezi sănătat

Emisiile de carbon provenite de la centralele Măsurile de reducere a acestora au, pe lângă dimensiunea ecologică, și un impact pozitiv asupra eficienței energetice.

Opțiunile de reducere a emisiilor GES în cazul Companiei Municipale Energetica SA pot fi:

•    producerea energiei termice și electrice în cogenerare, care reprezintă soluția cea mai economică, favorabilă modernizării și dezvoltării sistemelor centralizate de alimentare cu căldură. Această soluție susținută și promovată consecvent în țările UE, pe parcursul ultimului deceniu, a cedat mult în favoarea sistemelor locale;

•    promovarea tehnologiilor modeme - substituirea tehnologiilor învechite cu o eficiență scăzută cu tehnologii performante ar putea reduce considerabil consumul de resurse energetice primare;

•    posibilitatea implementării tehnologiilor prietenoase cu mediul, cum ar fi utilizarea surselor regenerabile - a biomasei, în special, pe post de combustibil Ia producerea energiei termice;

•    valorificarea intensivă a resurselor energetice disponibile prin recuperarea căldurii reziduale din gazele de ardere în cazane cu condensație sau în recuperatoare termice, folosirea pompelor de căldură, reducerea pierderilor de energie la transportul agenților de lucru prin rețeaua de transport și distribuție, prin utilizarea unor materiale cu caracteristici termofizice și hidraulice favorabile, folosirea pompelor de căldură în sistemele de condiționare a aerului;

•    gestiunea monitorizată a sistemelor de încălzire, care să permită reglarea automată a parametrilor funcționali corespunzător exigențelor de confort în strânsă legătură cu modificările de temperatură nocturnă și diurnă și de eficiență energetică și economică.

Eficiența energetică. Eficiența energetică începe cu procesele de generare de energie termică. De altfel, cel de-al doilea Pian Național de Acțiune pentru eficiență energetică prevede cofinanțarea proiectelor de investiții privind creșterea eficienței energetice în sectoarele încălzirii urbane, al reabilitării clădirilor publice și al iluminatului public. S-a avut în vedere faptul că prezența cofinanțării statului va contribui Ia creșterea atractivității proiectelor de modernizare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităților și astfel se va crea posibilitatea atragerii unor surse de finanțare suplimentare din partea sectorului p»yat pentru eficientizarea activității de producere a

>4\ u \7 Lj



energiei termice.

CONFORM CU ORIGINALUL

"t/*^A5isrEWTA * “ 1 ilkni'-A5‘ , JURIDICA

As.    ■: '•//

efect creșterea eficienței energetice, ceea ce va duce la un impact macroeconomic pozîtîv, dat fiind faptul că, economisirea energiei Ia sursă constituie cel mai eficient mijloc, din punct de vedere al costurilor, de a crește siguranța în alimentarea cu energie și de a reduce gradul de poluare. Acest demers va contribui, în mod semnificativ la atingerea obiectivului stabilit la nivel comunitar de creștere a eficienței energetice cu 20% până în 2020.

Creșterea eficienței energetice este considerată ca având o contribuție substanțială la atingerea obiectivelor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul UE. în acest context, aplicarea cerințelor de proiectare ecologică privind performanța energetică a instalațiilor cu impact asupra mediului va avea o contribuție importantă la îndeplinirea obiectivului asumat de UE, de reducere a emisiilor de GES cu cel puțin 20% până în 2020.

Pentru eficientizarea producerii de energie termică ar fi indicat să se implementeze măsuri de tipul:

>    Redimensionarea și retehnologizarea centralelor termice la nivelul standardelor europene de mediu și a bunelor practici tehnologice;

>    Extinderea sistemului de termoficare centralizat în zonele în care acesta este insuficient sau deficitar, cum ar fi cartierele periferice ale municipiului București;

>    Stabilirea unui program de alimentare cu energie termică, automatizat în funcție de variațiile temperaturilor noctume/diume și de necesitățile consumatorilor.

Poluarea termică a mediului. Evacuarea căldurii în mediul ambiant, în special în mediile acvatice, dar și în sol constituie o formă de poluare fizică, care prin modificarea temperaturii poate provoca serioase perturbații în floră și faună. Majoritatea surselor de poluare termică se consideră a fi constituite de sistemele de transport și distribuție electrice și termice, sistemele de răcire ale centralelor electrice clasice și nucleare, industria chimică, metalurgică și transportul naval. Evaluările privind creșterea temperaturii solului, apei lacurilor, râurilor și fluviilor, în aval de centralele termice și electrice menționate, se limitează la 10 grade. Chiar și în aceste condiții modificările structurale, în special cele subacvatice sunt notabile. Rețeaua de transport și distribuție a agentului termic din arealul acoperit de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-llfov este veche, drept urmare pierderile energetice ajung și la 28%. Pe lângă ineficiența energetică evidentă, se mai adaugă și poluarea termică a solului și a apelor subterane pe care traseul rețelei de termoficare le traversează. De asemenea, despăduririle provoacă încălzirea solurilor, care sunt expuse direct

CONFORM CU ORIGINALUL



radiației solare și indirect prin traversarea Ide rețele -termice prost izolate? în uft&e acoperit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Tcrmoenergetică București-U

numeroase spații verzi în favoarea construcțiilor diverse, ca atare poluarea termică a mediului pe traseul rețelelor de termoficare s-a accentuat. Din punct de vedere fizic această creștere de temperatură conduce la reducerea concentrației de gaze din apă (02, C02, N2 și altele), acidificarea apelor, evaporarea unei cantități importante de lichid, deci umidificarea atmosferei și creșterea efectului de seră.

Creșterea temperaturii mediului modifică caracteristicile fizice, chimice și biologice ale acestuia. Astfel, reacțiile metabolice sunt accelerate până la un anumit prag critic, după care devin mai lente. Din punct de vedere fizico-chimic creșterea temperaturii mediului provoacă ; modificarea constantei vitezei de reacție; deplasarea echilibrului carbonat-bicarbonat și amoniac - amoniu prin creșterea cantității de amoniac, care este un produs toxic. în general, la temperaturi mai ridicate sensibilitatea organismelor la substanțe toxice crește. Modificarea temperaturii mediului provoacă un stres pe ansamblul terestru viu, stres care are efecte subletale asupra organismelor precum : metabolismul, sporul populației, alimentația și digestia, respectiv letale : durata de viață, starea de sănătate.

Poluarea termică a apei cauzată de centralele electrice și termice prin introducerea apei utilizate de răcire în bazinele acvatice conduce la accelerarea unor procese biochimice, precum și o scădere a oxigenului dizolvat în apă. Se încalcă ciclul fin de reproducere echilibrată a diferitelor organisme. în condiții de poluare termică, de regulă, se observă o creștere puternică a algelor și dispariția altor organisme, care trăiesc în apă.

Poluarea termică este vizibil și pe traseul rețelei de transport și distribuție, unde se poate observa cum pe timp de iarnă zăpada se topește exact deasupra rețelei de termoficare. Căldura degajată de conductele neizolatc continuă și pe timp de vară să încălzească pământul, să usuce iarba, copacii și florile.

Poluarea solului Solul poate fi poluat:

>    direct prin deversări de deșeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrășăminte și pesticide aruncate pe terenurile agricole ;

>    indirect, prin depunerea agenților poluanți ejectați inițial în atmosferă, apa ploilor contaminate cu agenți poluanți “spălațî" din atmosfera contaminată, transportul agenților poluanți de către vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

în ceea ce privește poluarea prin intermediul agenților poluanți din atmosferă, se observă anumite particularități. Spre exemplu, ca regulă generală, solurile cele mai contaminate se vor afla în preajma



CONFORM CU ORIGiN surselor de poluare. Pe măsură, însă, ce înălțimea curilor de evaeuarena contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scădea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminată se va extinde în suprafață. Din nefericire, acesta este și cazul centralelor termice aflate în arealul acoperit de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-llfov.

Nivelul contaminării solului depinde și de regimul ploilor. Acestea spală în general atmosfera de agenții poluanți și îi depun pe sol, dar în același timp spală și solul, ajutând la vehicularea agenților poluanți spre emisari (din apele subterane către apele de suprafață). Trebuie totuși ținut cont și de faptul că ploile favorizează și contaminarea în adâncime a solului.

Cumularea lipsei spațiilor verzi împădurite cu poluarea termică și cu poluarea atmosferică conduc la o poluare generală semnificativă a orașului. Retehnologizarea marilor poluatori, cum sunt centralele termice, alături de alte măsuri, cum ar fi reabilitarea rețelei de transport și distribuție a agentului termic și o mai corectă gestionare a spațiului verde existent la ora actuală în București, chiar creșterea acestuia, vor conduce pe termen mediu și lung la scăderea poluării la nivelul întregului oraș.

Managementul deșeurilor. Strategia modernă a managementului deșeurilor a pus bazele unei ierarhizări a acțiunilor, și anume:

>    Prevenirea apariției deșeurilor;

>    Tratarea deșeurilor la sursa de generare;

>    Promovarea conceptului de reciclare, refolosire, producere de compost.

Optimizarea metodelor de eliminare finală (depozitare în rampe de deșeuri, incinerare, co-incinerare) se realizează pentru tipurile de deșeuri pentru care nu există tehnologii de valorificare. Recuperarea deșeurilor prin colectare selectivă, sortare și reintroducerea în circuitul productiv (reciclare) este o activitate economică ce este luată în considerare din mai multe considerente :

•    recuperarea unor materiale care se produc greu prin procese de fabricație costisitoare și de multe ori poluante;

•    prin reciclarea unor deșeuri se reduce volumul mare al activităților de neutralizare prin depozitare sau incinerare și implicit se reduc suprafețele de teren afectate de depozitarea deșeurilor;


CONFORM CU ORIGINALUL



depozitării acestora, efectiv se reduce pericolul contaminai ii faeti substanțe poluante prin aceste deșeuri.

Cum centrala aferentă serviciului public de producere a energiei termice funcționează pe bază de combustibil gazos, deșeurile se vor limita la cele industriale normale:

-    deșeuri tehnice, ce vor fi reciclate conform legislației în vigoare;

-    deșeuri menajere, care, după selectare și posibilă reciclare, vor fi depozitate conform legislației în vigoare.

6.3. Motive de ordin social

Din punct de vedere social, activitatea de producere a energiei termice din cadrul serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat poate aduce o serie de avantaje sociale beneficiarilor săi dacă activitatea se realizează în condiții de eficiență la standarde de calitate, prin utilizarea optimă a resurselor de energie și cu respectarea normelor de protecție a mediului.

Principalele avantaje sunt:

-    siguranța în exploatare - activitatea se realizează în cadru organizat cu personal specializat și în afara locuințelor (producerea de agent termic în cadrul locuințelor necesită supraveghere permanentă și manipulare precaută altfel existând riscul de explozie);

-    ecologic ș7 responsabil fa(ă de mediul înconjurător - emisiile de dioxid de carbon și alte gaze poluatoare se realizează controlat și în afara zonei de locuire. Standardele și procedurile de lucru din cadrul societăților producătoare de agent termic sunt impuse de organisme de reglementare și control. Există astfel o responsabilitate asumată prin acte normative de producătorul de energie termică și sunt prevăzute taxe și sancțiuni pentru nerespectarea normelor privind protecția mediului înconjurător. Producerea de agent termic în cadrul locuințelor prin centrale de apartament sau condominii afectează direct mediul înconjurător locuirii.

Este responsabilitatea autorităților locale să atragă atenția asupra eventualelor riscuri la care se expune populația în cazul producerii agentului termic în locuințe sau în spațiul proxim de locuire.



66



7. Justificarea din punct de vedere


legal a modalității de gestiune a


activității de producere a energiei terhltCJfORM cu orice

7.1.Rolul SIEG în economia națională și europeană

Uniunea Europeană are, printre obiectivele de bază, promovarea unui progrwf o^flgțpic și social echilibrat și durabil, îndeosebi prin crearea unui spațiu fără frontiere interioare, prin întărirea coeziunii economice și sociale și prin constituirea unei uniuni economice și monetare.

Tratatul de la Lisabona creează un cadru juridic specific serviciilor de interes economic general -SIEG, obiectivul fiind încadrarea juridică a acestor servicii la nivel european.

Serviciile de interes general cuprind serviciile comerciale și serviciile necomerciale care fac obiectul anumitor obligații de serviciu public, în special datorită interesului general pe care îl deservesc.

SIEG constituie o subcategorie și cuprind în principal serviciile comerciale. Aceste servicii răspund în egală măsură la obligațiile de serviciu public și, din acest motiv, not fi derogate de la anumite norme eticonene, în snecial de la cele din domeniul concurentei. Este vorba, în cazul de față, de serviciile din domeniul energiei.

Astfel, articolul 106 din Tratatul privind funcționarea UE precizează că, întreprinderile cărora li se încredințează SIEG fac obiectul dispozițiilor dreptului european numai în măsura în care aceste norme nu obstrucționează sarcinile specifice pe care acestea trebuie să le îndeplinească.

Tratatul de la Lisabona aduce noutăți, prin adăugarea la tratatele fondatoare a unui Protocol privind serviciile de interes general. Acest protocol, având aceeași valoare juridică ca și tratatele, aduce precizări privind protecția SIEG Ia nivel european. El recunoaște astfel:

-    rolul simit crea discreționară a auloritătilor naționale în gestionarea SIEG:

-    diversitatea SIEG, în special datorită zonelor geografice și a diferitelor culturi;

-    nivelul ridicat de calitate, precum și egalitatea de tratament a utilizatorilor și accesul universal la SIEG.

Tratatul de la Lisabona creează un nou fundament juridic, care permite instituțiilor să adopte regulamente privind gestionarea SIEG. Astfel, articolul 14 din Tratatul privind funcționarea UE precizează faptul că, Consiliul și Parlamentul pot stabili anumite principii și condiții în ceea ce privește furnizarea și finanțarea SIEG. Acest fundament juridic permite UE să concilieze în condiții optime interesul general și respectarea regulilor concurenței în gestionarea SIEG.

Garanția accesului universal, a continuității, a calității ridicate și a accesibilității constituie



termice in Asociația de Dezvoltare Interci

nmuiitară Tcmtoenergetiră-i

CONFORM CU ORIGINA^

ucurești-llfov

-5#-"^ 5,3    >»li

TEHNICA 51 juridica

O

\rfe#ivalorW)r


elementele cheie ale unei politici a consumatorului în sectorul SIEG

SIEG joacă un rol din ce în ce mai important în contextul european general._____.,r

împărtășite de toate statele membre și constituie un element esențial al modelului european de societate. Ele condiționează creșterea calității vieții pentru toți cetățenii și reduc excluziunea socială și economică. Datorită ponderii pe care o au în economie, 26,7% din PIB european și importanței în producerea celorlalte bunuri și servicii, eficiența și calitatea acestor servicii sunt factori de competitivitate și coeziune, mai ales când este vorba de atragerea investițiilor în regiuni mai puțin favorizate.

Furnizarea SIEG într-o manieră eficientă și non-discriminatorie este o condiție pentru funcționarea armonioasă a pieței interne și continuarea integrării economice. SIEG reprezintă un pilon al cetățeniei europene, un drept de care cetățenii europeni se pot bucura și sunt totodată o bază pentru dialogul dintre cetățeni și autoritățile publice în contextul bunei guvemanțe.

SIEG pun într-o nouă perspectivă rolul jucat de autoritățile publice. Responsabilitatea pentru funcționarea armonioasă a acestor servicii le-a revenit dintotdeauna. La nivel național, ele își păstrează prerogativele directe pentru SIEG destinate pieței interne (prin transpunerea directivelor), iar pentru marile industrii de rețea există reglementări comunitare directe.

în mod tradițional, SIEG au fost oferite chiar de autoritățile publice. în prezent, autoritățile publice pot încredința furnizarea SIEG unor întreprinderi cu capital public, privat sau mixt. Trecerea de la furnizarea în regim propriu la furnizarea prin intermediul unor entități terțe a făcut ca organizarea, costurile și finanțarea acestor servicii să fie mult mai transparente.

Delegarea furnizării serviciilor nu anulează sau diminuează responsabilitatea autorităților în materie de asigurare și/sau garantare a serviciilor și de atingere a obiectivelor de interes general. Prin instrumente de reglementare, autoritățile publice au capacitatea de a formula politicile la nivel național, regional sau local în domeniile serviciilor de interes general fi să asigure implementarea acestora.

Există două documente care dau o descriere amplă a SIEG - Carta Verde (2003) și Carta Albă (2004). Carta Verde și Carta Albă sunt primele documente oficiale care aduc o descriere explicită a serviciilor de interes economic general. în Carta Verde sunt menționate și principalele caracteristici ale SIEG - universalitatea, continuitatea, calitatea serviciului, accesibilitatea și protecția





Universalitatca    /

Conceptul face referire la dreptul fiecărui cetățean de a avea acces ia~servîciile consîd-e&rt^Skeftțiale. la un anumit nivel calitativ, pe întregul teritoriu al statelor membre și, în contextul specificului național, la un preț accesibil. Impune obligativitatea industriilor să furnizeze un serviciu definit de anumite cerințe specifice, inclusiv acoperire teritorială integrală.

Continuitatea

Conceptul subliniază obligația furnizorului de a asigura funcționarea fără întreruperi a serviciului. Sunt anumite servicii pentru care furnizarea neîntreruptă este în interesul comercial al furnizorului, nefiind necesară o impunere legală în acest sens. La nivel național, cerințele de continuitate trebuie armonizate cu dreptul angajaților la grevă și cu cerințele de respectare a statului de drept.

Calitatea serviciului

Definirea, monitorizarea și impunerea unui nivel de calitate de către autoritățile publice sunt elementele cheie în reglementarea SIEG. în genere, statele membre își definesc nivelele de calitate pentru SIEG însă, în anumite cazuri, standardele de calitate sunt definite în legislația comunitară. Acestea includ, spre exemplu, reglementări de siguranță, corectitudinea și transparența facturării, acoperirea teritorială și protecția împotriva deconectării.

Accesibilitatea

Se referă la necesitatea ca un serviciu de interes economic general să fie oferit la un preț acceptabil, astfel încât să fie accesibil pentru toată lumea. Unul dîn principiile de bază ale Uniunii este principiul solidarității. Pe acest principiu funcționează atât operatorii, cât și administrațiile publice, care oferă compensații sau subvenții pentru a se asigura că serviciul rămâne accesibil. Aplicația principiului accesibilității ajută Ia atingerea unei coeziuni sociale și economice în interiorul statelor membre.

Protecția consumatorilor și utilizatorilor

Principiul de protecție a consumatorilor se referă la obligații impuse furnizorilor de SIEG, pentru a garanta buna calitate a serviciului, un nivel ridicat de protecție a sănătății și a siguranței fizice, transparență referitor la tarife, contracte, compensații, alegerea operatorilor, competiția între

3L.


lT juRtuic^


CONFORIÎTCU-ORIGINALUI

reprezentare și participare activă a consumatorilor șl â uftîftalonior iri deriV serviciilor și a formelor de plată etc. în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr. 325 din 2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, intrată în vigoare la 21 martie 2007, cu modificările și completările ulterioare, responsabilitatea asigurării serviciului public de alimentare cu energie termică pe teritoriul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-llfov revine exclusiv unităților administrativ-teritoriale. Acestea pot decide modalitatea de gestiune a serviciului.

7.2 Opțiuni de gestiune a serviciului de producere a energiei termice

Prin HCGMB nr. 94 din 29.03.2017, a fost înființată Compania Municipală Energetica București SA, care are ca obiect principal de activitate producerea aburului și apei printr-o infrastructură permanentă. Dimensiunea rețelei nu este decisivă pentru încadrarea în codul CAEN.

în temeiul art. 10 alin. (I) șî pct. 1 din Anexa nr.2 la Legea nr. 100 din 19 mai 2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, sunt considerate activități relevante în domeniul gazelor și energiei termice:

a)    punerea la dispoziție sau exploatarea de rețele fixe destinate furnizării de servicii publice în domeniul producerii, transportului sau distribuției de gaze sau de energie termică;

b)    livrarea gazelor sau a energiei termice prin rețele de natura celor prevăzute la lit. a).

Cadrul legal de organizare a serviciului este definit de normele de drept enumerate în capitolul ,,Legisla(ic\ Gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termică privește organizarea, funcționarea și controlul fumizării/prestării acestui serviciu sau a activităților sale componente conform condițiilor stabilite de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-llfov. Conform prevederilor art.22 alin.(2) din Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităfi publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, gestiunea serviciului de utilitate publică poate fi organizată prin:

gestiune directă, conform art. 28 alin. (2) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de


b) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

gestiune delegată, conform art. 29 alin.(l) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, o modalitate de management prin care UAT atribuie unuia sau mai multor operatori - societăți comerciale, gestiunea propriu-zisă a serviciului, respectiv administrarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu energie termică aferente acestuia, în baza unui contract de delegare a gestiunii și își asumă și exercită nemijlocit toate competențele și responsabilitățile ce le revin potrivit legii cu privire Ia fumizarea/prestarea serviciilor de utilități publice.

Gestiunea delegată a serviciilor de utilități publice implică punerea Ia dispoziția operatorilor a sistemelor de utilități publice aferente serviciilor delegate, precum și dreptul și obligația acestora de a administra și de a exploata aceste sisteme.

Modalitatea de gestiune a serviciului se stabilește prin hotărâri ale autorităților deliberative ale UAT în funcție de natura și starea serviciului, de necesitatea asigurării celui mai bun raport preț/calitate, de interesele actuale și de perspectivă ale UAT, precum și de mărimea și complexitatea sistemelor de utilități publice.

Indiferent de modalitatea de gestiune adoptată, directă sau delegată, activitățile specifice componente ale serviciului de utilitate publică sunt organizate și se desfășoară pe baza regulamentului serviciului și a caietului de sarcini, aprobate prin hotărâre legală.

în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice și Legii nr. 325 din 2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, responsabilitatea asigurării serviciului public de alimentare cu energie termică pentru toți utilizatorii de pe teritoriul unei localități revine exclusiv Unităților Administrativ-Teritoriale.

Acestea pot decide, în baza unui studiu de oportunitate, conform art.22 alin.(3) din Legea 51/2006, daca vor asigura serviciul public prin gestiune directă sau daca vor delega responsabilitatea prestării serviciului unui operator prin delegarea gestiunii.




termice in Asociația de Dezvoltare

tntercomunitară-T-ei'inoeneT

CONFORM CU ORIGINALUL

get.eăBucureștHl^^

xX<— 1 rr V tr    <1 O.A

——

Tf b i v

— Pi    £    ~

_    Vr jinfca 51    jn.'l

3rn

alin.(2) litera b) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice reftțibfifijlu, cu modificările și completările ulterioare, la art. 23 alin. (I) litera b) din același act normativ, se prevede că aceasta se realizează în baza unui contract de delegare.

în ceea ce privește delegarea serviciului, Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede modurile prin care se poate realiza delegarea serviciilor comunitare de utilitate publică: „Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice poate fi:

a)    contract de achiziție publică;

b)    contract de concesiune de servicii, "

în cazul gestiunii directe către un operator de drept privat, forma juridică prin care acestuia îi revine gestiunea serviciului este, conform Legii nr. 51/2006 republicată, cu modificările și completările ulterioare, tot un contract de delegare.

în consecință, conform legii, există mai multe opțiuni de gestiune a serviciului.

Opțiuni analizate:

1.    gestiune directă prin servicii publice de interes local, specializate, înființate și organizate în subordinea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov conform art. 28 alin. (2) litera a) din Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

2.    gestiune delegată, conform art. 29 din Legea 51/2006 a sen’iciilor de utilitate publică, republicată, prin care Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov atribuie unuia sau mai multor operatori toate, ori numai o parte, din competențele și responsabilitățile proprii privind fumizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, pe baza unui contract de delegare a gestiunii; gestiunea delegată a serviciilor de utilități publice implică punerea la dispoziția operatorilor a sistemelor de utilități publice aferente serviciilor delegate, precum și dreptul și obligația acestora de a administra și de a exploata aceste sisteme.


J,"”nlLA ,5^./

unicipitif .București prin

^gMÂțț'jZ

Legislația aplicabilă este cea menționată în cele ce preced, cu mențiunea că, prin Legea nr. 174/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58 2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului aduci fiilor publice, în vigoare de la 21 iulie 2017, s-a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achizițiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 22 septembrie 2016, cu următoarea modificare: la articolul IIpunctul 27, articolul 52 se abrogă.

Dacă analizăm dispozițiile HCGMB nr. 94/29.03.2017 și ale HCGMB 596/22.11.2017 raportate la prevederile legislației specifice aplicabile, respectiv art.31 alin.(l) și (3) din Legea 98/2016, observăm că, în cazul autorităților contractante care atribuie diverse servicii unor persoane juridice de drept privat sau de drept public, prevederile legale privind contractele de achiziție publică/acordurile cadru nu se aplică, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:

a)    autoritatea contractantă exercită asupra persoanei juridice în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii;

b)    mai mult de 80% din activitățile persoanei juridice controlate sunt efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredințate de către autoritatea contractantă care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate contractantă;

c)    nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu excepția formelor de participare a capitalului privat care nu oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror existență este necesară potrivit dispozițiilor legale, în conformitate cu Tratatele, și care nu exercită o influență determinantă asupra persoanei juridice controlate.

Excepția de la regulile instituite mai sus se aplică și atunci când o persoană juridică controlată care are calitatea de autoritate contractantă atribuie un contract autorității contractante care o controlează sau unei alte persoane juridice controlate de aceeași autoritate contractantă, cu condiția să nu existe participare privată directă la capitalul persoanei juridice căreia i se atribuie contractul, în afară de formele de participare a capitalului privat care nu oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror existență este necesară potrivit dispozițiilor legale, în conformitate cu Tratatele, și care nu exercită o influență determinantă a;    ..... ’



termice in Asociația de Dezvolta

re Intrrrnmonitară Tormoein

CONFORM CU ORIGINALUL

Tgetică Bucurcști-llfov

//    ti $r    1 '•

// £ £ 1

c

jumoicA

Astfel, având în vedere aceste dispoziții coroborate cu dispozițiile art.52 alin.(2) dinljeg^^^erviciilor comunitare de utilitate publică nr. 51/2006, republicată, contractele de delegare a gestiunii vor putea fi atribuite direct doar după obținerea avizului Consiliului Concurenței cu privire la respectarea prevederilor specifice din domeniul concurenței și al ajutorului de stat.

în concluzie, pentru ca Asociația dc Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov sâ încredințeze contractul dc delegare a gestiunii prin atribuirea directă a serviciului public de alimentare cu energie termică, fără scoaterea Ia licitație a serviciului, operatorui/operatorii către care se încredințează activitățile serviciului trebuie să îndeplinească CONCOMITENT următoarele condiții:

Grad dc îndeplinire


Condițiile cumulative cf. art. 28 alin. (21) din Legea 51/2006, republicată

a). (...) unitatea administrativ-teritorială, în Condiție îndeplinită

calitate de acționar/asociat unic al

operatorului, prin intermediul adunării generale

a acționarilor și al consiliului de administrație,

exercită un control direct și o influență

dominantă asupra deciziilor strategiceși/sau

semnificative ale operatorului în legătură cu

serviciul fumizat/prestat, similar celui pe care îl

exercită asupra structurilor proprii în cazul

gestiunii directe.


b)    . (...) operatorul, după caz, desfășoară exclusiv activități din sfera furnizării/prestării serviciilor de utilități publice destinate satisfacerii nevoilor de interes public general ale utilizatorilor de pe raza de competență a unității administrativ-teritoriale care i-a încredințat gestiunea serviciului.

c)    . capitalul social al operatorului este deținut îu totalitate de unitatea administrativ-teritorială; participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului

regional/operatorului este exclusă.



Condiție îndeplinită

Structura capitalului social a operatorului este deținută astfel: Municipiul București prin CGMB deține 99,99996%, Comuna Chiajna deține 0,00002% iar Orașul Popești Leordeni deține 0,00002%. Având în vedere aceste aspecte, rezultă că nu există participare privată la capitalul social al Companiei Municipale Energetica București S.A.


Legislația primară, legislația secundară și legislația europeană aplicabilă prezentului studiu de oportunitate poate fi regăsită mai jos, după cum urmează:

1. Legislație primară

1.1.    Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societățile, republicată în Monitorul Oficial partea 1, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004 dându-se textelor o nouă numerotare, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 17 noiembrie 1990;

1.2.    Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr.618 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 01 ianuarie 2007;

1.3. Legea nr. 213 din 17 noiembrie 1998privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 123 din 10 iunie 2011, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 23 ianuarie 1999;


partea I, nr. 123 din 20 februarie 7, cu modificările și textelor o nouă numerotare, intrată în vigoare Ia 23 mai 2001;


1.5. Hotărârea de Guvern nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 95 din 03 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 03 aprilie

2006;

l.6.Ordonanța Guvernului nr. 21 din 30 ianuarie 2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 86 din 1 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare;

1.7.    Legea nr. 515 din 12 iulie 2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 578 din 5 august 2002;

1.8.    Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109 din 30 noiembrie 2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, publicată Monitorul Oficial partea l, nr. 883 din 14 decembrie 2011, intrată în vigoare la 14 decembrie 2011;

1.9.    Hotărârea de Guvern nr. 722 din 28 septembrie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a unor prevederi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, publicată în Monitorul Oficial partea 1, nr. 803 din 12 octombrie 2016;

1.10.    Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 391 din 23 mai 2016;

1.11.    Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 392 din 23 mai 2016;

1.12.    Hotărârea de Guvern nr. 867/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, publicată în Monitorul Oficial partea 1, nr. 985 din 7 decembrie 2016;

1.13.    Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, publicată în Monitorul Oficial a! României partea I, nr. 392/2016;




nr. 982016 privind achizițiile publice',

1.16. Legea nr. 228 din 4 iulie 2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică',


1.17. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 74 din 29 iunie 2005 privind înființarea Autorității


Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice',

1.18.    Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică',

1.19.    Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 19 din 7 martie 2009 privind unele măsuri în domeniul legislației referitoare la achizițiile publice;

1.20.    Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13 din 20 mai 2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice;

1.21.    Ordonanța de Urgență a Guvernului nr 58/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achizițiilor publice;

1.22.    Hotărârea de Guvern nr. 1705 din 29 noiembrie 2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 1020 din 21 decembrie 2006;

1.23.    Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare;

1.24.    Legea nr. 325 din 14 iulie 2006 a serviciului de alimentare cu energie termică, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 651 din 27 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 30 iulie 2006;

1.25.    Hotărârea de Guvern nr. 1661 din 10 decembrie 2008, privind aprobarea Programului național pentru creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul public, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 858 din 19 decembrie 2008, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 19 decembrie 2008.



77







2. Legislație secundară


2.1. Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1718/2011 pentru

întocmirea și actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicat în Monitorul Oficial partea 1, nr. 186 din 17 martie 2011;

2.2.    Ordinul președintelui Autori talii Naționale de Reglementare in domeniul Energiei nr. 28 din 05 aprilie 2017 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licențelor in domeniul serviciului de alimentare centralizată cu energie termică, publicat în Monitorul Oficial partea I, nr. 271 din 19 aprilie 2017;

2.3.    Regulamentul pentru acordarea licențelor în domeniul serviciului de alimentare centralizată cu energie termică din 5 aprilie 2017, publicat în Monitorul Oficial partea 1, nr. 271 din 19 aprilie 2017, aprobat prin Ordinul nr. 28 din 5 aprilie 2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 271 din 19 aprilie 2017;

2.4.    Hotărârea CGMB nr. 94 din 29 martie 2017 privind infiintarea societâfii pe acțiuni Compania

Municipală Energetica București SA',

2.5.    Anexa la Hotărârea CGMB nr. 94 din 29 martie 2017 privind infiintarea societății pe acțiuni Compania Municipală Energetica București SA;

2.6.    Hotărârea CGMB nr. 11 din 08 februarie 2016 privind aprobarea Regulamentului Serviciului Public de Alimentare cu Energie Termică al Municipiului București;

2.7.    Anexa nr.l la Hotărârea CGMB nr. 11 din 26 ianuarie 2016 privind aprobarea Regulamentului Serviciului Public de Alimentare cu Energie Termică al Municipiului București;

2.8.    Hotărârile CGMB/CL aplicabile, alte documente legislative, reglementări și hotărâri ale autorităților deliberative ale Municipiului București/Asociatiei de Dezvoltare Jntercomunilară Termoenergetică București-Ilfov.

3. Legislație europeană

3.1. Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului European din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune;

3,2. Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului European din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE.

CONFORM CU ORIGINALUL

JllRIDli-f. <■-v;

36,2016;


Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, pufefcată-fa-MX

Norme de aplicare: Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, publicată în M.O. fir>1@^)A-06.2016; Legea nr.99/2016 privind achizițiile sectoriale, publicată în M.O. nr. 390/23.05.2016;

Norme de aplicare: Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, publicată în M.O. nr. 423/06.06.2016; Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 392/2016;

Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea CNSC, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 393/2016.

în temeiul acestor concluzii, pentru activitățile viitoare ale alimentării cu energie termică în municipiul

Bucuresti/Asociatia de Dezvoltare Intercomunitară Termoenerșetică București-llfov se impune o

abordare globală - un Program Unitar de Acțiune, defalcat pe obiective, vectori si surse de finanțare

pentru ca noua companie să își poată desfășura activitatea.

Conform legislației în vigoare, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-llfov este obligată să înființeze (prin gestiune directă sau prin delegare de gestiune), acest serviciu public de producere a energiei termice într-un mod care să respecte cerințele impuse de ANRE prin procedura de licențiere/autorizare, respectiv, „Regulamentul pentru acordarea licențelor în domeniul serviciului de alimentare centralizată cu energie termică” din 05.04.2017 elaborat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE și intrat în vigoare la 19 aprilie 2017. Conform legislației, organizarea și funcționarea serviciului de producere a energiei termice va respecta și va îndeplini, la nivelul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-llfov, obiectivele și criteriile de performanță aprobate de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-llfov.

Compania Municipală Energetica București SA își poate desfășura activitatea doar în baza licenței emise de ANRE, prestarea serviciilor de utilitate publică fără licență sau în baza unei licențe a cărei perioadă de valabilitate a expirat fiind interzisă, indiferent de modalitatea de gestiune adoptată.


Proiect Studiu de oportunitate privii termice în Asociația de Dczvo

id modalitatea de gestiune a i Itare Intercomunitară Tcrmo

r.nwpnRM r.tj ORIGINALUL

ictivității de prodiHjeretiLiyjergiei energetică Buc^^tî-IlfoVf,*e. \

fi J    1

y    * ui|

cu energie termică din data de 5 april

aprilie 2017, trebuie să solicite și să

ie 2017 și publicat în Mofi-fo

obțină licența de operare

t-z'. ««■    'c c

9Hd-0ficial parttttjtwă_B77 dm 19

necesară desfășurării serviciului

public de alimentare cu energie termică.

Prin OUG nr.58Z2O16 este eliminată prevederea privind durata maximă de 35 de ani a contractelor de delegare de gestiune, dispozițiile privind durata fiind corelate cu cele ale noului pachet legislativ privind achizițiile publice și concesiunile de lucrări și de servicii.

Durata contractelor de delegare de gestiune nu va depăși durata maximă necesară recuperării investițiilor prevăzute în sarcina operatorului. în cazul gestiunii delegate prin concesiune, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov va obține o redevență anuală de la operatorul privat, stabilită prin contractul de concesiune.

Dotarea tehnică minimă pentru acordarea licențelor aferente prestării serviciului public de alimentare cu energie termică este precizată în „Regulamentul pentru acordarea licențelor în domeniul serviciului de alimentare centralizată cu energie termică” din 05.04.2017 elaborat de ANRE și intrat în vigoare la 19 aprilie 2017.

Prin existența unei societăți comerciale, cu capital integral al CGMB dispare necesitatea organizării unei licitații pentru desemnarea prin concesiune a unui operator privat pentru serviciul de alimentare cu energie termică.

« _ _

> In consecință, considerăm că, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov poate atribui direct Companiei Municipale Energetica București SA, companie înființată de CGMB cu aport integral public Ia constituirea capitalului social al acesteia, contractul de delegare a gestiunii activității de producere a energiei termice cu satisfacerea următoarelor condiții:

să fie identificat și evaluat patrimoniul componentelor sistemului de producere a energiei termice, care va fi transferat Companiei Municipale Energetica București SA;

să se stabilească obligațiile Companiei Municipale Energetica București SA privind reproiectarea, în etape, a întregului sistem de producere a energiei termice în concordanță cu normele tehnice în vigoare;

să se organizeze procedurile de încredințare a gestiunii directe a activității îrmfce către Compania Municipali



CONFORM CU

8. Investiții necesare

8.1 Implementarea cogcnerării de înaltă eficic

în vederea eficientizării funcționării principalei surse de energie a municipiului București (CT Casa Presei) este necesară găsirea unei soluții tehnico-economice de utilizare a unor echipamente care să producă în cogenerare necesarul de apă caldă de consum și de încălzire pentru consumatorii racordați la centrală.

Este necesară implementarea cogenerării de înaltă eficiență, împreună cu soluționarea problemei vânzării energiei electrice produse de această instalație, respectiv reabilitarea capacității termice a cazanelor existente pentru asigurarea energiei termice la vârf de sarcină, deoarece:

-    Cazanele de apă fierbinte nr. 1 și nr. 2 (5 Gcal/h, 150/95°C, 16/3 bar) tip ECAF 5000, cu arzătoare pe gaze/combustibil lichid, (an p.i.f. 1996); vechime -20 ani, sunt neperformante și au randamente mici.

-    Cazanele de apă fierbinte nr. 3 și nr. 4 (5 Gcal/h, 150/95°C, 16/3 bar) tip C5D, cu arzătoare pe gaze/combustîbil lichid, (an p.i.f. 1994) - nu funcționează pentru că nu au aviz ISCIR, sunt confecționate din demenți recuperați, și au o vechime de 23 ani;

-    Cazanele de apă fierbinte nr. 5 și nr.6 (30 Gcal/h, 150/950C, 16/3 bar,), tip CAF 30 HFWB puterea nominală: 34,8 MW, echipate cu arzător pe gaze naturale cu formare de NOx redus, tip SAACKE DDG-EN 450, (an p.i.f. arzator 2016), cu vechime 13 ani, nu pot asigura vârful dc sarcină al instalației de cogenerare deoarece sarcina mininimă de funcționare este de 11,1 MW.

Serviciul Proiectare RADET a întocmit Proiectul nr. 7071 -"Studiul de fezabilitate cu privire la adoptarea cogenerării pentru CT Casa Presei", care poate sta la baza demersurilor viitoare pentru implementarea cogenerării.

Principalele obiective care trebuie atinse prin realizarea investiției, sunt următoarele:

•    creșterea eficienței energetice a sursei, având în vedere producerea în cogenerare a energiei termice și electrice;

•    protecția mediului prin reducerea cantității de emisii poluante eliberate în atmosferă;

•    reducerea costurilor de întreținere și operare;

•    creșterea siguranței în alimentarea consumatorilor racordați.

Investiția propusă în cadrul studiului de fezabilitate realizat de ISPE București în anul 2017 are în






CWORW CU originalul

vedere modernizarea și eficientizarea sîsTSrnahriTfe pmduLeie a

o , /

prin instalarea în cadrul acesteia, a unor echipamente de cogenerare care să asigure ndfcCKj^tfaapă fierbinte pentru prepararea apei calde de consum pentru consumatorii! racordați. Noua instalație va putea livra energie termică cel puțin 8000 ore/an. Instalația de cogenerare va produce pe lângă energie termică și energie electrică (circa 13—14 MW). Energia electrică produsă va fi utilizată pentru asigurarea serviciilor interne electrice ale centralei. Diferența obținută în plus va fi livrată în SEN. Studiul de fezabilitate ISPE prezintă scenariul investițional optim: vor fi instalate în cadrul CTZ Casa Presei echipamente termomecanice care sunt constituite din 3 (trei) instalații de motoare termice, cu funcționare pe gaze naturale și dotate cu sisteme de recuperare a căldurii (de Ia răciri - ulei, carcasă etc. și din gazele de ardere), astfel:



Principalele performanțe tehnico-funcționale ale motoarelor termice care vor fi instalate la CT

Casa Presei3

Caracteristici tehnice unitare

ale motorului termic

Caracteristici tehnice unitare ale motorului termic:

-    putere instalată 4,4 MW

-    frecvența 50 Hz

-    turație 1500 rot/min

-    combustibil utilizat: gaze naturale (putere calorifică 8.500

kcal/Nmc și debit de combustibil 961 Nmc/h)

-    energie termică obținută prin recuperarea căldurii (de la răcire și

de la gaze de ardere) 3,5 Gcal/h

-    debitul de apă încălzit circa 150m3/h (considerând un ecart de

temperatură de 200®C)

-    emisiile de NOx și pulberi sunt garantate de furnizor: NOx - 75

mg/Nm3 (15% 02).

Caracteristici generator

•    tensiune 6 Kv

•    turație 1500 rot / min

•    frecvența 50Hz

•    factor de putere 0,8

•    randament: 97,3 %.

termice în Asociația de Dezvol

anrintcrcom unitara Termoe

CONFORM CU ORIGINALUL

Sisteme auxiliare ale motorului

termic

•    sistem de alimentare cu gaiLnaltlfale (inclusf&nșîalațîa de^ '

fl,trare>

•    sistem de detectare și aprindere flacără

•    sistem de oprire a motorului și pornire de ia rece

•    sistem de ungere cu ulei

•    sistem de răcire cu aer

•    sistem de răcire a generatorului

•    sistem de detectare a scăpărilor de gaze (protecție 1P65).

Caracteristici tehnice ale instalatei de recuperare a căldurii

Prezintă două componente, respectiv:

•    instalația de recuperare a căldurii din răcirile motoarelor;

•    instalația de recuperare a căldurii din gazele de ardere.

•    tip: schimbătoare de căldură

•    sarcina termică: 3,5 Gcal 'h

•    apă alimentară: apă dedurizată și degazală termic, debit 150t/h, temperatura 70®C

•    parametrii apei la ieșirea din instalația de recuperare: presiune

9,5 bar, temperatura 90^C.

Noile instalații de cogenerare sunt constituite din motoare termice cu o putere electrică instalată de 13 - 14 MW și o putere termică de 10 - 11 Gcal/h. Eficiența globală estimată a instalației este de circa 89%.
Valoarea totală a investiției este prezentată în tabelul nr.7 de mai jos. Tabel 7 Valoarea totală a investiției

Valoarea totală de investiție

Valoare

(fără TVA)

TVA

Valoare cu TVA

Valoare

(fără TVA)

Valoare cu TVA

lei

iei

lei

euro

euro

TOTAL

GENERAL

52 175,564

9 892,431

62,067 995

11.442.512

13,612 000

din care C + M

23 387,705

4 443,664

27,831,369

5 129108

6,103,638

..

/ lL&*-....

Din analiza cererii de energie tenr

alimentat cu energie termică din CT

CONFORM CU ORIGINALUL ică la nivelul consumatori

Casa Presei, rezultă că, în re

. JURIOItA p 7

op-răcordați \ra. Sistemul o central îzat

• a    •    a

gim de maxim iarng^riirfa termică

necesară a fi asigurată la limita centralei este de circa 60,5 Gcal/h în timp ce sarcina în regim mediu iama este de 45 Gcal/h, iar sarcina în regim mediu vara este de 10,5 Gcal/h.

în ceea ce privește sarcina termică de vară, aceasta este influențată în mod direct doar de comportamentul consumatorului final. Pe termen lung se consideră că, sarcina termică de vară va rămâne la nivelul de 10,5 Gcal/h.

CT Casa Presei este situată într-o zonă rezidențială iar consumatorii racordați sunt consumatori rezidențiali.

Prin urmare, sarcina termică la nivelul acestui tip de consumatori este influențată, preponderent de o serie de factori cum ar fi:

-    nivelul și ritmul de reabilitare termică a clădirilor;

-    evoluția temperaturii exterioare determinată de încălzirea globală;

-    comportamentul consumatorului final determinat de introducerea sistemelor de reglare a temperaturii interioare corelat cu gradul de ocupare.

Acești factori influențează în sens descrescător necesarul de energie termică. Prin urmare, se poate spune că pe termen lung, necesarul maxim de energie termică va rămâne cvasiconstant.

Investiția preconizată prezintă următorii indicatori de performanță (a se vedea Tabelul 8 de mai jos):

Tabel 8 Indicatori de performanță a investiției Performanță tehnică    Performanță economico-financiară

Putere produsă

3x4,4 MW

Valoare de investiție

11 442,51 mii Euro

Cheltuieli anuale de

164 650,33 mii Euro

Energie termică recuperată

3 x 3,5 Gcal/h

exploatare

(valoare totala pe durata de

Energie electrică produsă

105600 MWlr'an

exptoalare de 20 de ani)

Venituri anuale

193 983,93 mii Euro

Energie eleclricâ livrată

99192 MWh/an

(valoare totala pe durata de

Energie termică livrată

97692 MWh/an

indicatori linanciari

exploatare de 20 de ani)

• VNAFC

5 739 65 mii Euro

Eficienta globală

89.15%

RIRF.C

15,43%


CCȚtt £ l

■este de’’10 luni.

t*» JURUJXÂ    .

O    ■ -


Durata de realizare a investiției este de 24 de luni, din care, în calculul fluxului financiar al investiției se consideră că investiția se realîze; din surse proprii ale beneficiarului.

Cogenerarea prezintă o serie de avantaje semnificative în comparație cu producerea separată a celor două forme de energie (electrică și termică):

•    din punct de vedere termodinamic, randamentul global la producerea separată este mai mare cu peste 25% raportat la producerea în cogenerare;

•    din punct de vedere economic, cogenerarea reduce valoarea facturii energetice totale. Dimensiunea acestei reduceri depinde de mai mulți factori, cum ar fi: tipul tehnologiei de cogenerare utilizat; structura tarifelor energetice adoptate; tipul de combustibil utilizat; bonusuri și privilegii acordate pentru cogenerare;

•    se obține o eficiență economică mai bună prin reducerea costului cu combustibilul (se consumă mai puțin combustibil pentru producerea acelorași cantități de energie) și prin reducerea taxelor ecologice (poluarea este mai redusă prin arderea unei cantități mai reduse de combustibil).

Cogenerarea reprezintă o metodă de creștere a randamentului termic prin folosirea parțială sau totală a căldurii reziduale altfel pierdută în atmosferă.

în comparație cu producerea separată a energiei termice și electrice, cogenerarea prezintă o serie de avantaje de natură tehnică, economică și de impact ecologic asupra mediului înconjurător, dintre care enumerăm:

•    realizarea unui randament global de producere a energiei totale (electrică și termică) superior soluției separate;

•    în cogenerare, față de producerea separată, la producerea acelorași cantități de energie termică și electrică, se realizează întotdeauna o economie de energie primară;

•    reducerea efortului de investiții în instalațiile de extracții și transport, sau importul de combustibil, corespunzător cantității economisite față de producerea separată;

•    reducerea elementelor poluante, eliminate în mediul înconjurător corespunzător cantității de combustibil economisit;

•    reducerea circulației combustibilului, a zgurii și a cenușii evacuate (în cazul utilizării combustibililor solizi) cu efecte pozitive asupra mediului ambiant;

termice in Asociația de Den ol

are littfri'uiiuniilară Turnrnt

CONFORM CU ORIGINALUL

nergetică București-Itfov

IE MMC* Șl ^,fTll| JIUHIOU.A

instalații), precum și prin economia de combustibil realizată^, diminuarea pierderilor de energie (electrică și termică) la transport aproape de consumator;


t<5[llă plasării.sursei


• posibilitatea utilizării unor combustibili inferiori, care se pot arde concentrat în cantități mari, și care ar fi Fost improprii pentru arderea descentralizată, în cazane mici din Centrale Termice (C.T.).

$.2. Alte investiții preconizate

L Dezafectarea gospodăriei de păcură. Gospodăria de păcură 2X2000t a fost realizată pentru a se asigura necesarul de combustibil de rezervă pentru cazanele de 2x35 MW. Proiectul a fost realizat de către ISPE în anul 2000. A devenit fără utilitate întrucât păcura nu se mai utilizează ca și combustibil.

2.    întocmirea documentarei tehnice in vederea relocării instalafiilor de producere a apei dedurizate și a punctului termic al centralei. în prezent, acestea funcționează pe un spațiu în suprafață de 96mp închiriat de Ia Societatea MECAPOL SA .

3.    Mărirea capacității de degazare termică la 50 t/h. în prezent, capacitatea de degazare este de 20 t/h din necesarul de 45-50 t/h apă pentru adaos și punerea în funcțiune a cazanului de abur de 8t/h;

4.    Expertizarea sălii cazonelor CAF, construită in 1952, pentru care a fost obținută încă din anul 2006 aprobarea Comitetului de Direcție RADET. Precizăm că, durata de viață a clădirii respective, conform codului de clasificare 165 din tabulogramă a expirat în anul 1988.

5 Raport de analiză tehnico-financiară privind preluarea și implementarea cogenerării la unele centrale termice de cvartal.

Acest raport se va întocmi în vederea demarării unui proiect (cu finanțare europeană eventual) pentru a implementa unele module de cogenerare pentru aceste centrale, în vederea reducerii costurilor de operare.

6. Realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția unei noi unități de producere în cogenerare, în zona de Est - Nord-Est. în acest sens a fost semnat un memorandum cu Compania ITOCHU din Japonia, care va propune o soluție precum și locația cea mai potrivită, în zonele mai sus menționate.


"    ‘ CONFORM CU ORIGINALUL

9. Condiții de licențiere a operatorului —--——i

Prin Regulamentul pentru acordarea licealelor în domeniul serviciului de aliment^re-pentralizată cu energie termică, aprobat de Președintele ANRE prin Ordinul nr. 28/2017, sunt sta^fiHi Condițiile privind acordarea licențelor, precum și condițiile- cadru asociate acestora.

Conform art. 7 din Regulament solicitanții pot fi:

“a) autoritățile administrației publice locale sau o structură proprie a acestora cu personalitate juridică;

c)    societățile înființate de autoritățile administrației publice locale sau de către asociațiile de dezvoltare comunitară, cu capital social al unităților administrativ-teriloriale;

d)    societățile cu capital social privat sau mixt. "

Dosarul privind Cererea pentru acordarea licenței trebuie să conțină următoarele piese:

a)    certificatul constatator, în original sau în copie, emis de ONRC, cu informații complete, care să reflecte situația la zi a solicitantului și din care să rezulte că acesta are obiectul de activitate corespunzător serviciului/activității de utilități publice pentru care se solicită licența;

b)    extrase, în copie, din ultima situație financiară depusă conform legii de solicitant la organele fiscale competente, anterior înregistrării la ANRE a cererii de acordare a licenței, cuprinzând prima pagină din aceste situații financiare, cu dovada înregistrării la organele fiscale, bilanțul contabil și contul de profit și pierderi, cu excepția solicitantului titular al altor licențe aflat deja în evidența ANRE; în cazul solicitantului care depune cererea de acordare a unei licențe pe parcursul anului în care a fost înființat, se va anexa copia ultimei balanțe lunare de verificare;

c)    tabelul prevăzut în anexa nr. 2, din regulamentul de licențiere, din care să rezulte deținerea în proprietate sau în folosință a dotărilor necesare pentru desfășurarea activităților pentru care a solicitat acordarea licenței;

d)    organigrama operatorului economic solicitant, valabilă la data solicitării licenței, indicând structurile organizatorice responsabile cu desfășurarea activităților pentru care a fost sol ici tată licența;

e)    lista personalului specializat, calificat și autorizat de care dispune pentru desfășurarea activităților pentru care a solicitat licența;

f)    planul de investiții elaborat pentru o perioadă de minimum 3 ani, din care să rezulte obiectivele propuse, costurile estimate, sursele de finanțare și termenele de realizare a investițiilor;

termice in Asociația de Dezvoltarf lnffrcuiuuuitaiâ Tcrmocnei j CONFORM CU ORIGINALUL

getică București-Ilfov

_

1

jrsis i c w i fi'

jUfllDKrĂ {p i


fie precizată activitatea pentru care se solicită licența, în cazul gestii

h)    copii de pe contractele de delegare a gestiunii serviciului încheiate cu autbtftit^^mjriistrației publice locale, precum și copii ale caietelor de sarcini aferente, în cazul gestiunii delegate;

i)    lista cu componentele infrastructurii tehnico-edilitarc aparținând domeniului public sau privat al unității administrativ- teritoriale sau altor persoane, deținute de solicitant în proprietate sau în folosință, care va cuprinde principalele caracteristici tehnice ale instalațiilor și echipamentelor componente ale sistemului, precum și schemele tehnologice ale sistemului exploatat, pe care să fie menționate punctele de delimitare la interfața cu alți operatori, după caz;

j)    în cazul activității de producere a energiei termice, lista capacităților de producere a energici termice deținute de solicitant în proprietate sau în folosință, care va cuprinde principalele caracteristici tehnice ale acestora;

(i) gradul de contorizare la nivel de branșament;

ii) copie de pe autorizația/autorizațiile de gospodărire a apelor, în termen de valabilitate;

(iii) copie de pe autorizația/autorizațiile de mediu, în termen de valabilitate, pentru prestarea servicîilor/fumizarea activităților pentru care se solicită licența.

Conform art.8 alin. (1) din Regulamentul pentru acordarea licențelor "persoanele juridice care au câștigat o licitație de delegare a gestiunii serviciuiui/activităților, precum și cele care beneficiază de delegare directă au obligația să solicite de la ANRE acordarea unei licențe pentru furnizarea/prestarea serviciuiui/activităților, în termen de 30 de zile de fa intrarea în vigoare a contractului de delegare a gestiunii serviciuiui/activităților. ”

10. Durata estimată a contractului

Durata maximă a încredințării activității, ca regulă generală, ar trebui să fie justificată prin trimitere la criterii obiective, cum ar fi necesitatea amortizării activelor fixe netransferabile, în principiu, perioada de valabilitate a actului nu trebuie să depășească perioada necesară amortizării celor mai importante active necesare pentru prestarea S1EG - serviciu de interes economic general. Durata pentru care autoritatea contractantă încredințează efectuarea serviciului de administrare a domeniului public și privat al DAT unui singur operator devine un element esențial. Astfel, durata derulării unui astfel de contract trebuie fixată ținând cont de necesitatea garantării stabilității economice și financiare a proiectului, în așa fel încât să nu limiteze libera concurență mai mult decât este necesar pentru garantarea recuperării costurilor asociate investiției.


CONFORM CU ORIGINALUL

publice, “Durata contractelor de deleșart\ a gestiunii este limitn/n KZla,

c p'acte/e de delegare a


gestiunii a căror durată estimată este mai mare de 5 ani, aceasta se stâSibfyfo $tpa caz, în conformitate cit prevederile Legii nr. 98/2016, ale Legii nr.99/2016 și ale Legii nr. 100/2016 și nu va depăși durata maximă necesară recuperării investițiilor prevăzute în sarcina operatorului regional prin contractul de delegare. (...)

Având în vedere dispozițiile legii invocate mai sus, propunem ca durata contractului de delegare a activității de alimentare cu energie termică să fie de 20 ani. Durata contractului de delegare a gestiunii activității de alimentare cu energie termică este corelată cu durata de amortizare a investițiilor ce cad în sarcina operatorului, pentru a se asigura reducerea tarifului la o valoare cât mai mică.

Ca parte a contractului, durata de 20 ani a încredințării activității va fi precizată în cadrul acestuia.

11. Nivelul redevenței

Dat fiind faptul că bunurile aferente contractului sunt situate exclusiv pe raza administrativ teritoriala a municipiului București propunem ca redevența ce urmează să fie plătită de către Companie să fie virată în contul Primăriei Municipiului București, prevedere ce va fi stabilită și prin contractul de delegare a gestiune activității.

în conformitate cu dispozițiile art. 29, alin.(ll) lit.m) din Legea nr. 51/2006, cu modificările și completările ulterioare, la stabilirea nivelului redevenței, autoritatea publică locală va lua în considerare valoarea calculată similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate în proprietate publică și puse la dispoziție operatorului odată cu încredințarea serviciului/activității de utilități publice și gradul de suportabilitate al populației. Nivelul redevenței se stabilește în mod transparent și nediscriminatoriu pentru toți potențialii operatori de servicii de utilități publice, utilizându-se aceeași metodologie de calcul.


CONFfHîM rj i nRIGiNALUL

«jîrtacefoțîfixfe concesionate la

data semnării contractului.

Potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 325/2006 redevența aferentă contractelor de

delegare a gestiunii activității de alimentare cu energie termică prin SACET se constituie sursă pentru finanțarea lucrărilor de investiții în sistemul respectiv.

IA vând în vedere prevederile legale mai sus menționate, se propune ca nivelul redevenței să fie egali
leu valoarea calculată, similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate în proprietate publică și puse la dispoziție operatorului odată cu încredințarea activității.

12. Termenele previzibile pentru realizarea procedurii de încheiere a contractului

în condițiile aprobării prezentului studiu de oportunitate, data încheierii contractului de
delegare a activității de producere și furnizare a energiei termice cu Compania Municipală Energetica București SA va fi stabilită după aprobarea documentației de atribuiere a contractului de delegare a gestiuni activități de producere a energiei termice.

Periodic, respectiv odată la 5 ani, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică Bucureștt-llfov va efectua analiza privind eficiența economică a activității, în baza căreia autoritățile administrației publice locale vor decide dacă este necesar să schimbe modalitatea de gestiune a serviciilor publice, respectiv menținerea sau încetarea contractului de delegare a gestiunii activității de producere a energiei termice, conform dispozițiilor ari. 32 alin.(3) din Legea nr. 51/2006.

13. Matricea riscurilor pentru gestiunea directă a activității de producere a energiei termice în arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov

care funcționează ca societate pe ac

CONFORM CU ORIGINALUL țiuni înființată de municrtia

i'iHUICASl 's.JJ 1

litatg^gtareia    încredințați în

mod direct gestiunea activității, sunt aceleași ca și în cazul unui operator căruia^

activitatea printr-un contract de delegare.

Repartiția riscurilor din punct de vedere al entității care își asumă responsabilitatea pentru eventualele consecințe ale manifestării acestora, este prezentată în tabelul 9 de mai jos.




Tabel 9 Matricea riscurilor gestiunii activității de producere a energiei termice în București

Categoria de risc

Descriere

Consecințe

Asumare integrală de către

PMB

împărțire egală a riscurilor

între PMB și Operator

Asumare integrală de către

Operator

Infrastructura

existentă

(reabilitare/

modernizare)

Infrastructură neadecvată cerințelor actuale, atât naționale cât și europene.

Majorarea costurilor de prestare a activității datorate infrastructurii învechite sau amortizării costurilor investiționale în situația de modernizare sau reabilitare a infrastructurii.

X

Dotarea tehnică neadecvată a operatorului

Compania municipală trebuie să acorde o mare atenție dotării tehnice necesare pentru prestarea, în condiții de eficiență, eficacitate șt economicitate, a activității.

Dotarea tehnică neadecvată a operatorului poate conduce la scăderea drastică a calității serviciului public și la prestarea acestuia cu anumite costuri supradimensionate în vederea asigurării continuității serviciului.

X

Aprobări

în situația necesității de reabi 1 itar& modernizare/ extindere a CT pot apărea blocaje, dacă nu sunt obținute toate aprobările necesare.

întârzieri în începerea sau

finalizarea proiectelor de investiții care conduc, ulterior, la majorarea costurilor investiționale.

X

Creșterea costurilor cu forța de muncă

Creșteri neprevăzute a costurilor cu forța de muncă ca urmare a deciziilor de ordin politic sau alte situații

Creșterea costurilor totale ale operatorului.

X

njintvpft £ t'l ASISTENȚA >7)1'

Categoria dc risc

Asumare integrală de căițe'

PMB

UNICA 5) JHlfJlVA

5; o

ici»

pj    C3

*■ & es O >cs •—

or w w 2 2 Cm

r £

>CS *-

S *“

Asumare integrală dc către

Operator

Descriere

Consecințe

de conjunctură.

Costuri de întreținere mai mari decât cele previzionate

Depășirea costurilor de întreținere față de cele planificate în BVC (planificat).

Creșterea costurilor totale ale operatorului.

X

Riscuri de disponibilitate Veniturile Operatorului și cererea aferentă

Apariția unor evenimente neprevăzute ce pot duce la întreruperea furnizării serviciului pe anumite perioade de timp.

întreruperi in prestarea

serviciului.

X

Condiții extreme ale    mediului

economic general

Crize    economice

neprevăzute la nivel internațional ce pot avea efecte puternice asupra echilibrului financiar al operatorului.

Diminuarea veniturilor operatorului.

' x

Condiții

nefavorabile ale mediului economic pe plan local

Cererea de energie termică nu a fost estimată în funcție de factorii de inflență și a fost supradimensionată

Diminuarea veniturilor operatorului.

Nerealizarea indicatorilor bugetațî.

x

Inflația

Un nivel neprevăzut al inflației.

Afectarea echilibrului financiar al operatorului.

X

Riscuri financiare

Finanțare

suplimentară

Este necesară o finanțare suplimentară pentru anumite    costuri

neprevăzute, în vederea asigurării    continuității

serviciului.

în conformitate cu ROF-ul

serviciului și cu normele legate de ajutorul de stat trebuie stabilite situațiile în care pot fi acordate finanțări suplimentare de la bugetul local pentru asigurarea continuității serviciului.

-I

X

termice în Asociația de Dezvoltare Intcrcomunitară TermocnergeticăJ^pcurești-lllov

CONFORM rl1 ORIGINAL

IL

=.S!;

r

Categoria de risc

1

y' y* x* y

OJ

u

•o

12

2    n 8? S

B

2

B

E

3

3

A

împărțire egală a riscurilor

între PMB și Operator

Asumare integrală de către

Operator

Descriere

Consecințe

Indisponibilitatea clienților de a finanța serviciul

Clienții au capacitatea financiară de a plăti contravaloarea energiei termice.

Pot apărea anumite blocaje în prestarea serviciului sau calitatea acestuia poate scădea ca o consecință a lipsei de lichidități a operatorului.

X

Modificarea

dobânzilor

bancare

Variațiile dobânzilor pot influența pozitiv sau negativ    valoarea

finanțărilor prin credite asumate de operatorul

public.

Creșterea sau diminuarea costurilor cu    creditele

angajate de operator.

X

Schimbări

legislative

generale

Legi,    ordonanțe,

reglementări care afectează prestarea serviciului față de condițiile actuale.

Exigențe    noi    asupra

modalității de prestare a serviciului.

X

Schimbări

politice

Anumite schimbări la nivel politic ce pot influența cadrul general de prestare a serviciului

public.

Modificarea cadrului general de prestare a serviciului.

X

Forță majoră

Evenimentele de forță majoră vor fi definite în ROF-ul serviciului sau contractul de delegare, după caz.

în cazul manifestării unui

eveniment de forță majoră pot apărea anumite sistări temporare în prestarea serviciului.

X

Eficiența

utilizării

fondurilor

publice

Fundamentarea cheltuielilor    fără    o

analiză a indicatorilor de performanță realizați în perioadele precedente.

Utilizarea ineficientă a fondurilor.

X

Costuri unitare supraevaluate

Neutilizarea unor limite maxime de costuri unitare pe tipuri de

operațiuni.    *

Creșterea costurilor totale ale operatorului.

X

CONFORM CU ORIGINALUL







Categoria de risc

Lipsa definirii și delimitării clare a activităților din cadrul serviciului


CONFORM CU ORIGINALUL

Descriere



Creșterea și

utilizarea

ineficientă

fondurilor

bugetului


local


alocate serviciului


Extcrnalizarea activităților din cadrul serviciului de    utilitate

publică


In cadrul serviciului de utilitate publică lucrările sau operațiunile realizate nu sunt clar definite și descrise, în vederea delimitării acestora.


Conform    studiilor

relevante în domeniu a fost demonstrat că societățile cu capital majoritar al bugetului local pentru prestarea unui serviciu de utilitate publică, pot să devină ineficiente și necompetitive, producând an de an pierderi tot mai mari pentru autoritățile locale care le-au înființat.


Eventuala extemalizare a unor activități din cadrul serviciului de utilitate publică pot produce implicații majore dacă nu sunt fundamentate pe bază de    strategii,

politici,    calcule    de

eficiență și    de

economicitate sau studii comparative.



Intrarea operatorului în stare de dezechilibre economice și financiare.


Creșterea costurilor sau scăderea calității serviciului public.



14. Concluzii finale

CONFORM cu originalul

<*"T-—1    -—

f    NȚA >*|ț

—"TlS    TEHNICA SI 3.™ '[

C-•

■■■* */

'.QjVl fi H.\ ;;

Asociația dc Dezvoltare Intcrcomunitară Termoenergetică Bucureșîî-Ilfov poate încredința Companiei Municipale Energetica București SA, numai în baza mandatului special prevăzut de art. 10 alin. (5) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 52/2006, cu modificările și completările ulterioare, companie înființată de CGMB, gestiunea directă a activității dc producere a energiei termice, în condițiile asigurării dotării corespunzătoare a acesteia cu mijloace materiale și umane, astfel încât, începând cu data de 01.09.2018, să fie capabilă să furnizeze activitatea de producere a energiei termice în București, cel puțin la nivelul la care acesta este furnizată în prezent.

2 Dotarea tehnică a Companiei Municipale Energetica București SA, în calitate de operator, trebuie să se realizeze într-o manieră care să îi permită acestuia să obțină licențele și avizele necesare pentru prestarea activității de producere a energiei termice până la momentul încheierii contractului de delegare.

3, Analiza informațiilor privind starea actuală a sistemului de producere a energiei termice în arealul acoperit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-llfov, în corelare cu cerințele tehnice și reglementative privind indicatorii de calitate, de mediu și sociali arată necesitatea, dar și posibilitatea efectuării unor procese investiționale majore de reabilitare, modernizare și extindere a sistemului de producere a energiei termice în scopul realizării unui serviciu public performant atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere economic.

4, Evaluarea performanței utilizării fondurilor publice pentru aprecierea modului în care sunt cheltuite fondurile bugetului local impune adoptarea și monitorizarea continuă a unei serii de indicatori de performanță (de economicitate, eficiență și eficacitate), astfel încât să se stabilească, dacă rezultatele obținute pot fi atribuite politicii manageriale a companiei și nu unor circumstanțe independente de aceasta?



3c


termice în Asociația de Dezvoltare IntercomunitarS Termoencrgetică Bucujeșli-IJfbv

...... —


DIRECȚIA    •

A> 73 ■?K*i!CA 51

âBîfiîAiyele sale


Compania Municipală Energetica București SA va tggfiui^șă^chili economice cu obiectivele sociale și de mediu ale autorității publice locaie^ȚrtHSottțeimpuse de necesitatea asigurării unei activități de producere a energiei termice care să corespundă exigențelor beneficiarilor săi. Astfel, și poate chiar mai mult decât omologii din sectorul privat, compania trebuie să găsească modalitatea optimă de a rămâne viabilă din punct de vedere financiar (și, dacă este cazul, din punct de vedere comercial și competitiv), creând în același timp valoare pentru cetățeni și pentru societate.

6 Pentru a atinge obiectivele de creare a valorii publice și de creștere economică, Compania Municipală Energetica București SA ar trebui să funcționeze în concordanță cu o serie de linii directoare, astfel:

a. Compania trebuie să fie administrată și gestionată în mod activ de către autoritatea locală prin stabilirea unei misiuni și a unor obiective clare, legate în primul rând de obiectivele și rezultatele sociale dorite pentru serviciul de producere a energiei termice în arealul acoperit de Asociația de Dezvoltare lntercom un ilară Termoenergetică București-llfov;

h Calitatea de proprietar și de management activ necesită ca aceia care își asumă aceste roluri, în special consiliul de administrație și conducerea executivă, să îndeplinească condiții de capacitate organizatorică, capabilitate profesională și angajament de integritate;

c Compania trebuie să asigure transparența activității desfășurate prin raportări ale performanței periodice, de calitate și de încredere. Acest lucru excede simplele raportări financiare, impunând o raportare integrată: economică, financiară, socială, de mediu etc. Acest lucru contribuie la consolidarea încrederii între autoritatea locală (proprietar) și cetățeni;

d. Este necesară crearea unui echilibru intem-extem adecvat: ca orice organizație, compania municipală trebuie să dezvolte și să mențină o bună gestionare internă pentru a maximiza eficiența și eficacitatea în condiții de economicitate. Ar trebui să utilizeze inovații tehnologice pentru a furniza servicii care să răspundă nevoilor comunității în cadrul unor bugete restrânse și să obțină rezultatele scontate din punct de vedere economic și social;


valoare în legătură cu alte părți interesate (holdingul companiilor municipale) și prin stimularea unei bune dezvoltări teritoriale, legate de scopui jjusiyf|£a Ș41 bbîpctivele strategice ale autorității locfîel "


CONFORM CU ORIGINALUL 7. în final, se impune precizarea ca prezentul- ■studiu nu 1nr

criteriilor Altmark deoarece în cadrul acestuia s-a precizat în mod expres cT operatorul căreia i se va delega prin atribuire directă activitatea de producere a energiei termice nu va beneficia de compensație pentru obligația prestării acestei activități, costurile de operare fiind comparabile cu cele a unui operator similar bine manageriat.

Prin urmare, pentru considerentele expuse mai sus, forma oportună de organizare a Serviciului Public -Activitatea de producere a energiei termice este gestiunea directă, respectiv atribuirea directă a contractului de delegare către Compania Municipală Energetica S.A.


1.1. Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societățile, republicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004 dându-se textelor o nouă numerotare, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 17 noiembrie 1990;

1.2.    Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr.618 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 01 ianuarie 2007;

1.3.    Legea nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial partea 1, nr. 123 din 10 iunie 2011, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 23 ianuarie 1999;

1.4.    Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare, intrată în vigoare la 23 mai 2001;

1.5.    Hotărârea de Guvern nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 95 din 03 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 03 aprilie 2006;

1.6,Ordonanța Guvernului nr. 21 din 30 ianuarie 2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale, publicată în Monitorul Oficial partea 1, nr. 86 din 1 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare;

1.7.    Legea nr. 515 din 12 iulie 2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale, publicată în Monitorul Oficial partea 1, nr. 578 din 5 august 2002;

1.8.    Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109 din 30 noiembrie 2011 privind guvemanța corporativă a întreprinderilor publice, publicată Monitorul Oficial partea I, nr. 883 din 14 decembrie 2011, intrată în vigoare la 14 decembrie 2011;

1.9.    Hotărârea de Guvern nr. 722 din 28 septembrie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a unor prevederi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind

1.10. Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale^publicată-4n-M


391 din 23 mai 2016;

CONFORM CU ORIGINALUL de lucrări și.cDțicssi


jȘ/icii^publicată în


1.11.    Legea nr. 100/2016 privind concesiunile Monitorul Oficial partea I, nr. 392 din 23 mai 2016;

1.12.    Hotărârea de Guvern nr. 867/2016 privind aprobarea Normelor metodologic-e/dejapțicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 985 din 7 decembrie 2016;

1.13.    Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României partea 1, nr. 392/2016;

1.14.    Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 390 din 23 mai 2016;

1.15.    Hotărârea de Guvern nr. 395/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;

1.16.    Legea nr. 228 din 4 iulie 2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a

contractelor de achiziție publică;

1.17.    Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 74 din 29 iunie 2005 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice;

1.18.    Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică;

1.19.    Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 19 din 7 martie 2009 privind unele măsuri în domeniul legislației referitoare la achizițiile publice;

1.20.    Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13 din 20 mai 2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice;

1.21.    Ordonanța de Urgență a Guvernului nr 58/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achizițiilor publice;

1.22.    Hotărârea de Guvern nr. 1705 din 29 noiembrie 2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 1020 din


1.23.    Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind prob

și completările ulterioare;

1.24.    Legea nr. 325 din 14 iulie 2006 a serviciului de alimentare, Monitorul Oficial partea I, nr. 651 din 21 intrată în vigoare la 30 iulie 2006;

id termică. publicată în arile* ulterioare,


1.25. Hotărârea de Guvern nr. 1661 din 10 decembrie 2008, privind aprobarea Programului național pentru creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul public, publicată în Monitorul Oficial partea 1, nr. 858 din 19 decembrie 2008, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 19 decembrie 2008.

2. Legislație secundară

2.1.    Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea și actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicat în Monitorul Oficial partea I, nr. 186 din 17 martie 2011;

2.2.    Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei nr. 28 din 05 aprilie 2017 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licențelor în domeniul

serviciului de alimentare centralizată cu energie termică, publicat în Monitorul Oficial partea I, nr. 271 din 19 aprilie 2017;

2.3.    Regulamentul pentru acordarea licențelor în domeniul serviciului de alimentare centralizată cu energie termică din 5 aprilie 2017, publicat în Monitorul Oficial partea 1, nr. 271 din 19 aprilie 2017, aprobat prin Ordinul nr. 28 din 5 aprilie 2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 271 din 19 aprilie 2017;

2.4.    Hotărârea CGMB nr. 94 din 29 martie 2017 privind înființarea societății pe acțiuni Compania Municipală Energetica București SA;

2.5.    Anexa la Hotărârea CGMB nr. 94 din 29 martie 2017 privind înființarea societății pe acțiuni Compania Municipală Energetica București SA;

2.6.    Hotărârea CGMB nr. 11 din 08 februarie 2016 privind aprobarea Regulamentului Serviciului Public de Alimentare cu Energie Termică al Municipiului București;

2.7.    Anexa nr.l la Hotărârea CGMB nr. 11 din 26 ianuarie 2016 privind aprobarea Regulamentului Serviciului Public de Alimentare cu Energie Termică al Municipiului București;

2.8.    Hotărârile CGMB/CL aplicabile, alte documente legislative, reglementări și hotărâri ale autorităților deliberative ale Municipiului București/Asociației de Dezvoltare Intercomunitară

In


Termoenergetică București-] lfov.

2.9. Raportul ANRSC 2015 - Situația sistemelor centralizate de încălzire, www.sieg-dd.ro, Site promovat de Centrul de E?


3. Legislație europeană CONt-

I    ______ —    \\5-    -o » ii

L—-------

3.1. Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului European dintSS&Epfane 2014

privind atribuirea contractelor de concesiune;

3.2. Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului European din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18 CE.

Transpuse în legislația națională prin:

-    Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, publicată în M.O. nr. 390/23.05.2016;

-    Norme de aplicare; Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, publicată în M.O. nr. 423/06.06.2016;

• Legea nr.99/2016 privind achizițiile sectoriale, publicată în M.O. nr. 390/23.05.2016;

-    Norme de aplicare: Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, publicată în M.O. nr. 423/06.06.2016;

-    Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 392/2016;

-    Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea CNSC, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 393/2016.

Alte surse:

http://ec.europa.eu/environment/legal/liability/pdf/el full fr.pdf

Carta albă referitoare Ia responsabilitatea față de mediu FR -9 februarie 2000 :

http://europa.eu/pol/pdf/consolidated-treaties_ro.pdf

Tratatul de la Lisabona: https://fr.wikipedia.org/wiki/Principe_pollueur-payeur Referitor la evoluția conceptului „poluatorul-plătește”

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/FR/TXT/?uri=CELEX:52003DC0270 Livre vert sur Ies Services d'interet general /* COM/2003/0270 final *

Carta verde referitoare la serviciile de interes general




serviciile de interes general - COM(2004) 374 final

http://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/viewFile/258/253 prof. Marius ProFiroiu - Concepția Europeană privind SIEG


http://ec.europa.eu/regional_policy/archive/consultation/terco/paper terco_ro.pdf Carta verde a coeziunii sociale - Bruxelles, 6.10.2008 COM(2008) 616 final

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/panorama/pdfimag28/mag28 ro.pdf Despre Carta verde a coeziunii sociale

http:/A¥ww.anrsc.ro/documents/cabinet/Analiza%20serviciului°'n20de%20aIimentare%20cu%20et.

pdf





102



l/'i



CONTRACT DE DELEGARE A GESTIUNII SERVICIULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ -

ACTIVITATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI TERMICE ÎN

AREALUL DESERVIT DE CĂTRE ASOCIAȚIA DE

DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ TERMOENERGETICĂ BUCUREȘTI-ILFOV

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetieă București-Ilfov, cu sediul în București, str. Aristide Demetriade, nr. 2, et. 3, camera 5, sector 1, înregistrată în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor de pe lângă Judecătoria Sector 1, București, sub nr. 11/31.01.2018, CIF 38817487, cont IBAN RO86 BRDE 4I0S V986 0441 4100 deschis la BRD București, Agenția Știrbei Vodă, reprezentată de Gabriela FIREA în calitate de Președinte Consiliu Director, denumită în cele ce urmează ”DeIegatar”, pe de o parte,

Șt

Compania Municipală Energetica București S.A., cu sediul în București, strada Aristide Demetriade, nr. 2, etaj 2, birou nr. 3, sector 1, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București cu numărul J40/9172/2017, cod unic de înregistrare 37752029, cont RO54 BTRL RONC RT04 2029 2701 deschis la Banca Transilvania, reprezentată de Vasile Mihail Ardenel, având funcția de Director General, denumită în cele ce urmează „Delegat”, pe de

, .    altă parte,

Denumite în continuare împreună „Părțile” și separat „Partea”,

AVAND IN VEDERE:

(A) Dispozițiile Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51 2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, ale Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice nr. 91/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu energie termică, ale Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice nr. 92/2007pentru aprobarea Caietului de sarcini-cadru

alimentare cii^^^-tmnnică. ale Legii nr. 99/2016 privind achiziții^ și ale celorh    ntMațjve

iciului de recum






(B) Faptul că obiectivele urmărite de Delegatâ^-constau jn îmbunătățirea calității și eficienței

î-1"    o"

activității de producere prin reducerea dependenței de    (eruiiuâ produsfftie Societatea

ELCEN București S.A.;

(C) Dispozițiile Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr.Nl/ll.04.20J7 prin care s-a aprobat asocierea Municipiului București prin Consiliul General al Municipiului București cu unitățile administrativ - teritoriale din județul Ilfov în vederea constituirii Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov;

(D) Faptul că prin noua companie aflată în subordinea municipalității se vor putea construi noi centrale în cogenerare sau trigenerare. în aceste condiții, va scădea dependența municipalității față de ELCEN;


(E)    Apariția în piața energetică din București a unui nou operator pentru producerea energiei termice va induce un efect benefic în plan concurențial din punct de vedere al nivelului prețului energiei termice care intră în sistemul de termoficare al municipiului București;

(F)    Pentru asigurarea activității de producere și furnizare de alimentare cu energie termică, RADET București va încheia cu Compania Municipală Energetica București SA, operator producător de energie termică, contracte de vânzare - cumpărare a energiei termice, având la bază Contractul cadru de vânzare - cumpărare a energiei termice produse de operatorii economici aflați în competența de reglementare a ANRE (reglementat prin Ordine succesive ale Președintelui ANRE). Astfel, principalul achizitor al producției de energie termică al Companiei Municipale Energetice București S.A. va fi RADET București;

(G)    Compania Municipală Energetica București S.A. își va asigura autofinanțarea, degrevând municipalitatea de efortul financiar pentru subvenționarea unei părți importante din activitatea de producere a energiei termice;

(H) Faptul că societatea Compania Municipală Energetica București S.A. a fost înființată de Municipiul București și organizată ca o întreprindere tipică, bine gestionată și dotată cu mijloacele corespunzătoare astfel încât să presteze activitatea de producere la cel mai scăzut cost pentru comunitate;

(I) Dispozițiile Hotărârii Adunării Generale a Asociaților nr.....din data de......, a Asociației

de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov.

Părțile au convenit încheierea prezentului Contract, conform termenilor și condițiilor prevăzute în cele ce urmează.

Articolul 1. DEFINIȚII ȘI INTERPRETARE

1.1. în cuprinsul Contractului, termenii și expresiile scrise cu majusculă vor avea, cu excepția situației în care contextul reclamă altfel, sensul stabilit în prezentul Articol:


Ja Data


ontractului și tenrahântfu-’Se»!aceeași

/IFOV


„Anexă”

„Activitate Conexă”

Z^^dată a anilor următori, până la data încetării duratei

/i'c e \\ f 3 A3>J ■ -    .    -'F ;-j -

, lEHN'V:? n'2' iț. jUR>î»cA ,\£


£s7tu’R ș prezentului Contract;


CONFORM CU ORIGINALUL aseamnâ-nrice-anexă-care'


ace parte integrantă din Contract și la care se face referire la Articolul 4 din Contract;



„Aria Delegării”

„Autoritate
Competentă”


„Autoritate de Reglementare”


„Autorizații”

înseamnă activitatea de producere și furnizare de energie electrică rezultată din cogenerare în cadrul capacităților de producție a energiei termice puse la dispoziția Delegatului și de comercializare a acesteia, realizată de Delegat. Activitate conexă este și aceea de eliberare a acordurilor și avizelor, verificarea documentațiilor tehnico-economice, expertizele tehnice, service-ul instalațiilor de utilizare și altele asemenea, a căror tarife se fundamentează pe tipuri de lucrări sau servicii prestate de operator și se aprobă prin hotărâri ale delegatarului ori, după caz, ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov, în baza mandatului special primit în conformitate cu dispozițiile legii;


înseamnă zona reprezentând jurisdicția teritorială a Delegatarului (aria administrativ-teritorială a Municipiului București și Județul Ilfov);


înseamnă orice instanță judecătorească competentă sau orice autoritate locală, națională sau organizație internațională, inspectorat, agenție, ministru, minister, persoană oficială sau funcționar public din cadrul Guvernului României, instituție publică, inclusiv, dar nelimitându-se la, Autoritatea de Reglementare;


înseamnă Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) sau orice altă instituție similară care poate fi autorizată și împuternicită conform Legii în vigoare la un moment dat să monitorizeze și să reglementeze regimul Tarifelor și/sau al Activității de producere;


certificatele, iile emise




o Autoritate Competentă sau Autoritatea de Reglementare, impuse de Lege și necesare Delegatului pentru Activitatea de producere, exploatarea Sistemului de Producere sau pentru îndeplinirea oricăror obligații conform Legii sau Contractului;


înseamnă toate acțiunile, faptele, metodele și practicile relevante aplicabile, în general, în vederea gestionării activității care, la un anumit moment dat, în termeni rezonabili și în condițiile legii, pot asigura rezultatul dorit pentru gestiunea activității. Pentru scopul activității care face obiectul prezentului Contract, Bunele Practici Comerciale includ:


(A) disponibilitatea necesarului de echipamente, utilaje, vehicule, materiale, instalații și stații, resurse adecvate, inclusiv a utilităților necesare astfel încât aceste elemente ante-menționate să funcționeze la capacitate maximă atât în condiții normale de operare cât și în condiții excepționale de operare ce pot fi prevăzute în limite rezonabile;


(B) suficient personal de exploatare cu experiență și instruire adecvate în operarea corectă și eficientă a elementelor menționate la litera (A) de mai sus, ținând cont de specificațiile și normele de fabricație; totodată, acest personal trebuie să fie capabil să lucreze și în condiții neobișnuite ce pot fi prevăzute în limite rezonabile;




(C) operațiile de întreținere și reparații preventive ori de rutină, executate într-un mod care asigură exploatarea și operarea în siguranță și pe termen lung, ținând cont de recomandările fabricantului; de asemenea, operațiunile de întreținere și reparații ante-menționate vor fi executate de personal instruit și cu experiec




„Bunuri
Proprietate
Publică”

„Bunuri Noi”

„Bunuri de Retur”

„Bunuri de Preluare”


know-how-u!, tehnica, uneltele și echipamentele adecvate;

(D)    verificări și controale inopinate și 'adecvate pentru a asigura funcționarea 4a parametri optimi a echipamentelor și utilajelor folosite în gestiunea activității, atât în condiții normale cât și în condiții neobișnuite (ce pot fi prevăzute în limite rezonabile); și

(E)    operarea echipamentelor și utilajelor folosite în gestiunea activității în condiții de siguranță deplină pentru personalul manevrant, alți angajați, populație, mediul înconjurător, precum și pentru alte instalații conexe.

înseamnă acele bunuri aflate în proprietatea publică a Delegatarului cuprinse în Anexa nr. 3, care fac parte din Sistemul de Producere, concesionate Delegatului în baza prezentului Contract;

înseamnă toate bunurile finanțate, dobândite, construite, puse în funcțiune, instalate sau create de Delegat sau de Delegatar după Data Contractului, care fac parte din Sistemul de Producere, incluzând bunurile rezultate din Investițiile în Sistemul de Producere;


înseamnă Bunurile Proprietate Publică și Bunurile Noi care la Data încetării Contractului, revin sau intră în proprietatea Delegatarului, de plin drept, gratuit, în bună stare, exploatabile și libere de orice sarcini, ipoteci, gajuri sau garanții ori obligații similare;

înseamnă bunurile proprietatea Delegatului pe care acesta le utilizează pentru de producerea energiei termice și pe care Delegatarul are posibilitatea de a le prelua, în condițiile Legii, în totalitate sau parțial, la încetarea, din orice motiv, a Contractului, în schimbul plății Valorii Bunurilor de Preluare;



„Bunuri Proprii”


înseamnă acele bunuri proprietatea Delegatului /itcvA 'Vș^existente la Data Contractului ori dobândite sau wwcl’t* »-8 achiziționate de acesta la un moment dat pe

l'^ “    uRlDlCi c-

parcursul întregii Durate a Contractului cu titlu de proprietate privată, altele decât Bunurile de

riuare sau Bunurile Noi;


„Caietul de Sarcini al Activității de producere”


înseamnă documentul care stabilește condițiile de desfășurare a activităților specifice Activității de producere, stabilind nivelurile de calitate și condițiile tehnice necesare funcționării Activității de producere în condiții de eficiență și siguranță, care poate fi modificat/ completat/înlocuit de Delegatar, cu consultarea Delegatului;


„Contract”


înseamnă prezentul contract de delegare a gestiunii activității de producere a energiei termice;


„Corpul Agenților Constatatori”



înseamnă totalitatea persoanelor fizice care se legitimează ca atare în baza unui act eliberat în acest sens de Primăria Municipiului București și care sunt împuternicite de Primăria Municipiului București să controleze modul în care operatorul (delegatul) administrează și gestionează Activitatea și să notifice acestuia și Delegatarului eventualele disfuncționalități în funcționarea Sistemului de Producere. In categoria persoanelor care au dreptul să controleze modul în care administrează și gestionează activitatea intră și persoanele angajate în cadrul Direcției Utilități Publice din cadrul Primăriei Generale a Municipiului București indiferent dacă aceștia au sau nu calitatea de agenți constatatori în conformitate cu prevederile Ordonanlei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor;




i sțRV»cii emil

£    J

*% Z'


înseamnă data semnării de către Părți a procesului verbal de predare-preluare (care va deveni Anexa nr. 4 la prezentul Contract) a bunurilor puse la dispoziția Delegatului de către Delegatar, care fac parte din infrastructura aferentă activității, după îndeplinirea cerințelor prevăzute la Articolul 3 (“Durata Contractului, Perioada de Mobilizare și Data începerii”) din prezentul Contract pentru Perioada de Mobilizare;

l




„Data Intrării în Vigoare”
„Data încetării (Contractului)”


. W? înseamnă Data Semnării Contractului, mai jos " » definită, dată Ia care Contractul va intra în vigoare.


„Data Semnării (Contractului)”


înseamnă data la care Contractul își încetează .ctele între Părți, fără a aduce atingere excepțiilor ulate la Articolul 47 (“Menținerea unor -revederi după Data încetării”) din prezentul

Contract;

înseamnă data când Contractul a fost semnat de către reprezentanții Delegatului și ai Delegatarului sau de către ultimul dintre aceștia în cazul în care Contractul nu este semnat în aceeași zi de ambele Părți;


„Daună”

înseamnă orice prejudiciu, direct sau indirect, constând în pierderea efectivă suferită de creditorul obligației neîndeplinite de cealaltă Parte și beneficiul de care acesta este lipsit, la stabilirea prejudiciului ținându-se cont și de cheltuielile pe care Partea prejudiciată le-a realizat pentru limitarea sau evitarea prejudiciului și orice alte costuri și cheltuieli de orice natură și tip, angajate în vederea restabilirii situației care ar fi trebuit să existe în lipsa respectivului prejudiciu;


„Delegat”

Delegatar

„Durata
Contractului”
„Indicatori de Performanță”


înseamnă Compania Municipală Energetica București S.A., căreia i-a fost atribuit prezentul Contract;

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București Ilfov înființată prin HCGMB nr. 141/2017


„Informații”

bb-i



va avea înțelesul prevăzut la Articolul 3 din prezentul Contract;

înseamnă indicatorii de performanță ce trebuie să fie îndepliniți de Delegat în conformitate cu prevederile cuprinse la Articolul 14, astfel cum aceștia pot fi modificați în conformitate cu Legea și prezentul Contract;




dispozițiile Legii privind liberul acces la informații de interes public;


„Informații

Confidențiale”


inseamna:


toate evidențele, rapoartele, conturile și alte ^'do^mente și informații transmise sau puse la spoziție (și marcate drept confidențiale) de o Parte celeilalte Părți în legătură cu obiectul prezentului Contract (transmise în orice mod și indiferent de suportul electronic pe care sunt stocate), inclusiv toate datele cu caracter personal în sensul Legii nr.677/2001 privind protecția datelor cu caracter personal; și

(b) informațiile sensibile din punct de vedere comercial care reprezintă acele informații a căror dezvăluire ar prejudicia sau ar putea prejudicia interesele comerciale ale oricărei persoane, secretele comerciale, drepturile de proprietate intelectuală și elementele de know-how ale oricărei Părți și care sunt exceptate de la liberul acces la informații conform Legii;


„Investiții”    înseamnă toate cheltuielile de construcție,

reabilitare, modernizare sau refacere (altele decât cheltuielile curente pentru întreținere, exploatare sau reparații) suportate și capitalizate de Delegat sau de Delegatar în legătură cu Sistemul de Producere, inclusiv Unități de Producere a Energiei Termice și/sau Electrice Noi;


înseamnă orice norme de drept aplicabile în România incluzând, dar fără a se limita la acestea: tratate, legi, ordonanțe, hotărâri, regulamente, coduri, norme metodologice, ordine, decizii, decrete, directive, principii generale de drept și hotărâri judecătorești obligatorii erga omnes, precum și reglementările obligatorii emise la jv.    nivelul Uniunii Europene, precum și orice cerință

sau recomandare a Autorității de Reglementare, a unei Autorități Competente din România sau la nivelul Uniunii Europene, sau interpretare sau aplicare a oricăreia dintre cele de mai sus de către o



„Lucrări Publice”

„Modificare”

„Modificare
Legislativă”

„Obligație”


„hotărârile judecătorești obligatorii erga omnes'


hotărârile judecătorești definitive pronunțate în materia contenciosului administrativ prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ;


(ii)    deciziile Curții Constituționale prin care se constată neconstituțional itatea unui act normativ;

(iii)    recursurile în interesul legii pronunțate de înalta Curte de Casație și Justiție asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele de judecată;


(iv) hotărârile judecătorești pronunțate în acțiunile colective introduse de către o categorie anume de cetățeni și care beneficiază de efectele acesteia.


înseamnă Lucrări efectuate de către Delegat sau un terț, la cererea Delegatarului, în legătură cu Activitatea sau Sistemul de Producere;


înseamnă o modificare a cadrului contractual reglementată de clauzele prezentului Contract și care se implementează prin aplicarea procedurii prevăzute la Articolul 33;


înseamnă orice intrare în vigoare, modificare, completare, suspendare, abrogare (totală sau parțială) a oricărei Legi sau orice alt eveniment cu efect similar, intervenit după Data începerii;



înseamnă orice pretenție, amendă, datorie, penalitate sau obligație de orice natură, indiferent de modul în care aceasta ia naștere, fie în baza unui contract, a unei garanții, a unei Autorizații, a unei forme de răspundere, fie ca o consecință a unei acțiuni judecătorești sau în alt mod, fie efectivă sau potențială, în legătură cu Activității^jJorBEQducere și/sau cu Sistemul de Producere;

\ _

1» k




„Operațiuni”


„Perioada de Mobilizare”

„Perioada de Monitorizare”



înseamnă activitățile Delegatului în legătură cu

executarea oricăror obligații ale sale conform

AțisTtu’A \«Contractului și Legii în ceea ce privește prestarea

z>    c Activității de producere și/sau a Activității Conexe;

‘ /

a’* ț jamnă perioada cuprinsă între Data Semnării și începere a prezentului Contract; eamnă o perioadă specifică:

(i) pe parcursul căreia Delegatarul monitorizează informațiile prezentate de Delegat prin rapoarte, lunare trimestriale, anuale; și/sau

(ii) modul de prestare a Activității de Producere de către Delegat; ori

(iii) indicatorii de Performanță; sau

(iv) orice altă perioadă de timp pe parcursul căreia Delegatarul sau Autoritatea Publică Locală a decis să monitorizeze performanțele Delegatului prin inspecții notificate Delegatului sau prin inspecții inopinate. Atunci când Delegatarul monitorizează informațiile prezentate de Delegat prin rapoartele întocmite conform prezentului Contract, Perioada de Monitorizare este ulterioară perioadei pentru care Delegatul întocmește raportul (lunar, trimestrial sau anual).

„Prețul”    înseamnă prețul de producere a energiei termice

astfel cum acesta este stabilit și poate fi modificat ori ajustat conform Articolului 11 din Contract și

a    potrivit procedurilor prevăzute de Lege;

,RADET”




înseamnă Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice, actualul operator de transport și distribuție a energiei termice. în cazul în care pe Durata Contractului, Delegatarul va stabili un alt operator de transport și distribuție a energiei termice, prin abrevierea ”RADET” se va înțelege operatorul de transport și distrihidjj^ÂBEoJțșfgiei


termice stabilit ca atare de către Delegatar la momentul respectiv;


,Redevență’


nă plățile datorate de Delegat către gatar în schimbul Gestiunii Activității de ducere, specificate la Articolul 13 din prezentul Contract, astfel cum acestea pot fi modificate la un moment dat prin Act Adițional la prezentul Contract și în conformitate cu Legea și prezentul Contract;

„Reglementări”



„Regulamentul Serviciului public de alimentare cu energie termică”


„SEN


înseamnă hotărârile Consiliului General al Municipiului București sau Consiliilor Locale care impun reglementări cu privire la prestarea Activității de producere, în conformitate cu Legea, în vigoare la orice moment, printre care Regulamentul Serviciului public de alimentare cu energie termică și Caietul de Sarcini al Activității de producere;

înseamnă documentul care reglementează în detaliu desfășurarea activităților specifice de producere, în condiții de eficiență și la standarde de calitate, în vederea utilizării optime a resurselor de energie și cu respectarea normelor de protecție a mediului;

înseamnă Sistemul Energetic Național în care Delegatul va livra energia electrică produsă în cogenerare ca urmare a prestării Activității Conexe;


„Stocuri”


„Sistemul de Producere”



înseamnă stocurile de combustibili, materii prime și materiale în legătură cu prestarea Activității de producere, existente la Data începerii în proprietatea Delegatarului, sau la Data încetării în proprietatea Delegatului, stocuri ce sunt rezultate ca urmare a inventarierii și semnării Procesului Verbal de Predare-Preluare;

înseamnă bunurile imobile și mobile care fac parte din domeniul public și sau privat al municipiului București și/sau arealul Asociației prin intermediul cărora este prestată Activitatea, împreună cu terenul, construcțiile și instalațiile auxiliare, branșamentele, până la    punctoteXRe îflt

delimitare/separare cu rețelele do^ tțaitepbrt

---

distribuție și furnizare aflate în administrarea RADET, instalațiile, sistemele de măsură, control și automatizare, precum și toate celelalte nstrucții, instalații, echipamente, dotări specifice ite pentru prestarea Activității de producere;


, Subvenție’’


„Unitate de Producere a Energiei Termice”


„Valoarea Bunurilor de Preluare”


mă orice formă de sprijin financiar, acordată Delegatar sau de orice altă Autoritate Competentă Delegatarului, la orice moment, în măsura permisă și în condițiile stabilite de Lege, în considerarea accesibilității Activității de producere și care este achitată direct de Delegatar către Delegat;

înseamnă Centrala Termică, sau oricare altă instalație de producere a energiei termice, realizată de Delegat sau de Delegatar, ori pusă la dispoziția Delegatului de către Delegatar pentru exploatare, după Data începerii;

înseamnă valoarea contabilă actualizată a Bunurilor de Preluare la Data încetării înainte de Termen sau Data Expirării;

„Zi”    înseamnă orice zi calendaristică, atunci când nu se

face referire expresă la „Zi Lucrătoare”;

„Zi Lucrătoare”


înseamnă orice zi (cu excepția sâmbetelor și duminicilor și a sărbătorilor legale) în care băncile sunt deschise pentru operațiuni locale în România.

1.2. Interpretare

1.2.1. în cuprinsul Contractului, cu excepția situațiilor în care se prevede altfel în context:

a) orice referire la singular va include pluralul și invers; orice referire la un gen va include toate genurile;

b)

c)


termenii folosiți cu majuscule își vor păstra, i folosiți, înțelesul dat în definiția aferentă;




d) o referim


traci la orice Apicol, clauză, alineat sau exceptând situatifl^    se prevede expres contrariul, o referință la

anexă este,


respectivul Articol, clauză, alineat sau anexă la Contract;

e)    cu excepția cazurilor în care se prevede altfel în Contract, orice referință la Contract sau la orice alt document va include orice variație, modificare sau adăugire permise în ceea ce privește respectivul document;

f)    orice referință la un act legislativ, ordin, regulament sau alt instrument similar va fi interpretată ca o referință la actul legislativ, ordinul, regulamentul sau instrumentul (inclusiv orice instrument UE) astfel cum a fost modificat, înlocuit, consolidat sau repus în vigoare;

g) o referință la o persoană înseamnă o referință la orice persoană fizică sau juridică, română sau străină, de drept public sau de drept privat, ca, de exemplu, întreprinderi, societăți comerciale sau asocieri, inclusiv la succesorii și cesionarii permiși ai acestora, precum și la parteneriate și asocieri care nu dau naștere unor persoane juridice;

h)    titlurile au doar scopul de a facilita referințele și nu vor afecta interpretarea prezentului Contract și nu vor servi interpretării intențiilor Părților;

i)    referințele la zile sunt considerate referințe la zile calendaristice, iar, în cazul în care ultima zi a unui termen nu este o Zi Lucrătoare, termenul se consideră împlinit în Ziua Lucrătoare imediat următoare.

2. Părțile convin că, în vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute de prezentul Contract, vor acționa întotdeauna cu bună credință.

a)    Contractul și intențiile Părților vor fi interpretate pe baza prezumției de bună credință la redactarea, semnarea și executarea Contractului și pe baza celorlalte principii de interpretare prevăzute de Lege.

b)    Termenii utilizați și nedefiniți în prezentul Contract și care sunt definiți de Lege, în special de legislația aplicabilă în domeniul activității de producere de alimentare cu energie termică, vor avea înțelesul prevăzut de aceste dispoziții legale.

c)    Preambulul și Anexele vor avea aceeași interpretare, forță juridică și vor produce aceleași efecte juridice ca și când ar face parte din textul de bază al prezentului Contract.


CONFORM CU ORIGINALUL lișcrepanță, necobcordanță sau- -eonflmt între


(i) în caz de am,

prevederile din corpul pri


iaj al Contractului și cele din orice Anexă, prevederile din corpul principai^Gdhtractului vor prevala;

(ii) în caz de ambiguitate, discrepanță, neconcordanță sau conflict între prevederile din Anexe diferite, prevederile din Anexa care tratează în principal subiectul la care se referă prevederile vor prevala față de prevederile altor Anexe; în măsura în care niciuna dintre Anexe nu tratează în principal subiectul la care se referă prevederile, prevederea care prevalează se va stabili având în vedere interpretarea în ansamblu a dispozițiilor relevante din corpul principal al Contractului și din Anexe.

Articolul 2. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Obiectul Contractului

2.1.1    Prin prezentul Contract, Delegatarul acordă Delegatului, care acceptă, Gestiunea activității de producere a energiei termice, inclusiv în cogenerare/trigenerare, în conformitate cu prevederile prezentului Contract, pe Durata Contractului în aria administrativ-teritorialâ a Municipiului București și județul Ilfov.

2.1.2    Delegatul are obligația de a presta activitatea de producere a energiei termice și de a exploata bunurile din Anexa nr. 3 ce compun Sistemul de Producere, inclusiv de a realiza Investiții în Sistemul de Producere, cu respectarea prezentului contract, a Caietului de Sarcini al Activității de producere, a Regulamentului Serviciului public de alimentare cu energie termică și a Indicatorilor de Performanță. De asemenea, Delegatul va avea dreptul de a desfășura Activitatea Conexă prin utilizarea Sistemului de Producere și de a încasa veniturile rezultate din Activitatea Conexă, cu respectarea clauzelor prezentului Contract.

2.1.3    Prin acordarea Gestiunii Activității de producere, Delegatarul acordă Delegatului, ca parte integrantă a acesteia, dreptul de a lua toate măsurile și de a întreprinde toate acțiunile și activitățile necesare, în măsura permisă și în condițiile stabilite de Lege, pentru a asigura funcționarea în mod corespunzător a activității de producere a energiei termice și de exploatare a Sistemului de Producere, inclusiv de a efectua lucrări, de a instala sau îndepărta utilaje, echipamente sau conducte, în scopul prestării activității de producere a energiei termice și al reparării, îmbunătățirii și/sau înlocuirii bunurilor ce compun Sistemul de Producere.

2.1.4    Acordarea către Delegat și exercitarea de către Delegat a drepturilor descrise la alin.1.2. și 1.3. de mai sus se face numai cu condiția respectării de către Delegat a oricăror Legi sau proceduri în domeniul protecției mediului înconjurător, sănătății și siguranței publice sau în orice alte domenii și a solicitării și obținerii oricăror Autorizații, atunci când este cazul, precum și cu condiția respectării de către Delegat a oricăror obligații legate de exercițiul unor astfel de drepturi, incluzând, dar fără a

2.2. Livrarea Energiei termice

2.2.1



Indiferent de modalitatea în care va fi produsă^energia termică Delegatul va avea

’xx*    Iî>

obligația de a livra energia termică produsă pentru pfi^ulșțle către RADET București sau către oricare alt operator, desemnat ca atare de către Delegatar.

2.2.2 în acest scop, Delegatul va încheia cu RADET București sau cu oricare alt operator, desemnat ca atare de către Delegatar, contracte de vânzare - cumpărare a energiei termice, având la bază Contractul cadru de vânzare - cumpărare a energiei termice produse de operatorii economici aflați în competența de reglementare a ANRE (reglementat prin Ordine succesive ale Președintelui ANRE). Astfel, principalul achizitor al energiei termice produse de Delegat va fi RADET.

Articolul 3. DURATA CONTRACTULUI, PERIOADA DE MOBILIZARE ȘI DATA ÎNCEPERII

3.1.    Durata prezentului Contract este de 20 (douăzeci) de ani de la Data începerii Contractului.

3.2.    Data de începere este ulterioară Datei Intrării în Vigoare, astfel cum sunt definite ambele noțiuni la Articolul 1 din prezentul Contract.

3.3.    Părțile pot conveni asupra prelungirii Duratei Contractului cu respectarea regulilor privind ajutorul de stat și a oricărei Legi aplicabile la data prelungirii. Prelungirea va fi convenită prin act adițional Ia Contract nu mai târziu de 12 (doisprezece) luni înainte de data expirării Contractului.

3.4.    între Data Semnării și Data de începere, se întinde Perioada de Mobilizare.

3.5.    în Perioada de Mobilizare, care nu poate fi mai lungă de 90 (nouăzeci) de Zile de la Data Semnării, dacă Părțile nu convin prelungirea acestui termen prin acord încheiat de reprezentanții legali ai acestora:

a)    Delegatul va solicita și va obține licența ANRE;

b)    Delegatul va solicita avizarea/aprobarea Prețului de producere a energiei termice conform procedurilor prevăzute de Lege;

c)    Delegatul va prezenta Delegatarului dovezile care confirmă încheierea tuturor polițelor de asigurare solicitate la Articolul 19 din prezentul Contract;

d)    Părțile vor încheia Procesul-Verbal de predare-preluare a bunurilor puse la dispoziție de către Delegatar în vederea prestării Activității de producere, a cărui semnare marchează Data începerii Contractului, astfel cum este aceasta definită la Articolul I din prezentul Contract;

e)    Părțile vor determina bunurile și cantitățile ce constituie Stocurile la Data începerii,


f) Delegatul va achita Delegatarului începerii.

3.6. Doar după prezentarea tuturor acestoi

Verbal de predare-preluare a bunurilor puse la dispoziție de către Delegatar în vederea prestării Activității de producere, a cărui semnare marchează Data de începere a

Contractului, astfel cum este aceasta definită la Articolul 1 (“Definiții și interpretare”) din prezentul Contract.

3.7. Pe durata Perioadei de Mobilizare, Părțile:

a)    își vor asuma toate obligațiile necesare și vor depune toate diligențele pentru ca prestarea Activității să poată începe, conform celor prevăzute în Caietul de sarcini al Activității de producere (Anexa nr. 2 la Contract) și

b)    vor furniza una alteia toate informațiile și dalele necesare care le sunt solicitate prin prevederile acestui Contract, ale Caietului de Sarcini al Activității de producere (Anexa nr. 2 la Contract) și ale anexelor acestora, după caz.

Articolul 4. CONTRACTUL ȘI DOCUMENTELE CONTRACTUALE

4.1.    Prezentul Contract și Anexele sale constituie documentele contractuale.

4.2.    Prezentul Contract are următoarele Anexe:

a)    Regulamentul Serviciului public de alimentare cu energie termică (Anexa nr. 1);

b)    Caietul de Sarcini al Activității de producere (Anexa nr. 2);

c)    Inventarul Bunurilor Proprietate Publică, concesionate Delegatului pe întreaga Durată a Contractului (Anexa nr. 3);

d)    Procesul verbal de predare-preluare a Bunurilor Proprietate Publică/Privată (Anexa nr. 4);

e)    Lista indicativă a Bunurilor de Preluare (Anexa nr. 5);

f)    Indicatorii de Performanță (Anexa nr. 6);

g)    Programul de Investiții (Anexa nr.7).

4.3.    Documentele care alcătuiesc Contractul se explică reciproc și se interpretează împreună, în eventualitatea oricăror neconcordanțe între cuvinte, termeni, fraze sau abrevieri scrise cu majusculă și definite în cadrul unei Anexe, înțelesul stabilit de Articolul 1 al

permite.





Articolul 5. DREPTURILE DELEGATARULUI    v

5.1. Delegatarul are următoarele drepturi, pe care le va exercita însă în corelare cu regulamentele, politicile tarifare și programele și strategiile de dezvoltare adoptate în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov pentru Aria Delegării:

a)    să avizeze programele de dezvoltare, reabilitare, extindere și modernizare a Sistemului de Producere;

b)    să avizeze studiile de fezabilitate privind reabilitarea, extinderea și modernizarea Sistemului de Producere, studii care vor stabili indicatorii tehnico-economici, vor

identifica sursele de finanțare a investițiilor, precum și soluția optimă din punct de vedere tehnico-economic;

c)    să inspecteze Bunurile de Retur și să verifice dacă sunt respectate clauzele de administrare, întreținere și predare a acestora;

d)    să inspecteze Bunurile Proprietate Publică și Bunurile Noi, să verifice stadiul de realizare a Investițiilor în Sistemul de Producere și a Lucrărilor Publice, precum și modul în care este satisfăcut interesul public, și să verifice respectarea obligațiilor asumate prin Contract de către Delegat;

e)    să își manifeste intenția de a dobândi Bunurile de Preluare și să solicite Delegatului încheierea contractului de vânzare și/sau a oricăror alte documente necesare cu privire la aceste bunuri, în conformitate cu dispozițiile Legii și ale Contractului;

f)    să aprobe ajustările/modificările Prețului numai în baza mandatului special primit în conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. (5) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, cu modificările și completările ulterioare, pe baza propunerilor Delegatului și în conformitate cu prevederile Legii și avizele Autorității de Reglementare, fără ca o astfel de aprobare să fie refuzată sau întârziată în mod nejustificat;

g)    să denunțe unilateral Contractul din motive excepționale legate de interesul național sau local;

h)    să monitorizeze îndeplinirea obligațiilor contractuale asumate de Delegat;

i)    să rezilieze Contractul în cazul nerespectării de către Delegat a obligațiilor asumate prin Contract;

j)    oricare alte drepturi care sunt reglementate la un moment dat de orice Lege, de Reglementări sau de prezentul Contract.

Articolul 6. DREPTURILE DELEGATULUI

6.1. Delegatul are următoarele drepturi:




rqț    prestării Activității

J    ZONFORM CU ORIGINALUL


b) sâ exploateze bunurile ce compun SigfemuUre Praj de producere și al desfășurării Activității Conexe;

c)    să vândă energia termică produsă către RADET sau către oricare alt operator al activității de producere de alimentare cu energie termică, astfel cum va fi stabilit acesta la un moment dat de către Dclegatar;

d)    să vândă energia electrică produsă în cogenerare pe bază de contracte reglementate;

e)    să aplice și să încaseze Prețul și orice alte sume în legătură cu Activitatea de producere, precum și prețul Activității Conexe;

f)    să propună ajustarea/modificarea Prețului, în condițiile Legii și ale Articolului 11 de mai jos;

g)    să fie consultat cu ocazia elaborării de către Delegatar a programelor de reabilitare, extindere și modernizare a Sistemului de Producere;

h)    să încheie contracte cu terții pentru întreținerea și reparațiile instalațiilor, utilajelor, echipamentelor utilizate pentru prestarea Activității de producere;

i)    să exercite în condițiile legii, cu titlu gratuit, drepturile de uz și de servitute asupra terenurilor și bunurilor proprietate publică sau privată, aparținând, după caz, statului, unităților administrativ-teritoriale, unor persoane fizice ori juridice, după cum urmează:

(i)    dreptul de uz pentru executarea lucrărilor de infrastructură pentru prestarea Activității de producere;

(ii)    servitutea de trecere subterană, de suprafață sau aeriană pentru instalarea și/sau exploatarea Sistemului de Producere;

(iii)    dreptul de acces la utilitățile publice și la SEN;

j)    oricare alte drepturi care sunt reglementate la un moment dat de orice Lege, de Reglementări sau de prezentul Contract.

Articolul 7. OBLIGAȚIILE DELEGATARULUI

7.1. Delegatarul are următoarele obligații, pe care le va exercita în corelare cu regulamentele, politicile tarifare și programele și strategiile de dezvoltare adoptate:

a)    să predea Delegatului Ia data intrării în vigoare a contractului de delegare toate bunurile, instalațiile, echipamentele și dotările aferente întregii activități, cu inventarul existent, libere de orice sarcini, pe bază de proces verbal de predare-preluare;

b)    să notifice părț    ;rere, informațiile referitoare la încheierea






c) să consulte Delegatul și să țină cont de obser

este necesară modificarea Regulamentului Serviciului termică și/sau a Caietului de Sarcini al Activității de producere;'

omentul la care erităre cu"energTe

CONFORM CU ORIGINALUL


d) să aprobe Prețul/tariful, ajustările și/sau modificările acestuia, numai în baza mandatului special primit în conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. (5) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu dispozițiile Legii și ale Contractului;

e) să faciliteze Delegatului autorizarea lucrărilor și investițiilor pe domeniul public și privat, aferente Investițiilor în Sistemul de Producere și Lucrărilor Publice realizate de către Delegat, în conformitate cu Legea și cu prezentul Contract;

f) să nu-I tulbure pe Delegat în exercițiul drepturilor sale contractuale;

g)    să asigure și să garanteze Delegatului accesul liber, gratuit și nerestricționat și folosința utilă și liniștită a Bunurilor Proprietate Publică și a Bunurilor Noi;

h)    să furnizeze Delegatului, la cererea expresă a acestuia, informațiile necesare implementării Contractului pe care Delegatarul le deține;

i)    să notifice Delegatului apariția oricăror împrejurări de natură să aducă atingere drepturilor Delegatului;

j)    să ia toate măsurile pentru înlocuirea bunurilor pe care le scoate din uz, în așa fel încât sa realizeze Activitatea de producere;

k)    să verifice periodic următoarele:

(i) Activitatea de producere și nivelul de calitate al acesteia;

ii) menținerea echilibrului contractual;

iii) clauzele de administrare și întreținere a bunurilor;

l)    să își asume pe perioada derulării contractului toate responsabilitățile și obligațiile ce decurg din calitatea sa de proprietar;

m)    oricare alte obligații care sunt reglementate la un moment dat de Lege, de Reglementări sau de prezentul Contract.

Articolul 8. OBLIGAȚIILE DELEGATULUI

8.1. Delegatul are următoarele obligații generale:


Contract), a prescripțiilor, normelor și normativei orxehntmîmVfgoare; într-o manieră

\v,£ x TjftiO'r *■*    ~

eficientă, în conformitate cu Legea și Bunele Practici Corn&râiale^


b) să realizeze Investițiile asumate prin prezentul Contract;

c) să obțină de la Autoritățile Competente toate Autorizațiile necesare conform Legii;

d) să respecte prevederile Legii, ale Regulamentului Serviciului public de alimentare cu energie termică, ale Caietului de Sarcini și ale celorlalte Reglementări;

e) să vândă energia termică produsă către RADET sau către oricare alt operator al activității de producere și furnizare de alimentare cu energie termică astfel cum va fi stabilit acesta la un moment dat de către Delegatar;

f) să respecte Indicatorii de Performanță;


g) să furnizeze Delegatarului, Autorității administrației publice locale, Autorității de Reglementare informațiile solicitate și să asigure accesul la toate informațiile necesare în vederea verificării și evaluării Activității de producere;

h)    să aplice metode performante de management care să conducă la optimizarea costurilor de operare, inclusiv prin aplicarea de proceduri competitive, conform reglementărilor privind achizițiile publice;

i)    să preia de la delegatar, pe baza de proces-verbal de predare-preluare, patrimoniul aferent realizării activității delegate;

j)    să presteze activitatea de producere a energiei termice conform prevederilor prezentului Contract și ale Legii, în condiții de calitate și eficiență;

k)    să aplice Prețul/tariful aprobat conform prevederilor Legii și clauzelor Contractului;

(

V.


l)    să fundamenteze și să supună aprobării orice ajustare.'modificare a Prețului/tarifului, în conformitate cu dispozițiile Contractului și ale Legii și solicitările/avizele Autorităților de Reglementare;

m)    să nu subdelege Gestiunea activității de producere a energiei termice și implicit, să nu subconcesioneze bunurile ce compun Sistemul de Producere;

n)    să nu cesioneze drepturile și obligațiile sale prevăzute de prezentul Contract, fără a afecta posibilitatea constituirii de sarcini asupra veniturilor realizate din desfășurarea activităților permise în baza prezentului Contract;

o)    să plătească Redevența și orice alte sume datorate la valoarea prevăzută și la termenele stabilite în prezentul Contract;

p) să încheie contracte de asigurare pentru Bunurile Proprietate Publică și Bunurile Noi,

precum și în ceea ce/^ve^e^Jășpunderea sa față de terți în legăîuă^Lprestarea



Activității de producerc^conforAt^ticolului 19;

*    'CU


q) să ia toate măsurile necesare privi

Contractului, capacitatea Delegatarului de a asigura activi

încetarea

uuriergicr


termice să fie cel puțin la același nivel cu cea existentă la Data înfcggftjflâRiYi cu ORIGINALUL

r) să efectueze întreținerea, reparațiile curente planificate și respectiv accidentale ce se impun la Bunurile Proprietate Publică și la Bunurile Noi, în vederea exploatării în condiții de siguranță și eficiență a Sistemului de Producere;

s) să fundamenteze și să întocmească planurile privind realizarea Investițiilor în Sistemul de Producere pe care să le transmită spre aprobare conform prevederilor legale;

t)    să propună scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe aparținând patrimoniului concesionat, conform Legii;

u)    să transmită Delegatarului modificările de patrimoniu apărute în cursul anului, precum și situația patrimoniului public (cantitativ și valoric) la data de 31 decembrie a fiecărui

an;

v)    să notifice cauzele de natură să conducă la reducerea activității și măsurile ce se impun pentru asigurarea continuității activității;

w)    să ia măsurile necesare privind igiena, siguranța la locul de muncă și normele de protecție a muncii;

x)    să predea la încetarea Contractului toată documentația tehnico-economică referitoare la Activitatea de producere și la bunurile ce compun Sistemul de Producere;

y)    sâ respecte condițiile impuse de natura activității de producere a energiei termice sau a Sistemului de Producere, inclusiv, dar fără a se limita la protejarea secretului de stat, materiale cu regim special, condiții de siguranță în exploatare, protecția mediului, protecția muncii, condiții privind folosirea și protejarea patrimoniului;

z)    la încetarea Contractului, sâ restituie/transfere Delegatarului în deplină proprietate și posesie, libere de orice sarcini, Bunurile de Retur, în condițiile prevăzute în prezentul Contract;

aa) în caz de reziliere a Contractului, să asigure, la solicitarea Delegatarului, continuitatea Activității de producere, prin prestarea Activității de producere în condițiile stipulate în Contract, până Ia preluarea acestuia de către Delegatar sau de o entitate desemnată de Delegatar, în aceleași condiții de realizare ca și până atunci, dar nu mai mult de 12 luni de la data încetării Contractului conform art. 12 alin.(6) din Legea 325/2006;

bb) în cazul în care Delegatul sesizează existența sau posibilitatea existenței unei cauze de natură să conducă la imposibilitatea prestării Activității de producere, va notifica de îndată acest fapt Delegatarului, în vederea luării măsurilor ce se impun pentru asigurarea




cc) să încheie contractul pentru vânzarea energiei terpnce RADET sau cu oricare alt operator al activității de producere șîîprnizard de alimentare cu energie termică desemnat ca atare, la un moment dat de către Dble^.țar;.'^

dd) să asigure mentenanța instalațiilor de alimentare cu instituțiile publice subordonate Delegatarului;


ee) să dovedească în termen de 12 luni de la Data Semnării Contractului că certificarea pe care o deține pentru Sistemul de Management al Calității (în conformitate cu standardul ISO9001 sau cu un standard echivalent) a fost implementată pentru Aria Delegării;

fi) să dovedească în termen de 12 luni de la Data Semnării Contractului că certificarea pe care o deține pentru Sistemul de Management al Mediului (în conformitate cu standardul ISO 14001 sau cu un standard echivalent) a fost implementată pentru Aria Delegării;

gg) să asigure elaborarea documentației tehnice prevăzută de Lege pentru investițiile aflate în sarcina sa, și să solicite aprobarea acesteia în condițiile Legii;

hh) oricare alte obligații care sunt reglementate la un moment dat de Lege, de Reglementări sau de prezentul Contract.

Articolul 9. INVESTIȚIILE

9.1.    Delegatul se obligă să efectueze Investiții în Sistemul de Producere conform Programului de Investiții prevăzut în Anexa nr.7 la Contract.

9.2.    Delegatul va implementa cogenerarea de înaltă eficiență. în acest sens:

9.2.1.    Delegatul are ca principală sarcină de investiții modemizarea/retehnologizarea bunurilor prevăzute în Anexa 3 astfel încât aceasta să producă energie termică și/sau energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență.

9.2.2.    Principalele obiective care trebuie atinse de Delegat prin investiția menționată Ia

Articolele 9.1. și 9.2. sunt următoarele:

a)    creșterea eficienței energetice având în vedere producerea în cogenerare a energiei termice și electrice;

b)    protecția mediului prin reducerea cantității de emisii poluante eliberate în atmosferă;

c)    reducerea costurilor de întreținere și operare.

9.2.3.    Durata de realizare a investiției este de 24 de luni de la Data Intrării în Vigoare, cu

posibilitatea de prelungire din motive ce nu pot fi imputate delegatului, din care, durata de execuție efectivă este de 10 luni.



orție de 100% din surse proprii ale Del




CU ORIGINALUL

______

9.3.    In măsura existenței fondurilor necesare, BătegatnLvA puteijtface Investiți? în Unități de Producere a Energiei Termice, precum și alte investiții în Sistemul dd Producere, inclusiv prin transformarea punctelor termice/centralelor de cvartal h^ențrale'Ejpctro-Termice pentru producerea și furnizarea energiei termice în cogenerare, pe tăia planurilor anuale de investiții aprobate de către Delegatar și anexate prezentului Contract prin Act Adițional.

9.4.    Delegatul va elabora planurile anuale de investiții astfel încât sâ-i permită realizarea Activității de producere în cele mai bune condiții tehnice, economice, de mediu, sociale și potrivit celor mai bune practici în vigoare.

9.5.    Delegatul va transmite Delegatarului spre avizare, până la data de 15 decembrie a fiecărui an, planul de investiții pentru anul următor, care va cuprinde, printre altele, tipul, valoarea estimată și durata de amortizare a fiecărui obiectiv de investiții. Delegatarul va aviza favorabil sau nefavorabil planul de investiții în termen de maxim 60 (șaizeci) de zile de la data primirii solicitării de avizare.

9.6. Investițiile în Sistemul de Producere realizate de Delegat vor consta în principal în echipamente sau alte Bunuri Noi. Cu toate acestea, Delegatul va putea utiliza orice tip de utilaje, echipamente sau alte bunuri capabile să realizeze performanțele tehnice și economice prevăzute de standardele în vigoare și Buna Practică Industrială, cu condiția ca Delegatul să-l informeze în prealabil pe Delegatar și să obțină avizul favorabil al acestuia cu privire Ia acest lucru în termen de maxim 30 (treizeci) de zile. Cât timp Delegatarul are calitatea de Acționar, avizul prevăzut de prezentul articol va fi acordat în cadrul organului statutar competent al Delegatului, în condițiile prevederilor Actului Constitutiv.

9.7. Investițiile pentru achiziția de terenuri destinate construirii unor noi Unități de Producere a Energiei Termice se vor asigura fie de către Delegat, fie de către Delegatar. în cazul în care achiziția terenurilor se va face de către Delegat, terenul achiziționat va urma regimul juridic al Bunurilor Noi.

9.8. Nerespectarea de către Delegat a obligațiilor ce-i revin cu privire la efectuarea Investițiilor în Sistemul de Producere, reprezintă o încălcare semnificativă de către Delegat a obligațiilor contractuale care duce la rezilierea Contractului.

9.9.    în măsura în care consideră necesar, Delegatarul poate efectua propriile Investiții, în vederea modernizării și/sau dezvoltării Sistemului de Producere. Aceste investiții vor fi făcute cu consultarea Delegatului, astfel încât să nu perturbe în mod nejustificat desfășurarea Activității și fără nicio obligație a Delegatului de a acoperi în vreun mod, total sau parțial, Investițiile Delegatarului. Delegatarul nu va efectua Investiții care ar afecta semnificativ condițiile de prestare a Activității de producere de către Delegat și echilibrul financiar al Contractului.


9.11. Părțile pot conveni, prin Act Adițional Ia prezent fie realizate de către Delegat, din fonduri transfei

obligație de realizare a activității de producere.

Articolul 10. PRESTAREA ACTIVITĂȚII DE PRODUCERE)______

10.1. Delegatul va presta Activitatea de producere cu respectarea prevederilor Regulamentului Serviciului public de alimentare cu energie termică, a Caietului de Sarcini, a prezentului Contract și a oricărei Legi aplicabile.

10.2,


Delegatarul va avea dreptul de a reglementa și a supraveghea în condițiile prezentului

Contract prestarea Activității de producere și respectarea de către Delegat a Indicatorilor de Performanță și de a solicita și obține respectarea prevederilor Contractului.

10.3.    Delegatul va informa Delegatarul prin notificări trimise cu cel puțin 10 (zece) zile înainte dacă oricare dintre Operațiuni este posibil să perturbe oricare alte servicii publice, astfel încât să se evite crearea de dificultăți publicului (de exemplu, în timpul unor lucrări de excavații ce ar putea afecta rețele de utilități, linii de electricitate sau telefonice subterane sau activități de natură similară).

10.4.    Delegatul va efectua și se va asigura că Operațiunile sunt în orice moment efectuate:

a)    în mod eficient, efectiv și în siguranță;

b)    într-o manieră care nu este periculoasă pentru sănătate și siguranță sau de natură a cauza pagube proprietății;

c)    în conformitate cu Caietul de Sarcini al Activității de producere, Regulamentul Serviciului public de alimentare cu energie termică, celelalte Reglementări sau orice alte standarde ori norme tehnice aplicabile;

d)    astfel încât să permită îndeplinirea de către Delegatar a îndatoririlor sale;

e)    menținându-se în mod corespunzător, atunci când este cazul, legătura cu toate persoanele afectate de Operațiuni; și

f)    în conformitate cu Legea.

10.5.    Prestarea Activității de producere se va realiza astfel încât să se asigure continuitatea, conform prevederilor prezentului Contract și conform Legii.

Articolul 11. PREȚUL

11.1. La Data începerii, pentru asigurarea continuității Activității de producere. Delegatul va

aplica același Preț de ’






11.2.    Părțile agreează și convin că, pe Dur: analiza oportunitatea și fezabilitatea la reducerea Prețului.

11.3.    Periodic, Delegatarul are dreptul de a de către Delegat.

11.4.    Modificarea și ajustarea Prețului se aprobă de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov împreună cu forurile deliberative ale Unităților Administrativ-Teritoriale membre ale Asociației, numai în baza mandatului special conform dispozițiilor art. 10 alin. (5) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, cu modificările ulterioare, sau de către autoritatea administrației publice locale în conformitate prevederile Legii și a metodologiei aplicabilă, adoptată de autoritatea de reglementare competentă.

Articolul 12. SUBVENȚIA

12.1. Delegatarul nu va acorda Delegatului nicio sumă de bani pentru compensarea obligației sale de a vinde energia termică produsă exclusiv către RADET.

Articolul 13. REDEVENȚA

13.1.    începând cu Data de începere a prezentului Contract Delegatul va avea obligația de a plăti

Delegatarul ui o redevență anuală în cuantum de.............................egală cu valoarea

calculată similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate în proprietate publică și puse la dispoziție Delegatului odată cu încredințarea activității de producere a energiei termice.

13.2.    Modificarea substanțală a valoarea calculată similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate în proprietate publică și puse la dispoziție Delegatului, dă dreptul delegatului să solicite ajustarea redevenței. Ajustarea redevenței se poate face anual și se va aplica pentru următorul an calendaristic.

13.3.    Plata redevenței se va face trimestrial, cel târziu în ultima zi lucrătoare a trimestrului în

contul Primăriei Municipiului București, cont IBAN..........................................deschis

Ia......................................................

13.4.    Plata cu întârziere a Redevenței dă dreptul Delegatarului de a aplica majorări pe fiecare zi de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligațiilor față de bugetul de stat.

13.5.    în cazul în care întârzierea Delegatului în efectuarea plății Redevenței se prelungește pe o durată care determină acumularea de penalități care depășesc suma datorată (respectiv redevență datorată pentru un trimestru), Delegatarul va fi îndreptățit să rezilieze Contractul conform Articolului 36.

Articolul 14. INDICATORII DE PERFORMANȚĂ



producere a energiei termice astfel îr ță.



14.2. Indicatorii de Performanță sunt stabiliți în



PGontractn

- TEHN‘L*-    * M J

S* JURIDICA A* ! O    (■''-{


14.3. Indicatorii de Performanță stabilesc, printre altele, condițiile oe care ‘J. ebuie să le


îndeplinească Activitatea de producere, având printre obiective:

a)    continuitatea din punct de vedere cantitativ și calitativ;

b)    respectarea reglementărilor specifice din domeniu.

Articolul 15. MONITORIZAREA




15.1.    Respectarea și îndeplinirea de către Delegat a Indicatorilor de Performanță și, în general, a tuturor obligațiilor stabilite prin prezentul Contract vor fi monitorizate de Delegatar, conform termenilor și condițiilor stipulate de prezentul Articol.

15.2.    Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov are ca responsabilități și atribuții principale să monitorizeze respectarea de către Delegat a Indicatorilor de Performanță, calitatea și eficiența Activității de producere prestate, corespunzător Indicatorilor de Performanță, în conformitate cu prevederile prezentului Contract, Regulamentului Serviciului public de alimentare cu energie termică (Anexa nr. 1 la Contract) și Indicatorilor de Performanță (Anexa nr. 6), iar în cazul nerespectării de către Delegat a Indicatorilor de Performanță:

a)    să informeze la timp Delegatul și Autoritatea Publică Locală în legătură cu această nerespectare;

b)    să comunice și să stabilească cu Delegatul, după caz, măsuri și termene de conformare;

c)    să propună Autorității Publice Locale aplicarea penalităților contractuale.

15.3.    Delegatarul, va monitoriza respectarea de către Delegat a prevederilor prezentului Contract, modul de îndeplinire a obligațiilor contractuale asumate de către Delegat și activitățile desfășurate de acesta, modul de administrare, de exploatare, de conservare și de menținere în funcțiune, dezvoltare și/sau modernizare a Sistemului de Producere.


15.4. Delegatul trebuie să coopereze cu bună credință cu Delegatarul pentru a facilita monitorizarea Activității de producere. în acest sens, Delegatul trebuie:


a) să pregătească și să transmită raportările prevăzute de prezentul Articol;


b) să răspundă în termen de maxim 30 (treizeci) de Zile solicitărilor de clarificare transmise de Delegatar, atunci când acest lucru este posibil sau să notifice Delegatarul în legătură cu motivele pentru care nu este posibil să răspundă solicitărilor în termenul dat;


c) să respecte și să se conformeze deciziilor luate de Delegatar potrivit atribuțiilor acestora;


d) să informeze Delega^ îndeplinirea funcțiil





cu faptele sau condițiile care ar putea facilita



e) să coopereze cu Delegatarul la orice anchettfne^Cafe acesta o poate desfășura în

♦ .    .    *    111    jintmcÂ

exercițiul atribuțiilor sale de monitorizare în baza prezeKwluj Contract;

___.

nTăhțîTor sau altor persoane CONFORM CU ORIGINALUL'


f) să permită Corpului Agenților Constatatori, reprezd împuternicite de Delegatar:

(i) accesul la toate documentele necesare care privesc cantitățile și calitatea prestației efectuate, precum și la bunurile utilizate de către Delegat în legătură cu Activitatea de producere;

(ii) să inspecteze, să fotografieze sau să filmeze instalațiile și să cerceteze, să facă copii și/sau să scoată extrase din orice dosar sau registru ținut de către Delegat și să efectueze inspecții, măsurători sau teste.


15.5.    Delegatarul va informa/notifica în prealabil Delegatul asupra intenției de a verifica respectarea Indicatorilor de Performanță sau de a efectua o inspecție pentru verificarea îndeplinirii obligațiilor contractuale și va stabili data cea mai bună pentru efectuarea verificărilor. Aceasta nu va fi totuși înțeleasă însă ca o limitare a drepturilor și capacității Delegatarului de a-și aduce la îndeplinire îndatoririle și, în particular, dreptul său de a efectua, din când în când, inspecții aleatorii și/sau inopinate privind orice aspecte legate de activitatea de producere.

15.6.    La sfârșitul fiecărei Perioade de Monitorizare, a cărei durată va fi stabilită cu ocazia transmiterii informârii/notificării prevăzute Ia alin. (5), Delegatarul va întocmi un “Raport de monitorizare” pe care îl va transmite Delegatului în termen de 30 (treizeci) de Zile de la încheierea Perioadei de Monitorizare. Acest raport va stabili măsurile de conformare pe care Delegatul trebuie să le adopte. Atunci când Delegatarul monitorizează informațiile prezentate în rapoartele întocmite de Delegat conform prezentului Articol, Perioada de Monitorizare este ulterioară perioadei pentru care a fost întocmit respectivul raport. în cazul în care, monitorizarea informațiilor conținute de raportul prezentat de Delegat presupune efectuarea unor verificări la sediul Delegatului, Perioada de Monitorizare se prelungește în mod corespunzător, iar Delegatul va fi informat/notificat conform prezentului alineat.

15.7.    După primirea Raportului de monitorizare, Delegatul poate prezenta Delegatarului propunerile sale de îmbunătățire a activității pentru a se conforma Contractului, inclusiv Indicatorilor de Performanță, transmițând aceste propuneri în termen de 10 (zece) Zile de Ia data primirii Raportului de monitorizare. Propunerile de îmbunătățire a activității vor;

a)    explica măsurile pe care Delegatul intenționează să Ie ia pentru a-și îmbunătăți activitatea în scopul conformării cu Contractul, inclusiv cu nivelul Indicatorilor de Performanță;

b)    prevedea o dată până la care nivelul Indicatorului de Performanță va fi atins, atunci

DIRECȚIA <Ș C \

ASISTENȚA 2^73'ț.

IstrăriIdlr^zulfațelor, evenimentelor și


15.8. Delegatul va ține și va păstra în bună stare toj

incidentelor, în detaliu, care au legătură sau sunt necesare â ficojectate pentru Indicatorii de Performanță.

CONFORM CU ORIGINALUL

15.9. Toate bazele de date și tabelele centralizatoare trebuie păstrat : scanate în format electronic

și actualizate periodic. Copiile în format electronic trebuie furnizate Delegatarului/Autorității Administrației Publice Locale, la cerere.

15.10. De asemenea, Delegatul va prezenta Delegatarului, la începutul fiecărui An Contractual, dovezi privind:

a)    plata impozitelor, taxelor și contribuțiilor, precum și a primelor de asigurări;

b)    deținerea tuturor Autorizațiilor valabile;

c) efectuarea auditului anual al sistemelor de management ISO 9001 (managementul calității) și ISO 14001 (Managementul mediului).

Articolul 16. BUNURILE UTILIZATE ÎN DERULAREA CONTRACTULUI
16.1. Prezentul Articol stabilește, în principal, condițiile în care:

a)    Delegatarul concesionează Delegatului Bunurile Proprietate Publică;

b)    Delegatul va utiliza, în executarea prezentului Contract, Bunurile Proprietate Publică, Bunurile de Preluare și Bunurile Proprii;

d)    Delegatul și Delegatarul vor investi, de-a lungul Duratei Contractului, în alte bunuri de natura Bunurilor Proprietate Publică, care vor fi clasificate ca Bunuri Noi și vor fi tratate conform prevederilor prezentului Contract;

e)    sunt stabilite restricțiile care se aplică folosinței și dispoziției Bunurilor Existente și Bunurilor Noi de către Delegatar și Delegat pe durata prezentului Contract; și

f)    sunt stabilite drepturile și obligațiile Delegatului în legătură cu Bunurile Existente și Bunurile Noi, atât pe durata prezentului Contract cât și la încetarea acestuia.

16.2. Concesionarea Bunurilor Proprietate Publică

16.2.1. Toate Bunurile Proprietate Publică care sunt incluse în această categorie la Data Contractului sunt concesionate Delegatului. Delegatul va avea posesia și dreptul


Contractului asupra Bunurilor Proprietate Publică, acestora. Pentru evitarea oricărub



de proprietate asupra Bunurilor Proprietate, Administrativ-Teritoriale pe Durata Contract:


lica este și&amane a Unității

juntoiLA

kînsă Delegatarul nu va avea dreptul de a folosi (altfel decât ar putea fi pernîs-ptfri clauzele prezentului Contract) Bunurile Proprietate Publică aferente activității de producere a energiei termice în perioada în care acestea fac obiectul coneesirmn'tir'băzâ prezentului Contract.    I conform CU ORIGINALUL i

16.3. întreținerea și înlocuirea Bunurilor Proprietate Publică

16.3.1. Pe toată Durata Contractului, Delegatul va păstra Bunurile Proprietate Publică în stare bună și în astfel de condiții încât acestea să rămână corespunzătoare folosirii în vederea Prestării Activității de producere, ținând cont de necesitatea întreținerii periodice, de natura și caracteristicile Fiecărui tip de bunuri, precum și de uzura normală.

16.3.2. Delegatul va menține Bunurile Proprietate Publică în stare de funcționare și va lua toate măsurile necesare astfel încât, la Data încetării, Delegatarul (sau operatorul activității de producere a energiei termice desemnat de către Delegatar) să fie capabil să le utilizeze pentru prestarea activității de producere a energiei termice.

16.3.4. Pe toată Durata Contractului, Bunurile Proprietate Publică se află sub paza și riscul Delegatului, iar Delegatul va exploata și întreține Bunurile Proprietate Publică cu diligența unui bun proprietar și va efectua, de fiecare dată când este necesar, toate lucrările de întreținere și reparații, astfel cum toate aceste lucrări sunt clasificate potrivit standardelor și normelor tehnice aplicabile și va suporta toate costurile ocazionate de realizarea acestor lucrări.

16.3.5. Delegatul va putea să înlocuiască, să modifice sau să adapteze Bunurile Proprietate Publică cu condiția înlocuirii acestora cu Bunuri Noi care sunt echivalente sau corespund necesităților ca valoare, natură, fel, întindere și/sau funcționalitate față de Bunurile proprietate Publică înlocuite. Aceste operațiuni vor fi incluse în planurile anuale de investiții.

16.3.6. în caz de înlocuire a unor părți ale unui Bun Proprietate Publică ca urmare a înlocuirii unor astfel de părți componente, caracterului redundant al unor astfel de părți componente sau defecțiunilor ireparabile ale unor astfel de părți componente, aceste părți componente vor fi valorificate de Delegat (dacă o astfel de valorificare este posibilă). Sumele încasate ca urmare a valorificării vor fi transferate Delegatarului, Delegatul având dreptul să rețină costurile depozitării și valorificării acestor bunuri. Delegatul va determina dacă orice parte componentă înlocuită a unui Bun Existent se încadrează într-una din categoriile identificate în cuprinsul Articolului 16.

16.4. Drepturile Delegatarului în legătură cu Bunurile Proprietate Publică

16.4.1. Autoritatea Admi dispoziție mat




Publice Locale va putea exercita orice drepturi de nurilor Proprietate Publică pe    Taratei





Contractului, cu obținerea în p^eatăbil £ac£ va fi refuzat în mod nejustificat.

16.5. Garanțiile asupra Bunurilor Existente

■niRECȚIt

ASISTENT^


□i.-scris Delegatului, acord ce nu
-----I

CONFORM CU ORIGINALUL,


16.5.1. Delegatul nu va avea dreptul să utilizeze și nu va utiliza în niciun mod Bunurile Existente ca garanție pentru orice finanțare, împrumut, datorie sau obligație de orice fel.

16.5.2. Termenul „garanție” include, fără a fi însă limitat la orice formă de sarcină, gaj, privilegiu asupra bunurilor, ipotecă, servituți de orice fel, transfer sau cesiune.

16.6. Returnarca Bunurilor Existente

16.6.1.    Toate drepturile Delegatului asupra Bunurilor Existente încetează ca urmare a încetării prezentului Contract.


16.6.2.    Toate Bunurile Existente constituie Bunuri de Retur. Delegatul va fi obligat să retumeze imediat posesia, folosința și controlul asupra acestora către Delegatar sau persoana desemnată de acesta, la încetarea prezentului Contract, cu titlu gratuit și libere de orice sarcină.

16.7. Bunurile Noi

16.7.1.    Delegatul, respectiv Delegatarul, va investi în realizarea Bunurilor Noi (asigurând, printre altele, finanțarea, instalarea și punerea în funcțiune a Bunurilor Noi sau a oricăror Lucrări în legătură cu acestea) în vederea exploatării eficiente a Sistemului de Producere sau a oricărei părți a acestuia.


16.7.2.    în cazul în care investițiile sunt realizate de către Delegat, acesta va determina ca Delegatarul să fie denumit beneficiar împreună cu Delegatul asupra oricăror garanții sau asigurări date de terți în legătură cu punerea în funcțiune, proiectarea, construirea și/sau funcționarea Bunurilor Noi.

16.7.3. Bunurile Noi sunt considerate ca făcând parte din Sistemul de Producere și sunt incluse în Gestiunea activității de producere a energiei termice imediat ce sunt puse în funcțiune, conform Legii. De la acest moment, clauzele prezentului Contract referitoare la exploatarea, întreținerea și înlocuirea Bunurilor Existente sunt aplicabile în mod corespunzător și Bunurilor Noi.

16.7.4. Pe toată Durata Delegării, Delegatul va păstra toate Bunurile Noi în stare bună și în astfel de condiții încât, în măsura cerută, să rămână corespunzătoare folosirii în vederea prestării Activității de producere și ținând cont de necesitatea întreținerii periodice, de natura și caracteristicile fiecărui tip de bun precum și de uzura normală.


16.7.5. Delegatul nu va putea transfera sau di.


Noi și nici nu va putea institui sarcini asupra acest'

16.8.


Transferul Bunurilor Noi Ia încetarea Contractului

16.8.1. Bunurile Noi constituie Bunuri de Retur și, ca atare, Delegatul este obligat și se angajează să le transfere Delegatarului cu titlu gratuit, în deplină proprietate, posesie și folosință, ca Bunuri de Retur, libere de orice sarcini, cu efect imediat la încetarea Contractului, cu aplicarea Articolului 39 alin.l .3. - 1.5 de mai jos.

16.8.2. în cazul expirării Duratei Contractului sau în caz de încetare a Contractului înainte de termen, Delegatul va întocmi lista Bunurilor Noi existente la Data încetării pe care trebuie să Ie transfere Delegatarului, conform prezentului Contract, și va înainta lista Delegatarului, iar Delegatarul va avea dreptul să îi verifice conținutul. Delegatul va oferi Delegatarului tot sprijinul rezonabil în acest scop.

16.8.3. Delegatul va întreprinde toate acțiunile necesare, inclusiv semnarea tuturor actelor și a documentelor cerute de Lege sau conform cererii rezonabile a Delegatarului, în vederea efectuării transferului Bunurilor Noi odată cu încetarea prezentului Contract.

16.9. Bunurile Proprii

16.9.1.    Bunurile Proprii aparțin Delegatului și nu vor fi transferate Delegatarului la încetarea din orice cauză a Contractului.

16.9.2.    Delegatul are drepturi depline de a dobândi, înstrăina, greva cu sarcini sau de a dispune în orice alt mod de Bunurile Proprii după cum consideră necesar, în mod discreționar.

16.9.3.    Sumele rezultate din înstrăinarea Bunurilor Proprii vor fi utilizate în folosul și beneficiul exclusiv al Delegatului.

A    *

16.10. înstrăinarea Bunurilor de Preluare Ia încetarea Contractului

16.10.1.    Delegatarul va avea dreptul (nu și obligația) să notifice Delegatului în scris, în termen de cel mult 15 (cincisprezece) zile de la transmiterea/primirea de către Delegatar a Notificării de încetare, Bunurile Delegatului pe care dorește să le dobândească.

16.10.2.    în cazul în care Delegatarul nu va notifica Delegatul în conformitate cu prevederile alin.l de mai sus, se va considera că Delegatarul a ales să nu achiziționeze niciunul dintre Bunurile Delegatului.

16.10.3.



16.10.4.    Ulterior determinării Valorii BunurikffjleJ^lâarâ, Delegatarul va alege, în

final, ce bunuri dintre Bunurile Delegatului, identificate de cătfe Delegatar în baza alin. 1 de mai sus, dorește să achiziționeze șiX^iț^iticajitscns Delegatul cu privire la aceasta.    cdftFSRW CU ORIGINALUL

16.10.5.    Delegatul va transfera proprietatea și posesia asupra Bunurilor de Preluare către Delegatar după primirea Valorii Bunurilor de Preluare, sau la orice altă dată convenită cu Delegatarul.

16.11. Transferul Stocurilor

16.11.1. Delegatul va avea obligația să preia Stocurile la Data începerii. în acest sens, în termen de 5 (cinci) zile de la Data începerii, reprezentanții Părților vor determina bunurile și cantitățile ce constituie Stocurile la Data începerii ce urmează să fie transferate de la Delegatar la Delegat. Delegatul va încheia cu Delegatarul, în termen de 2 (două) Zile Lucrătoare de la data determinării bunurilor și cantităților ce constituie Stocurile la Data începerii, un acord al Părților sau oricare alte documente sau forme de transfer prevăzute de Lege, inclusiv Proces verbal de predare-preluare, necesare pentru transferul proprietății și posesiei asupra Stocurilor la Data începerii de la Delegatar la Delegat.

16.11.2.    Delegatul are obligația de a efectua plata contravalorii Stocurilor la Data începerii către Delegatar după cum urmează:

(i)    50% din valoarea facturilor în termen de 30 (treizeci) de zile de la înregistrarea facturii Ia sediul Delegatului; și

(ii)    restul de 50% din valoarea facturilor în termen de 60 (șaizeci) de zile de la înregistrarea facturii la sediul Delegatului.


16.11.3.    în cazul neachitării facturilor în termenele specificate la alin.2 de mai sus, Delegatul va datora Delegatarului dobânzi penalizatoare în cuantum de:

(i) 0,01% pe zi de întârziere din suma neachitată, aplicabile din prima zi de întârziere pentru primele 15 (cincisprezece) zile de întârziere la plată;

(ii)    0,02% pe zi de întârziere din suma neachitată, aplicabile din a 16-a zi de

întârziere și până la a 30-a zi de întârziere inclusiv; și

(iii)    0,03% pe zi de întârziere din suma neachitată, aplicabile din a 31-a zi de întârziere până la data plății.

16.11.4. La Data încetării Stocurile constituie Bunuri de Preluare, fiind aplicabil în mod corespunzător Articolul 16 de mai sus. în acest sens, părțile vor aplica mutatis




fc|, săb&isferc șau să greveze


17.1. Delegatul va avea dreptul, în mod discrețior


teci


în orice fel oricare dintre creanțele sale. De asemenea, delegatul Va avea (Jreptul de a primi

’    -fi V/

plățile sau pretențiile, etc, de orice natură asupra terților, privind    Activități iile,

producere.    CONFORM CU ORIGINALUL '

17.2.


17.3.


Delegatul va avea deplina autoritate de a ipoteca sau greva cu sarcini în orice fel bunurile Proprii, conform prevederilor Articolului 16.9.2 de mai sus.

Delegatul nu va avea dreptul să transfere, să ipotecheze sau să greveze cu sarcini în orice fel Bunurile Proprietate Publică sau Bunurile Noi.

17.4. Delegatul are obligația ca în termen de 90 de zile de la data semnării contractului să depună cu titlul de garanție de buna execuție o sumă fixă reprezentând o cotă de 0,01% din suma datorată delegatarului cu titlul de redevență în primul an de activitate. Delegatarul va avea dreptul pentru remedierea prejudiciilor din punct de vedere al neîndeplinirii cantitative și calitative a prevederilor prezentului contract să execute garanția de buna execuție.

Articolul 18. PROTECȚIA ȘI SIGURANȚA
18.1. Protecția

18.1.1. Delegatul va presta Activitatea de producere a energiei termice și își va îndeplini toate obligațiile ce decurg din Contract într-un mod care să asigure protecția tuturor angajaților, mandatarilor, antreprenorilor și a altor persoane care utilizează sau pot fi afectate de Sistemul de Producere și/sau de prestarea Activității de producere.

18.1.2. Fără a afecta caracterul general al prezentului Articol 18.1, Delegatul va trebui, în îndeplinirea obligațiilor sale ce decurg din prezentul Contract, să respecte toate dispozițiile prevăzute de Lege referitoare la sănătate și siguranță aplicabile Sistemului de Producere, Activității de producere sau Delegatului în prestarea Activității de producere. Respectarea de către Delegat a tuturor acestor obligații se va realiza fără costuri suplimentare și fără modificarea Prețului.


18.1.3. Ori de câte ori Delegatarul trebuie să se supună unor cerințe și obligații legale sau dispuse de orice Autorități Competente cu privire la Activitatea sau Sistemul de Producere, cerințe pe care Delegatul nu le poate îndeplini în cadrul executării normale și obișnuite a obligațiilor sale decurgând din Contract și care au fost aduse la cunoștința Delegatului, acesta va obține acordul scris al Delegatarului înainte de a implementa orice aranjament sau de a efectua orice lucrare care ar putea afecta în mod semnificativ răspunderea Delegatarului sau capacitatea sa de a respecta aceste obligații rezonabile. Delegatarul se angajează să își dea acest acord cât mai curând posibil, având însă în vedere că Delegatarul nu va fi îndreptățit să-i impună sau să-i solicite Delegatului obligații oneroase în această privință.

18.2.1. Delegatul va pregăti și va pune în aplic cu:



opera conformitate--
țONFpRM CU ORIGINALUL

a) măsurile de siguranță adecvate pentru Sistemul de ProduceWînscoptil prevenirii


accesului neautorizat al unor angajați, antreprenori sau al oricăror alte persoane care nu au fost instruite; și

b) planul pentru situații de urgență privind funcționarea Sistemului de Producere.

18.2.2. Planul pentru situații de urgență menționat la Articolul. 18.2.1. litera b) de mai sus va fi elaborat de Delegat cu respectarea condițiilor și termenelor prevăzute de Lege.

Articolul 19. ASIGURĂRILE

19.1. Fără a aduce atingere altor sarcini, obligații și/sau răspunderi ale Delegatului asumate în baza acestui Contract, Delegatul, pe proprie răspundere și cheltuială, va deține polițele de asigurare obligatorie prevăzute de Lege și următoarele asigurări:

a) asigurarea de bunuri ce va acoperi toate riscurile cu privire la pierderi fizice sau daune aduse Sistemului de Producere;

b)    asigurări auto acoperind parcul de mijloace de transport și utilaje folosite de Delegat în gestiunea Activității de producere;

c)    asigurări pentru salariați, conform Legii în domeniul muncii și protecției sociale;

d)    asigurarea de răspundere civilă generală.

19.2. Primele de asigurare plătibile pentru asigurările menționate la alin.l de mai sus vor fi responsabilitatea Delegatului.

19.3.    Delegatul va furniza Delegatarului, la cerere:

a)    copii ale tuturor polițelor de asigurare menționate la alin.l de mai sus (împreună cu orice alte informații cerute de Delegatar în legătură cu aceste polițe de asigurare), iar Delegatarul va avea dreptul de a le inspecta în cadrul programului normal de lucru al Delegatului; și

c z

b)    dovezi că primele plătibile în baza tuturor polițelor de asigurare au fost achitate și că asigurările sunt în vigoare și produc efecte depline.

19.4.    Niciuna din Părți nu va întreprinde nicio măsură, nu va omite să întreprindă nicio măsură și (în măsura în care îi stă în putere) nu va permite să apară nimic care să îi dea oricărui asigurător dreptul de a refuza plata oricărei pretenții în baza oricărei polițe de asigurare la care Partea respectivă are calitatea de asigurat, co-asigurat sau asigurat suplimentar.

19.5. Delegatul va utiliza toate :azionate bunurilor Coi



^e primite din asigurări pentru daunele sau pagubele a repara, reconstrui sau înlocui bonurile respective




■r Q.i,

nlBECII»

revederilor

5 *7


în scopul prestării tară întrerupere a^Axlichățrr^ product prezentului Contract.

I?.    jURlU”-A


iCONFORM CU

19.6. în cazul unei cereri de despăgubire formulată în bâza oricărei Dialite-d^asTCtirare încheiate de Delegat, acesta va fi unic răspunzător pentru achitarea franșizei fără a prejudicia utilizarea despăgubirilor de risc acoperite de asigurări în baza Contractului.

19.7. Pentru evitarea oricărui dubiu, îndeplinirea obligațiilor ce-i revin Delegatului conform Contractului referitoare la asigurări nu va limita sau exonera Delegatul de răspunderile și obligațiile prevăzute în Contract.

Articolul 20. ASPECTE DE MEDIU. CERTIFICATELE DE EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERĂ

20.1.    Delegatul are obligația să dețină și să mențină valabile pe Durata Contractului toate autorizațiile de mediu emise de orice Autoritate Competentă în domeniul protecției mediului, necesare conform Legii pentru prestarea Activității de producere și exploatarea Sistemului de Producere.

20.2.    Delegatul are obligația respectării tuturor obligațiilor impuse prin orice Lege din domeniul protecției mediului și prin Autorizații și va fi răspunzător de orice încălcare a prevederilor oricărei Legi referitoare la sănătatea publică sau mediul înconjurător, care apare sau a avut loc după această dată.

20.3.    In cazul în care autorizațiile menționate la alin.l de mai sus cuprind programe de conformare, Părțile se vor reuni, la invitația Delegatului, pentru a conveni asupra metodelor adecvate de implementare și finanțare a acestora.

20.4.    După implementarea cogenerării de înaltă eficiență, Delegatul va stabili schema de funcționare astfel încât desfășurarea activității să nu ducă, în măsura posibilului, la depășirea cotelor de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate sau, în caz contrar, la o depășire cât mai mică a acestora. în acest sens, se vor avea în vedere și eventuale vânzări în avans ale certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Articolul 21. DOCUMENTELE CONTABILE ȘI AUDITUL
21.1 Registrele și evidențele contabile

a) Delegatul va respecta standardele și principiile contabile și va menține registrele și înregistrările contabile necesare conform Legii aplicabile.

b) Delegatul trebuie să întocmească și să mențină registre de bunuri pentru toate bunurile care fac parte din Sistemul de Producere într-o asemenea manieră care să permită ca existența, localizarea și starea respectivelor bunuri să poată fi stabilită în orice moment cu rapiditate și corectitudine.



jstrările și documentele contabile la care se face late de Delegat pe perioada de timp cej



21.2. Auditul

nmetTfc. «Vi»"’*


a) Delegatarul poate, suportând costurile și cheltuielile, să efect

și registrelor contabile și al altor documente relevante pentru C x_____________, .

Articolului 21.1., inclusiv asupra evidențelor și registrelor lucrărilor și echipamentelor și a oricăror informații, înregistrări și documente contabile care pot fi solicitate de Delegatar.


5e un audit âlxyidențblor ît/âcLținu&ân condiții!^, Vz.


b) Delegatul are obligația de a permite Delegatarului și/sau oricăror persoane autorizate de acesta sau de Lege să verifice și să auditeze aceste documente, inclusiv să obțină copii de pe acestea, în orice moment pe Durata Contractului.

Articolul 22. CLAUZA DE PREVENIRE A CORUPȚIEI

22.1.    Delegatul nu va acorda și nu va solicita niciunei persoane angajate de Delegatar sau de sub-contractanții sau mandatarii acestuia niciun fel de cadou sau plată sub orice formă, ca stimulare sau recompensă pentru a acționa, pentru că a acționat sau pentru că s-a abținut să acționeze într-un anume fel, pentru că s-a arătat în favoarea sau s-a abținut să se arate în defavoarea oricărei persoane, în legătură cu prezentul Contract.

22.2.    Orice nerespectare a prezentului Articol 22 va fi considerată o încălcare gravă a Contractului ce poate duce la rezilierea acestuia, conform Articolului 36 de mai jos.

22.3.    Delegatarul poate rezilia prezentul Contract, conform Articolului 36 de mai jos, în cazul în care Delegatul sau orice persoană angajată de acesta sau acționând în numele său:

a)    a oferit, a dat sau a fost de acord să ofere oricărei persoane orice cadou sau comision de orice natură drept stimulent sau recompensă pentru că a realizat sau realizează ori s-a abținut sau se abține de la vreo faptă legată de prezentul Contract ori de orice altă relație contractuală cu Delegatarul;

b)    a realizat sau s-a abținut de la o acțiune pentru favorizarea sau defavorizarea oricărei persoane în relație cu prezentul Contract sau cu orice alt contract cu Delegatarul;

c)    a comis orice infracțiune de dare și/sau luare de mită ori corupție, potrivit Legii, privitor la prezentul Contract sau orice alt contract cu Delegatarul;

d)    a oferit orice onorariu sau recompensă, alta decât salariul, unui salariat al Delegatarului^ la care acesta, în virtutea funcției sau poziției ocupate, nu avea dreptul.

Articolul 23. SUBDELEGAREA

'ÎFORM CU ORIGINALUL I

J


TK.V'/a, -v

23.2. Prevederile alin.l de mai sus nu vor fi interpretate-asTfel mcâ/^Tmpișdîce'iițilizareă sau angajarea de către Delegat de furnizori, prestatori, antreprenon||u tâăndițiasă nu se poată pretinde că o astfel de utilizare sau angajare ar constitui o delegaft^o cesiune șau o derogare de la oricare dintre drepturile sau obligațiile semnificative al^ Detegatului în baza prezentului Contract.

23.3. în relația dintre Părți, Delegatul va fi pe deplin răspunzător pentru actele, neîndeplinirile, omisiunile și neglijența contractanților săi și ale oricăror angajați, lucrători sau altor persoane aflate în relații de subordonare față de aceștia, ca și cum ar fi actele, neîndeplinirile, omisiunile sau neglijența Delegatului, angajaților, lucrătorilor sau altor persoane aflate în relații de subordonare față de aceștia.

Articolul 24. EXERCITAREA DREPTURILOR ȘI OBLIGAȚIILOR

24.1.    Delegatarul este și rămâne răspunzător pentru toate Obligațiile născute înainte de Data Contractului.

24.2.    Nicio Obligație aflată în sarcina Delegatului conform alin.l de mai sus nu va fi asumată de către Delegatar decât dacă acesta alege și convine, în scris, să preia aceste obligații, împreună cu Delegatul și, dacă este necesar, cu creditorii acestuia, dacă echilibrul financiar al Contractului este periclitat.

24.3.    Delegatul este și rămâne răspunzător pentru Obligațiile născute de la Data Contractului și până la Data încetării.

24.4.    Delegatul va exercita, cu bună credință Drepturile născute înainte de Data Contractului precum și cele născute de la Data Contractului și până la Data încetării.

Articolul 25. CONTRACTELE ÎNCHEIATE DE DELEGAT

25.1. Toate contractele a căror valoare depășește echivalentul în Lei al sumei de 50.000 Euro încheiate de către Delegat după Data începerii trebuie să includă o clauză care să stipuleze în mod expres că Delegatarul sau noul operator al Activității de producere are dreptul să preia și să continue astfel de contracte care sunt încă în vigoare la Data încetării, indiferent dacă această preluare constituie o cesiune sau o novație a acestora. Delegatul va notifica Delegatarului despre toate aceste contracte și va furniza copii ale acestor contracte imediat după semnarea acestora de către Delegat.

25.2. Contractele de achiziție de produse, servicii sau lucrări ce vor fi încheiate de către Delegat în legătură cu obiectul prezentului Contract trebuie sa respecte regulile din domeniul achizițiilor publice.


Articolul 26. RĂSPUNDEREA CONTRACTUALA

26.1. Nerespectarea dovedită dfeeătEfroricare dintre Părți a obligațiilor contractuale ce-i incumbă

în temeiul prezentulv    ițe răspundereavon inactuală a Părții în culpă. Za°v

’>‘>\\    tllti U    /v a *

. .    WBtCTl* '    h1\| U /    /O

Z.Z. Ibs sal) 3? 1W

26.2.    In situația rezilierii Contractului din vina PărtL-^ceâ^șPartS1 Va datora despăgubiri

celeilalte Părți, în cuantumul stabilit de Părți, de un expert inclepe^wț^d^cmnanle'âcestea sau de către instanța judecătorească competentă.    1 COj^poRM CU ORIGINALUL 1

26.3.    încetarea prezentului Contract nu va avea ca efect degrevarea de obligațirii PafiîTor în cazul în care, prin natura lor, obligațiile respective rămân în vigoare și după Data încetării. De asemenea, Părțile rămân răspunzătoare pentru orice fapte/acte întreprinse de către o Parte pe perioada desfășurării Contractului dacă rezultatele s-ar ivi după Data încetării și ar avea efecte prejudiciabile pentru cealaltă Parte.

26.4. Delegatul declară și garantează că, este răspunzător atât în fața Delegatarului cât și în unele situații, față de Autoritățile Competente pentru obligațiile asumate, prestarea Activității de producere și exploatarea Sistemului de Producere, conform prevederilor prezentului Contract. Nici Delegatarul, nici Autoritățile Competente nu vor fi răspunzători în niciun fel față de terți pentru îndeplinirea de către Delegat a obligațiilor și pentru prestarea de către acesta a Activității de producere.

26.5.    Nerespectarea Indicatorilor de Performanță cu efecte negative asupra calității, siguranței și continuității Activității de producere poate determina rezilierea Contractului de către Delegatar, conform Articolului 36 de mai jos.

26.6.    Prin excepție de la prevederile alin.5 de mai sus, nerespectarea de către Delegat a Indicatorilor de Performanță, stabiliți conform Regulamentului Serviciului public de alimentare cu energie termică (Anexa nr. 1 la Contract) și detailați în Anexa nr. 6 la prezentul Contract ('indicatorii de Performanță”), va atrage obligația Delegatului de a plăti penalitățile contractuale. Anexa nr. 6 la prezentul Contract (“Indicatorii de Performanță”) stipulează cuantumul penalităților pentru fiecare Indicator de Performanță, respectiv Indicatorii de Performanță garantați, care a fost încălcat sau nu a fost atins conform termenilor și condițiilor stabilite de anexa menționată.

26.7. Delegatul este obligat la plata penalităților contractuale în caz de neîndeplinire a obligațiilor sale, inclusiv pentru următoarele obligații, în cuantumul stipulat în continuare astfel:

i) în caz de neîndeplinire a programului lunar de prestație din culpa Delegatului, acesta va plăti penalități de 1,5% din valoarea lucrărilor neefectuate sau penalități de 0,01% pe zi de întârziere dacă lucrările au fost realizate cu întârziere nefiind respectate termenele prevăzute de prezentul Contract, inclusiv Anexele sale, sau de programul lunar de prestație;

ii) pentru netransmiterea informațiilor solicitate către Delegatar sau Autoritatea Administrației Publice Locale, altor entități în conformitate cu Contractul, delegatul va plăti penalități în valoare de 0,01% pe zi până Ia îndeplinirea obligației.



înireii^’reunei obligații ce-t revine


27.1.    Delegatul nu va putea fi ținut răspunzător pent în baza prezentului Contract dacă neîndeplinirea respect iveiontig, directă a situațiilor prevăzute la alineatele de mai jos din prezenttil

27.2.    Delegatul nu va fi obligat să îndeplinească obligațiile sale contractual de Performanță, ca o consecință directă a:

steytrconsecîhța Sf&TCM CU ORIGINALUL



i)    apariției unui Eveniment de Forță Majoră;

ii)    nerespectării de către Delegatar a propriilor sale obligații asumate prin prezentul Contract;

iii) acțiunii, inacțiunii sau faptelor unor terțe persoane pentru care Delegatul nu este responsabil.

27.3. în cazul în care Delegatul se află în imposibilitatea de a presta Activitatea de producere, total sau parțial, din orice motiv, sau consideră că anumite circumstanțe ar putea împiedica în mod substanțial prestarea Activității de producere, atunci Delegatul va notifica imediat Delegatarul, oferind în scris detalii cuprinzătoare asupra circumstanțelor, motivelor, durata posibilă a întreruperii și acțiunile avute în vedere pentru remedierea situației, precum și orice alte detalii pe care Delegatarul le solicită în mod rezonabil. Invocarea oricărui motiv care ar putea împiedica în mod substanțial prestarea Activității de producere nu va atrage nicio modificare a vreunei clauze a acestui Contract și nu va elibera sau exonera în niciun fel Delegatul de obligația de a presta Activitatea de producere.

Articolul 28. DESPĂGUBIRILE

28.1. în plus față de orice alte sancțiuni prevăzute în acest Contract, fiecare Parte va fi responsabilă și va despăgubi cealaltă Parte, precum și angajații și împutemiciții acesteia, la cerere, în cazul angajării oricărei forme de răspundere pentru;

a) decese sau vătămări corporale;

b)    pierderi sau deteriorări ale proprietăților (inclusiv ale proprietăților aparținând Părții despăgubite sau pentru care aceasta este responsabilă);

c)    încălcări ale obligațiilor legale; și

e) acțiuni, pretenții, cereri, costuri, taxe și cheltuieli (inclusiv cheltuieli de judecată acordate prin hotărâre judecătorească),

care pot apărea din sau ca urmare a modului de executare ori neexecutare a obligațiilor prevăzute prin Contract.


de către cealaltă Parte a obligațiilor sale asumate sau incidentale.

Articolul 29. DOBÂNDA PENALIZATOARE

29.1. Dacă orice sumă de bani datorată în baza prezentului Contract de către" o Parte nu este plătită celeilalte Părți la data la care devine exigibilă în baza acestui Contract, atunci Partea în culpă va plăti o dobândă penalizatoare corespunzătoare sumei neachitate, pentru fiecare zi de întârziere la plată, la cererea celeilalte Părți, de la acea dată și până în momentul plății efective (atât înainte cât și după vreo cerere de chemare în judecată sau hotărâre judecătorească).

29.2. Cuantumul dobânzii penalizatoare este de 0,02% pe zi de întârziere din suma neplătită la scadență, dacă nu se prevede altfel în prezentul Contract.

Articolul 30. RECUPERAREA DEBITELOR

30.1.    Delegatarul este îndreptățit să recupereze de la Delegat orice prejudicii suferite din vina acestuia, care sunt descoperite după Data încetării, în conformitate cu Legea aplicabilă.

30.2.    Părțile pot conveni compensarea între sumele astfel datorate de Delegat Delegatarului și orice sume datorate de către Delegatar Delegatului, precum și asupra modalității de plată, chiar și în mai multe tranșe.

Articolul 31. FORȚA MAJORĂ

31.1. Fără a limita caracterul general al acestei noțiuni, în înțelesul prezentului Contract sunt considerate ca Evenimente de Forță Majoră, cu condiția îndeplinirii cerințelor și a producerii efectelor prevăzute în cuprinsul definiției Evenimentului de Forță Majoră: războaiele, revoltele, mișcările sociale, inundațiile, calamitățile naturale, grevele, întreruperile/limitâriie prelungite de furnizare a combustibilului pentru producerea energiei termice, precum și orice alte împrejurări similare externe, imprevizibile, absolut invincibile și inevitabile.

31.2.    Forța Majoră nu va include: problemele financiare ale Părților, livrarea cu întârziere a materialelor sau executarea cu întârziere ori neexecutarea de către contractanții acestora a obligațiilor lor contractuale, insuficiența forței de muncă, a echipamentelor sau a materialelor (dacă nu se datorează Forței Majore).

31.3.    în situația în care, pe Durata Contractului, survine un Eveniment de Forță Majoră, care împiedică una dintre Părți să își respecte sau întârzie respectarea obligațiilor decurgând din prezentul Contract, Partea afectată va fi scutită de respectarea și de răspunderea pentru nerespectarea acelor obligații pe care nu le poate îndeplini ca o consecință a unui Eveniment de Forță Majoră, fără a aduce prejudicii obligațiilor de încheiere a asigurărilor prevăzute ,a Articolul 19.


Q Forță Majoră va notifica cealaltă Parte câ ile Lucrătoare după ce ia cunoștință d


Eveniment de Forță Majoră, furnizând dciafiT complete da ale acestuia. Dacă Evenimentul de Forță Majoră durează rr Afectată va informa periodic cealaltă Parte, dar cel puțin o derularea evenimentelor.


durata și efectele estimate L e*o SăptăffiânărPartCa


31.5. Partea afectată de un Eveniment de Forță Majoră va depune toate eforturile pentru a-și relua îndeplinirea obligațiilor cât mai curând posibil și, între timp, pentru a diminua efectele Evenimentului de Forță Majoră, pentru a-și îndeplini obligațiile contractuale neafectate de Forța Majoră, și va informa complet cealaltă Parte în legătură cu măsurile luate în acest sens.

Articolul 32. MENȚINEREA ECHILIBRULUI CONTRACTUAL

32.1.    Părțile vor urmări în permanență menținerea echilibrului contractual/financiar al Contractului.

32.2.    Delegatul nu va fi obligat să suporte creșterea sarcinilor legate de execuția obligațiilor sale, dacă această creștere rezultă în urma unui Eveniment de Forță Majoră.

32.3.    In situația în care, independent de Delegat și de voința sa, Modificări Legislative, constrângeri tehnice, economice, financiare sau, în general, evenimente neprevăzute care nu constituie evenimente de Forță Majoră astfel cum sunt acestea definite de prezentul Contract, datorate sau nu Delegatarului, alterează echilibrul economico-financiar al prezentului Contract, și dacă dezechilibrul rezultat nu poate fi remediat prin modificările/ajustârile de tarife, Părțile se obligă să renegocieze termenii și condițiile prezentului Contract, în scopul restabilirii echilibrului economico-financiar al Contractului.

Articolul 33. MODIFICAREA CONTRACTULUI PRIN ACORDUL PĂRȚILOR
33.1. Prevederi Generale

33.1.1.    Contractul poate fi modificat sau completat, cu condiția ca modificarea sau completarea să fie făcută în scris și semnată de către reprezentanții autorizați ai Părților, sub forma unui act adițional la Contract.

33.1.2.    Fiecare dintre Părți va putea solicita Modificarea, iar cealaltă Parte nu va putea refuza negocierea, în situația apariției oricăruia dintre următoarele împrejurări, dacă, în opinia rezonabilă a Părții solicitante, respectivul eveniment afectează în mod substanțial echilibrul contractual:


c)    o modificare semnificativă a structurii costurilor care ausțat la baza stabilirii Tarifului;

CONFORM CU ORIGINALUL

d)    o circumstanță necunoscută de către cel puțin una din, părți la data semnării prezentului contract;


e) în situațiile prevăzute de prezentul Contract.

33.2. Procedura de Modificare


33.2.1.    Dacă o Parte dorește să implementeze o Modificare, aceasta celeilalte Părți o notificare („Notificarea privind Modificarea”)

33.2.2.    Notificarea privind Modificarea trebuie:

a)    să precizeze temeiul Modificării;

b)    să precizeze în ce constă Modificarea;

c)    să specifice motivele pentru care s-a propus Modificarea;

d)    să indice implicațiile Modificării; și

e) să propună o dată pentru începerea negocierilor.

33.2.3. Părțile vor negocia cu bună credință pentru a ajunge la un acord cu privire la Modificare, materializat printr-un act adițional Ia prezentul Contract, în termen de 60 (șaizeci) de zile de Ia începerea negocierilor sau în orice alt termen convenit în acest sens.

Articolul 34.MODIFICAREA UNILATERALĂ DE CĂTRE DELEGATAR A PĂRȚII REGLEMENTARE A CONTRACTULUI

34.1.    Delegatarul poate modifica unilateral cerințele legate de modul de gestiune și de prestare a Activității de producere care sunt prevăzute în Regulamentul Serviciului public de alimentare cu energie termică sau Caietul de Sarcini al Activității de producere.

34.2.    în cazul în care aceste modificări afectează echilibrul contractual se vor aplica dispozițiile Articolului 32 din Contract.

34.3 Orice modificare a legislației va conduce la modificarea de drept a prezentului contract.

Articolul 35. CAZURI DE ÎNCETARE A CONTRACTULUI

35.1. Contractul încetează în următoarele situații:

a) prin expirarea Duratei Contractului


h. r



fa) pnn denunțare unilaterală de către Delegatar, în jiazuT în o impune;


c) prin reziliere, în cazul neexecutării de către una dintre Părți a obligi conform Contractului, cu plata unei despăgubiri în sarcina Părții în culpă:

d)    în cazul falimentului Delegatului;    '    ——---

e)    în cazul lipsei, retragerii sau încetării valabilității licenței de operare a Delegatului;

f)    prin acordul scris al Părților;

g)    în alte cazuri prevăzute de Lege sau de prezentul Contract.

Articolul 36. REZILIEREA CONTRACTULUI DIN CULPA DELEGATULUI

36.1. Delegatarul va avea dreptul (dar nu obligația) să rezilieze prezentul Contract, în conformitate cu alin.2 de mai jos, în momentul survenirii oricăruia dintre următoarele evenimente;

a)    o încălcare semnificativă de către Delegat a oricăreia dintre obligațiile sale asumate în baza prezentului Contract, care are un efect negativ semnificativ asupra drepturilor sau obligațiilor Delegatarului sau asupra capacității Delegatarului de a respecta orice Lege și a cărei încălcare nu a fost remediată de către Delegat, în conformitate cu alin.3 de mai jos;

b)    renunțarea la sau abandonarea culpabilă de către Delegat, în tot sau în parte, la Activitatea de producere;

c)    sub-delegarea sub orice formă a Gestiunii Activității de producere de către Delegat;

d)    cesiunea Contractului;

e)    condamnarea penală a Delegatului în calitate de persoană juridică pentru fapte confirmate printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, după derularea tuturor procedurilor judiciare prevăzute de Lege;

f)    lipsa, retragerea sau anularea oricărei Autorizații care are ca efect imposibilitatea Delegatului de a presta Activitatea de producere conform Legii;

g)    orice transfer, gajare, constituire de sarcini sau constituire de drepturi ori garanții în favoarea unor terți care contravine dispozițiilor prezentului Contract;

h)    practici corupte ale Delegatului în conformitate cu Articolul 22 de mai sus;



j) altă prevedere din Lege din care poate-rez

prezentul Contract.    CONFORM CU 0R1G1N

în cazul în care Delegatarul devine îndreptățit să iezii teze prezentul


36.2.

de mai sus, Delegatarul va transmite Delegatului în scris o notificare, menționând felul și întinderea respectivei neîndepliniri a obligațiilor („Notificarea de încălcare'1).

36.3.    în cazul în care Delegatarul a transmis Notificarea de încălcare, iar încălcarea nu este remediată în perioada de remediere prevăzută în Notificare sau convenită cu Delegatul, Delegatarul poate rezilia prezentul Contract în conformitate cu prevederile alin.5 de mai jos.

36.4.    Atunci când o încălcare a obligațiilor nu poate fi remediată în mod rezonabil în perioada de remediere, Delegatul va lua toate măsurile necesare pentru remedierea încălcării respective în cea mai mare măsură posibilă în timpul perioadei de remediere și va face propuneri Delegatarului, anterior expirării respectivei perioade, privind finalizarea remedierii încălcării respective de către Delegat. în cazul în care Delegatarul nu acceptă propunerile Delegatului de remediere a situației sau dacă, după acceptarea propunerilor respective, Delegatul nu remediază situația în conformitate cu aceste propuneri, Delegatarul poate rezilia prezentul Contract, conform alin.5 de mai jos.

36.5.    Atunci când Delegatarul are dreptul să rezilieze prezentul Contract în baza prezentului Articol 36, acesta poate, printr-o declarație unilaterală de reziliere concretizată într-o notificare în scris adresată Delegatului („Notificarea de încetare”), să rezilieze Contractul, iar Contractul va înceta la Data încetării înainte de Termen. Pentru evitarea oricărui dubiu, Delegatarul va avea dreptul să stabilească Data încetării înainte de Termen astfel încât Delegatul să asigure continuitatea prestării Activității de producere, prin prestarea Activității de producere în condițiile stipulate în prezentul Contract, până la preluarea acestuia de către Delegatar sau de o entitate desemnată de către Delegatar, dar nu mai mult de 12 (douăsprezece) luni de la data Notificării de încetare.

Articolul 37. REZILIEREA CONTRACTULUI DIN CULPA DELEGATARULUI

37.1. Delegatul va avea dreptul (dar nu obligația) să rezilieze prezentul Contract în conformitate cu alin.2 de mai jos pentru orice încălcare importantă de către Delegatar a oricăreia dintre obligațiile și angajamentele sale asumate în baza prezentului Contract, care are un efect negativ semnificativ asupra drepturilor sau obligațiilor Delegatului în baza prezentului Contract și a cărei încălcare nu a fost remediată de către Delegatar.



CĂTRE bEIJEGATAROATORATÂ

><>?' oUj

CONFORM CU ORIGINALUL


Articolul 38. DENUNȚAREA UNffcATERSTA INTERESULUI NAȚIONAL SAU


-    ? ~y

38.1. Delegatarul are dreptul de a denunța unilateral dăflțWliJtubîh orlce-moment-anterkrr-Datti Expirării datorită interesului național sau local, conform Legii, în condițiile stipulate la alin.2 de mai jos.

38.2. Dacă Delegatarul intenționează să denunțe Contractul în temeiul prezentului Articol 38 trebuie să transmită Delegatului o notificare în scris menționând faptul că Delegatarul denunță unilateral Contractul în temeiul alin.î de mai sus ("Notificarea de Denunțare pentru Interes Public"). Data denunțării nu poate să fie stabilita la mai puțin de 30 (treizeci) de zile de la data primirii de către Delegat a Notificării de Denunțare pentru Interes Public.

Articolul 39. EFECTELE ÎNCETĂRII
39.1. Prevederi Generale

39.1.1. în cazul încetării prezentului Contract pentru orice motiv de orice fel, sub rezerva prevederilor prezentului Contract:

a)    Gestiunea Activității de producere va înceta;

b)    la Data încetării, Delegatarul va avea acces deplin și nerestricționat la Sistemul de Producere a Activității de producere;

c)    Bunurile de Retur și Bunurile de Preluare vor fi transferate de către Delegat Delegatarul ui.

39.1.2. în orice situație de încetare a prezentului Contract înainte de Data Expirării, Delegatarul va plăti Delegatului valoarea neamortizatâ a Investițiilor în Sistemul de Producere, în curs, înregistrată la Data încetării în evidențele contabile ale Delegatului.

39.1.3. La încetarea, indiferent de motiv, a Contractului, Delegatul va preda imediat Delegatarului Bunurile de Retur pe baza unui proces-verbal de predare-preluare ce va fi semnat de reprezentanții autorizați ai Părților. De asemenea, Delegatul va preda, la solicitarea Delegatarului, toate Drepturile existente Ia Data încetării și va îndeplini toate formalitățile necesare asigurării continuității prestării Activității de producere pe durata transferului acestuia către Delegatar, Bunurile de Preluare vor fi transferate în conformitate cu prevederile Articolului 16.10.5. de mai sus. Pentru evitarea oricărui dubiu, Bunurile Proprii vor rămâne în proprietatea Delegatului.

prezentul Contract, toate su inclusiv Redevența calculată Termen.


datorate la Data încetării înainte de Termen, orțional în raport cu Data încetării înainte de



5 SSȘ |SF0NF°™ CU ORIGINALUL ț%act înainte d^^Bata-Lxpiiării^cu


39.1.5. în orice situație de încetare a


îui Coi


privire la Investițiile în Sistemul de Producere nefin^^țp'de către Delegat la data Notificării de încetare, Părțile convin că Delegatul va asigura finalizarea acelor Investiții în Sistemul de Producere care sunt strict necesare funcționării Sistemului de Producere pentru asigurarea continuității Activității de producere și respectarea obligațiilor contractuale până la Data încetării înainte de Termen. Pentru toate celelalte Investiții în Sistemul de Producere în curs, Delegatul va lua măsura sistării imediate, inventarierii și conservării în vederea predării către Delegatar.

39.2.1. Pentru evitarea oricărui dubiu, Părțile confirmă că încetarea prezentului Contract, indiferent de motivul încetării, nu va:


a)    elibera nicio Parte de vreo răspundere sau obligație legată de vreo acțiune sau omisiune care revine unei astfel de Părți până la Data încetării; sau

b)    afecta obligațiile Părților care sunt prevăzute de prezentul Contract în legătură cu încetarea și oricare alte prevederi ale prezentului Contract care sunt formulate pentru a rămâne în vigoare după Data încetării.

Articolul 40. FORȚA DE MUNCĂ

40.1.    Delegatul preia personalul de specialitate din cadrul RADET București care asigură funcționarea bunurilor concesionate aferente activității de producere;

40.2.    Delegatul se va asigura că toți angajați! săi implicați în prestarea Activității de producere vor fi instruiți corespunzător în ceea ce privește:

a)    sarcina sau sarcinile pe care angajatul le va executa;

b)    toate prevederile importante ale Contractului, inclusiv Regulamentul Serviciului public de alimentare cu energie termică și Caietul de Sarcini al Activității de producere, anexe la prezentul Contract;

c)    toate procedurile și standardele convenite între Părți la anumite intervale de timp;

d) toate procedurile, regulile, regulamentele și legile aplicabile pentru prestarea Activității de producere, inclusiv regulile de sănătate și securitate în muncă, riscul de incendiu și prevederile legale în caz de incendiu.

40.3.    Delegatul se va asigura că personalul propriu este permanent supervizat și își îndeplinește îndatoririle în conformitate cu prezentul Contract.

40.4.    Delegatul este răspunzător în întregime de angajarea și de condițiile de lucru ale angajaților săi.

40.5. Delegatul este răspunzător și va suporta toaț^ costurile și cheltuielile legate de angajarea personalului, instruirea acgstoa-si achitar


40.6.

In cazul încetării prezentului Contract, ‘BdcaoruVeste de ace

(li11.    .',u    'UI


angajează să preia direct sau să _ producere a tuturor salariaților Delegatului.


3NF0RM CU ORIGINALUL -jatUJidegatarni se_ _


voniraci, T7VTrgsțțuiLjeșiQTțQc    —ijc-icginarm su.

asigure preluarea w^căfre noul, operator al Activității de 3elegatului. Vfe/Xv'


40.7.

Conform obligațiilor asumate prin prezentul Contract, Delegatul va fi obligat să ia măsurile necesare în vederea respectării prevederilor legale privind igiena, sănătatea și siguranța la locul de muncă.


Articolul 41. CONFIDENȚIALITATEA


41.1.    Părțile convin că prevederile prezentului Contract nu vor fi tratate ca Informații

Confidențiale și pot fi dezvăluite fără restricții.

41.2.    Fiecare Parte va păstra confidențiale toate Informațiile Confidențiale primite de la cealaltă

Parte în legătură cu prezentul Contract și va face toate eforturile pentru a împiedica salariații și alte persoane aflate în relații de subordonare să dezvăluie astfel de Informații Confidențiale vreunei persoane.

41.3.    Prevederile alin.2 de mai sus nu se vor aplica;

a)    niciunei dezvăluiri de informații care este solicitată de către orice persoană care își îndeplinește obligațiile conform prezentului Contract, în scopul îndeplinirii acelor obligații;

b)    oricărei informații cu privire la care o Parte poate demonstra că este deja sau devine general disponibilă și în domeniul public, altfel decât în urma încălcării prezentului Articol;


c) oricărei dezvăluiri cu scopul de a permite luarea unei decizii de către o Autoritate Competentă sau de către o instanță judecătorească sau un tribunal arbitrai;



d) oricărei dezvăluiri care este solicitată în temeiul oricărei cerințe prevăzute de Lege care are efecte asupra Părții care face dezvăluirea sau al regulilor oricărei Autorități Competente, care are forță juridică obligatorie sau, dacă nu are forță juridică obligatorie, conformarea față de aceasta constituie o practică generală a persoanelor supuse reglementărilor Autorității Competente respective;


e)    oricărei dezvăluiri de informații care sunt deja în mod legal în posesia Părții destinatare, înainte de dezvăluirea acestora de către Partea care face dezvăluirea;

f)    oricărei furnizări de informații către consultanții profesionali ai Părților;

g)    oricărei dezvăluiri de către Delegatar a unor informații legate de prestarea Activității de producere și oricărei alte informații care poate fi solicitată în scopul efectuării unui proces de audit, către un delegat ulterior cu privire la Activitate, inclusiv către consultanții săi, în cazul în care Delegatarul decide organizarea unei noi prbci uri pentru atribuirea Gestiunii Activității de producere



1/7)


h) oricărei înregistrări sau evidențe a sau



c - ” ’

51 affl ' JURIOILA n j


or și înregistfăii de piuprietate nece5Sr|;

_______________________ '


!

i) oricărei dezvăluiri făcute în scopul examinării și certificării âanturlîdfuneia dintre Părți-


CONFORM CU ORIGINALUL

41.4. Când dezvăluirea este permisă în baza alin.3 de mai sus, altfel decât conform literelor 0, 0, 0 șî 0 de mai sus, Partea care furnizează informațiile se va asigura că destinatarul informațiilor este supus acelorași obligații de confidențialitate ca și cele cuprinse în prezentul Contract.

41.5.    Delegatul nu va utiliza prezentul Contract sau orice informații emise sau furnizate de sau în numele Delegatarului în legătură cu prezentul Contract altfel decât pentru scopurile prezentului Contract, decât cu acordul scris al Delegatarului.

41.6.    La încetare sau înainte de Data încetării, Delegatul se va asigura că toate documentele sau evidențele computerizate aflate în posesia, detenția sau sub controlul său, care conțin informații referitoare Ia Activitatea de producere, inclusiv orice documente aflate în posesia, detenția sau sub controlul unui contractant, sunt transmise Delegatarului.

Articolul 42. PROPRIETATEA INTELECTUALĂ

42.1. Desenele, planurile, specificațiile, instrucțiunile, manualele și alte documente create, produse sau comandate de către Delegat și care se raportează la prestarea Activității de producere și drepturile de autor care sunt legate de acesta, precum și toate drepturile de proprietate intelectuală ale Delegatului sunt și vor rămâne proprietatea acestuia. Cu toate acestea, Delegatul se obligă ca, la solicitarea rezonabilă a Delegatarului și în măsura posibilului, să acorde Delegatarului drepturi de utilizare asupra acestora corespunzătoare scopului solicitării, pe baza unui acord scris în acest sens, precizând toate condițiile tehnice, economice, juridice și durata folosirii lor.

42.2. De asemenea, metodele și know-how-ul dezvoltate de Delegat sunt și vor rămâne proprietatea exclusivă a Delegatului. Delegatarul se angajează expres să nu divulge acest know-how, în totalitate sau în parte, către terți, oricine ar fi aceștia.

Articolul 43. TAXELE ȘI IMPOZITELE

43.1. Delegatul și prestarea Activității de producere se vor supune sistemului de impozitare prevăzut de Lege. Delegatarul nu va avea obligația de a plăti vreo taxă sau vreun impozit în numele Delegatului sau în legătură cu prestarea Activității de producere.

43.2. Exceptând situațiile în care se prevede contrariul în prezentul Contract și potrivit Legii, toate sumele plătibile de către oricare dintre Părți celeilalte, conform prezentului Contract, vor fi achitate după operarea deducerilor și reținerilor necesare în considerarea impozitelor și taxelor plătibile pentru aceste sume.

Articolul 44. COMUNICAREA
44.1. Cerința de Comunicare


44.1.1. Oriunde în cuprinsul Contractului dsie-prtfvimjță transmite _____________________

r    JUWUlLf.

cereri, solicitări, informări, notificări, răspunsț&fâ^ acqrd* aprobări, certificat sau


sau emiterea unei


decizii de către orice persoană („Notificare1

prevede altfel, respectiva Notificare se va face în scris.

d situațiile în care se CONFORM CU ORIGINALUL


44.1.2. Orice Notificare va fi considerată ca fiind comunicată în mod valabil dacă este semnată de către sau în numele reprezentantului legal al Părții care transmite Notificarea și predată sau trimisă prin scrisoare înregistrată transmisă recomandat cu confirmare de primire sau prin fax la adresele menționate în Preambul.

44.1.3. Fiecare Parte își poate modifica adresa de notificare la o altă adresă din România cu condiția transmiterii unei notificări prealabile celeilalte Părți.

44.2. Primirea Notificărilor

44.2.1. Orice Notificare va fi considerată primită:

a)    dacă este transmisă personal sau prin scrisoare înregistrată transmisă recomandat cu confirmare de primire, în momentul predării;

b)    dacă este transmisă prin e-mail sau fax, în prima Zi Lucrătoare după data transmiterii.

Notificările orale nu vor fi luate în considerare drept comunicări de vreuna dintre Părți dacă nu sunt confirmate prin una dintre metodele de comunicare prevăzute mai sus.

Articolul 45. RENUNȚAREA

45.1. Dacă oricare dintre Părți renunță în mod expres Ia unul din drepturile sale în cadrul prezentului Contract sau la beneficiul unui termen ori aplicarea unei prevederi a prezentului Contract, o astfel de renunțare nu se va considera că se extinde și asupra oricăruia dintre celelalte drepturi ale sale din cadrul prezentului Contract sau la beneficiul oricărui alt termen ori aplicarea oricărei alte prevederi a prezentului Contract.

45.2. Pentru înlăturarea neclarităților, nicio permisiune, extindere sau neinvocare a unor excepții acordată de către una din Părți celeilalte Părți nu va însemna o renunțare la acele drepturi.

Articolul 46. INDEPENDENȚA CLAUZELOR. NULITATEA CONTRACTULUI

46.1. în cazul în care se stabilește că orice termen, condiție, prevedere sau clauză inclusă în Contract este nulă, ilegală sau inaplicabilă în orice fel, respectivul termen și/sau respectiva condiție, prevedere sau clauză nu va afecta valabilitatea, legalitatea sau aplicabilitatea celorlalte părți ale Contractului.

46.2. Nulitatea sau inaplicabilitatea oricărui Articol sau oricărei prevederi din prezentul Contract va fi stabilită în conformitate cu Articolul 48 din prezentul Contract. Părțile convin să







prevederilor acestui Contract care aplicabilitatea celorlalte prevederi ale Contractu


Articolul 47. MENȚINEREA
CONTRACTULUI



UNOR PREVEDERL DlPĂ ÎNCETAREA

1 conform cu ORIGINALUL)

47.1. Părțile convin ca la încetarea din orice cauză a Contractul uL -preverign îepri vi nd obligațiile Delegatului de menținere a continuității Activității de producere, precum și cele ce indică în mod expres că se vor aplica și după Data încetării, vor rămâne în vigoare și își vor produce efectele în legătură cu toate aspectele contractuale care pot apărea sau se pot menține în continuare după Data încetării.


Articolul 48. LEGEA APLICABILĂ ȘI SOLUȚIONAREA LITIGIILOR

48.1.    Contractul va fi guvernat de legea română.

48.2.    Părțile vor depune toate eforturile pentru soluționarea amiabilă a tuturor disputelor care apar ca rezultat al sau în legătură cu Contractul sau legate de interpretarea acestuia.

48.3.    în cazul unei dispute sau neînțelegeri privind interpretarea sau executarea Contractului, Părțile vor face toate eforturile necesare pentru a soluționa pe cale amiabilă, inclusiv prin apelarea la mijloacele de soluționare alternativă a litigiilor, orice dispută în termen de 30 (treizeci) de zile (sau o perioadă mai lungă dacă Părțile convin astfel) din momentul în care una dintre Părți a comunicat în scris celeilalte Părții existența unei dispute și obiectul acesteia. Dacă disputa nu poate fi soluționată pe cale amiabilă, inclusiv prin apelarea la mijloacele de soluționare alternativă a litigiilor, atunci oricare dintre Părți poate notifica în scris cealaltă Parte despre imposibilitatea ajungerii Ia o soluție și în urma acestei notificări fie Partea care a trimis notificarea, fie Partea notificată poate supune spre soluționare disputa în fața instanțelor judecătorești competente din România.


Articolul. 49. LIMBA

49.1. Prezentul Contract și oricare alt act Ia care se face referire în acest Contract sau care este emis în cadrul acestui Contract va fi întocmit în limba română.


Prezentul Contract a fost încheiat astăzi,........, la București, în .... exemplare originale, câte un

exemplar pentru fiecare Parte, toate acestea împreună constituind unul și același instrument.



Pentru DELEGATAR,    \j Pentru DELEGAT,

Președinte Consiliu Director

Gabriela FIREA


Reprezentant legal





Proiect Anexa nr. 1

Serviciului Public de Alimentare cu Energic Termică în arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov
CAPITOLUL I Dispoziții generale
SECȚIUNEA 1 Domeniul de aplicare
Art. 1.

(1)    Prevederile prezentului regulament se aplică serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, denumit în continuare serviciu de alimentare cu energie termică, înființat și organizația nivelul arealului deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov. Prezentul regulament a fost întocmit în baza Regulamentului - cadru al serviciului public de alimentee cu energie termică aprobat prin Ordinul nr. 91 /20.03.2007 emis de A.N.R.S.C.

(2)    Prezentul regulament reglementează desfășurarea activităților specifice serviciilor publice de alimentare cu energie termică utilizată în scopuri publice și industriale pentru încălzirea și prepararea apei calde de consum, respectiv producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice în sistem centralizat, în condiții de eficiență și la standarde de calitate, în vederea utilizării optime a resurselor de energie și cu respectarea normelor de protecție a mediului, precum și relațiile dintre operator și utilizator;

(3)    Prevederile regulamentului se aplică, de asemenea, la proiectarea, executarea, recepționarea, exploatarea și întreținerea instalațiilor din sistemele de alimentare cu energie termică.

(4)    Operatorii serviciului de alimentare cu energie termică, indiferent de forma de proprietate, organizare și de modul în care este organizată gestiunea serviciului în cadrul unităților administrativ-teritoriale, se vor conforma prevederilor prezentului regulament.

(5)    Condițiile tehnice și indicatorii de performanță prevăzuți în acest regulament au caracter minimal. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov poate propune și alți indicatori de performanță sau condiții tehnice pentru serviciul de alimentare cu energie termică, pe baza unor studii de specialitate.

Art. 2.

Infrastructura tehnico-edilitarâ specifică, aparținând domeniului public sau privat al autorităților administrației publice locale din arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov, care formează sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al localității, denumit in continuare SACET, este alcătuită dintr-un ansamblu tehnologic și funcțional unitar constând din construcții, instalații, echipamente, dotări specifice și mijloace de măsurare, destinată producerii, transportului, distribuției și furnizării energiei termice pe teritoriul localității, care cuprinde:

a)    centrale termice/centrale electrice în cogenerare;

b)    rețele de transport;    ț

c)    puncte termice;


d)    stații termice;

e)    rețele de distribuție;

f)    construcții și instalații auxiliare;

g)    sisteme de măsură, control și automatizare;

h)    racord, până. fjjijjfetele de delimitare/separar


Definiții Art. 3.

în sensul prezentului regulament, termenii, expresiile și abrevierile de mai jos se definesc după cum urmează:

3.1.    acces la rețea - dreptul operatorilor și al utilizatorilor de a se racorda/branșa, în condițiile legii, la rețelele termice;

3.2.    acord/aviz de furnizare de energie termică - acord scris care se dă de către furnizor, în legătură cu posibilitățile de livrare de energie termică sub formă de abur condensat, de apă fierbinte sau apă caldă, unui utilizator, din instalațiile sale;

3.3.    agent termic - fluidul utilizat pentru acumularea, transferul termic și pentru transmiterea energiei termice;

3.4.    agent termic primar - agent termic care circulă în instalațiile de producere din centralele termice de zonă, centralele electrice în cogenerare și în instalațiile de transport al energiei termice;

3.5.    agent termic secundar - fluidul care circulă în instalațiile de distribuție și de utilizare a energiei termice;

3.6.    apă caldă de consum - apa caldă care îndeplinește condiții de potabilitate, utilizată în circuit deschis, utilizată în scopuri gospodărești sau igienico-sanitare;

3.7.    Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov - persoană juridică română, de drept privat și de utilitate publică constituită pe durată nedeterminată, în scopul înființării, organizării, reglementării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a serviciului de producere, transport, distribuție și furnizare de energie termică în sistem centralizat prin intermediul unui operator regional înființat de asociați;

3.8.    autoritatea de reglementare competentă - Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare A.N.R.E.;

3.9.    autorizație - act tehnic și juridic emis de A.N.R.E., prin care se acordă unei persoane juridice permisiunea de a monta, a pune în funcțiune, a modifica, a repara și a exploata sisteme de repartizare a costurilor;

3.10.    avarie - eveniment sau succesiune de evenimente deosebite care au loc la un moment dat într-un obiectiv sau zonă de sistem și care au drept consecință reducerea siguranței de funcționare, deteriorări importante de echipament, întreruperi în alimentarea cu energie termică pe durate mai mari de o oră.

3.11.    aviz de racordare - avizul scris care se dă de către furnizor în legătură cu posibilitățile și condițiile de alimentare cu energie termică sub formă de: abur condensat, apă fierbinte, încălzire și/ sau apă caldă, unui utilizator, din instalațiile sale;

3.12.    branșament termic - legătura fizică între o rețea termică și instalațiile proprii ale unui utilizator;

3.13.    centrală electrică de cogenerare - ansamblu de instalații, construcții și echipamente necesare pentru producerea energiei electrice și termice în cogenerare;

3.14.    centrală termică - ansamblu de instalații, construcții și echipamente necesare pentru conversia unei forme de energie în energie termică;

3.15.    cogenerare - producere simultană de energie termică și de energie electrică și/sau mecanică în instalații tehnologice special realizate pentru aceasta;

3.16.    condominiu - imobil, bloc de locuințe, clădire - proprietate imobiliară din care unele părți sunt proprietăți individuale, reprezentate de apartamente sau spații cu altă destinație decât cea de locuință, iar restul, din părți aflate în proprietate comună. Prin asimilare poate fi^definit condominiu și un tronson, cu una sau mai multe scări, din cadrul clădirii de locuit, în condițiile în care se poate delimita proprietatea comună;

3.17.    consum de energie termică - cantitatea de căldură reținută de utilizator din purtătorii de energie termică ca diferență între cantitatea de căldură primită și cea restituită;

3.18.    consum pentru încălzire - consumul de jpgr^ig.Jemtică folosită pentru înșățrixea spațiilor din clădiri industri

3.19.    consum






pentru prepararea apei calde de consum;

3.20. consum tehnologic - consum de energie termică

v, r£. >> juhiuica

Tru scopurrțepnologice;


ENȚA TEHNICA Sl JURIDICĂ


)NFORM CU ORIGINALUL


t&ează energie termică în scop


3.21.    consumator de energie termică - persoana fizică sau juridică propriu prin instalațiile proprii în baza unui contract;

3.22.    contor de energie termică - mijloc de măsurare destinat să măsoare energia termică cedată, într-un circuit de schimb termic, de către un lichid numit agent termic, având în compunere sistemul de integrare, traductorul de debit și senzori de temperatură;

3.23.    contract de furnizare - contractul încheiat între transportatorii/distribuitorii/fumizorii de energie termică, denumiți generic operatori ai serviciului, persoane juridice române, autorizate și/sau licențiate de autoritatea de reglementare competentă, având ca obiect de activitate distribuția energiei termice în scopul vânzării acesteia și utilizator, cuprinzând cel puțin clauzele minimale, pe categorii de utilizatori, stabilite de autoritățile administrației publice locale și de autoritatea națională de reglementare competentă prin contractele-cadru;

3.24.    convenție - act juridic, anexă la contractul de furnizare a energiei termice, încheiat între un operator și un utilizator, prin care se stabilesc condițiile de facturare și plată a energiei termice la nivel de consumator din cadrul unui condominiu;

3.25.    distribuție a energiei termice - activitatea de transmitere a energiei termice realizată prin utilizarea rețelelor termice de distribuție de la producător sau de la rețeaua de transport către utilizator, inclusiv activitatea de transformare a parametrilor agentului termic în stația termică;

3.26.    distribuitor de energie termică - operatorul care are calitatea de a presta serviciul de distribuție a energiei termice;

3.27.    grupuri de măsurare a energiei termice - ansamblul format din debitmetru, termorezistențe și integrator, supus controlului metrologic legal, care măsoară cantitatea de energie termică furnizată unui utilizator;

3.28.    exploatare - ansamblul de operații și acțiuni executate pentru asigurarea continuității proceselor de producere, transport și distribuție a energiei termice în condiții tehnico-economice și de siguranță corespunzătoare, care constau în executarea controlului curent, a manevrelor și lucrărilor de întreținere curentă;

3.29.    furnizare a energiei termice - activitatea prin care se asigură, pe baze contractuale, comercializarea energiei termice între producători/transportatori/distribuitori și utilizatori;

3.30.    furnizor de energie termică - operatorul care are calitatea de a efectua serviciul de furnizare a energiei termice;

3.31.    grad de asigurare în furnizare - nivel procentual de asigurare a energiei termice necesare utilizatorului într-un interval de timp;

3.32.    incident - evenimentul sau succesiunea de evenimente care conduce la modificarea stării anterioare de funcționare sau a parametrilor funcționali, în afara limitelor stabilite, care au loc la un moment dat într-o instalație, indiferent de efectul asupra utilizatorilor și fără consecințe deosebite asupra instalațiilor;

3.33.    index de pornire - valoarea pe care o indică afișajul unui contor de energie termică/grup de măsurare a energiei termice înainte de momentul punerii în funcțiune;

3.34.    indicatori de performanță generali - parametri ai serviciului de furnizare pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate urmărite la nivelul operatorilor/furnizorilor și pentru care sunt prevăzute sancțiuni în licență, în cazul nerealizării acestora;

3.35.    indicatori de performanță garantați - parametri ai serviciului de furnizare pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate și pentru care sunt prevăzute sancțiuni în licență sau în contractul de furnizare, în cazul nerealizării lor;

3.36.    instalații de producere a energiei termice - totalitatea construcțiilor7și instalațiilor din centralele termice sau centralele electrice în cogenerare care produc un agent termic: abur, apă fierbinte sau apă caldă;

3.37.    instalații de transport și distribuție a energiei termice - ansamblul de conducte, instalații de pompare (altele decât cele din punctele termice și centralele termice sau centralele de producere a energiei electrice în cogenerare), alțe instalații auxiliare cu jgji torul cărora se transportă, se transformă și se distribuie energia teWf^^a producători la utilizs

3.38.    instalațihdf^tfart^bwtare a energiei te - ansâgflfoul instalațiwâf j3»n-ca& se realizează

otntcTt*    A'    q\    x

ILFOV


t5S>




adaptarea parametrilor agenților termici la necesitățile utilizat

3.39.    instalații ale utilizatorilor - totalitatea instalațiilor și ri furnizată, situate după punctul de delimitare;

3.40.    intervenție accidentală - complex de activități ce se execută pentru remedierea deranjamentelor, incidentelor și avariilor ce apar accidental în instalațiile aflate în regim normal de exploatare sau ca urmare a defectelor produse de fenomene naturale deosebite (cutremure, incendii, inundații, alunecări de teren etc.);

3.41.    întreținere curentă - ansamblul de operații de volum redus, complexitate redusă, cu caracter programat sau neprogramat, având drept scop menținerea în stare tehnică corespunzătoare a diferitelor subansambluri ale instalațiilor;

3.42.    licență - actul tehnic și juridic emis de autoritatea de reglementare competentă, prin care se recunosc unei persoane juridice române sau străine calitatea de operator al serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, precum și competența, capacitatea și dreptul de a fumiza/presta serviciul reglementat și de a exploata sisteme de alimentare centralizata cu energie termică;

3.43.    loc de consuni - ansamblul instalațiilor de utilizare ale unui utilizator, aflate în aceeași incintă, Ia aceeași adresă, alimentate din una sau mai multe puncte termice /centrale termice;

3.44.    manevră - ansamblul de operații prin care se schimbă starea operativă a echipamentelor și elementelor sau schema tehnologică în care funcționează acestea;

3.45.    mijloc de măsurare/măsură - aparat de măsurat, traductor, dispozitiv, echipament, instalație sau material de referință care furnizează informații de măsurare privind parametrii agentului termic sau energia termică;

3.46.    operator al serviciului - persoana juridică română sau străină care are competența și capacitatea, recunoscute prin licență, de a presta integral sau parțial activitățile specifice serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat. Prin hotărârea Consiliului General al Municipiului București sau a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov, activitatea de producere/transport/distribuție'fumizare a energiei termice poate fi prestată de unul sau mai mulți operatori;

3.47.    preț - contravaloarea unității de energie termică furnizată unui utilizator;

3.48.    preț binom - prețul de furnizare în care contravaloarea facturii de plată pe o anumită perioadă este repartizată lunar pe o sumă fixă, independentă de cantitatea de energie consumată, și pe o sumă variabilă, proporțională cu consumul efectuat în perioada respectivă;

3.49.    preț local - prețul format din prețul de producere a energiei termice și tarifele serviciilor de transport, distribuție și furnizare, aprobat de autoritatea administrației publice locale, cu avizul autorității de reglementare competente, pentru fiecare operator care are și calitatea de furnizor,

3.50.    preț local pentru populație - prețul pentru energia termică furnizată și facturată populației prin SACET pentru spațiile cu destinație de locuință, aprobat prin hotărârea autorității administrației publice locale în conformitate cu prevederile legale;

3.51.    producător de energie termică - operator, titular de licență pentru producerea energiei termice;

3.52.    producere a energiei termice - activitatea de transformare a surselor primare sau a unor forme de energie în energie termică, înmagazinată în agentul termic;

3.53.    punct de delimitare/separare a instalațiilor - locul în care intervine schimbarea proprietății asupra instalațiilor unui SACET;

3.54.    punct termic - ansamblul instalațiilor prin care se realizează adaptarea parametrilor agentului termic secundar pentru încălzire și apă caldă de consum la necesitățile consumului unui utilizator;

3.55 putere termică sau debitul de energie termică al instalațiilor de alimentare - cantitatea de căldură în unitatea de timp în MW;

3.56.    putere termică absorbită - cantitatea de căldură reținută din agenții termici, în unitatea de timp, în instalațiile de transformare sau de utilizare;

3.57.    putere termică avizată puterea termică maximă aprobată prin acordul de furnizare a energiei termice, pentru care se dimensionează instalațiile ce se folosesc pentru alimentarea cu energie termică a unui utilizator;



3.58 putere termică}^ înscrisă în contn



yenită a fi absorhj^gSwțSjsLțtilizator și tâ ca valoare ț>e<in^Jde 60 de 4

fe-WM?1*-!

<on.



^rieVneceșaiă utilizatorului, peiim


minute;

3.59    putere termică minimă de avarie - puterea term menținerea în funcțiune a agregatelor care condiționează securitate^- instalațiilor șî a personalului, convenită ca valoare și durată pe baza datelor de proiect;

3.60    putere termică minimă tehnologică - puterea asigurată în regim de limitări (restricții) unui utilizator, calculată ca cea mai mica putere termica necesară pentru menținerea în funcțiune, în condiții de siguranța, numai a acelor agregate și instalații impuse de procesul tehnologic, pentru a evita pierderi de producție nerecuperabile. Pentru utilizatorii casnici, puterea termică minimă tehnologică este acea putere care asigură o temperatură interioară de 12°C;

3.61.    racord termic ~ legătura dintre o rețea termică și o stație sau punct termic sau în cazul racordării directe cu instalațiile utilizatorilor de energie termică;

3.62.    racord utilizator - legătura dintre o rețea de transport și/sau distribuție la instalațiile interioare aflate în exploatarea utilizatorului;

3.63.    reabilitare - ansamblul de operațiuni efectuate asupra unor echipamente și/sau instalații care, fără modificarea tehnologiei inițiale, restabilesc starea tehnică și de eficiență a acestora la un nivel apropiat de cel avut la punerea în funcțiune;

3.64.    regim de limitare (de restricții) a consumului ~ situație în care este necesară reducerea cantității/calității energiei termice furnizate utilizatorilor, fie ca urmare a lipsei de energie, fie ca urmare a indisponibilității pe o durată mai mare de 6 ore, a unor capacități de producere sau a unor rețele de transport și distribuție a energiei termice. Se poate limita furnizarea de energie termică și în cazul depășirii termenului legal pentru achitarea facturilor de energie termică;

3.65.    rețea termică primară - ansamblul de conducte, instalații de pompare, altele decât cele existente la producător, și instalații auxiliare cu ajutorul cărora se transportă agentul termic primar în regim continuu/intermitent și controlat între producători și stațiile și/sau punctele termice;

3.66.    rețea termică secundară - ansamblul de conducte, instalații de pompare, altele decât cele existente la producător, și instalații auxiliare cu ajutorul cărora se transportă agentul termic secundar în regim continuu/intermitent și controlat între stațiile și/sau punctele termice și utilizatori;

3.67.    repartitor de costuri ~ aparat cu indicații adimensionate destinat utilizării în cadrul sistemelor de repartizare a costurilor cu încălzirea în scopul măsurării indirecte a:

-    energiei termice consumate de corpul de încălzire pe care acesta este montat;

-    energiei termice conținute în apa caldă de consum și volumul apei calde de consum care trece prin aparat;

3.68.    repartizare a costurilor - totalitatea acțiunilor și activităților desfășurate de o persoană juridică, autorizată de autoritatea competentă, în scopul repartizării costurilor pe proprietăți individuale din imobilele tip condominiu;

3.69.    retehnologizare - ansamblul de operațiuni de înlocuire a unor tehnologii existente, uzate moral și/sau fizic, cu tehnologii modeme, bazate pe concepții tehnice de dată recentă, de vârf, în scopul creșterii producției, reducerii consumurilor specifice, etc;

3.70.    schemă normală - ansamblul de scheme termomecanice și hidromecanice a echipamentelor, instalațiilor și ansamblurilor de instalații în care vor funcționa acestea normal și care îndeplinesc condițiile de siguranță maximă, de asigurare a unor parametri normali, de elasticitate și economicitate, în funcție de echipamentele disponibile;

3.71.    serviciu public de alimentare cu energie termică - serviciu public de interes general care cuprinde totalitatea activităților desfășurate în scopul alimentării centralizate cu energie termică a cel puțin doi utilizatori racordați la SACET;

3.72.    sistem de alimentare centralizată cu energie termică - SACET - ansamblul instalațiilor tehnologice, echipamentelor și construcțiilor, situate într-o zonă precis delimitată, legate printr-un proces tehnologic și funcțional comun, destinate producerii, transportului și distribuției energiei termice prin rețele termice pentru cel puțin 2 utilizatori; l

3.73.    sistem paușal - modul de stabilire a consumului de energie termică în funcție de puterea termică și de numărul orelor de utilizare pe tipuri de receptoare terrțiicejăctorul de jerere sau alte elemente derivate din acestea;

3.74.    sistem de repi




același fel, armăturile și instalațiile aferente, montate este exploatat pe baza unui program de calcul specializai^

3.75.    situafie de avarie - situație în care, datorită avarierii unor instalații din sistemul de producere, transport și/sau distribuție a energiei termice, nu se mai pot menține parametrii principali în limitele normale;

3.76.    stare operativă - starea normală sau anormală în care se pot găsi la un moment dat echipamentele sau instalațiile în cadrul schemelor tehnologice;

3.77.    sondă (senzor) de temperatură - subansamblu al unui contor de energie termică imersatâ într-un fluid (direct sau prin intermediul unei teci de protecție) care emite un semnal prelucrabil, în funcție de temperatura fluidului respectiv;

3.78.    stafie termică - ansamblul instalațiilor din cadrul unui SACET, prin care se realizează adaptarea parametrilor agentului termic secundar pentru încălzire și apă caldă de consum la necesitățile consumului mai multor utilizatori;

3.79.    subconsumator - persoana fizică sau juridică ale cărei instalații de consum a energiei termice sunt racordate în aval de grupul de măsură al utilizatorului;

3.80.    suprafața echivalentă termic (SET) - mărime convențională care caracterizează puterea termică a unei suprafețe de schimb de căldură, indiferent de forma acesteia, în condițiile stabilite de SR 11984-83, astfel încât un metru pătrat de suprafață echivalentă termic cedează 525 W;

3.81.    tarif binom - tariful a cărui structură se compune dintr-o parte fixă constantă și o parte variabilă proporțională cu consumul;

3.82.    taxă de putere termică - sumă fixă, stabilită prin tarif anual pe unitatea de putere termică (debit) avizată de autoritatea de reglementare competentă;

3.83.    traductor de debit - subansamblu al unui contor/grup de măsurare a energiei termice, care, traversat de agentul termic, emite semnale prelucrabile, în funcție de volum sau masă ori în funcție de debitul volumetric sau mastc;

3.84.    transport al energiei termice - activitatea de transmitere a energiei termice de la producători la rețelele termice de distribuție sau la utilizatorii racordați direct la rețelele termice de transport;

3.85.    transportator - operatorul care are și calitatea de a efectua serviciul de transport al energiei termice;

3.86.    utilizator de energie termică - unul sau mai mulți consumatori de energie termică, beneficiar al serviciului public de alimentare cu energie termică; în cazul condominiilor, prin utilizator se înțelege toți consumatorii din condominiul respectiv;

3.87.    utilizator de tip agricol - utilizatorul care folosește energia termică în sere, pentru creșterea păsărilor și animalelor, pentru fabricile de nutrețuri combinate, pentru stațiile de uscat și granulat furaje verzi, stațiile de sortare ouă, fructe și legume, stațiile de uscat cereale și de condiționat semințe, precum și pentru alți utilizatori similari;

3.88.    utilizator de tip industrial - utilizatorul, cu excepția celui agricol, care folosește de regulă energia termică în scopuri tehnologice;

3.89.    utilizator comercial - utilizatorul care utilizează energia termică pentru încălzirea spațiilor comerciale și prepararea apei calde de consum;

3.90.    utilizator de tip urban - utilizatorul care utilizează energia termică pentru încălzirea locuinței, a birourilor instituțiilor, a obiectivelor socîal-culturale și pentru prepararea apei calde de consum. Consumul pentru populație se încadrează în consum de tip urban;

3.91.    zonă de protecfie/siguranță - zona adiacentă construcțiilor și instalațiilor SACET, extinsă și în spațiu, în care se introduc restricții sau interdicții privind regimul construcțiilor și de exploatare a fondului funciar pentru asigurarea protecției și a funcționării normale a obiectivului energetic, precum și în scopul evitării punerii în pericol a persoanelor, bunurilor și a mediului, stabilită prin norme tehnice emise de autoritatea de reglementare competentă;

3.92.    zonă unitară de încălzire - areal geografic aparținând unei unități administrativ-teritoriale, în interiorul căruia se poate promova o singură soluție tehnică de încălzire.





SECȚIUNEA a 2-a Monitorizarea, controlul și reglementar
Art. 4.

7

IlFORM CU ORIGINALA)


de alimentare cu energie termică se desfășoară sub coordonarea, monitorizarea și


(1) Serviciul public controlul autorității publice locale direct sau prin intermediul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov, după caz.

(2)    Serviciul de alimentare cu energie termică se înființează, se organizează și funcționează pe baza următoarelor principii:

a)    utilizarea eficientă a resurselor energetice;

b)    dezvoltarea durabilă a unităților administrativ-teritoriale;

c)    diminuarea impactului asupra mediului;

d)    promovarea cogenerării de înaltă eficiență și utilizarea surselor noi și regenerabile de energie;

e)    reglementarea și transparența tarifelor și prețurilor energiei termice;

f)    asigurarea accesului nediscriminatoriu al utilizatorilor la rețelele termice și la serviciul public de alimentare cu energie termică;

g)    “un condominiu - un singur sistem de încălzire”.

(3)    Modul de organizare și funcționare a serviciului de alimentare cu energie termică, pe întregul ciclu tehnologic specific activităților de producere, transport, transformare, distribuție și furnizare a energiei termice, inclusiv a activităților privind dezvoltarea, retehnologizarea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu energie termică, are ca obiectiv:

a)    asigurarea continuității și calității serviciului;

b)    asigurarea resurselor necesare serviciului pe termen lung;

c)    accesibilitatea prețurilor la consumator;

d)    asigurarea competiției în producerea energiei termice, în condițiile accesului reglementat al producătorilor și utilizatorilor la rețelele termice de transport și distribuție;

e)    creșterea eficienței energetice a sistemului pe întregul ciclu tehnologic, de Ia producerea, transportul, transformarea, distribuția, până la furnizarea și utilizarea energiei termice, precum și asigurarea viabilității economice durabile a sistemului;

f)    asigurarea transparenței în stabilirea prețurilor și a tarifelor la energia termică;

g)    instituirea și respectarea regimului de conducere, exploatare și control prin intermediul dispeceratelor specializate în gestiunea energiei termice;

h)    realizarea obiectivelor locale și naționale privind protecția mediului prin reducerea emisiilor de noxe și a gradului de poluare;

i)    creșterea siguranței în funcționare a instalațiilor;

j)    proiectarea, execuția și exploatarea corelată a sistemelor de alimentare cu energie termică.

Art. 5.

Serviciul public de alimentare cu energie termică din arealul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov este monitorizat, controlat și reglementat de autoritatea competentă, în conformitate cu legislația în vigoare și prevederile Contractului de Delegare a Gestiunii.

Art. 6.

(1)    Monitorizarea, controlul și stabilirea îndeplinirii indicatorilor de performanță ai serviciului se realizează de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov.

(2)    (a) Autoritatea de reglementare competentă pentru serviciul de alimentare cu energie termică este A.N.R.E.

(b) A.N.R.E. elaborează, stabilește și urmărește aplicarea ansamblului de reglementări obligatorii la nivel național, necesar funcționării pieței de energie termică, în condiții de eficiență, concurență, transparență și protecție a consumatorilor și reglementează activitățile de producere a energiei tgimice, transportul,


distribuția și fu,

(c) A.N.R.E. acbrdi





energiei termice în c<

merciale confonwttrifeuțiifbr sratylițg prin


fa


loencXs l


ItfO*



Legea energiei electrice nr. 123/2012 și Legea nr. pentru activitatea de producere a energiei termice alimentare cu energie termică în sistem centralizat.

(d)    Activitatea de producere a energiei termice inclusiv în cogenerare se desfășoară pe bază de licență acordată de A.N.R.E., în conformitate cu legislația în vigoare.

(e)    Prețurile energiei termice produse din surse regenerabile, destinată serviciului de alimentare cu energie termică prin SACET, se aprobă de A.N.R.E.

(f)    Prețul energiei termice produse în cogenerare se aprobă prin decizie a președintelui A.N.R.E., pe baza metodologiei proprii, cu excepția cazurilor în care prin contracte de gestiune s-au negociat metode de slabiHre/ajustare a prețului energiei termice.

(g)    Prețul energiei termice pentru activitatea de producere/transport și distribuție se avizează de A.N.R.E. și se aprobă de administrația publică locală.

SECȚIUNEA a 3-a Documentația tehnică
Art. 7.

(1)    Prezentul regulament stabilește documentația tehnică minimă din toate unitățile de producere, transport și distribuție a energiei termice.

(2)    Detalierea de către operator a prevederilor prezentului regulament privind modul de întocmire, păstrare și reactualizare a evidenței tehnice se va face prin instrucțiuni/proceduri de exploatare specifice principalelor tipuri de instalații.

(3)    Pentru uniformizarea documentelor utilizate în unitățile de producere, transport și distribuție a energiei termice se vor folosi tipizate și/sau rapoarte de date aprobate de autoritatea de reglementare competentă.

(4)    Personalul de conducere al operatorului răspunde de existența, corecta completare și păstrare a documentațiilor tehnice conform prevederilor prezentului regulament.

Art. 8.

Proiectarea și executarea sistemelor de producere, transport sau distribuție centralizată a energiei termice sau a părților componente ale acestora se realizează în conformitate cu normativele și prescripțiile tehnice de proiectare și execuție în vigoare avizate, după caz, de autoritățile de reglementare competente.

Art. 9.

(1)    Documentațiile referitoare la construcțiile energetice se vor întocmi, completa și păstra conform normelor legale referitoare la "Cartea tehnică a construcției".

(2)    Fiecare operator va avea și va actualiza următoarele documente, în măsura în care i-au fost predate sau reconstituirea lor intră în sarcina acestuia:

a)    actele de proprietate sau contractul prin care s-a făcut delegarea gestiunii;

b)    planul cadastral și situația terenurilor din aria de deservire;

c)    planurile generale cu amplasarea construcțiilor și instalațiilor aflate în exploatare, inclusiv cele subterane, actualizate cu toate modificările sau completările;

d)    planurile clădirilor sau ale construcțiilor speciale, având notate toate modificările sau completările la zi;

e)    studiile, datele geologice, geotehnice și hidrotehnice cu privire Ja terenurile pe care sunt amplasate lucrările aflate în exploatare sau conservare, precum și cele privind gospodărirea apelor, cu avizele necesare, actualizate în funcție de modificările efectuate de operator;

f)    cărțile tehnice ale construcțiilor;

g)    documentația tehnică a utilajelor și instalațiilor și, după caz, autorizațiile de punere în funcțiune a acestora;

h)    procesele-verbale (^ constatare în timpul exe^ț^j^^arțprij \de execuție^    lucrări sau

ale lucrărilor a\ tnfîe;




*T7Îr6CȚ,a ASlSTEM^ ££U

.    .    _    ___■ ■    re- TEHNICA șl

1) proiectele de execuție ale lucrărilor, cuprinzând m&noritftfitehnice'^țevîafdle decalcul, devizele pe obiecte, devizul general, planurile și schemele instalațiilor și rețelelor et^/^mo *


CONFORM CU ORIGINALUL


j)    documentele de recepție, preluare și terminare a lucrărilor, cu:

-    procese-verbale de măsurători cantitative de execuție;

-    procese-verbale de realizare a indicatorilor tehnico-economici;

-    procese-verbale de verificări și probe, inclusiv probele de performanță și gdranție, buletinele deverificări, analiza și încercări;

-    procese-verbale de punere în funcțiune și, după caz, de dare în exploatare;

-    lista echipamentelor montate în instalații cu caracteristicile tehnice;

-    procese-verbale de preluare ca mijloc fix, în care se consemnează rezolvarea neconformităților și a remedierilor;

k)    schemele de funcționare a instalațiilor, planurile de ansamblu, desenele de detaliu actualizate conform situației de pe teren;,

l)    instrucțiunile furnizorilor de echipament sau ale organizației de montaj privind manipularea, exploatarea, întreținerea și repararea echipamentelor și instalațiilor, precum și cărțile/fișele tehnice ale echipamentelor principale ale instalațiilor;

m)    normele generale și specifice de protecție a muncii aferente fiecărei instalații sau fiecărei activități;

n)    planurile de dotare cu mijloace de stingere a incendiilor și amplasarea acestora, planul de apărare a obiectivului în caz de incendiu, calamități sau alte situații excepționale;

o)    regulamentul de organizare și funcționare și atribuțiile de serviciu, trecute în fișele de post, pentru întreg personalul;

p)    avizele și autorizațiile legale de funcționare pentru clădiri, laboratoare, instalații de măsură, inclusiv cele de protecție a mediului, obținute în condițiile legii;

r)    inventarul instalațiilor electrice conform instrucțiunilor în vigoare;

s)    instrucțiuni privind accesul în incintă și Ia instalații;

t)    documentele referitoare Ia instruirea, examinarea și autorizarea personalului;

u)    registre de control, de sesizări și reclamații, de dare și retragere din exploatare, de manevre, de admitere la lucru a echipelor de intervenție etc.;

v)    rezultatele bilanțurilor/măsurătorilor periodice întocmite/efectuate conform prevederilor legale.

(3) Documentele se vor păstra la sediul operatorului, pe raza sa de operare, sau la punctele de lucru.

Art. 10.

(1)    Documentația de bază a lucrărilor cu datele generale necesare exploatării, întocmită de agenți economici specializați în proiectare, se predă titularului de investiție odată cu proiectul lucrării respective.

(2)    Agenții economici care au întocmit proiectele au obligația de a corecta toate planurile de execuție în toate exemplarele în care s-au operat modificări pe parcursul execuției și, în final, să înlocuiască aceste planuri cu altele noi, originale, actualizate conform situației reale de pe teren, și să predea proiectul, împreună cu instrucțiunile necesare exploatării, întreținerii și reparării instalațiilor proiectate.

(3)    Organizațiile de execuție și/sau montaj au obligația ca, odată cu predarea lucrărilor, să predea și schemele, planurile de situații și de execuție, modificate conform situației de pe teren. în cazul în care nu s-au făcut modificări față de planurile inițiale, se va preda câte un exemplar din aceste planuri, având pe ele confirmarea că nu s-au făcut modificări în timpul execuției.

(4)    în timpul execuției lucrărilor se interzic abaterile de la documentația întocmită de proiectant fără avizul acestuia.

i)

Art. 11.

(1)    Operatorul/operatorii care a primit în gestiune serviciul energetic de interes local, în totalitate sau numai unele activități componente ale acestuia, au obligația să-și organizeze o arhivă tehnică pentru păstrarea documentelor de bază prevăzute la art. 9 alin. (1), organizată astfel încât să poată fi găsit orice document cu ușurință.

(2)    Pentru nevoile curente de exploatare se vor folosi numai copii de pe planurile, schemele și


documentele aflateu>arhivă.

(3) înstrăina^sStfborice formă a planu


1 " #rb*vă<Ho\te interzisă.

BUCUREȘTI


ILFOV




ASl5îtN»A

Șțverbal; întreaga arhivă pe care și-a pî^gÎHâi-șau în copie.


CONFORM CU ORIGINALUL 1


(4)    La încheierea activității, operatorul va predc constituit-o, fiind interzisă păstrarea de către acesta a vreunui docur

(5)    Fiecare document va avea anexat un borderou în care se vor i

a)    data întocmirii documentului;

b)    numărul de exemplare originale;

c)    calitatea celui care a întocmit documentul;

d)    numărul de copii executate;

e)    necesitatea copierii, numele, prenumele și calitatea celui care a primit copii ale documentului, numărul de copii primite și calitatea celui care a aprobat copierea;

f)    data fiecărei revizii sau actualizări;

g)    calitatea celui care a întocmit revizia/actualizarea și calitatea celui care a aprobat;

h)    data de la care documentul revizuit/actualizat a intrat în vigoare;

i)    lista persoanelor cărora li s-au distribuit copii după documentul revizuit/actualizat și a celor care le-au restituit.

Art. 12.

(1)    Pentru toate echipamentele trebuie să existe fișe tehnice, care vor conține toate datele din proiect, din documentațiile tehnice predate de furnizori sau de executanți și din datele de exploatare luate de pe teren, certificate prin acte de recepție care trebuie să confirme corespondența lor cu realitatea.

(2)    Pe durata exploatării, în fișele tehnice se vor trece date privind:

a)    avariile;

b)    echipamentele de bază care au fost afectate ca urmare a unor incidente sau avarii produse;

c)    incidentele sau avariile altor echipamente cauzate de incidentul sau avaria în cauză;

d)    reparațiile planificate sau pentru înlăturarea incidentelor/avariilor;

e)    costul reparațiilor accidentale sau planificate;

f)    lista de piese și/sau subansambluri înlocuite cu ocazia reparației accidentale sau planificate;

g)    agentul economic/compartimentul intern care a realizat reparația accidentală sau planificată;

h)    perioada cât a durat reparația, planificată sau accidentală;

i)    comportarea neconformă în exploatare între două reparații planificate;

j)    data scadentă și tipul următoarei reparații planificate (lucrări de întreținere curentă, revizii tehnice, reparații curente și capitale);

k)    data scadentă a următoarei verificări periodice;

l)    buletinele de încercări periodice și după reparații.

(3)    Fișele tehnice se întocmesc pentru agregatele de bază, pentru fundațiile utilajelor și echipamentelor, pentru instalațiile de legare la pământ, dispozitivele de protecție și pentru instalațiile de comandă, teletransmisie și telecomunicații.

(4)    Pentru clădiri, coșuri de fum și altele asemenea, precum și pentru instalațiile de ridicat, cazane și recipiente sub presiune se va întocmi și folosi documentația cerută de normele legale în vigoare.

(5)    Separat de fișele tehnice, pentru agregatele de bază (echipament sau aparataj) se va ține o evidență a lucrărilor de întreținere curentă, revizii tehnice, reparații curente și capitale.

(6)    în activitatea de producere a energiei termice, inclusiv în cogenerare, operatorii care sunt licențiați de A.N.R.E. pentru această activitate au obligația să aplice Regulamentul de conducere și organizare a activității de mentenanță, aprobat prin Ordinul președintelui A.N.R.E. nr. 96/2017.

Art. 13.

(1)    Agregatele de bază, echipamentele auxiliare (pompe, motoare, degazoare etc.), precum și principalele instalații mecanice (rezervoare, poduri rulante, macarale etc.) trebuie să fie prevăzute cu plăcuțe indicatoare cuprinzând datele de identificare ale echipamentului respectiv, în conformitate cu normele în vigoare.

(2)    Toate echipamentele menționate la alin. (1), precum și conductele, barele electrice, instalațiile

independente trebuie să fie numerotate și inscripționate după un sistem care sămctmită identificarea rapidă și ușor vixU^kfmtimpu! exploatării. x    &

(3)    La punctpkfde conducere operativă


să se găseasc^tât*scheme!(feVenerale ale





ORIGINALUL J

instalațiilor (schemele normale de funcționare

instalațiilor auxiliare (combustibil, apă de răcire, aer comprimal^^^alJjnentarea cu apă a instalațiilor fixe de stins incendiul, iluminatul principal și siguranță etc.), potrivit specificului activității și atribuțiilor.

(4)    Schemele trebuie actualizate astfel încât să corespundă situației reale din teren, iar numerotarea și notarea din scheme trebuie să corespundă identificării reale a instalațiilor conform alin. (2).

(5)    Schemele normale de funcționare vor fi afișate la loc vizibil.

Art. 14.

(1)    Instrucțiunile/procedurile tehnice interne pe baza cărora se realizează conducerea operativă a instalațiilor trebuie să fie clare, exacte, să nu permită interpretări diferite pentru o aceeași situație, să fie concise și să conțină date asupra echipamentului, metodelor pentru controlul stării acestuia, asupra regimului normal și anormal de funcționare și asupra modului de acționare pentru prevenirea incidentelor/avariilor.

(2)    Instrucțiunile/procedurile tehnice interne trebuie să delimiteze exact îndatoririle personalului cu diferite specialități care concură Ia exploatarea, întreținerea sau repararea echipamentului și trebuie să cuprindă cel puțin:

a)    îndatoririle, responsabilitățile și competențele personalului de operare;

b)    descrierea construcției și funcționării echipamentului, inclusiv scheme și schițe explicative;

c)    reguli referitoare la exploatarea echipamentelor în condiții normale (manevre de pornire/ oprire, manevre în timpul exploatării, manevre de scoatere și punere sub tensiune, etc.);

d)    reguli privind controlul echipamentului în timpul funcționării în exploatare normală;

e)    parametrii normali, limită și de avarie ai echipamentului;

f)    reguli de prevenire și lichidare a avariilor;

g)    reguli de prevenire și stingere a incendiilor și situații de urgență;

h)    reguli de anunțare și adresare;

i)    enumerarea funcțiilor/meseriilor pentru care este obligatorie însușirea instrucțiunii/ procedurii și promovarea unui examen sau autorizarea;

j)    măsuri pentru asigurarea protecției muncii.

(3)    Instrucțiunile/procedurile tehnice interne se semnează de către coordonatorul locului de muncă și sunt aprobate de persoana din cadrul personalului de conducere al operatorului desemnată în acest sens, menționându-se data intrării în vigoare.

(4)    Instrucțiunile/procedurile tehnice interne se revizuiesc anual sau ori de câte ori este nevoie,

certificându-se prin aplicarea sub semnătură a unei mențiuni "valabil pe anul .....", Modificările și

completările se aduc la cunoștință sub semnătură personalului obligat să le cunoască și să aplice instrucțiunea/procedura respectivă.

Art. 15.

(1)    Fiecare operator care desfășoară una sau mai multe activități specifice serviciului de alimentare cu energie termică trebuie să elaboreze, să revizuiască și să aplice instrucțiuni/proceduri tehnice interne.

(2)    în vederea aplicării prevederilor alin. (1), operatorul va întocmi liste cu instrucțiunile/ procedurile tehnice interne necesare, cu care vor fi dotate locurile de muncă. Lista instrucțiunilor/ procedurilor tehnice interne va cuprinde, după caz, cel puțin:

a)    instrucțiuni/proceduri tehnice interne generale;

b)    instrucțiuni/proceduri tehnice interne pentru exploatarea instalațiilor princigal&rriupă caz:

-    alimentarea cu combustibil;

-    tratarea chimică a apei;

-    cazane de apă fierbinte;

-    cazane de apă caldă;


-    turbine cu abur sau gaze, motoare termice;

-    generatoare electrice;

-    boilere de termoficai


-    instalațiile de aer comprimat;

-    rețelele de transport și distribuție a energiei termice;

-    instalațiile electrice ale serviciilor interne și racord la sistem;

-    instalații de control, măsură și automatizare;

-    instalațiile de comandă, semnalizări blocaje și protecții;


-    instalații de apă de incendiu (pompe, bazine, generatoare de spumă, rețea, hidranți exteriori și interiori);

-    alte instalații definitorii pentru procesul tehnologic;

c)    instrucțiuni/proceduri tehnice interne pentru principalele agregate și instalații auxiliare, după caz:

-    pompe de alimentare;

-    pompe de circulație;

-    degazoare;

-    stații de reducere-răcire, stații de răcire, stații de reducere;

-    preîncălzitoare de apă;

-    transformatoare de abur;

-    ventilatoare de aer și gaze de ardere;

-    preîncălzitoare de aer;

-    alte agregate și instalații auxiliare componente ale procesului tehnologic;

d)    instrucțiuni/proceduri tehnice interne pentru executarea manevrelor curente;

e)    instrucțiuni/proceduri tehnice interne pentru lichidarea avariilor;

f)    instrucțiuni/proceduri tehnice interne pentru protecții și automatizări;

g)    instrucțiuni/proceduri tehnice interne pentru executarea lucrărilor de întreținere.

Art. 16.

(1)    In instrucțiunile/procedurile tehnice interne va fi descrisă schema normală de funcționare a fiecărui echipament și pentru fiecare instalație, menționându-se și celelalte scheme admise de funcționare a instalației, diferite de cea normală, precum și modul de trecere de la o schemă normală la altă variantă.

(2)    Pe scheme se va figura simbolic starea normală de funcționare a elementelor componente.

(3)    Abaterile de Ia funcționarea în schemă normală se aprobă de conducerea tehnică a operatorului și se consemnează în evidențele operative ale personalului de operare și de conducere operativă.

Art. 17.

(1)    Personalul operativ va întocmi zilnic situații cu datele de exploatare, dacă acestea nu sunt înregistrate și memorate prin intermediul unui sistem informatic. Datele memorate în sistemul informatic sau cele întocmite de personalul operativ reprezintă forma primară a evidenței tehnice.

(2)    Documentația operativă și evidențele tehnice trebuie examinate zilnic de personalul tehnic ierarhic superior, care va dispune măsurile necesare pentru eliminarea eventualelor defecte și deranjamente constatate în funcționarea instalațiilor sau pentru creșterea eficienței și siguranței în exploatare.


Art. 18.

(1)    Autoritățile Administrațiilor Publice Locale din arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov (în cazul gestiunii delegate) păstrează, în conformitate cu competențele ce le revin, potrivit legii, prerogativele și răspunderile privind adoptarea politicilor și strategiilor de dezvoltare a serviciilor publice.

(2)    Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov poate să urmărească stadiul de realizare a obiectivelor cuprinse în programul de modernizare reabilitarea SACET.

(3)    Promovarea obiectivelor va respecta reglementgxilejegale privind avizaj^^f6ftajj?a lucrărilor de interes public, în baza stumelor de finanțare legal.





Art. 19.

Operatorul va asigura următoarele Servicii în legătură Contractul de delegare a Gestiunii Serviciului Public de Alimentare cu Energie Termică în sistem centralizat (SACET):

(1)    Proiectarea și executarea tuturor lucrărilor de modemizare/reabilitare SACET și care la un moment dat devin necesare pentru prestarea serviciilor vor fi realizate de serviciul de proiectare al Operatorului și de către terți în conformitate cu regulile de achiziție publică aplicabile și cu toate reglementările legale privind realizarea lucrărilor publice;

(2)    Lucrări proiectate și executate de personal calificat corespunzător și de consultanți experimentați (de exemplu, arhitecți, diriginți de șantier și directori/șefi de proiect), contractori și furnizori, în conformitate cu și_ pentru satisfacerea tuturor condițiilor statutare, standardelor și codurilor profesionale de procedură;

(3)    încheierea de contracte relevante, în scris cu contractorii, consultanții și furnizorii selectați, contracte care să prevadă:

a)    standardele la care trebuie îndeplinite lucrările în cauză;

b)    respectarea prevederilor legale;

c)    interzicerea folosirii sau specificarea materialelor dăunătoare;

d)    asigurările corespunzătoare ce vor fi încheiate;

e)    răspunderea privind defectele și despăgubirile aferente;

0 limitarea perioadei în care Operatorul poate intenta acțiuni pentru încălcarea Contractului; g) garanții oferite la contractele încheiate.

(4)    Obținerea certificatului de urbanism precum și a tuturor avizelor, aprobărilor, autorizațiilor și hotărârilor necesare cerute pentru/sau în legătură cu lucrările;

(5)    Acționarea ca manager și medierea între diferiți contractanți, consultanți sau furnizori precum și coordonarea lucrărilor efectuate de aceștia, în legătură cu progresul unor astfel de lucrări.

SECȚIUNEA a 5-a Indicatorii de performanță
Art. 20.

Operatorul va asigura următorii Indicatori de performanță, la termenele și în conformitate cu metodele de măsurare, cu procedurile de monitorizare, cu cerințele de conformitate și cu excluderile admisibile (dacă este cazul) și acțiunile de remediere ce trebuie întreprinse.

Operatorul va stabili împreună cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București -Ilfov valorile de bază ale indicatorilor de performanță.

A. Indicatori de performanță - Producător:
CTZ Casa Presei Libere

PI - întreruperea serviciului de producere a energiei termice,

P2 - Calitatea energiei termice;

P3 - Randamentul centralei;


P4 - Soluționarea sesizărilor și reclamațiilor utilizatorilor;

P5 - Racordarea unor noi utilizatori la centralele de producere a energiei termice.

Centrale Termice de Cvartal

PI - întreruperea serviciului de producere a energiei termice; P2 - Calitatea energiei termice;

P3 - Măsurarea energiei termice;

P4 - Pierderea de energie termică Ia cen P5 - Racordarea unor noi utilizatori 1 P6 - Soluționarea sesizărilor și reci


l£, C



B. Indicatori de performanță - Transportator:

TI - întreruperea serviciului de transport a energiei termice; T2 - Pierderea de energie termică în rețeaua de transport;

T3 - Consumul specific de apă de adaos;

T4 - Racordarea utilizatorilor la rețele termice;

CONFORM CU ORIGINALUL


T5 - Calitatea energiei termice;

T6 - Soluționarea sesizărilor și reclamațiilor utilizatorilor.

C. Indicatori de performanță - Distribuitor:

Dl - întreruperea serviciului de distribuție a energiei termice; D2 - Calitatea energiei termice;

D3 - Măsurarea energiei termice;

D4 - Pierderea de energie termică în rețeaua de distribuție;

D5 - Racordarea utilizatorilor la rețele termice;

D6 - Soluționarea sesizărilor și reclamațiilor utilizatorilor.

D. Indicatori de performanță - Furnizor:

FI - Contractarea energiei termice;

F2 - Măsurarea/citirea, facturarea și încasarea contravalorii energiei termice furnizate;

F3 - Menținerea unor relații echitabile între furnizor și utilizator prin rezolvarea operativă și obiectivă a problemelor, cu respectarea drepturilor și obligațiilor ce revin fiecărei părți;

F4 - Soluționarea reclamațiilor utilizatorilor referitoare la serviciul de furnizare a energiei termice;

F5 - îndeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea energiei termice vândute;

F6 - Racordarea utilizatorilor ,a sistemul de alimentare centralizată cu energie termică;

F7 - Prestarea de servicii conexe serviciului de furnizare (informare, consultanță, etc.).

Art. 21.

Operatorul va pune la dispoziția utilizatorilor, titulari de contracte de furnizare a energiei termice, acele servicii de informare solicitate, în mod rezonabil, de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov la un moment dat. Aceste servicii de informare vor include, printre altele, o linie de asistență a utilizatorilor, apelabilă 24 (douăzeci și patru) de ore din 24, în vederea reclamării defecțiunilor, neîndeplinirii serviciilor, diverse materiale de informare a utilizatorilor în legătură cu Gestiunea Serviciului, serviciile, precum și cu drepturile și obligațiile lor în legătură cu acestea, inclusiv plata, decontarea, indicatorii de performanță, conservarea energiei termice și problemele de mediu.

Art. 22.

Efectele indicatorilor de performanță nu se aplică în condiții dg>-—

a)    forță majoră;

b)    condiții meteorologice deosebite (inundații, înzăpeziri, alunecări de teren, viscole majore);

c)    nepermiterea accesului la locul de furnizare;

d)    nefumizarea de către CET (CT) a agentului primar la parametrii contractați;

e)    blocaj financiar;

f)    limitări din cauza întreruperii furnizării de energie electrică, apă, gaze, etc.




Indicatori de performanță ai serviciului de producere a CTZ Casa Presei Libere

Art. 23.

Indicatorii de performanță pentru serviciul de producere a energiei termice ss

a) întreruperea serviciului de producere a energiei termice; calitatea energiei termice;

randamentul centralei.

b)

c)

d)

e)


racordarea unor noi utilizatori la centralele de producere a energiei termice soluționarea sesizărilor si reclamatiilor utilizatorilor


Art. 24.

Indicatorii de performanță se aplică în relațiile dintre producător și utilizatorii racordați la centralele termice, care respectă condițiile prevăzute în contract.

Art. 25,

Având în vedere caracteristicile SACET, ale utilizatorilor racordați și particularitățile climaterice ale unitățile administrației publice locale membre ale asociației aprobă valorile indicatorilor de performanță ai serviciului - niveluri ale serviciilor prestate.

Art. 26.

In vederea urmăririi respectării indicatorilor de performanță, producătorii trebuie să asigure:

a)    evidența reclamațiilor și sesizărilor utilizatorilor;

b)    evidenta solicitărilor de racordare la rețelele termice a unor noi consumatori, in concordanta cu capacitatile de producere, si a avizelor tehnice de racordare emise;

c)    evidența rezultatelor activităților privind calitatea energiei termice produse și livrate;

d)    programarea lucrărilor de întreținere și mentenanță;

e)    continuitatea serviciului de producere a energiei termice prestat utilizatorilor.

Art. 27.

Indicatorii de performanță pentru întreruperi neprogramate (din vina terților) sunt:

a)    numărul de întreruperi neprogramate altele decât cele accidentale;

b)    numărul de utilizatori afectați de întreruperile neprogramate pe tipuri de utilizatori;

c)    numărul de întreruperi accidentale;

d)    numărul de utilizatori afectați de întreruperile accidentale;

e)    numărul de întreruperi accidentale cu o durată mai mare de 12 ore;

f)    durata medie a întreruperilor accidentale.

Art. 28.

Indicatorii de performanță pentru întreruperi programate sunt:

a)    numărul de întreruperi programate;

b)    durata medie a întreruperilor programate;

c)    numărul de utilizatori afectați de aceste întreruperi programate;


d)    numărul de întreruperi cu durata programată depășită.

Art. 29.

Indicatorii de performanță privind calitatea energiei termice produse sunt

a)    numărul de reclamații privind calitatea energiei termice;

b)    numărul de reclamații care sunt din vina producătorului;

c)    numărul de reclamații care nu au p utu tfirezol vate.

d)    numărul intervalelor de funcționare^j^gfȘ^bKde producere a enerc

puțin unul dintre parametrii presiun^^peratui^afebit cu valoare mar    i

j-    /)<

15


inferioară, respectiv mai mare decât limita superiof sau contract, pe tipuri de agent termic;


îrii pregăzută în prezentul regulament

îi □. mau. i c '

\    ■ T .

e) durata medie de funcționare a centralelor de producere a energieffermice avjifid cel puțin unul dintre parametrii presiune, temperatura, debit cu o valoare mai mica decâflhnita inferioară,

respectiv mai mare decât limita superioară a abaterii prevăzută în prezentul regulament sau

contract, pe tipuri de agent termic;

CONFORM CU ORIGINALUL în cogenerare, cu agent teifmic


f) numărul de ore de funcționare a centralelor termice, inclusiv cele impurificat, din vina utilizatorului;

Art. 30.

Indicatorii de performanta privind randamentul centralei sunt:

a)    energia termică contorizatâ la ieșirea din centrala termică ca procent din energia combustibilului consumat pentru producerea energiei termice (randamentul centralei termice);

b)    consumul specific de apă de adaos (Cantitatea de apă de adaos introdusă în rețeaua termică raportată la energia termică livrată) [m3/Gcal].

Indicatorii de performanță ai serviciului de producere se vor raporta la numărul de utilizatori.

Centrale Termice de Cvartal
Art. 31.

Indicatorii de performanță pentru serviciul de producere a energiei termice se stabilesc pentru:

a)    întreruperea serviciului de producere a energiei termice;

b)    calitatea energiei termice;

c)    măsurarea energiei termice;

d)    pierderea de energie termică în rețeaua de distribuție;

e)    racordarea unor noi utilizatori la centralele de producere a energiei termice;

0 soluționarea sesizărilor si reclamatiilor utilizatorilor.

Art. 32.

Indicatorii de performanță se aplică în relațiile dintre producător și utilizatorii racordați la centralele termice, care respectă condițiile prevăzute în contract.

Art. 33.

Având în vedere caracteristicile SACET, ale utilizatorilor racordați și particularitățile climaterice ale Municipiului București, unitățile administrativ teritoriale membre ale asociației aprobă valorile indicatorilor de performanță ai serviciului - niveluri ale serviciilor prestate.


Art. 34.

în vederea urmăririi respectării indicatorilor de perfor

a)    evidența reclamațiilor și sesizărilor utilizatorilor;

b)    evidenta solicitărilor de racordare la rețelele termice a unor noi consumatori, in concordanta cu

capacitatile de producere, si a avizelor tehnice de racordare emise;

c)    evidența rezultatelor activităților privind calitatea energiei termice produse și livrate utilizatorilor rețelelor termice;

d)    programarea lucrărilor de întreținere și mentenanță;

e)    continuitatea serviciului de producere a energiei termice prestat utilizatorilor finali.

Art. 35. - Indicatorii de performanță pentru întreruperi neprogramate sunt:

a)    numărul de întreruperi neprogramate Ia CT altele decât cele accidentale;


b)    numărul de utilizatori afectați de întreruperile neprograrpa/ \pe tipuri

c)    numărul de întreruperi accidental

d)    numărul de utilizatori afectați dffj^erupenfejtrocidenta

•IflECTIA

SERVICII

|MTEGB*TE


««

s-

ț'jț,


e)    numărul de întreruperi accidentale cu o durată mai mare de 12 ore;

f)    durata medie a întreruperilor accidentale.    <--

Art. 36.

Indicatorii de performanță pentru întreruperi programate sunt:

a)    numărul de întreruperi programate la centrale termice;

b)    durata medie a întreruperilor programate Ia centrale termice;

c)    numărul de utilizatori afectați de întreruperile programate la centrale termice;

d)    numărul de întreruperi cu durata programată depășită.

Art. 37.

Indicatorii de performanță privind calitatea energiei termice produse sunt;

a)    numărul de reclamații privind calitatea energiei termice la centrale termice;

b)    numărul de reclamații care sunt din vina producătorului;

c)    numărul de reclamații care nu au putut fi rezolvate;

d)    numărul intervalelor de funcționare a centralelor de producere a energiei termice având cel puțin unul dintre parametrii presiune, temperatura, debit cu valoare mai mica decât limita inferioară, respectiv mai mare decât limita superioară a abaterii prevăzută în prezentul regulament sau contract, pe tipuri de agent termic;

e)    durata medie de funcționare a centralelor de producere a energiei termice având cel puțin unul dintre parametrii presiune, temperatura, debit cu o valoare mai mica decât limita inferioară, respectiv mai mare decât limita superioară a abaterii prevăzută în prezentul regulament sau contract, pe tipuri de agent termic;

f)    numărul de ore de funcționare a centralelor termice, inclusiv cele în cogenerare, cu agent termic impurificat, din vina utilizatorului.

Art. 38.

Indicatorii de performanță privind măsurarea energiei termice sunt:

a)    numărul anual de reclamații privind precizia echipamentelor de măsurare pe tipuri de agent termic și pe categorii de utilizatori

b)    ponderea din numărul de reclamații menționate la lit. a) care sunt justificate;

c)    procentul de solicitări de la lit. a) care au fost rezolvate în mai puțin de 5 zile lucrătoare, care nu includ și durata verificării metrologice în laboratorul autorizat;

d)    numărul anual de sesizări din partea agenției de protecția mediului sau de protecția consumatorului.


Art. 39.

Indicatorii de performanță privind pierderea de

a)    pierderea de energie termică în rețeaua de distribuție care reprezintă diferența procentuală între energia termică intrată în rețeaua de distribuție și cea ieșită din rețeaua de distribuție;

b)    consumul specific de apa de adaos in rețeaua de distribuție (cantitatea de apă de adaos introdusă în rețeaua termică raportată la energia termică livrată) [m3/Gcal],

Indicatorii de performanță ai serviciului de producere se vor raporta la numărul de utilizatori.

Art. 40.

(1)    Producătorul trebuie să anunțe utilizatorii, în scris prin anunțuri afișate la intrarea în imobil sau mass-media înainte cu 10 zile lucratoare, despre necesilaisaefectuăr' programul inițial, altele decât cele accidentale.

lucrărilor de reparații necuprinse în i/Wze reali/$r^yrt;a*în <5^ mai scurt


(2)    în cazul întreruperilor accidentale, prod îywul treSfe^ț

,/*w direcția ll'îz SERVICII emil

1% IMTEGRATE ®%


II» ° mnCCTIA

IH


timp posibil a utilizatorilor afectați.

(3)    Producătorul va înregistra toate reclamațiile, iar reci înregistrare. Orice reclamatie ulterioara se va referi la nr. de

(4)    în cazul reclamațiilor solicitărilor telefonice , răspunsul sunt disponibile, sau în termen de cu cel puțin 24 ore, în cazul în care datele nu sunt disponibile,

înregistrarea reclamațiilor telefonice se face conform legislației în vigoare și procedurilor interne.

(5)    Personalul producătorului va indica reclamantului, pe cât posibil, durata aproximativă până la restabilirea alimentării. Pentru aceasta, personalul din centrul de preluare a reclamațiilor va trebui să se informeze permanent de mersul lucrărilor de remediere.

(6)    Producătorul va asigura permanența unor echipe specializate care să restabilească alimentarea cu energie termică într-un timp minim posibil.

(7)    Producătorul asigură sosirea echipei de intervenție, de regulă, în maximum 60 minute din momentul anunțării întreruperii în alimentare la centralele termice/termoelectrice de zonă și în maximum 120 de minute la centralele termice de cvartal.

(8)    După efectuarea remedierilor, producătorul are obligația de a verifica buna funcționare în alimentarea cu energie termică.

Art. 41.

întreruperea producerii energiei termice, necesară pentru lucrări planificate de reparații și întreținere stabilite prin contract, va fi anunțată utilizatorilor cu cel puțin 7 zile lucratoare înainte.

Art. 42.

Cu excepția cazurilor de forță majoră, producătorul are obligația să asigure agentul termic la utilizator Ia parametrii de calitate, presiune, temperatură, debit prevăzuți în contract și în prezentul regulament.

Art. 43.

Abaterile maxime ale parametrilor de calitate ai agentului termic sunt cele prevăzute în prezentul regulament, iar regimurile intermitente se stabilesc de comun acord între producător și utilizatori, prin contract.

în cazul producerii aburului industrial, parametrii de calitate ai energiei termice în punctele de delimitare dintre instalațiile producătorului și cele ale utilizatorilor se stabilesc în funcție de cerințele proceselor tehnologice din instalațiile utilizatorilor de tip industrial.

La reclamația scrisă privind un parametru de calitate al energiei termice, producătorul va verifica parametrul în punctul de delimitare și va informa utilizatorul de rezultatele analizei efectuate și de măsurile luate.

Termenul pentru răspuns la reclamații referitoare la unul sau mai mulți parametri de calitate ai agentului termic este de 30 zile calendaristice.    /


Art. 44.

Producătorul va urmări și înregistra indicatorii de performanță pe baza unei proceduri proprii, aprobată de autoritățile administrației publice locale din arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov.

Art 45.

Pentru înregistrarea sesizărilor și reclamațiilor, producătorul va organiza:

a)    un centru de relații cu utilizatorii prevăzut cu acces la registratură;

b)    un serviciu telefonic pe toată durata de livrare a energiei termice (de preferat

c)    un compartiment specializat pentru jg^^^^^și sinteza datelor



Uza



Art. 48.

La solicitarea autorității de reglementare competente și a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov, producătorul va asigura accesul și/sau va transmite acestuia datele privind calitatea serviciului de producere, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data solicitării.

Indicatori de performanță ai serviciului de transport a energiei termice
Art. 49.

Indicatorii de performanță pentru serviciile de transport a energiei termice se stabilesc pentru:

a)    întreruperea serviciului de transport a energiei termice;

b)    pierderea de energie termică în rețeaua de transport;

c)    consumul specific de apă de adaos.

d)    racordarea utilizatorilor la rețele termice

e)    calitatea energiei termice

f)    soluționarea sesizărilor si reclamatiilor utilizatorilor

Art. 50.

Indicatorii de performanță se aplică în relațiile dintre transportator si utilizatorii racordați la rețele termice în baza avizului tehnic de racordare, care respectă condițiile prevăzute în contract.

Art. 51.

Având în vedere caracteristicile SACET, ale utilizatorilor racordați și particularitățile climaterice ale Municipiului București, autoritățile administației publice locale membre ale asociației aprobă valorile indicatorilor de performanță ai serviciului - niveluri ale serviciilor prestate.

Art. 52.

în vederea urmăririi respectării indicatorilor de performanță, transportatorul trebuie să asigure:

a)    evidența reclamațiilor și sesizărilor utilizatorilor rețelelor termice;

b)    evidenta solicitărilor de racordare la rețelele termice tranzitate către utilizatorii rețelelor termice

c)    evidența rezultatelor activităților privind calitatea energiei termice transportate către utilizatori;

d)    programarea lucrărilor de exploatare și mentenanță;

e)    continuitatea serviciului de transport prestat utilizatorilor rețelelor termice.

Art. 53. - Indicatorii de performanță pentru întreruperi neprogramate sunt:    -------

a)    numărul de întreruperi neprogramate, altele decât cele accidgntă^

b)    numărul de utilizatori afectați de întreruperile neprogramate, pe tipuri deufilizatori;

c)    numărul de întreruperi accidentale;

d)    numărul de utilizatori afectați de întreruperile accidentale, pe tipuri de utilizatori;

e)    numărul de întreruperi accidentale cu o durată mai mare de 24 ore;

f)    durata medie a întreruperilor accidentale, pe tipuri de utilizatori.

Art. 54.



Indicatorii de performanță pentru întreruperi

a)    numărul de întreruperi programat

b)    durata medie a întreruperilor pro


c)    numărul de utilizatori afectați de aceste întreruperi programa

d)    numărul de întreruperi cu durata programată .depășită

Art. 55.


Pierderea de energie termică în rețeaua de transport reprezintă diferența procentuală între energia termică intrată în rețeaua de transport și cea ieșită din rețeaua de transport (stații termice, puncte termice, etc).

Art. 56.

Consumul specific de apă de adaos din rețeaua de transport (cantitatea de apă de adaos introdusă în rețeaua termică de transport și facturată de producător, raportată la energia termică livrată) [m3/Gcal]. Indicatorii de performanță ai serviciului de transport se vor raporta la numărul de utilizatori.

Art. 57.

(1)    Transportatorul trebuie să anunțe utilizatorii, în scris prin anunțuri afișate la intrarea în imobil sau prin mass-media cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte, despre necesitatea efectuării lucrărilor de reparații necuprinse în programul inițial, altele decât cele accidentale.

(2)    In cazul întreruperilor accidentale, transportatorul trebuie să realizeze realimentarea în cel mai scurt timp posibil a utilizatorilor afectați cu excepția întreruperilor accidentale din vina terților (CET-urilor). In cazul apariției unor situații deosebite acest termen poate fi majorat cu afișarea (anunțarea) prealabilă, după constarea gravității avariei;

(3)    Transportatorul va înregistra toate reclamațiile, iar reclamantul va fi informat privind numărul de înregistrare. Orice reclamatie ulterioara se va referi la nr. de înregistrare.

(4)    în cazul reclamațiilor telefonice, răspunsul va fi oferit telefonic pe loc, dacă informațiile sunt disponibile, sau în termen de maxim 24 ore, în cazul în care datele nu sunt disponibile. înregistrarea reclamațiilor telefonice se face conform legislației în vigoare și procedurilor interne.

(5)    Personalul transportatorului va indica reclamantului, pe cât posibil, durata aproximativă până la restabilirea alimentării. Pentru aceasta, personalul din centrul de preluare a reclamațiilor va trebui să se informeze permanent de mersul lucrărilor de remediere.

(6)    Transportatorul va asigura permanența unor echipe specializate care să restabilească alimentarea cu energie termică într-un timp minim posibil.

(7)    Transportatorul asigură sosirea echipei de intervenție, în cel mai scurt timp din momentul anunțării întreruperii în alimentare la rețeaua de transport.

(8)    După efectuarea remedierilor, transportatorul are obligația de a se interesa, Ia fiecare dintre utilizatori, de buna funcționare în alimentarea cu energie termică.

Art. 58.

întreruperea transportului energiei termice, necesară pentru lucrări planificate de reparații și întreținere stabilite prin contract, va fi anunțată utilizatorilor cu cel puțin 7 zile lucrătoare înainte.

Art. 59.

Cu excepția cazurilor de forță majoră, transportatorul are obligația să asigure agentul termic la utilizator la parametrii de calitate, presiune, temperatură și debit prevăzut^ în contract și în prezentul regulament.


Art. 60.

Abaterile maxime ale parametrilor de calitate'ai agentului termic sunt cele prevăzute în prezentul regulament, iar regimurile intermitente se stabilesc de comun acord între transportator și utilizatori, prin contract.

Art. 61.

Informațiile privind indicatorii de performanță pentru analiza autorităților competente, fiindi



Art 62    1.55 6S.SUHV-

rtn. UA.    ---- 1P«£ ,Ehuica5I

Indicatorii anuali de performanță privind calitatea energiei termice transpot&tb suhEr

a)    numărul de reclamații privind calitatea energiei termice pe tipuri de auehWcrmic:

b)    numărul de reclamații care sunt din vina transportatorului;

c)    numărul de reclamații care nu au putut fi rezolvate.

Art. 63.

Transportatorul este obligat să asigure alimentarea cu energie termică a oricărui utilizator, în condițiile în care acesta se află în aria leritorial-administrativă a SACET, este racordat la acesta, se încadrează în condițiile prevăzute prin contract, în condiții de eficiență economică și producătorul îi asigură parametri de calitate ai agentului termic.

Art. 64.

Operatorul de transport a energiei termice va permite utilizatorilor accesul în instalațiile sale în vederea citirii sistemelor de măsurare utilizate la decontare.

Art. 65.

Transportatorul este obligat să instituie și să răspundă printr-un sistem de înregistrare, investigare, soluționare privind reclamațiile făcute la adresa sa de către utilizatori în legătură cu calitatea serviciilor.

Art. 66.

Indicatorii anuali de performanță garantați pentru serviciul de transport a energiei termice sunt:

a)    numărul de sesizări scrise, dovedite ca fiind justificate, privind nerespectarea de către transportator a obligațiilor prevăzute în licență;

b)    numărul de încălcări ale obligațiilor transportatorului rezultate din analizele efectuate de autoritatea competentă și modul de soluționare pentru fiecare caz în parte.

Art. 67.

Transportatorul va urmări și înregistra indicatorii de performanță pe baza unei proceduri proprii, aprobată de autoritatea administrației publice locale din arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov.

Art. 68.

Pentru înregistrarea sesizărilor și reclamațiilor, în cazul în care serviciul este organizat separat, transportatorul va organiza:

a)    un centru de relații cu utilizatorii prevăzut cu acces Ia registratură;

b)    un serviciu telefonic pe toată durata de livrare a energiei termice (de preferat permanent);

c)    un compartiment specializat pentru înregistrarea și sinteza datelor.

Art. 69.

Pentru ceilalți indicatori, transportatorul va asigura urmărirea acestora prin compartimentele sale specializate.

Art. 70.


Informațiile privind indicatorii de performanță prevăzuți în prezentul regulament vor fi transmise anual, pentru analiză, autorității competente și Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov, fiind incluse în "Raportul de activitate anual".

Art. 71.

La solicitarea autorității de Termoenergetică București -



?rcomunitară abatele


|< TERMOENERGETICĂ a BUCUREȘTI


ILFOV


21


IM


privind calitatea serviciului de transport în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data solicitării.

Indicatori de performanță ai serviciului de distribuție a energiei termice

CONFORM CU ORIGINALUL

Art. 72.    __

Indicatorii de performanță pentru serviciile de distribuție a energiei termice se stabifesc pentru?

a) întreruperea serviciului de distribuție a energiei termice; calitatea energiei termice;

b)

c)

d)

e) 0



măsurarea energiei termice;

pierderea de energie termică în rețeaua de distribuție; racordarea utilizatorilor la rețele termice; soluționarea sesizărilor si reclamatiilor utilizatorilor.

Art. 73.

Indicatorii de performantă se aplică în relațiile dintre distribuitor și utilizatorii racordați la rețele termice în baza avizului tehnic de racordare care respectă condițiile prevăzute în contract.

Art. 74.

Având în vedere caracteristicile SACET, ale utilizatorilor racordați și particularitățile climaterice ale Municipiului București, autoritățile administrașiei publice locale aprobă valorile indicatorilor de performanță ai serviciului - niveluri ale serviciilor prestate.

Art. 75.

în vederea urmăririi respectării indicatorilor de performanță, distribuitorul trebuie să asigure:

a)    evidența reclamațiilor și sesizărilor utilizatorilor rețelelor termice;

b)    evidenta solicitărilor de racordare la rețelele termice si a avizelor tehnice de racordare emise;

b)    evidența parametrilor de calitate a energiei termice distribuite utilizatorilor;

c)    programarea lucrărilor de exploatare si mentenanță;

d)    continuitatea serviciului de distribuție prestat.

Art. 76.

Indicatorii de performanță pentru întreruperi neprogramate sunt:

a)    numărul de întreruperi neprogramate altele decât cele accidentale;

b)    numărul de utilizatori afectați de întreruperile neprogramate;

c)    numărul de întreruperi accidentale;

d)    numărul de utilizatori afectați de întreruperile accidentale;

e)    numărul de întreruperi accidentale cu o durată mai mare de 12 ore;

f)    durata medie a întreruperilor accidentale.

Art. 77.

Indicatorii de performanță pentru întreruperi programate sunt:

a)    numărul de întreruperi programate;


b)    durata medie a întreruperilor programate;

c)    numărul de utilizatori afectați de aceste întreruperi;

d)    numărul de întreruperi cu durata programată depășită.

Art. 78.

Indicatorii de performanță privind calitatea energiei termice distribuite sunt:

a)    numărul de reclamații privind calitatea energiei termice;

b)    numărul de reclamații care sunt din vina distribuitorului: |



c)    numărul de reclamații care nu au putut,


Art. 79.



Indicatorii de performanță privind măsurar

a)    numărul anual de reclamații pr    agent

termic și pe categorii de utilizatori;

b)    ponderea din numărul de reclamații menționate la lit. a) care sunt justificate;

c)    procentul de solicitări de la lit. a) care au fost rezolvate în mai puțin de 5 zile lucrătoare, care nu includ și durata verificării metrologice în laboratorul autorizat;

d)    numărul anual de sesizări din partea agențiilor de protecția mediului si a consumatorului


e) procentul de clienți contorizați raportat Ia total clienți.

Art. 80.

Indicatorii de performanță privind pierderea de energie termică în rețeaua de distribuție sunt:

a)    pierderea de energie termică în rețeaua de distribuție care reprezintă diferența procentuală între energia termică intrată în rețeaua de distribuție și cea facturată consumatorilor;

b)    consumul specific de apa de adaos in rețeaua de distribuție (cantitatea de apă de adaos introdusă în rețeaua termică de distribuție, raportată la energia termică vândută) [m3/GcaI].

Art. 81.

(1)    Distribuitorul trebuie să anunțe utilizatorii, în scris prin anunțuri afișate la intrarea în imobil sau mass-media cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte, despre necesitatea efectuării lucrărilor de reparații necuprinse în programul inițial, altele decât cele accidentale.

(2)    In cazul întreruperilor accidentale, distribuitorul trebuie să realizeze realimentarea în cel mai scurt timp posibil a utilizatorilor afectați cu excepția întreruperilor accidentale din vina terților (Apa Nova, Electrica, CET-uri, furnizori gaze naturale). în cazul apariției unor situații deosebite acest termen poate fi majorat cu afișarea (anunțarea) prealabilă după constarea gravității avariei;

(3)    Distribuitorul va înregistra toate reclamațiile, iar reclamantul va fi informat privind numărul de înregistrare. Orie reclamatie ulterioara se va referi la numărul de înregistrare.

(4)    în cazul reclamațiilor telefonice, răspunsul va fi oferit telefonic pe Ioc, dacă informațiile sunt disponibile, sau în termen de maxim 24 ore, în cazul în care datele nu sunt disponibile. înregistrarea reclamațiilor telefonice se face conform legislației în vigoare și procedurilor interne.

(5)    Personalul distribuitorului va indica reclamantului, pe cât posibil, durata aproximativă până la restabilirea alimentării. Pentru aceasta, personalul din centrul de preluare a reclamațiilor va trebui să se informeze permanent de mersul lucrărilor de remediere.

(6)    Distribuitorul va asigura permanența unor echipe specializate care să restabilească alimentarea cu energie termică într-un timp minim posibil.

(7)    Distribuitorul asigură sosirea echipei de intervenție, de regulă, în maximum 60 minute din momentul anunțării întreruperii în alimentare la punctele și modulele termice.

(8)    După efectuarea remedierilor, distribuitorul are obligația de a verifica buna funcționare în alimentarea cu energie termică.

Art. 82.

întreruperea distribuirii energiei termice, necesară pentru lucrări planificate de reparații și întreținere stabilite prin contract, va fi anunțată utilizatorilor cu cel puțin 7 zile lucrătoare înainte.

Art. 83.

Cu excepția cazurilor de forță majoră, distribuitorul âfe-obfigațra-să-asîgure agentul termic la utilizator la parametrii de calitate prevazuti in contract si in prezentul regulament.



Art. 85.    *

Informațiile privind indicatorii de performanță prevăzuți în prințul regulament vor fi transmise anual pentru analiza autorităților competente și Asociației de Dezvbl{^,jkrtfcrcornunitară Termoenergeticâ București - Ilfov, fiind incluse în "Raportul de activitate anual".

CONFORM CU ORIGINALUL,

Art. 86.

Indicatorii anuali de performanță privind calitatea energiei termice distribuite SLfm:------

a)    numărul de reclamații privind calitatea energiei termice pe tipuri de agent termic;

b)    numărul de reclamații care sunt din vina distribuitorului;

c)    numărul de reclamații care nu au putut fi rezolvate.

Art. 87.

Distribuitorul este obligat să asigure alimentarea cu energie termică a oricărui utilizator în condițiile în care acesta se află în aria teritorial-administrativă a SACET, este racordat la acesta și se încadrează în condițiile prevăzute prin contract în condiții de eficiență economică, iar transportatorul îi asigură parametri de calitate ai agentului termic.

Art. 88.

Operatorul de distribuție a energiei termice va permite utilizatorilor accesul în instalațiile sale în vederea citirii sistemelor de măsurare utilizate la decontare.

Art. 89.

Distribuitorul este obligat să instituie și să răspundă printr-un sistem de înregistrare, investigare, soluționare privind reclamațiile făcute la adresa sa de către utilizatori în legătură cu calitatea serviciilor.

Art. 90.

Indicatorii anuali de performanță garantați pentru serviciul de distribuție a energiei termice sunt:

a)    numărul de sesizări scrise, dovedite ca fiind justificate, privind nerespectarea de către distribuitor a obligațiilor prevăzute în licență;

b)    numărul de încălcări ale obligațiilor distribuitorului rezultate din analizele efectuate de autoritatea competentă și modul de soluționare pentru fiecare caz în parte.

Art. 91.

Distribuitorul va urmări și înregistra indicatorii de performanță pe baza unei proceduri proprii, aprobată de autoritatea administrației publice locale din arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergeticâ București - Ilfov.

Art. 92.

Pentru înregistrarea sesizărilor și reclamațiilor, în cazul în care serviciul este organizat separat, distribuitorul va organiza:

a)    un centru de relații cu utilizatorii prevăzut cu acces la registratură doar in cazul in care distribuția este realizata de un operator separat fata de producator/transportator/fumizor;

b)    un serviciu telefonic pe toată durata de livrare a energiei termice (de preferat permanent);

c)    un compartiment specializat pentru înregistrarea și sinteza datelor. t

Art. 93.    x

Pentru ceilalți indicatori, distribuitorul va asigura urmărirea "acestora prin compartimentele sale specializate.


Art. 94.

Informațiile privind indicatorii de performanță prevăzuți în prexentul regulament vor fi transmise

trimestrial și anual pentru analiză autorităților Termoenergeticâ București - Ilfov, fiind incluse




& f*0" Cu ORIGINALUL,


Art. 95.

La solicitarea autorității de reglementare competente și a Termoenergetică București - Ilfov distribuitorul va asigura privind calitatea serviciului de distribuție, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data solicitării.

__

^pbjației de Dezvoltare intere

Va transmite acestuia datele


Indicatori de performanță ai serviciului de furnizare a energiei termice
Art. 96.

Indicatorii de performanță pentru asigurarea serviciului de furnizare a energiei termice se stabilesc avându-se în vedere:

a)    adaptarea permanentă la cerințele utilizatorului;

b)    realizarea în orice moment cel puțin a confortului termic impus prin standarde, prin aceasta înțelegând asigurarea parametrilor de calitate din contract;

c)    excluderea oricărui fel de discriminare privind racordarea și contractarea;

d)    asigurarea continuității serviciului;

e)    asigurarea calitatii.

Art. 97.

Indicatorii de performanță pentru serviciul de furnizare a energiei termice se stabilesc pentru:

a)    racordarea utilizatorilor la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică

b)    contractarea energiei termice

c)    masurarea/citirea, facturarea și încasarea contravalorii energiei termice furnizate

d)    indeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea energiei termice vândute

e)    menținerea unor relații echitabile intre furnizor si utilizator prin rezolvarea operativa si obiectiva a problemelor, cu respectarea drepturilor si obligațiilor ce revin fiecărei parti

f)    soluționarea reclamațiilor utilizatorilor referitoare la serviciul de furnizare a energiei termice;

g)    prestarea de servicii conexe serviciului de furnizare (informare, consultanta etc.)

Art. 98.

Indicatorii de performanță se aplică în relațiile dintre furnizor și utilizatorii racordați la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică.

Art. 99.

In vederea urmăririi respectării indicatorilor de performanță, dacă este activitate separată, furnizorul trebuie să asigure:

a)    gestiunea energiei termice furnizate conform prevederilor contractuale;

b)    evidența utilizatorilor;

c)    înregistrarea activităților privind citirea echipamentelor de măsurare, facturarea și încasarea contravalorii energiei termice vândute;

d)    înregistrarea reclamațiilor și sesizărilor utilizatorilor.

Art. 100.

Indicatorii de performanță privind contractarea sunt:

a)    numărul de contracte încheiate, pe categorii de utilizatori;

b)    numărul de contracte menționate la lit. a) încheiate în mai puțin de 15 zile calendaristice;

c)    numărul de solicitări de modificare a prevederilor contractuale;

d)    numărul de solicitări de modificare a prevederilor contractuale rezolvate în mai puțin de 15 zile calendaristice.

Art. 101.

Indicatorii de performanță privind citirea, facturarea sunt:

a) numărul de reclamații privind facturarea)



b)    numărul de reclamații de la lit. a) rezolvate în termenul d

c)    numărul de reclamații de la lit. a) ce s-au dovedit a ft jus

d)    numărul de acțiuni aflate pe rol în instanță privind facturarea*

V .s *//


e)    numărul de acțiuni pierdute în instanță privind facturarea;

f)    numărul de acțiuni câștigate în instanță privind facturarea.

Art. 102.

Indicatorii de performanță privind întreruperile datorită nerespectării clauzelor contractuale sunt:

a)    numărul de utilizatori cărora li s-a întrerupt furnizarea energiei termice pentru neplata facturii pe categorii de utilizatori;

b)    numărul de utilizatori cărora li s-a întrerupt furnizarea energiei termice, realimentați în mai puțin de 3 zile calendaristice;

c)    numărul de contracte suspendate parțial sau total pentru neplata energiei termice pe categorii de utilizatori;

d)    numărul de întreruperi datorate nerespectării prevederilor contractuale;

e)    numărul de utilizatori care au fost alimentați în regim de restricții.

Art. 103.

Indicatorii de performanță privind daunele sunt:

a)    numărul de reclamații privind daunele provocate utilizatorilor din cauza nerespectării parametrilor din contract;

b)    numărul de reclamații de la lit. a) care s-au dovedit întemeiate;

c)    valoarea daunelor plătite utilizatorilor, de furnizor, pentru nerespectarea contractului;

Art. 104.

Indicatorii de performanță privind răspunsurile la solicitările, sesizările sau reclamațiile utilizatorilor sunt:

a)    numărul de sesizări scrise;

b)    procentul din totalul de la lit. a) la care s-a răspuns într-un termen mai mic de 30 de zile calendaristice.

Art. 105.

Indicatorii garantați anuali de performanta, a căror nerespectare atrage sancțiuni sau reduceri tarifare, sunt:

a)    numărul de cereri pentru acordarea de reduceri ale facturilor;

b)    numărul de cereri de la Iii. a) pentru care s-au acordat reduceri;

c)    valoarea reducerilor acordate.


Art. 106.

Indicatorii de performanță privind racordarea utilizatorilor la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică sunt:

a) nr de solicitări ale utilizatorilor pentru racordarea la sistemul energetic de interes local, diferențiat pe tipuri de agent termic si pe categorii de utilizatori;

numărul de solicitări la care intervalul de timp dintre momentul înregistrării cererii din partea utilizatorilor pentru realizarea unei noi racordări termice sau de modificare a racordurilor termice, până la primirea de către acesta a ofertei de branșare este mai mic de 15/30/60 de zile?

b)


Art. 107.

Indicatorii de performanță privind prestarea de servicii conexe serviciului de furnizare (informare, consultanta etc.) sunt:

a)    numărul de audiențe;

b)    timp mediu de rezolvare (zile).



Art. 108.

(1) Pentru indicatorii prevăzuți în prezentul compartimentele de specialitate;


(2) Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București-Ilfov poate revizui referitoare la indicatorii de performanță pentru serviciile de alimentare cu energie termică, în conformitate cu dispozițiile legii.

Art. 109.

Informațiile privind indicatorii de performanță prevăzuți în prezentul regulament vor fi transmise trimestrial și anual pentru analiza autorităților competente și Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov, fiind incluse în "Raportul de activitate anual".

Art. 110.

La solicitarea autorității de reglementare competente și a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov, furnizorul va asigura accesul și/sau va transmite acestuia datele privind calitatea serviciului de furnizare în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data solicitării.

SECȚIUNEA a 6-a îndatoririle personalului operativ
Art. 111.

(1)    Personalul de operare se compune din toți salariații care deservesc instalațiile de producere, transport și distribuție a energiei termice, având ca sarcină de serviciu principală supravegherea funcționării și executarea de manevre în mod nemijlocit la un echipament, într-o instalație sau într-un ansamblu de instalații.

(2)    Instalațiile, echipamentele sau agregatele trebuie supravegheate conform sistemului de supraveghere stabilit, dacă este în funcțiune sau izolat sub presiune.

(3)    înregistrarea datelor de exploatare se face la intervalul de timp stabilit în proceduri și începe odată cu manevrele de aducere a echipamentului respectiv din starea "în rezervă rece" în starea "în rezervă caldă" și se face pe toată perioada cât acesta este "în rezervă caldă" sau "în funcționare", în condițiile stabilite la art. 17.

(4)    în cazul opririi echipamentului, înregistrarea datelor trebuie realizată până la stabilizarea temperaturilor la nivelul celor ale mediului, conform instrucțiunilor proiectantului sau ale furnizorului de echipament.

(5)    în cazul pornirii unor echipamente Ia care, conform instrucțiunilor, trebuie asigurată o anumită viteză de încărcare sau paliere, înregistrarea datelor de exploatare se face la intervalele de timp stabilite, până Ia stabilizarea parametrilor normali de funcționare.

(6)    Subordonarea pe linie operativă și tehnico-administrativă, precum și obligațiile, competențele și responsabilitățile personalului operativ se trec în fișa postului și în regulamentele/procedurile tehnice interne.

(7)    Locurile de muncă în care este necesară desfășurarea activității se stabilesc de operator în procedurile proprii, în funcție de:

a)    gradul de periculozitate a instalațiilor și a procesului tehnologic;

b)    gradul de automatizare a instalațiilor;

c)    gradul de siguranță necesar în asigurarea serviciului;


d)    necesitatea supravegherii instalațiilor și procesului tehnologic;

e)    existența teletransmisiei datelor și a posibilităților de executare a manevrelor de la distanță;

f)    posibilitatea intervenției rapide pentru prevenirea și lichidarea incidentelor, avariilor și incendiilor.


(8) în funcție de condițiile specifice de realizare îndeplinească atribuțiile de serviciu prin suprava



Art. 112.

Principalele lucrări ce trebuie cuprinse în fișa postu execuție operativă, constau în:

a)    supravegherea instalațiilor,

b)    controlul curent al instalațiilor;

c)    executarea de manevre;

d)    lucrări de întreținere periodică;

e)    lucrări de întreținere neprogramate;

f)    lucrări de intervenții accidentale.


Art. 113.

(1)    Lucrările de întreținere periodice sunt cele prevăzute în instrucțiunile furnizorilor de echipamente, regulamente de exploatare tehnică și în instrucțiunile/procedurile tehnice interne și se execută de regulă Iară oprirea agregatelor de bază.

(2)    Lucrările de întreținere curentă neprogramate se execută în scopul prevenirii sau eliminării deteriorărilor, avariilor sau incidentelor și vor fi definite în fișa postului și în instrucțiunile de exploatare.

Art. 114.

In timpul prestării serviciului, personalul trebuie să mențină regimul cel mai sigur și economic în funcționarea instalațiilor, în conformitate cu regulamentele de exploatare, instrucțiunile/procedurile tehnice interne, graficele/diagramele de regim și dispozițiile personalului ierarhic superior pe linie operativă sau tchnico-administrativă.

SECȚIUNEA a 7-a Analiza și evidența avariilor
Art. 115.

(1)    în scopul creșterii siguranței în funcționare a serviciului de alimentare cu energie termică și al continuității alimentării cu energie termică a utilizatorilor, operatorul va întocmi proceduri de analiză operativă și sistematică a tuturor evenimentelor nedorite care au loc în instalațiile aparținând SACET, stabilindu-se măsuri privind creșterea fiabilității echipamentelor și schemelor tehnologice, îmbunătățirea activității de exploatare, întreținere și reparații și creșterea nivelului de pregătire și disciplină a personalului.

(2)    Procedurile prevăzute Ia alin. (1) se vor întocmi pe baza prevederilor prezentului regulament și se vizează, de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov.

(3)    Modul de analiza și evidenta a evenimentelor accidentale care au loc exclusiv în instalațiile de producere a energiei termice în cogenerare se va realiza conform NTE 004/2005, aprobat prin Ordinul președintelui A.N.R.E. nr. 8/2005.

(4)    în cazul în care evenimentele produc consecințe în SACET, acestea vor fi analizate conform dispozițiilor prezentului regulament de serviciu.

Art. 116.

Evenimentele ce se evidențiază se referă în principal la:

a)    defecțiuni curente;


b)    deranjamente din centralele termice, rețelele de transport și de distribuție;

c)    incidente și avarii;

d)    abaterile sistematice ale parametrilor energiei termice;

e)    limitările de consum impuse de anumite situații existente la un moment dat în sistem.

Art. 117.

(1) Defecțiunile curente sunt caracterizate ca echipamentelor sau a instalațiilor, care nu duce


MV<c\

(2)    Defecțiunile se constată de către personalul de operare în timpul suj^țpvegherii și controlului instalațiilor și se remediază în conformitate cu procedurile aprobate. * SJmiw* Syd

jpepșpnal decât cel operativ sau


(3)    Defecțiunile pentru a căror remediere este necesară intervenția ar<u ------J“~’

oprirea utilajului/instalației se înscriu în registrul de defecțiuni.

CONFORM CU ORIGINALUL

Art. 118.

(1) Deranjamentele din rețele de transport și distribuție sunt acele defecțiuni care cuiTduc la înLreAiperea serviciului pentru utilizatorii alimentați de la o ramură a rețelei de transport sau dintr-o rețea de distribuție aferentă unei stații termice sau a unei centrale termice de cartier.

(2) Deranjamentele din centralele termice constau în declanșarea voita sau oprirea forțată a unui echipament sau instalație, care nu influențează în mod direct producerea de energie termica, fiind caracteristice echipamentelor și instalațiilor anexa. Se considera deranjament și declanșările agregatelor auxiliare care au determinat intrarea automată în funcțiune a agregatului de rezerva.

Art. 119.

Se consideră avarii următoarele evenimente:

a)    întreruperea accidentală, totală sau parțială, a livrării agentului termic către utilizatorii de tip urban pe o perioadă mai mare de 4 ore;

b)    întreruperea accidentală, totală sau parțială, a livrării agentului termic către utilizatorii de tip industrial, comercial sau agricol pe o perioadă mai mare decât limitele prevăzute în contracte;

c)    defectarea sau ieșirea accidentală din funcțiune a agregatelor auxiliare sau a unor instalații sau subansambluri din instalațiile de producere a energiei termice, care conduce la reducerea puterii termice utilizabile cu mai mult de 10%, pe o durată mai mare de 72 de ore;

d)    defectarea sau ieșirea accidentală din funcțiune a unor instalații de producere a energiei termice, indiferent de efectul asupra utilizatorilor daca face ca acestea sa ramana indisponibile pe o durata mai mare de 72 de ore ;

e)    defectarea sau ieșirea accidentală din funcțiune a instalațiilor de producere și transport a energiei termice care conduce la reducerea energiei termice livrate cu mai mult de 50% pe o durată mai mare de o ora;

f)    întreruperea parțială sau totală a alimentării cu energie termică a unui cartier pe o durată mai mare de 30 minute.

Art. 120.

Se consideră incidente următoarele evenimente:

a)    declanșarea sau oprirea forțată a instalațiilor de producere a energiei termice indiferent de durată, dar care nu îndeplinesc condițiile de avarie;

b)    declanșarea sau oprirea forțată a agregatelor auxiliare, fără ca acestea să fie înlocuite prin anclanșarea automată a rezervei și care conduce la reducerea cantității de energie termică produsă, transportată sau furnizată;

c)    reducerea puterii termice sau a parametrilor de livrare a agentului termic sub limitele stabilite prin reglementări, pe o durata mai mare de 15 minute, ca urmare a defecțiunilor din instalațiile proprii.

Art. 121.

Nu se consideră incidente următoarele evenimente:    .

a)    ieșirea din funcțiune a unei instalații ca urmare a acționării coretfte a elementelor de protecție și automatizare, în cazul unor evenimente care au avut loc într-o altă instalație, ieșirea din funcțiune fiind consecința unui incident localizat și înregistrat în acea instalație;

b)    ieșirea din funcțiune sau retragerea din exploatare a unei instalații sau părți a acesteia, datorită unor defecțiuni ce pot să apară în timpul încercărilor profilactice, corespunzătoare scopulj,


c)    ieșirea din funcțiune a unei instalații auxiliare automat cu rezerva, prin funcționarea corectă reducerea puterii termice livrate utilizatorului;


CyO«C

DlHEC'Vt


ț.*Y


d)    retragerea accidentală din funcțiune a unei instalații sau a unui ele^âârjt ăfăcesteia: unor defecțiuni, dacă a fost înlocuit cu rezerva și nu a afectat ^fementareeP cu energie termică a uti 1 izatori lor;

e)    retragerea din exploatare în mod voit a unei instalații pentru prevenirea unor eventuale accidente umane sau calamități;

f)    oprirea unor instalații care generează întreruperi sau reduceri în livrarea energiei termice astfel cum au fost convenite în scris cu utilizatorii.

Art. 122.

Dacă pe durata desfășurării evenimentului, ca urmare a consecințelor avute, acesta își schimbă categoria de încadrare, respectiv din incident devine avarie, evenimentul se va încadra pe toata durata desfășurării lui în categoria avariei.

Art. 123.

(1)    Analizele avariilor vor fi efectuate imediat după producerea evenimentelor respective de către factorii de răspundere ai operatorului. Pentru evenimentele ce produc efecte deosebite, analiza se va face împreună cu reprezentanții Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov.

(2)    Trimestrial, operatorul va informa autoritățile de reglementare competente și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov asupra tuturor avariilor care au avut loc, despre concluziile analizelor și măsurile care s-au luat.

(3)    Zilnic, operativ (e-mail), se vor informa autoritățile publice locale șt Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov asupra furnizării serviciilor către utilizatori.

Art. 124.

Analiza fiecărui incident sau avarie va trebui să aibă următorul conținut:

a)    locul și momentul apariției incidentului sau avariei, ora depistării, ora opririi, ora atacării, ora PIF, timp de intervenție;

b)    situația înainte de incident sau avarie, daca se funcționa sau nu in schema normala, cu indicarea abaterilor de la aceasta;

c)    condițiile care au favorizat apariția și dezvoltarea evenimentelor;

d)    reconstituirea cronologica a tuturor evenimentelor pe baza diagramelor, rapoartelor înregistrărilor computerizate si declarațiilor personalului;

e)    manevrele efectuate de personal în timpul desfășurării și lichidării evenimentului;

f)    situația funcționării semnalizărilor, protecțiilor și automatizărilor, după caz;

g)    efectele produse asupra instalațiilor, dacă au rezultat deteriorări ale echipamentelor, cu descrierea deteriorării;

h)    efectele asupra utilizatorilor de energie termică, utilitățile nelivrate, durata de întrerupere/ total ore nefumizare, număr clienți afectați, valoarea pagubelor estimate sau alte efecte;

i)    stadiul verificărilor profilactice, reviziile și reparațiile pentru echipamentul sau protecțiile care nu au funcționat corespunzător;

j)    cauzele tehnice și factorii care au provocat fiecare eveniment;

k)    modul de comportare a personalului cu ocazia evenimentului și modul de respectare a instrucțiunilor;

l)    influenta schemei tehnologice sau de funcționare in care sunt cuprinse instalațiile afectate de incident sau avarie;

m)    situația procedurilor/instrucțiunilor de exploatare și reparații și a cunoașterii lor, cu menționarea lipsurilor constatate și a eventualelor încălcări ale celor existepte;

n)    măsuri tehnice și organizatorice de prevenire a unor evenimente    ,-n stabilirea

termenelor și responsabilităților.    -----V"- —

Art. 125.

(1)    Analiza avariilor trebuie finalizată în cel m

(2)    In cazul în care pentru lămurirea cauzelo


ILFOV



laborator sau obținerea unor date tehnice supli la 10 zile de la lichidarea acesteia.

(3)    In cazul în care în urma analizei rezultă că evenimentul a avut Ioc ca urmare a proiectării sau montării instalației, a deficiențelor echipamentului, a calității slabe a materialelor sau datorită acțiunii sau inacțiunii altor persoane fizice sau juridice asupra ori în legătură cu instalația sau echipamentul analizat, rezultatele analizei se vor transmite factorilor implicați pentru punct de vedere.

(4)    Analiza avariei se face la nivelul operatorului care are în gestiune instalațiile respective, cu participarea proiectantului, furnizorului de echipament și/sau a executantului, după caz, participarea acestora fiind obligatorie la solicitarea operatorului sau a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov.

(5)    Dacă avaria afectează sau influențează funcționarea instalațiilor aflate în administrarea altor operatori sau agenți economici, operatorul care efectuează analiza va solicita de la aceștia transmiterea în maximum 48 de ore a tuturor datelor și informațiilor necesare analizării avariei sau incidentului.

Art. 126.

(1)    Rezultatele analizei avariei se consemnează într-un formular-tip denumit "fișa de avarie", iar Ia exemplarul care rămâne la operator se vor anexa documentele primare legate de analiza evenimentului.

(2)    Conținutul minim al fișei de avarie va fi în conformitate cu prevederile art. 124.

Art. 127.

(1)    In vederea satisfacerii în condiții optime a necesităților de alimentare continuă cu energie termică, operatorul va urmări evidențierea distinctă a întreruperilor și limitărilor, a duratei și a cauzelor de întrerupere a utilizatorilor, inclusiv a celor cu cauze în instalațiile acestora, dacă au afectat funcționarea instalațiilor proprii.

(2)    Situația centralizatoare privind aceste întreruperi sau limitări se va transmite trimestrial Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov.

Art. 128.

(1)    Analiza deteriorării echipamentelor se face în scopul determinării indicatorilor de fiabilitate a acestora în condiții de exploatare.

(2)    Pentru evidențierea deteriorărilor de echipament care au avut loc cu ocazia avariilor, analiza se face concomitent cu analiza avariei pentru fiecare echipament în parte, rezultatele consemnându-se într-un formular-tip denumit "fișă pentru echipament deteriorat" care se anexează la fișa avariei.

(3)    Pentru evidențierea deteriorării echipamentelor ca urmare a încercărilor profilactice, manipulării, reparațiilor sau întreținerii necorespunzătoare, neefectuării la timp a reparațiilor sau reviziilor planificate, a scoaterii din funcțiune a acestor echipamente sau a instalației din care fac parte și care au fost înlocuite cu rezerva (indiferent de modul cum s-a făcut această înlocuire) și care au avut loc în afara evenimentelor încadrate ca avarii, operatorul va ține o evidență separată pe tipuri de echipamente și cauze.

(4)    Evidențierea defecțiunilor și deteriorărilor se face și în perioada de probe de garanție și punere în funcțiune după montare, înlocuire sau reparație capitală.

Art. 129.

(1)    Fișele de echipament deteriorat reprezintă documente primare pentru evidența statistică și aprecierea realizării indicatorilor de performanță.

(2)    Păstrarea evidenței se face la operator pe toată perioada cât acesta operează. (

(3)    La încheierea activității de operare se aplică prevederile art. 11 alin. (4).



k/UVy ț *    4 -W *^2-*. H LV H    <
Asigurarea siguranței în funcționare a insta
Art. 130.

(1)    Pentru creșterea siguranței în funcționare a serviciului de alimentare cu energie termică și a continuității alimentării cu energie termică a utilizatorilor, operatorul va întocmi proceduri prin care se instituie reguli de efectuare a manevrelor în instalațiile aparținând SACET.

(2)    Procedurile prevăzute la alin. (1) se vor întocmi pe baza prevederilor prezentului regulament.

Art. 131.

Manevrele în instalații se execută pentru:

a)    modificarea regimului de funcționare a instalațiilor sau ansamblului de instalații, fiind determinate de necesitățile obiective de adaptare a funcționării Ia cerințele utilizatorilor, realizarea unor regimuri optime de funcționare, reducerea pierderilor etc., având un caracter frecvent și executându-se mereu la fel, denumite manevre curente;

b)    modificarea configurației instalațiilor sau grupurilor de instalații, fără ca acestea să aibă un caracter frecvent sau periodic, precum și cele care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor pentru lucrări sau probe și redarea lor în exploatare, denumite manevre programate;

c)    izolarea echipamentului defect și restabilirea circuitului funcțional tehnologic al instalației sau ansamblului de instalații, executate cu ocazia apariției unui incident, denumite manevre de lichidare a incidentelor.

Art. 132.

In sensul prezentului regulament, nu sunt considerate manevre în instalații modificările regimurilor de funcționare care au loc ca urmare a acțiunii sistemelor de automatizare și protecție sau executate curent de personalul operativ asupra sistemelor de reglaj, pe baza instrucțiunilor de exploatare, fără modificarea schemei de funcționare aprobate.

Art. 133.

Manevrele trebuie concepute astfel încât:

a)    succesiunea operațiilor în cadrul manevrelor să asigure desfășurarea normală a acestora;

b)    trecerea de la starea inițială la starea finală dorită să se facă printr-un număr minim de operații;

c)    ordinea de succesiune a operațiilor trebuie să aibă în vedere respectarea procesului tehnologic stabilit prin instrucțiunile de exploatare a echipamentului sau a instalației la care se execută manevra;

d)    să fie analizate toate implicațiile pe care fiecare operație le poate avea atât asupra instalației în care se execută manevra, cât și asupra restului instalațiilor legate tehnologic de aceasta, în special din punct de vedere al siguranței în exploatare;

e)    manevra să se efectueze într-un interval de timp cât mai scurt, stabilindu-se operațiile care se pot executa simultan fără a se condiționa una pe alta, în funcție de numărul de executanți și de posibilitatea supravegherii directe de către responsabilul de manevră;

f)    să se țină seama de respectarea obligatorie a normelor de protecție a muncii;

g)    fiecare operație de acționare asupra unui element prin comandă de la distanță să fie urmată de verificarea realizării acestei comenzi sau verificarea realizării efectului corespunzător.

Art. 134.    ---

Persoana care concepe manevra trebuie să cunoască insjgJâfiîwa-cargJșe vor executa operațiile cerute de manevră, să dispună de schema detaliată corespunzătoare situației din teren și schema tehnologică de executare a manevrei.

Art. 135.

Manevrele în instalații se efectuează numai pe b trebuie să conțină:


a) tema manevrei;


b)    scopul manevrei;

c)    succesiunea operațiilor;

d)    notații în legătură cu dispunerea și îndeplinirea operațiilor;

e)    persoanele care execută sau au legătură cu manevra și respons

Art. 136.

După scopul manevrei, foaia de manevra poate fi:

a)    foaie de manevra permanenta al cărei conținut este prestabilit în instrucțiunile/procedurile tehnice interne, putându-se folosi la:

-    manevre curente;

-    anumite manevre programate, cu caracter curent;

-    anumite manevre în caz de incident, având un caracter curent;

b)    foaie de manevra pentru manevre programate al cărei conținut se întocmește pentru efectuarea de lucrări programate sau accidentale și care prin caracterul său necesită o succesiune de operații ce nu se încadrează în foile de manevra permanente.

Art. 137.

Manevrele cauzate de accidente se execută fără foaie de manevră, iar cele de lichidare a incidentelor se execută pe baza procedurilor/instrucțiunilor de lichidare a incidentelor.

Art. 138.

(1)    întocmirea, verificarea și aprobarea foilor de manevra se fac de către persoanele desemnate de operator, care au pregătirea necesară și asigură executarea serviciului operativ și tehnico-administrativ.

(2)    Nu se admite verificarea și aprobarea foilor de manevra telefonic.

(3)    In funcție de necesitate, la foaia de manevra se anexează o schemă de principiu referitoare la manevra care se efectuează.

(4)    Foaia de manevra întocmită, verificată și aprobată se pune în aplicare numai în momentul în care există aprobarea pentru efectuarea manevrei la echipamentul, instalația sau ansamblul de instalații în cauză conform procedurilor aprobate.

Art. 139.

Manevrele curente, programate sau accidentale pot fi inițiate de persoane prevăzute în procedurile aprobate și care răspund de necesitatea efectuării lor.

Art. 140.

Executarea manevrelor în cazul lucrărilor normale, programate, probelor profilactice trebuie realizată astfel încât echipamentul să nu fie retras din exploatare mai devreme decât este necesar și nici să nu se întârzie admiterea la lucru.

Art. 141.

(1)    Manevra începută de personalul nominalizat în foaia de manevră trebuie terminată, de regulă, de același personal chiar dacă prin aceasta se depășește ora de terminare a programului normal de muncă, în condițiile legii.

(2)    Excepțiile de Ia dispozițiile alin. (1) vor fi prevăzute în procedurile proprii ale operatorului.

Art. 142.

Operatorul va stabili prin decizie și procedură internă rtomenffatoFuLgy manevrele ce se execută pe bază de foi de manevră permanente sau pe bază de instrucțiuni/proceduri tehnice interne.

Art. 143.

(1) Darea în exploatare a echipamentelor nou-mom ale furnizorului de echipament cu privire la p o, punere în funcțiune.


____form instrucțiunilor de

d a j ul mecanic


roiectare și/sau logice și

z



(2)    în perioadele de probe mecanice ale echipamentelor, manex'reîe^ixiper^țjil^respective cad în sarcina organizației care execută montajul cu participarea personalului de expf^tare!"'"Lt' f

(3)    După terminarea probelor mecanice și eventual a rodajului în cwl ^Ta^rCcepția preliminară a lucrărilor de construcțîi-montaj sau lucrările se preiau de către beneficiar Iu proces-verbal de preluare-primire, după care rodajul în sarcină și probele tehnologice cad în sarcircrbeneficiarului.

CONFORM CU ORIGINALUL
Art. 144.

(1)    Constatările, informațiile și anunțările operative legate de manevie, funețtunarea echipamentelor, incidente, accidente se vor înscrie în evidențele operative, atât de persoana care le comunică, cât și de persoana care le primește, notându-se ora constatării, comunicării sau primirii, cui i s-au comunicat sau de la cine s-au primit, precum și numele și funcția acestuia.

(2)    Dispozițiile și aprobările operative se vor înscrie în evidențele operative atât de persoana care le dă, cât și de persoana care le primește, notându-se datele de identificare și ora.

Art. 145.

(1)    în cazul executării manevrelor pe baza unor foi de manevră, nu este necesară înscrierea în evidențele operative a dispozițiilor sau aprobărilor primite, a operațiilor executate, a confirmărilor făcute, toate acestea operându-se în foaia de manevră.

(2)    După terminarea manevrei se vor înscrie în evidențele operative ale instalației executarea acestora conform foii de manevră, ora începerii și terminării manevrei, starea operativă, configurația etc., în care s-au adus echipamentele respective, precum și orele la care s-au executat operațiile care prezintă importanță în funcționare a echipamentelor, instalațiilor sau ansamblurilor de instalații.

(3)    Este obligatorie înscrierea tuturor montărilor și demontărilor de flanșe oarbe folosite pentru blindarea circuitelor, precum și admiterile la lucru a echipelor de intervenție, respectiv terminarea lucrărilor.

Art. 146.

(1)    Trecerea de la schema normală Ia o schemă variantă se admite numai în cazurile de prevenire de incidente, accidente și incendii, precum și în cazurile de indisponibilitate a unor echipamente componente ale instalațiilor respective, personalul de deservire operativă și de comandă operativă răspunzând de manevra făcută.

(2)    Trecerea de Ia schema normală la una din schemele variantă se va face pe baza foii de manevră și cu asistenta tehnica.

Art. 147.

Orice persoană care execută, coordonează, conduce, dispune, aprobă sau participă la pregătirea, coordonarea, efectuarea manevrelor în instalațiile termomecanice din SACET trebuie să cunoască prevederile privind executarea manevrelor în instalații și să le aplice.

CAPITOLUL II
Producerea energiei termice

Art. 148.

(1)    Producerea energiei termice reprezintă activitatea organizată prin care se realizează în instalațiile din centralele termice sau centralele electrice în cogenerare agent termic sub formă de abur, apă fierbinte sau apă caldă, necesar asigurării încălzirii și preparării apei calde de consumApentru locuințe, instituții publice, agenți economici etc.



(2)    Activitatea de producere a energiei termice se producătorii, fiind interzise orice discriminări.

Art. 149.    Ițjs    ^7    __

în fișa postului personalului de exploatare și întreținere a instalațiilor d&J^ducere a energiei termice se vor introduce obligatoriu următoarele atribuții:    "

a)    asigurarea funcționării sigure și continue a instalațiilor astfel încăf alimentarea cu energie termică a utilizatorilor să se facă fără întreruperi;

b)    cunoașterea instalațiilor pe care le are în exploatare și a instrucțiunilor de exploatare;

c)    asigurarea unei exploatări conform instrucțiunilor și diagramelor de reglaj;

d)    menținerea echipamentelor și a instalațiilor în stare de funcționare perfectă în scopul evitării degradării în sau deteriorărilor;

e)    menținerea în limitele prescrise a parametrilor agenților termici, conform regimurilor de funcționare stabilite;

f)    cunoașterea și respectarea prevederilor referitoare la instalațiile pe care le deservește/întreține.

SECȚIUNEA a 2-a
Exploatarea instalațiilor de producere a energiei termice
Art. 150.

Exploatarea instalațiilor de producere a energiei termice se va realiza avându-sc în vedere următoarele:

a)    funcționarea de durată, fără avarii, cu disponibilitate maximă, în scopul asigurării continuității în alimentarea cu energie termică a utilizatorilor;

b)    asigurarea sarcinii termice necesare utilizatorilor, a parametrilor și calității agentului termic, precum și a domeniului de reglare a sarcinii;

c)    asigurarea regimului economic de funcționare, având la bază instrucțiunile furnizorului de echipament și probele la punerea în funcțiune a instalației.

Art. 151.

Instalațiile de producere a energiei termice vor fi exploatate corespunzător instrucțiunilor tehnice interne specifice fiecărui agregat, în conformitate cu instrucțiunile furnizorului și proiectantului, privitor la:

a)    regimurile de pornire, de încărcare, de descărcare și de oprire, în corelație cu agregatele care îl deservesc și pe care le deservește;

b)    parametrii limită la care se interzice exploatarea;

c)    cazurile în care instalația trebuie oprită imediat;

d)    parametrii de funcționare economica pentru asigurarea consumului specific si propriu tehnologic minim, in funcție de sarcina.

e)    parametrii de control privind funcționarea sigură, inclusiv a instalațiilor auxiliare.

Art. 152.

Instalarea, exploatarea și verificarea agregatelor de cazane și schimbătoarelor de căldură pentru prepararea agenților termici, inclusiv a transformatoarelor de abur, trebuie să corespundă proiectelor și condițiilor tehnice de calitate conform normelor și prescripțiilor în vigoar^.

Art. 153.

La locurile de muncă specifice vor fi afișate instrucțiuni privind atribuțiile și responsabilitățile personalului de exploatare, tabele cu valorile maxime și minime ale parametrilor admiși ale instalației de producere a energiei termice, valorile parametrilor pentru realizarea consumului specific și propriu tehnologic, diagrama de reglaj în funcție de condițiile meteorologice, modul de intervenție a personalului de exploatare în caz de incendii, avarii sau calamități naturale.

Art. 154.

idența prezentu t pentru



(1) Cazanele, precum și alte recipiente sub presi exploatează și se verifică conform prescripțiil

'c0^c

■rtciPiUOS.

Recipientelor sub presiune și Instalațiilor de Ridicat (IStJRȚ"    ia \ c\

(2)    Pentru punerea în funcțiune și în timpul funcționării se vor executfl\<erificări'r'fuh<^ionale, de sigur și probe profilactice conform instrucțiunilor de punere în funcțiune și e^plpatafe/ipcluiiv pentru instalația de alimentare cu combustibil, de evacuare a gazelor de ardere etc. V %«□ ««*’ >'

(3)    La instalațiile cu agent termic apâ caldă controlul și verificarea măsuriîor de siguranță sunt cele prevăzute de standardele și normativele în vigoare.

Art. 155.

Instalațiile de cazan vor funcționa numai cu apă tratată care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 199 lit. (a)

Art. 156.

Fiecare centrală termică va avea un registru în care se vor consemna distinct pentru fiecare cazan, evenimentele și datele apărute în timpul exploatării:

a)    starea tehnică a instalațiilor la primirea-predarea schimbului;

b)    ora aprinderii și stingerii focului;

c)    ordinea cronologică a operațiunilor efectuate în timpul asigurării serviciului, a manevrelor și a altor lucrări de revizii și reparații;

d)    defecțiunile importante apărute la agregatele de bază și auxiliare;

e)    descrierea cronologică a manevrelor efectuate în cazuri de avarii;

f)    descrierea avariilor și deranjamentelor intervenite în timpul exploatării;

g)    elementele suprafețelor de încălzire deteriorate și înlocuite, cu schițe pentru identificarea locurilor;

h)    dispozițiile operative primite pe scară ierarhică;

i)    manevre de porniri, opriri, încărcări și descărcări;

j)    spălări și curățiri chimice efectuate;

k)    funcționarea sau nefuncționarea protecțiilor și supapelor de siguranță;

l)    indicii chimici ai apei, aburului și condensatului.

Art. 157.

Lista datelor și evenimentelor menționate la art. 156 nu este limitativă, iar acele date care sunt arhivate electronic pot să nu fie cuprinse în registru.

Art. 158.

(1)    Regimul de exploatare a unui cazan trebuie să corespundă indicațiilor fișei sale de regim, elaborată conform instrucțiunilor date de furnizor, bazate pe măsurătorile și încercările la punerea în funcțiune efectuate în vederea verificării performanțelor garantate.

(2)    încercările pentru stabilirea regimurilor de exploatare a cazanului trebuie efectuate șî în următoarele cazuri, când vor fi elaborate noi fișe de regim:

a)    după o reparație capitală;    I

b)    după introducerea unor modificări constructive;


c)    la trecerea pe un nou combustibil;    ___

d)    dacă apar abateri permanente de la valorile normale ale parametrilor nominali când este necesară clarificarea cauzelor acestora.

(3)    Fișa de regim trebuie să conțină, în funcție de sarcina cazanului, parametrii care trebuie urmăriți în funcționare pentru a se asigura o ardere completă a combustibilului și încadrarea temperaturilor gazelor de ardere și ale apei/aburului în fasciculele de țevi în limitele prescrise de furnizorul de echipament.

Art. 159.

Instalațiile de cazane trebuie exploatate astfel încât excesul de aer în gazele de ardere, temperatura gazelor de ardere Ia ieșirea din cazan, cantitatea de particule-necQmbustibile în gazele de ardere să fie cele

stabilite de furnizorul de echipament, în fișa de regi mediu în vigoare, iar pierderile de particule gazoase





Art. 160.

(1)    Producătorul va elabora instrucțiuni tehnice inter utilaj, în care trebuie să detalieze în amănunt to£ conservări în cazul opririlor pe o durată mai mare de

(2)    Perioada de timp va fi cea stabilită de furnizorul echipamentului.

Art. 161.

In centralele termice se va urmări cu prioritate siguranța instalației, prin asigurarea funcționării:

a)    dispozitivelor și armăturilor de siguranță, în vederea opririi focului și a alimentării cu combustibil la cazane, în cazul depășirii valorilor limită de presiune și temperatură ale agentului termic;

b)    dispozitivelor și armăturilor de siguranță, în vederea opririi alimentării cu agent termic primar la schimbătoarele de căldură, în cazul depășirii valorilor limită de presiune și temperatură ale agentului termic secundar;

c)    dispozitivelor și armăturilor de siguranță și oprirea alimentării cu combustibil, în cazul depășirii valorilor limită la vasele de expansiune;

d)    întregului ansamblu de protecții și instalații de automatizare.

Art. 162.

(1)    Agentul termic livrat sub formă de apă, la ieșirea din centrala termică sau centrala electrică în cogenerare, trebuie să aibă temperatura prevăzută în diagrama de reglaj.

(2)    Abaterea temperaturii apei la ieșirea din centrala termică poate fi de +2% față de temperatura prevăzută în diagrama de reglaj.

(3)    Controlul temperaturilor trebuie să reprezinte o operație permanentă în exploatarea centralei termice, prin înregistrarea continuă a acesteia, sau consemnându-se orar în registrul de exploatare temperaturile tur și retur ale agentului termic până la asigurarea înregistrării și memorării prin intermediul unui sistem informatic.

Art. 163.

In cazul unor situații neprevăzute ca: schimbarea bruscă a climatului exterior, oprirea sau schimbarea programului de furnizare la unii utilizatori, avarii locale, care pot modifica necesarul de energie termică, se face corectarea regimului de exploatare prin reglarea parametrilor agentului termic.

Art. 164.

In scopul stabilirii unui echilibru între energia termică necesară și cea produsă se vor folosi, după caz:

a)    mijloace de reglare automate sau manuale de variație a cantității de căldură produsă în cazane;

b)    alegerea numărului de cazane în funcțiune;

c)    variația temperaturii agentului termic la ieșirea din cazane;

d)    variația debitului în circuitele centralei și pe rețelele de agent termic primar prinjjlilizarea exclusivă a

pompelor cu turație variabilă.    ,    _

Art. 165.

Abaterea valorii presiunii apei în rețelele de apă fierbinte Ia ieșireacun centrala termică și la întoarcere, față de graficul de repartizare a presiunilor și a sistemului de reglare adoptat, va fi stabilită în contract.

Art. 166.

(2) Creșterea sau scăderea temperaturii apei în rețea trebuie să se execute treptat și uniform, cu viteza de variație stabilită de proiectant. Presiunea și temperatura aburului furnizat pentru scopuri industriale nu trebuie sa difere cu mai mult de ±5% fata de valorile din regimul termic de funcționare.

(3) Calitatea condensatului retumat va fi urmărită reutilizarea acestuia în cadrul centralei termic



ItFOV


37


fon



determinate.


Art. 167.

Exploatarea și întreținerea cazanelor de apă fierbinte se vor face îțr ipnfQpmjtâte cu prescripțiile furnizorului, cu prescripțiile I.S.C.I.R., cu prevederile prezentului regulament,-precum și cu instrucțiunile tehnice interne întocmite de unitățile de exploatare.

Art. 168.

Pentru buna funcționare a instalațiilor de producere a energiei termice se va asigura activitatea de mentenanță preventivă conform instrucțiunilor/procedurilor tehnice interne întocmite pe baza recomandărilor furnizorilor de echipamente și a instrucțiunilor de exploatare ale proiectantului.

SECȚIUNEA a 3-a
Drepturile și obligațiile producătorilor de energie termică
Art. 169.

Producătorii de energie termică au următoarele obligații principale:

a)    să livreze energia termică oricărei persoane fizice sau juridice solicitante care are licența pentru alimentarea cu energie termica sau care este utilizator de energie termică, în limita capacității instalațiilor și cu respectarea reglementărilor legale în vigoare și a condițiilor tehnice impuse prin licență și prin clauzele contractuale, precum și în condiții de eficiență economică;

b)    sâ asigure livrarea energiei termice în rețelele de transport, de distribuție sau în instalațiile utilizatorului, potrivit standardelor și/sau normelor tehnice în vigoare și contractelor încheiate, precum și controlul calitativ și cantitativ al acestor parametri;

c)    să mențină o rezervă de combustibil, cu excepția celui gazos, la un nivel suficient, pentru îndeplinirea obligațiilor privind producerea și furnizarea energiei termice pentru cel puțin o luna;

d)    să se conformeze, din punct de vedere operativ, cerințelor dispecerului coordonator și să înființeze, după caz, trepte proprii de dispecerat;

e)    să asigure eficiența energetică și economia de combustibil în producerea energiei termice, să întocmească anual și sâ urmărească bilanțul energiei termice produse și al celei livrate, să monitorizeze parametrii acesteia atât la producere, cât și la livrare;

f)    să exploateze instalațiile de producere racordate la sistemele de transport, distribuție sau la instalațiile utilizatorului, astfel încât să nu inducă în sistem fenomene perturbatoare peste limitele admise de prescripțiile tehnice în vigoare;

g)    să intervină operativ la obiectivele pe care le dețin în cazul unui pericol potențial de producere a unor avarii, explozii sau a altor accidente în funcționare, putând ocupa în mod temporar zona de acces pentru personal și zona tehnică de lucru, în condițiile legii;

h)    să obțină acordurile și/sau autorizațiile prevăzute de lege pentru instalații și personal;

i)    să schimbe combustibilii utilizați pentru producerea energiei termice, cu respectarea normelor tehnice specifice și a aprobărilor legale, când această schimbare asigură funcționarea instalațiilor în condiții de siguranță și conduce la creșterea randamentului, a eficienței energetice și la reducerea costurilor de producție, cu condiția respectării reglementărilor în vigoare privind protecția mediului;

j)    să furnizeze autorităților administrației publice locale și/sau Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov și autorității naționale de reglefoentarg^jjm' dotnmrftrl"de competență informații privind activitatea de producere a energiei termice:

k)    să păstreze confidențialitatea informațiilor comer.tâgfi£riȘbțimue\de la terți în cursul desfășurării activității;

l)    să colaboreze, la cererea autorităților de reglementare competente, la elaborarea sau revizuirea reglementărilor din domeniu;

m)    să respecte regulamentul de serviciu și celelalte reglementări;

n)    să asigure posibilitatea încărcării unităților de nominală și să livreze cantitățile de căldură stabil



o)    să mențină capacitățile de producție și exploatarea eficienta a unitățț,R)C de* pfqduepro-a.energiei termice, prin urmărirea sistematică a comportării echipamentelor endț^etțce șif,â.^tonstruețiil6r, întreținerea acestora, planificarea reparațiilor capitale, realizarea operațivă^c ou costuri minime a reviziilor/reparațiilor curente;

p)    să întocmească planuri multianuale prin care să se asigure reabilitarea și retehnologizarea unităților de producere a energiei termice, în vederea creșterii eficienței în exploatarea acestora, încadrării în normele naționale privind emisiile poluante și a asigurării calității energiei termice;

q)    să atribuie, numai în condițiile stabilite de legislația privind achizițiile publice, lucrările de reparații/ revizii/extinderi/modificări ale instalațiilor/echipamentelor, în cazul în care acestea se execută cu terți;

r)    să măsoare energia termică produsă/ltvrată, precum și să asigure exploatarea, întreținerea, repararea și verificarea contoarelor de energie termică, în conformitate cu cerințele normelor și reglementările metrologice în vigoare;

s)    să asigure, pe toată durata de executare a serviciului, personal calificat și în număr suficient pentru îndeplinirea activităților ce fac obiectul serviciului de producere a energiei termice, inclusiv necesarul de personal autorizat I.S.C.I.R.;

t)    să asigure reglarea furnizării energiei termice în funcție de graficul de sarcină convenit de comun acord cu utilizatorii;

u)    să asigure la punctul de separare parametrii agentului termic necesari asigurării unui serviciu de calitate;

v)    să aibă capacitățile de producție necesare pentru asigurarea:

-    puterii termice minime de avarie

-    puterii minime termice tehnologice;

-    producerii energiei termice în regim continuu pentru a putea fi îndeplinite condițiile prevăzute la art. 200 lit. r.

x) finanțarea lucrărilor de exploatare, întreținere și reparații a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) se va face din tarif și din alte surse legal constituite;

Art. 170.

Producătorul de energie termică are următoarele drepturi:

a)    să desfășoare activități comerciale legate de vânzarea energiei termice, prin exploatarea capacităților de producere a energiei termice;

b)    să încheie contracte de vânzare-cumpărare cu operatorul serviciului de alimentare cu energie termică, în cazul în care dețin licență de furnizare, sau contracte de furnizare cu utilizatorii, după caz; clauzele minime ale acestor contracte se stabilesc de către autoritatea de reglementare competentă în contractele-cadru;

c)    să aibă acces la rețelele termice de transport și distribuție în condițiile legii; racordarea de noi producători de energie termică la rețelele termice de transport ale SACET se poate face numai cu avizul prealabil al autorității publice locale și/sau Asociației de Dezvoltare lntercomunitară Termoenergetică București - Ilfov.

d)    să furnizeze energia termică în rețelele de transport, de distribuție și/sau în instalațiile utilizatorilor, potrivit prevederilor legale în vigoare, ale contractelor încheiate și în limita capacității acestora;

e)    să stabilească condițiile tehnice de branșare sau de debranșare a utilizatorilor de energie termică la instalațiile aflate în administrarea lor, cu respectarea normativelor te^hniceîrryigi și a reglementărilor emise de A.N.R.E.;

f)    să utilizeze terenurile și alte bunuri aflate în proprietatgtf'lfnui•țgrTckrespectarea prevederilor art. 37 alin. (3) si (4) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, pentru a asigura funcționarea normală a instalațiilor pe care ,e administrează și le exploatează, iar producătorii de energie termică în cogenerare vor respecta și prevederile art. 12 din Legea energie electrice nr. 123/2012;

g)    să desfășoare activitatea de dispecerizare, ca funcție operativă și activitatea de analiză economică a funcționării sistemului coordonat, cu asigurarea condițiilor de furnizare specificate în contractele de vânzare-cumpărare încheiate;



h)    să solicite desființarea construcțiilor și a obii lor afh$£featt celor care nu respectă distanțele de siguranță faJtîledUietatețt

,f,tecn*TE zsi

j^NFORM CU ORIGINALUL

influențele intervenite în tefrrîîce livrate la


i)    să solicite ajustarea și/sau modificarea nivelului prețuri) elementele de cost pentru energia termică și să încaseze prețurile și tarifele legal stabilite.

j)    să rezilieze contractul de furnizare în cazul acelor consuniatoriîrtfiîzatOri care nu mai utilizează energie termică pentru încălzire și/sau apă caldă de consum din sistemul centralizat. în cazul în care aceștia nu doresc rezilierea contractului, operatorul este îndreptățit să factureze lunar o valoare reprezentând cheltuielile fixe de exploatare și întreținere.

k)    înființarea taxei de abonament prin care să fie acoperite (parțial) cheltuielile de deplasare a echipelor de intervenție pentru diferite constatări, anunțuri, consilieri etc, ce nu cad în sarcina sa și sunt solicitate, de care beneficiază abonații operatorului.

Art. 171.

(1)    La solicitarea scrisă a oricărui utilizator al serviciului de producere a energiei termice, existent sau potențial, cu privire la realizarea unui nou racord/branșament termic sau modificarea unui racord/branșament termic existent care are implicații asupra cantităților de energie termică produsă sau asupra parametrilor ori a tipurilor de agent termic produs, producătorul este obligat să analizeze cererea și, dacă este tehnic posibil, să emită un aviz tehnic în acest sens.

(2)    Răspunderea producătorului este până la punctul de delimitare dintre instalațiile acestuia și cele ale utilizatorului, specificat în contract.

Art. 172.

(1)    Producătorul trebuie să anunțe utilizatorii, în scris prin anunțuri afișate la intrarea în imobil sau mass-media cu 10 zile lucrătoare înainte, despre necesitatea efectuării lucrărilor de reparații necuprinse în programul inițial, altele decât cele accidentale.

(2)    în cazul întreruperilor accidentale, producătorul trebuie să realizeze realimentarea în cel mai scurt timp posibil a utilizatorilor afectați.

(3)    Personalul producătorului va indica reclamantului, pe cât posibil, durata aproximativă până la restabilirea alimentării. Pentru aceasta, personalul din centrul de preluare a reclamațiilor va trebui să se informeze permanent de mersul lucrărilor de remediere.

(4)    Producătorul va asigura permanența unor echipe specializate care să restabilească alimentarea cu energie termică într-un timp minim posibil.

(5)    Producătorul asigura sosirea echipei de intervenție, de regulă, în maximum 60 minute din momentul anunțării întreruperii în alimentare la centralele termice/termoelectrîce de zonă și în maxim 120 de minute la centralele termice de cvartal.

(6)    După efectuarea remedierilor, producătorul are obligația de a verifica buna funcționare în alimentarea cu energie termică.

Art. 173.

întreruperea producerii energiei termice, necesară pentru lucrări planificate de reparații și întreținere stabilite prin contract, va fi anunțată utilizatorilor cu cel puțin 7 zile lucratoare inainte.

Art. 174.    '

Cu excepția cazurilor de forță majoră, producătorul are c (ra-să^isi^ire agentul termic la utilizator la parametrii de calitate, presiune, temperatură, debit și indici chimici prevăzuți în contract și în prezentul regulament.


cu,


__ _ 0R,g^ALuL

Art. 176.

Pentru asigurarea confortului termic în spațiile de locuit, spa'țîtlfe cb alfa clești nație din condominii și instituții publice și a temperaturii apei calde de consum, parametrij^'gjcal^te'ai energiei termice trebuie stabiliți astfel încât la punctele de delimitare dintre instalațiile trarîsportâiorului/fumizorului și cele ale utilizatorilor menționați să aibă valorile necesare astfel încât să fie satisfăcute cerințele din prezentul regulament. In funcție de tipul de reglaj adoptat, modul de variație a unuia sau a mai multor parametri de calitate se stabilește prin diagrama de reglaj, parte componenta a indicatorilor de performanță locali pentru serviciile de producere a energiei termice.

Art. 177.

La reclamația scrisă privind un parametru de calitate al energiei termice, producătorul va verifica parametrul în punctul de delimitare și va informa utilizatorul de rezultatele analizei efectuate și de măsurile luate.

Art. 178.

Termenul pentru răspuns Ia reclamații telefonice referitoare la unul sau mai mulți parametri de calitate ai agentului termic va fi oferit pe loc sau în maximum 24 h, doar dacă informațiile solicitate sunt disponibile. Termenul pentru răspuns la reclamații scrise referitoare Ia unul sau mai mulți parametri de calitate ai agentului termic este de 30 zile calendaristice, conform legislației în vigoare.

Art. 179.

(1)    Fiecare reclamație se va înregistra, iar reclamantul va fi informat privind numărul de înregistrare. Orice reclamație ulterioara se va referi Ia numărul de înregistrare.

(2)    In cazul reclamațiilor telefonice, răspunsul va fi oferit telefonic pe loc, dacă informațiile sunt disponibile, sau în termen de maxim 24 ore, în cazul în care datele nu sunt disponibile. înregistrarea reclamațiilor telefonice se face conform legislației în vigoare și procedurilor interne.

Art. 180.

Producătorul este obligat să asigure alimentarea cu energie termică a oricărui utilizator în condițiile în care acesta se afla în aria teritorial-administrativă a SACET, este racordat la acesta și se încadrează în condițiile prevăzute prin contract.

Art. 181.

Operatorul de producere a energiei termice va permite utilizatorilor accesul în instalațiile sale în vederea citirii sistemelor de măsurare utilizate la decontare.

Art. 182.

Producătorul este obligat să instituie și să răspundă printr-un sistem de înregistrare, investigare, soluționare privind reclamațiile făcute la adresa sa de către utilizatori în legătură cu calitatea serviciilor.


CAPITO Transportirfenergiei termic


Art. 183.

(1)    Transportul energiei termice reprezintă activitatea organizată! {Vin care energia termică ajunge din instalațiile de producere în instalațiile de distribuție si/sau la instalațiile utilizațprjfofcsuferind sau nu transformări sau procesări.

(2)    Instalațiile de transport a energiei termice se delimitează fizic de instalații|&'de produceri

CTERMOEMEMgncAs]

BUCUREȘTI

ILFOV

;,în cpnțractd^-încbeiate între pani, în


de distribuție/ale utilizatorului prin puncte de separi conformitate cu reglementările tehnice în vigoare.

(3)    Transportatorul este persoana juridică care desfășoară activ

de autoritatea de reglementare competentă.    x

(4)    Activitatea de transport a energiei termice se desfășoară în condiții de tratament egal pentru toți utilizatorii racordați Ia rețelele de transport a energiei termice, fiind interzise orice discriminări.

țîșpecifice.pe baza de licențe acordate

k*    fi’ zz


Art. 184.

(1)    Dezvoltarea rețelelor termice trebuie să asigure economisirea energiei și se va face cu respectarea normelor și normativelor telurice de proiectare, execuție și exploatare în vigoare, a planurilor de urbanism și amenajare a teritoriului, a reglementărilor în vigoare privind protecția mediului, sănătatea și igiena publică și a dreptului de proprietate.

(2)    Decizia de dezvoltare a rețelelor termice se fundamentează pe baza indicatorilor privind recuperarea investiției și a strategiei pentru asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică în arealul de deservire a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov.

(3)    Pentru protecția instalațiilor de transport se interzice terților, persoane fizice sau juridice, să:

a)    amplaseze construcții sau să efectueze săpături de orice fel în zona de protecție a acestora, fără avizul operatorului;

b)    depoziteze materiale în zona de protecție a instalațiilor;

c)    intervină în orice mod asupra rețelelor termice.

Art. 185.

(1)    Transportatorul răspunde de exploatarea economică și în condiții de protecție a mediului a instalațiilor din administrarea și exploatarea sa, având obligația să ia măsurile necesare pentru întreținerea și menținerea în stare bună a izolației termice a conductelor și instalațiilor, menținerea în stare de funcționare a dispozitivelor de reglaj automat, eliminarea pierderilor prin neetanșeitâți, precum și de reglarea corectă a parametrilor agenților termici.

(2)    Aceștia trebuie să asigure desfășurarea tuturor activităților necesare asigurării continuității serviciului în condiții de eficiență economică și siguranță.

Art. 186.


(1)    în cadrul exploatării rețelelor de transport a energiei termice transportatorul are obligația executării următoarelor activități de bază:

a)    supravegherea funcționării;

b)    întreținere și reparații;

c)    controlul coroziunii si al curentilor de dispersie;

d)    controlul parametrilor chimici ai fluidului transportat;

e)    intervenții în caz de incidente;    —

f)    conducerea operativă a funcționării.

(2)    Transportatorul își va asigura necesarul de personal de specialitate, dotarea cu mijloacele de exploatare și intervenții, materialele și piesele de schimb necesare în funcție de:

a)    tipul, mărimea și modul de exploatare ale rețelelor de transport;

b)    dispersia teritorială a rețelelor;

c)    gradul de continuitate în alimentarea utilizatorilor;

d)    modul de organizare a exploatării, dotarea și automatizarea sistemului.

(3) Activitățile tehnico-administrative ale transportatorului trebuie să asigure planificarea, gospodărirea, aprovizionarea, conducerea întregii activități de exploatare, precum șîsrelațiile cu utilizatorii.




SECȚIUNEA a Exploatarea rețelelor de transport
Art. 187.

Transportatorul, prin personalul său, are obligația supravegherii funcționării rețelelor de transport pentru:

a)    menținerea în stare de funcționare a întregului echipament al rețelelor;

b)    înlăturarea pierderilor anormale de căldură;

c)    înlăturarea pierderilor anormale de presiune;

d)    controlul pierderilor și al sustragerii de agent termic și înlăturarea pierderilor ale căror valori sunt situate peste valorile normate;

e)    controlul sistemelor de blocare a armăturilor împotriva manevrării și a capacelor de cămin împotriva deschiderii de către persoane neautorizate;

f)    controlul compensatoarelor de dilatație, al suporturilor, al armăturilor și al integrității izolației rețelelor;

g)    evacuarea apelor și curățarea căminelor și a canalelor vizitabile;

h)    controlul instalațiilor de iluminat și de forță din canale și cămine;

i)    urmărirea aparatelor de măsură și control aflate în rețea;

j)    înregistrarea presiunilor și a temperaturilor în rețea pentru depistarea pierderilor anormale.

Art. 188.

Vizitarea rețelei de transport se face conform unui grafic, iar rezultatele se trec în evidențele operative, pe baza lor întocmindu-se foile de manevră și lucrările de reparații.


Art. 189.

(1)    Pentru rețelele de transport a energiei termice amplasate subteran, în canale termice nevizitabile, controlul conductelor, precum și al izolațiilor termice și construcțiilor se face prin verificări având periodicitatea cuprinsă între 2 și 5 ani, în funcție de condițiile specifice din teren care pot favoriza coroziunile, prin sondajul diferitelor porțiuni cu îndepărtarea izolației termice. Distanța între sondaje va fi aleasă între 1-8 km, astfel încât să se asigure o probabilitate satisfăcătoare depistării coroziunilor apărute sau a tasării izolației.

Pentru rețelele de transport a energiei termice amplasate subteran în cămine și canale termice, controlul conductelor, precum și al izolației termice și construcțiilor se face prin verificări având periodicitatea cuprinsa între 1 și 5 ani, în funcție de condițiile specifice din teren care pot favoriza coroziunile, prin sondajul diferitelor porțiuni cu îndepărtarea izolației termice. Distanta între sondaje va fi aleasă între 0,5 -8 km, astfel încât să se asigure o probabilitate satisfăcătoare depistării coroziunilor apărute sau a tasării izolației.

(2)    Pentru conductele subterane cu preizolație, verificarea se va face conform specificațiilor tehnice date de furnizorul de echipament,

(3)    Rețelele de transport a energiei termice subterane, nevizitabile, fără instalație de semnalizare a spargerilor, amplasate în zone în care apa freatică are un nivel ridicat și/sau agresiv, împreună cu conductele de apă potabilă, precum și la intersecții cu canalizări vor fi supuse controlului cel puțin o dată


pe an.

urile controlate se


(4)    Rezultatele controlului se înscriu în fișa tehnică a tronsonului controlat, notează pe schema tronsonului de rețea.

(5)    Elaborarea planurilor de reparații curente și capitale alejyțefefimi insport a energiei termice se face pe baza datelor obținute în urma controalelor.



(6)    Toate căminele și canalele care prezintă pericolul pătrunderii g; marca distinct pe schema rețelei.

(7)    Se consideră periculoase, din punctul de vedere al pătrunderii g; la o distanță mai mică de 3 m de traseul conductelor de gaze naturale

Art. 190.

(1) Controlul regimului hidraulic al rețelei se face? rețelei, inclusiv la stațiile termice.    //j j tcTțA






(2)    Cu ocazia vizitărilor rețelelor și a controlului regimul: punctele superioare ale conductelor și ale instalațiilor utilizatorilor.

(3)    Dacă diferența de presiune între două puncte de pe conducte este m'aj    :e

depista cauza și se vor elimina ștrangulările.

Art. 191.

(1)    Pierderea masică de agent termic, medie anuală orară, în condiții normale de funcționare, nu trebuie să fie mai mare de 0,2% din volumul instalației în funcțiune. în limitele acestei norme, anual, transportatorul va stabili norma sezonieră de pierderi pentru fiecare rețea pe baza măsurătorilor efectuate, a bilanțurilor și a datelor statistice înregistrate anterior, transmițând această normă sezonieră Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov.

(2)    Dacă pierderea masică de agent termic depășește norma stabilită la alin. (1), transportatorul va lua măsuri pentru depistarea cauzelor și înlăturarea neetanșeităților.

(3)    Pierderea de apă datorată purjării rețelei, cea necesară pentru spălarea unei conducte sau pentru umplerea instalațiilor utilizatorilor, după reparațiile programate, se stabilește pe baza debitului de apă de adaos consumată și nu este cuprinsă în pierderea masică admisibilă stabilită la alin. (1).

(4)    Cantitatea de apă de adaos consumată pentru reumplerea rețelelor și a instalațiilor utilizatorilor, în timpul exploatării, datorită golirii lor, indiferent de cauză, se consideră cuprinsă în pierderea masică admisibilă stabilită la alin. (1).

(5)    Pierderile efective, medii orare de agent termic, pentru o anumită perioadă se determină prin împărțirea cantității totale de apă de adaos, provenită din toate sursele, în perioada respectivă la numărul de ore de funcționare a rețelei în perioada luată în calcul.

(6)    Anual se va face verificarea pierderilor masice de agent termic și a celor prin transfer de căldură pe bază de bilanț.

(7)    Reducerea temperaturii, ca urmare a pierderilor de căldură prin transfer termic, nu trebuie să fie mai mare de 0,5 K/km, iar randamentul izolației termice trebuie să fie mai mare de 80%.

(8)    în cazul în care pierderea de căldură pe tronsonul respectiv este mai mare decât cea din proiect, scăderea de temperatură este mai mare de 0,5 K/km sau randamentul izolației este mai mic de 80%, se trece la verificarea stării izolației pe acel tronson.

Art. 192.

(1)    Controlul coroziunii exterioare a conductelor, datorită curenților de dispersie, se face prin verificarea tuturor conductelor subterane cel puțin o data la 3 ani.

(2)    Rezultatele controlului se înscriu în fișa tehnică a tronsonului controlat, iar locurile controlate se notează pe schema tronsonului de rețea.

(3)    în cazul în care măsurătorile de potențial sunt permanent anodice, se vor lua măsuri pentru aplicarea protecției electrice (protecție anodică), urmând ca aceste zone să fie controlate anual.

(4)    Periodic se va efectua controlul coroziunii interne prin determinarea grosimii conductelor cu aparate cu ultrasunete fiind aplicabile prevederile alin. (2).

(5)    Pentru prevenirea coroziunilor, construcțiile metalice aferente rețelelor termice se vor vopsi anticoroziv cu ocazia fiecărei intervenții efectuate Ia cele subterane și de câte ori este necesar la cele supraterane.

(6)    Pentru prevenirea coroziunilor interioare a conductelor este obligatorie menținerea unui nivel al conținutului de oxigen din apă sub 0,05 mg/1 atat în rețelele de transport, cât și în rețelele de distribuție.


Art. 193.

(1)    Toate vanele și robinetele montate pe conducțgjc^rețeletur-de~trahsport a energiei termice vor fi prevăzute cu numere de ordine înscrise pe schema operativă a rețelei, și vor avea trasate săgeți care să indice sensul de curgere al agentului termic.

(2)    Toate armăturile de închidere trebuie astfel întreținute, încât să eforturi, închiderea etanșă a rețelei și fără scurgeri de

(3)    Lucrările de întreținere se vor realiza period^îîaăîtfrlîk un lucrărilor de întreținere se va trece în evidențele o


ure o manevrare ușoara, tupe^

executarea



Art. 194.

în timpul funcționării rețelelor de transport se va verifica periodic ț.'iactifâfea și integritatea aparatelor de măsură, realizându-se în acest sens toate lucrările de îhîrc^erț^V revizie stabilite instrucțiunile/procedurile tehnice interne.

Art. 195.

La instalațiile auxiliare se vor realiza lucrări de întreținere și verificări, astfel:

a)    la instalațiile de golire se va urmări ca racordul la instalația de canalizare să nu fie înfundat sau deteriorat, luându-se măsuri de remediere astfel încât radierul canalelor și căminelor să nu stea sub apă, iar clapetele de reținere să funcționeze corect astfel încât să nu se producă refulări din canalizare în cămine sau canale;

b)    la instalațiile electrice și de automatizare se va asigura păstrarea în perfectă stare a tablourilor electrice, a panourilor de comandă, a racordului electric, cu verificarea periodica a acționarilor, protecțiilor, aparatelor de măsură și a teletransmisiilor;

c)    la instalațiile de ventilație se va urmări buna funcționare a acestora împreună cu tuburile și canalele de aer, precum și a gurilor de evacuare și refulare, astfel încât să se poată asigura o temperatură, la intrarea personalului în cămine, sub 40°C.

Art. 196.

(1)    In timpul exploatării se va verifica periodic starea izolațiilor termice, astfel încât acestea să-și păstreze proprietățile mecanice și termice inițiale și să se ia măsuri operative pentru repararea porțiunilor deteriorate.

(2)    Cu ocazia reparațiilor la conductele rețelei se va reface izolația termică în zona afectată de reparație fiind interzisă utilizarea vechii izolații.

(3)    La înlocuirea izolației deteriorate, izolarea conductelor noi și a armăturilor se vor respecta normativele, standardele în vigoare și fișele tehnice ale producătorului de material izolant, cu: următoarele grosimi minime ale stratului izolant, în funcție de diametrul nominal sau cel exterior, daca nu este definit diametrul nominal (DN), raportata la un coeficient de conductibilitate a izolației de 0,035 Wm'1 K'1:

DN<20 20 <DN < 35 40<DN< 100 DN>100

20 mm 30 mm = DN 100 mm


(4)    în cazul în care se utilizează materiale izolante cu alt coeficient de conductivitate decât cel indicat la alin. (3), grosimea izolației se recalculează corespunzător.

(5)    Verificarea stării izolației conductelor, cu excepția conductelor preizolate la care verificarea stării izolației se face cu ajutorul firelor de control, conform specificațiilor fabricantului, se face:

a)    în condițiile stabilite la art. 189 alin. (1), pentru cele montate în canale vizitabile și nevizitabile;

b)    anual, pentru cele utilizate la transportul apei fierbinți;

c)    semestrial, pentru cele care sunt folosite la transportul aburului

(6)    La verificarea izolației se urmărește:

a)    aderența sau încovoierea izolației față de suprafața aplicată;

b)    temperatura la suprafața izolației și a conductei;


c)    dacă caracteristicile materialului termoizolant corespund cejor-din fișa tehnică.


(7) Rezultatele controlului se înscriu în fișa tehnică ajf§Ă^âțț}u,i notează pe schema tronsonului de rețea.

controlate se


SERVICII

Art. 197.    rl ~ l

(1)    Reparațiile planificate se vor face numai în perioada

(2)    întreruperea alimentării cu energie termică pe difer


instalațiilor utilizatorilor în vederea executării reparațiilor accide^fe eșț£ pfcrmis    pentru perioade

de maximum 8 ore și dacă temperatura exterioară este mai marttle -5 °C. Împărățiile făcute în regim controlat, având ca obiectiv asigurarea continuitățiiiiult$ de'utilizare.

(3)    Prin excepție de la alin. (2), oprirea alimentării cu energie termică pentttf temperaturi mai mici de -5 °C este permisă numai în situații de avarie.

(4)    In vederea depistării punctelor slabe, anual, Ia terminarea perioadei de încălzire se face o probă cu presiune crescută cu 25% față de presiunea de lucru.

(5)    Se interzice golirea tronsoanelor de rețea, dacă nu se fac reparații care necesită golirea acestora. După terminarea reparațiilor la un tronson de conductă, acesta va fi umplut cu apă pentru conservare și reducerea coroziunilor.

(6)    în cazul în care armăturile de închidere nu asigură etanșeitatea, tronsonul de rețea care se repară va fi separat de rețeaua care este în funcțiune sau la care nu se fac reparații prin utilizarea de flanșe oarbe, fiind interzisă executarea de lucrări cu instalația sub presiune.

(7)    Vanele și robinetele care separă sectorul supus reparației de restul rețelei se leagă cu lanț si lacăt, împotriva deschiderii accidentale, cheile se predau responsabilului de manevră care este singurul care va deschide lacătele Ia terminarea reparației, utilizându-se și plăcuțe avertizoare montate la organele de închidere. Pe vanele și robinetele care separă sectorul supus reparației de restul rețelei, se leagă cu lanț si lacăt, împotriva deschiderii accidentale, cheile se predau responsabilului de manevră care este singurul care va deschide lacătele la terminarea reparației utilizându-se și plăcuțe avertizoare montate la organele de închidere.

(8)    După terminarea reparației capitale, conducta reparată se spală până la limpezirea completă a apei de spălare și se încearcă la o presiune cu 25% mai mare decât cea de regim normal de lucru, dar nu mai puțin de 16 bari pentru rețelele de transport a energiei termice și 8 bari pentru rețelele de distribuție a energiei termice.

Art. 198.

(1)    Controlul și supravegherea regimului chimic se fac prin analize periodice în cadrul laboratoarelor dotate corespunzător cu aparatură și personal de specialitate, conform normelor în vigoare.

(2)    Rezultatele controlului și supravegherii regimului chimic se trec în evidențele operative, iar în cazul nerespectării indicilor de calitate se vor lua măsurile necesare pentru depistarea cauzelor și remedierea eventualelor defecțiuni.

Art. 19».

Apa de adaos introdusă în rețelele de transport trebuie să aibă următoarele caracteristici:

a) pentru agentul termic care trece prin rețeaua de transport, cazanele de apa fierbinte și schimbătoarele de

pHla20 °C

min. 7,0

PHla20°C

max. 9,5

duritate totală

mval/l

max. 0,05 (funcție de instrucțiunile din cărțile tehnice ale echipamentelor)

oxigen

mg/l

max. 0,05 (funcție de instrucțiunile din cărțile tehnice ale echipamentelor)

CO2 total

mg/l

max. 20

î) pentru agenlu

termic care trece numai prin schimbătoarele de căldură și corpurile de încălzire ale

utilizatorilor (re ea de distribui ie)

oxigen

mg/l

max. 0,1

suspensii

mg/l

max. 5    I ț

ț

duritate totală

mval/l

max. 0,64    0

V

U

în scopul realizării unei exploatări economii e,Vransportatorii/distribuitorii vor tine o evidenta corecta a caracteristicilor principale ale agentului termic transportat. Evidența se tine atât sub foima tabelara, cat și ca reprezentări grafice, astfel:

a) curba de variație zilnica pentru:

- debitul de apa fierbinte vehiculat;


-    debitul de apa de adaos în rețelele de transport;    ‘

-    consumul de căldură pe tipuri de agenți de transport și pardmetrîîf

-    debitul de condens returnat.

b)    valorile medii zilnice pentru:

-    debitul de apa fierbinte vehiculat;

-    debitul de apa de adaos în rețele;

-    consumul de căldură pe tipuri de agenți de transport și parametrii;

-    debitul de condens returnat;



-    temperatura apei în conductele de tur și retur din rețeaua de apa fierbinte.

c)    variația valorilor medii lunare ale consumului de căldură, pe tipuri de agenți de transport cu parametrii lor, și variația durității agentului termic.

d)    curba clasata anuala pentru:

-    consumul de căldură pe tipuri de agenți de transport cu parametrii lor;

-    debitul de condens returnat;

-    temperatura orara a aerului exterior;

-    temperatura apei fierbinți pe conducta de tur și retur, atât pentru perioada de încălzire, cat și pentru perioada de vară.


SECȚIUNEA a 3-a
Drepturile și obligațiile transportatorului de energie termică

Art. 200.

Operatorul serviciului are, în legătură cu activitatea de transport, pe lângă celelalte obligații precizate în prezentul regulament și următoarele obligații principale:

a)    să exploateze și să administreze rețelele de transport a energiei termice, în condiții de siguranța, eficientă și de protecție a mediului, și să contribuie, în conformitate cu planurile multianuale, la reabilitarea și dezvoltarea acestora;

b)    să asigure, în condiții egale și nediscriminatorii, accesul producătorilor Ia rețeaua de transport energie termică, în limitele capacității de transport și cu respectarea regimurilor de funcționare a acestora;

c)    să asigure, prin planificarea, coordonarea, supravegherea, controlul și analiza funcționării, echilibrul funcțional al rețelelor de transport energie termică;

d)    să asigure regimurile optime de transport și livrare a energiei termice, notificate de producători și/sau de utilizatori;

e)    să elaboreze convențiile tehnice de exploatare, cuprinzând principalele condiții tehnice care trebuie îndeplinite de producători și utilizatori, în vederea executării în bune condiții a contractelor de vânzare-cumpărare a energiei termice;

f)    să întocmească și să urmărească realizarea bilanțurilor energiei termice la intrarea și la ieșirea din sistem;

g)    să elaboreze și să supună spre aprobare autorităților administrației publice locale sau asociațiilor

de dezvoltare comunitară, cu informarea autorităților de reglementare competente, planurile de perspectivă privind dezvoltarea și/sau modernizarea, în condiții de eficiență energetică și economică, a rețelelor de transport energie termică, în concordanță cu stadiul actual și evoluția viitoare a consumului de energie termică; planurile vor conține modalități de finanțare și realizare a investițiilor cu luarea în considerare a planurilor de organizare si-ameHapr? ? țprițnrinlin, în condițiile respectării întocmai a cerințelor legale privindpj    fiului;

să organizeze supravegherea strictă a modului^dg^funcționă^c a rețelelor de transport energie termică și să prevină sustragerile de energie termică, deteriorarea rețelelor, racordarea și/sau branșarea clandestină la acestea;

să pună la dispoziția Asociației    Interț

și A.N.R.E. informații privind jKflVitatea


h)


nitară Termoenergj ie și frunte


- Ilfov termice, la


47


ilfov


fi



cererea acestora;

j)    să păstreze confidențialitatea informațiilor comerciale obținute

k)    sa racordeze/branseze nediscriminatoriu;

l)    sa efectueze revizia;

m)    sa acționeze pt depistarea pierderilor;

n)    sa asigure achiziționarea, instalarea sistemelor proprii; să monitorizeze și să evalueze starea tehnică și siguranța în.

gestiunea și administrarea sa, precum și a indicatorilor specificați în reglementările tehnice în vigoare si în regulamentul de serviciu;

să anunțe utilizatorii afectați de limitările sau întreruperile planificate, în modul stabilit prin contracte, și să comunice durata planificată pentru întreruperile necesare executării unor lucrări de întreținere și reparații;

să asigure instruirea profesională și specializarea personalului propriu; să asigure transportul continuu a energiei termice către următoarele instituții publice:

-    spitale;

-    policlinici;

-    stații de salvare;

-    cămine de bătrâni;

-    leagăne de copii;

-    grădinițe;


O)


p)


q)

r)


CONFORM CU ORIGINALUL i Xuncțiemire'Er IhslâTațulor aflate în

-    creșe;

-    cămine pentru persoane cu handicap;

-    centre de resocializare minori;

-    școli;

-    alte obiective, de interes social deosebit, aflate în administrarea autorității administrației publice locale din arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergeticâ București

-    Ilfov și stabilite de acestea sau a Ministerului Sănătății.

s)    să instituie zonele de protecție și siguranță a obiectivelor SACET, pe baza reglementărilor legale

în vigoare.

t)    să păstreze confidențialitatea informațiilor confidențiale obținute în cursul desfășurării activității.


Art. 201.

(1)    La solicitarea scrisă a oricărui utilizator al rețelelor termice, existent sau potențial, cu privire la realizarea unui nou racord/bransament termic sau modificarea unui racord/bransament termic existent, transportatorul este obligat să analizeze soluția de racordare propusă și, dacă este tehnic posibilă, să emită aviz tehnic de racordare.

(2)    Răspunderea transportatorului este până la punctul de delimitare dintre instalațiile acestuia si cele ale utilizatorului specificat in contract.

Art. 202.

Anunțarea întreruperilor planificate se va realiza de către transportator, în funcție de mărimea zonei afectate, prin afișare la utilizatori sau prin mass-media locală, indicându-se intervalul de întrerupere.

Art. 203.    ^-—7    \

funcție de tipul de reglaj adoptat, modul de variație a stabilește prin diagrama de reglaj, parte componentă a sta de transport a energiei termice.



în cazul rețelelor termice de transport a energiei termice la utilizatorii- de tip urban, parametrii de calitate ai energiei termice în punctele de delimitare dintre instalațiile transportatorului și cele ale utilizatorilor se stabilesc în condițiile asigurării, Ia utilizator, a confortului termic, conform prezentului regulament. în sau mai multor parametri de calitate se lui local de performanță pentru serviciile

Art. 204.

Transportatorul este ținut răspunzător de


ASISTENȚA


r c iț > X 1


in care producătorul nu se incadreaza in valorile-limita staFrmtc'Țfrin c(^ ,_    _

temperatura si debil ai agentului termic livrat, respectiv pt valorile indidn^ȚchîmicUde calitate.

Art. 205.

(1)    La reclamația scrisă privind un parametru de calitate al energiei termice, transportatorul va verifica parametrul în punctul de delimitare și va informa utilizatorul despre rezultatele analizei efectuate si despre măsurile luate.

(2)    Termenul standard pentru răspuns la reclamațiile referitoare la unul sau mai mulți parametri de calitate ai agentului termic este de 30 zile calendaristice.


hfjacț p'§ptruZț£irarnetrii presiune.


Art. 206.

Indicatorii de performanță se aplică în relațiile dintre transportator și utilizatorii racordați Ia rețele termice în baza avizului tehnic de racordare, care respectă condițiile prevăzute în contract, fără a produce perturbații în alimentarea altor utilizatori din zonă.

Art. 207.

Având în vedere caracteristicile SACET, ale utilizatorilor racordați și particularitățile climaterice ale arealului deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitarâ Termoenergetică București «- Ilfov, autoritatea publică locală aprobă valorile indicatorilor de performanță ai serviciului - niveluri ale serviciilor prestate.

Art. 208.

în vederea urmăririi respectării indicatorilor de performanță, transportatorii trebuie sâ asigure:

a)    evidența reclamații lor și sesizări lor uti 1 izatori lor;

b)    evidenta solicitărilor de racodare Ia rețelele termice si a avizelor tehnice de racordare emise;

c)    evidența rezultatelor activităților privind calitatea energiei termice produse și livrate utilizatorilor;

d)    programarea lucrărilor de întreținere și mentenanță;

e)    continuitatea serviciului de transport prestat utilizatorilor rețelelor termice.

Art. 209.

(1)    Lucrările de întreținere periodice sunt cele prevăzute în instrucțiunile furnizorilor de echipamente, regulamente de exploatare tehnică și în instrucțiunile/procedurile tehnice interne și se execută de regulă fără oprirea agregatelor de bază.

(2)    Lucrările de întreținere curentă neprogramate se execută în scopul prevenirii sau eliminării deteriorărilor, avariilor sau incidentelor și vor fi definite în fișa postului și în instrucțiunile de exploatare.

Art. 210.

în timpul prestării serviciului, personalul trebuie să mențină regimul cel mai sigur și economic în funcționarea instalațiilor, în conformitate cu regulamentele de exploatare, instrucțiunile/procedurile tehnice interne, graficele/diagramele de regim și dispozițiile personalului ierarhic superior pe linie operativă sau tehnico-administrativă.

Art. 211.

(1)    în scopul creșterii siguranței în funcționare a serviciului de alimentare cu energie termică și al continuității alimentării cu energie termică a utilizatorilor, operatorul va întocmi proceduri de analiză operativă și sistematică a tuturor evenimentelor nedorite care au loc în instalațiile aparținând SACET, stabilindu-se măsuri privind creșterea fiabilității echipamentelor și schemelor tehnologice, îmbunătățirea activității de exploatare, întreținere și reparații și creșterea nivelului de pregătire și disciplină a personalului.

(2)    Procedurile prevăzute la alin. (1) se vor întocmi pe baza prevederilor prezentului regulament și se vizează, de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenerjgeticâ București -



(3) în cazul în care evenimentele proc


dispozițiilor prezentului regulament

f(f» direcția -tu

«S SERVICII em

,NTeli"ME/'W






Art. 212.

Evenimentele ce se analizează se referă în principal la:

a) defecțiuni curente;

deranjamente din rețelele de transport; incidente și avarii;

abaterile sistematice ale parametrilor energiei termice;

b)

c)

d)

e)


limitările de consum impuse de anumite situații existente la un moment dat în sistem.


Art. 213.

(1)    Defecțiunile curente sunt caracterizate ca o abatere de la starea normală sau ca o deficiență a echipamentelor sau a instalațiilor, care nu duce la oprirea acestora.

(2)    Defecțiunile se constată de către personalul de operare în timpul supravegherii și controlului instalațiilor și se remediază în conformitate cu procedurile aprobate.

(3)    Defecțiunile pentru a căror remediere este necesară intervenția altui personal decât cel operativ sau oprirea utilajului/instalației se înscriu în registrul de defecțiuni.

Art. 214.

Deranjamentele din rețele de transport sunt acele defecțiuni care conduc la întreruperea serviciului pentru utilizatorii alimentați de la o ramură a rețelei de transport aferentă unei stații termice/punct termic sau a unei centrale termice.

Art. 215.

Operatorul serviciului are următoarele drepturi principale:

a)    să desfășoare activități comerciale legate de vânzarea-cumpărarea energiei termice prin exploatarea SACET;

b)    să solicite stabilirea și/sau ajustarea nivelului tarifelor și să încaseze contravaloarea energiei termice vândute;

c)    să avizeze realizarea unui nou racord sau modificarea unui racord existent, dacă în urma realizării unei analize de specialitate rezultă că operațiunea este posibilă din punct de vedere tehnic;

d)    să stabilească condițiile tehnice de racordare a utilizatorilor la instalațiile aflate în administrarea lor, cu respectarea normativelor tehnice în vigoare și a reglementărilor emise sau aprobate de autoritatea națională de reglementare competentă;

e)    să întrerupă sau să limiteze transportul energiei termice, în condițiile în care sunt periclitate siguranța și integritatea rețelelor de transport energie termică;

f)    să utilizeze terenurile și alte bunuri aflate în proprietatea unui terț, cu respectarea prevederilor legale, pentru a asigura funcționarea normală a instalațiilor pe care le administrează și le exploatează;

g)    să aibă culoar de trecere pentru conductele de transporF'ă'lenergiei termice între unitatea de producție și utilizatori și să aibă drept de servitute^n^eendițiilejbgii;

h)    să supravegheze și să prevină sustragerea de energie termică, racordurile sau branșările clandestine și/sau deteriorările rețelelor de transport energie termică;

i)    să folosească cu titlu gratuit, cu acordul autorităților administrației publice locale și cu respectarea condițiilor legale, terenurile aparținând domeniului public și/sau privat al unităților administrativ-teritoriale pentru realizarea unor lucrări de întreținere și reparații pe care le execută la construcțiile și instalațiile de transport;

j)    sa aiba acces, in condițiile legii, la instalațiile de consum ale utilizatorului, conform contractelor de furnizare, ori de cate ori este necesara intervenția la acestea;

k)    sa furnizeze energia termica in regim de limitare, asigurând puterea termica minima tehnologic in cazul nerespectarii caluzelor contractuale, inclusiv in perioada de încălzire; să întrerupă furnizarea energiei termj^țpî^gțd nerespectării clauzelor contractuale, cu un preaviz

O

de 5 zile lucrătoare; m) sa presteze activitati de inform




eparatii si

/ 50


reabilitări la instalațiile utilizatorilor, in condițiile convenite cu aceștia, in scopul creșterii eficientei si utilizării raționale a energiei termice;

n) să solicite daune/despăgubiri în situația în care constată că pe amplasamentul rețelelor de transport sau în zonele de protecție s-au realizat, fără avizul operatorului, instalații/ clădiri/împrejmuiri ș.a.


CAPITOLUL IV Distribuția energici termice
SECȚIUNEA 1 Dispoziții generale
Art. 216.

(1)    Distribuția energiei termice reprezintă activitatea organizată prin care energia termică ajunge din instalațiile de transport în instalațiile de distribuție și la instalațiile utilizatorilor suferind sau nu transformări sau procesări.

(2)    Instalațiile de distribuție a energiei termice se delimitează fizic de instalațiile de transport sau de cele ale utilizatorilor prin puncte de separare precizate în contractele încheiate între părți, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare.

(3)    Distribuitorul este persoana juridică care desfășoară activități specifice pe baza de licențe acordate de autoritatea de reglementare competentă.

(4)    Activitatea de distribuție a energiei termice se desfășoară în condiții de tratament egal pentru toți utilizatorii racordați la rețelele de distribuție a energiei termice, fiind interzise orice discriminări.

Art. 217.

(1)    Dezvoltarea stațiilor termice, punctelor termice și a rețelelor termice trebuie să asigure economisirea energiei și se va face cu respectarea normelor și normativelor tehnice de proiectare, execuție și exploatare în vigoare, a planurilor de urbanism și amenajare a teritoriului, a reglementărilor în vigoare privind protecția mediului, sănătatea și igiena publică și a dreptului de proprietate.

(2)    Decizia de dezvoltare a rețelelor termice se fundamentează pe baza indicatorilor privind recuperarea investiției și a strategiei pentru asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică în arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov.

(3)    Pentru protecția instalațiilor de distribuție se interzice terților, persoane fizice sau juridice, să:

a)    amplaseze construcții sau să efectueze săpături de orice fel în zona de protecție a acestora, fără avizul operatorului;

b)    depoziteze materiale în zona de protecție a instalațiilor;


c)    intervină în orice mod asupra rețelelor termice.

Art 218.

(1)    Distribuitorul răspunde de exploatarea economică și în condiții de protecție a mediului a instalațiilor din administrarea și exploatarea sa, având obligația să ia măsurile necesare pentru întreținerea și menținerea în stare bună a izolației termice a conductelor și instalațiilor, menținerea în stare de funcționare a dispozitivelor de reglaj automat, eliminarea pierderilor prin neetanșeități, precum și de reglarea corectă a parametrilor agenților termici.

(2)    Aceștia trebuie să asigure desfășurarea tuturor activităților necesare asigurării continuității serviciului în condiții de eficiență economică și siguranță.

Art. 219.

(1) In cadrul exploatării rețelelor următoarelor activități de bază:

a) supravegherea funcționării;




distribuitorul are obligația executării

z



b)    întreținere și reparații;    '*<£< '•

c)    monitorizarea parametrilor chimici ai fluidului transportat;    kjf    '

d)    intervenții în caz de incidente;    o

e)    conducerea operativă a funcționării.    '*

(2)    Distribuitorul își va asigura necesarul de personal de specialitate, dotarea cu n și intervenții, materialele și piesele de schimb necesare în funcție de:

a)    tipul, mărimea și modul de exploatare ale rețelelor de distribuție;

b)    dispersia teritorială a rețelelor;

c)    gradul de continuitate în alimentarea utilizatorilor;

d)    modul de organizare a exploatării, dotarea și automatizarea sistemului.

(3)    Activitățile tehnico-administrative ale distribuitorului trebuie să asigure planificarea, gospodărirea, aprovizionarea, conducerea întregii activități de exploatare, precum și relațiile cu utilizatorii.

SECȚIUNEA a 2-a Exploatarea rețelelor de distribuție
Art. 220.

Distribuitorul, prin personalul său, are obligația supravegherii funcționării rețelelor de distribuție pentru:

a)    menținerea în stare de funcționare a întregului echipament al rețelelor;

b)    înlăturarea pierderilor anormale de căldură;

c)    înlăturarea pierderilor anormale de presiune;

d)    controlul pierderilor și al sustragerii de agent termic și înlăturarea pierderilor ale căror valori sunt situate peste valorile normate;

e)    controlul sistemelor de blocare a armăturilor împotriva manevrării și a capacelor de cămin împotriva deschiderii de către persoane neautorizate;

1) controlul compensatoarelor de dilatație, al suporturilor, al armăturilor și al integrității izolației rețelelor;

g)    evacuarea apelor și curățarea căminelor și a canalelor vizitabile;

h)    controlul instalațiilor de iluminat și de forță din canale și cămine;

i)    urmărirea aparatelor de măsură și control aflate în rețea;

j)    înregistrarea presiunilor și a temperaturilor în rețea și la stațiilor termice și punctele termice pentru depistarea pierderilor anormale.

Art. 221.

Vizitarea rețelei de distribuție se face conform unui grafic, iar rezultatele se trec în evidențele operative, pe baza lor întocmindu-se foile de manevră și lucrările de reparații.


Art. 222.

(1)    Pentru rețelele de distribuție a energiei termice amplasate subtc?am în canale termice nevizitabile, controlul conductelor, precum și al izolațiilor termice și construcțiilor se face prin verificări având periodicitatea cuprinsă între 2 și 5 ani, în funcție de condițiile specifice din teren care pot favoriza coroziunile, prin sondajul diferitelor porțiuni cu îndepărtarea izolației termice. Distanța între sondaje va fi aleasă astfel încât să se asigure o probabilitate satisfăcătoare depistării coroziunilor apărute sau a tasării izolației.

Pentru rețelele de distribuție a energiei termice amplasate subteran în cămine și canale termice, controlul conductelor, precum și al izolației termice și construcțiilor se face prin verificări având periodicitatea cuprinsa între 1 și 5 ani, în funcție de condițiile specifice din teren care pot favoriza coroziunile, prin sondajul diferitelor porțiuni cu îndepărtarea izolației termice. Distanța între sondaje va fi aleasă astfel încât să se asigure o probabilitate satisfăcătoare depistării coroziunilor apărute sau a tasării izolației.

(2)    Pentru conductele subterane cu preizolație, verificarea se va face conform specificațiilor tehnice date de furnizorul de echipament.

(3)    Rețelele de distribuție a energiei teK^j    ijmne, nețriz '    , fără instalath^S^eqmalizare a

spargerilor, amplasate în zone în care^Șs    fcggbre Lin yO ^cat și/satb^re^v^n^spun^cu





^rtbjlrțtgi'ccl pin o da

tehnica Si frf.'S JURIDICA


conductele de apă potabilă, precum și Ia intersecții cu c pe an.

(4)    Rezultatele controlului se înscriu în fișa tehnică a notează pe schema tronsonului de rețea.

(5)    Elaborarea planurilor de reparații curente și capitale ale rețelelor de distribuție a energiei termice se face pe baza datelor obținute în urma controalelor.

(6)    Toate căminele și canalele care prezintă pericolul pătrunderii gazelor nocive sau explozibile se vor marca distinct pe schema rețelei.

(7)    Se consideră periculoase, din punctul de vedere al pătrunderii gazelor explozibile, cele care se găsesc la o distanță mai mică de 3 m de traseul conductelor de gaze naturale.

Art. 223.

(1)    Controlul regimului hidraulic al rețelei se face prin verificări sistematice ale presiunii la stațiile termice inclusiv la armăturile de echilibrare hidraulică și buclele de contorizare.

(2)    Cu ocazia vizitărilor rețelelor și a controlului regimului hidraulic se va efectua evacuarea aerului din punctele superioare ale conductelor și ale instalațiilor utilizatorilor.

(3)    Dacă diferența de presiune între două puncte de pe conducte este mai mare decât cea de calcul se va depista cauza și se vor elimina ștrangulările.

(4)    Rețeaua de distribuție va fi echipată hidraulic de operator cu regulatoare care să asigure o diferență de presiune constantă între conducta de tur și de retur, Ia punctul de delimitare în condițiile unui debit de agent termic foarte variabil.

Art. 224.

(1)    Pierderea masică de agent termic, medie anuală orară, în condiții normale de funcționare, nu trebuie să fie mai mare de 0,2% din volumul instalației în funcțiune. în limitele acestei norme, anual, distribuitorul va stabili norma sezonieră de pierderi pentru fiecare rețea pe baza măsurătorilor efectuate, a bilanțurilor și a datelor statistice înregistrate anterior, transmițând această normă sezonieră Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov.

(2)    Dacă pierderea masică de agent termic depășește norma stabilită la alin. (1), distribuitorul va lua măsuri pentru depistarea cauzelor și înlăturarea neetanșeităților.

(3)    Pierderea de apă datorată purjării rețelei, cea necesară pentru spălarea unei conducte sau pentru umplerea instalațiilor utilizatorilor, după reparațiile programate, se stabilește pe baza debitului de apă de adaos consumată și nu este cuprinsă în pierderea masică admisibilă stabilita Ia alin. (1).

(4)    Cantitatea de apă de adaos consumată pentru reumplerea rețelelor și a instalațiilor utilizatorilor, în timpul exploatării, datorită golirii lor, indiferent de cauză, se consideră cuprinsă în pierderea masică admisibilă stabilită la alin. (1).

(5)    Pierderile efective, medii orare de agent termic, pentru o anumită perioadă se determină prin împărțirea cantității totale de apă de adaos, provenită din toate sursele, în perioada respectivă la numărul de ore de funcționare a rețelei în perioada luată în calcul.

(6)    Anual se va face verificarea pierderilor masice de agent termic și a celor prin transfer de căldură pe bază de bilanț.

(7)    Reducerea temperaturii ca urmare a pierderilor de căldură prin transfer termic nu trebuie să fie mai mare de 0,5 K/km, iar randamentul izolației termice trebuie să fie mai mare de 80%.

(8)    în cazul în care pierderea de căldură pe tronsonul respectiv este mai mare decât cea din proiect, scăderea de temperatură este mai mare de 0,5 K/km sau randamentul izolației este mai mic de 80%, se trece la verificarea stării izolației pe acel tronson.


Art. 225.


(1)    Toate armăturile de închidere trebuie astfel întreținute, încât să asigure o manevrare ușoară, fără eforturi, închiderea etanșă a rețelei și fără scurgeri de fluid ia îmbinări sau presetupe.

(2)    Lucrările de întreținere se vor realizg-jieriodic. conform^unui grafic prestabilit, iar executarea lucrărilor de întreținere se va trece în ev



Art. 226.

în timpul funcționării rețelelor de distribuție se va verifica peri măsură, realizându-se în acest sens toate lucrările de instrucțiunile/procedurile tehnice interne.


Oi*-CC îl A „ AȘiSU «/A


exactitatea integritateErăparatelor de A . , ... întreținere. > și. revizie' Stabilite —

n y


in


CONFORM CU ORIGINALUL


Art. 227.

La instalațiile auxiliare se vor realiza lucrări de întreținere și verificări, altfel:

a)    la instalațiile de golire se va urmări ca racordul Ia instalația de canalizare să nu fie înfundat sau deteriorat, luându-se măsuri de remediere astfel încât radierul canalelor și căminelor să nu stea sub apă, iar clapetele de reținere să funcționeze corect astfel încât să nu se producă refulări din canalizare în cămine sau canale;

b)    la instalațiile electrice și de automatizare se va asigura păstrarea în perfectă stare a tablourilor electrice, a panourilor de comandă, a racordului electric, cu verificarea periodica a acționarilor, protecțiilor, aparatelor de măsură și a teletransmisiilor;

c)    la instalațiile de ventilație se va urmări buna funcționare a acestora împreună cu tuburile și canalele de aer, precum și a gurilor de evacuare și refulare, astfel încât să se poată asigura o temperatură, la intrarea personalului în cămine, sub 40°C.


Art. 228.

(1)    în timpul exploatării se va verifica periodic starea izolațiilor termice, astfel încât acestea să-și păstreze proprietățile mecanice și termice inițiale și să se ia măsuri operative pentru repararea porțiunilor deteriorate.

(2)    Cu ocazia reparațiilor la conductele rețelei se va reface izolația termică în zona afectată de reparație fiind interzisă utilizarea vechii izolații.

(3)    La înlocuirea izolației deteriorate, izolarea conductelor noi și a armăturilor se vor respecta normativele, standardele în vigoare și fișele tehnice ale producătorului de material izolant, asigurându-se următoarele grosimi minime ale stratului izolant, în funcție de diametrul nominal sau ce, exterior, dacă nu este definit diametrul nominal (DN), raportata la un coeficient de conductibilitate a izolației de 0,035 Wm K •' :

DN < 20    20 mm

20<DN<35    30 mm

40<DN<100    =DN

DN>100    100 mm


(4)    în cazul în care se utilizează materiale izolante cu alt coeficient de conductivitate decât cel indicat la alin. (3), grosimea izolației se recalculează corespunzător.

(5)    Verificarea stării izolației conductelor, cu excepția conductelor preizolate la care verificarea stării izolației se face cu ajutorul firelor de control, conform specificațiilor fabricantului, se face în condițiile stabilite la art. 222 alin. (1), pentru cele montate în canale nevizitabile;

(6)    La verificarea izolației se urmărește:

a)    aderența sau încovoierea izolației față de suprafața aplicată;

b)    temperatura la suprafața izolației și a conductei;

c)    dacă caracteristicile materialului termoizolant corespund celor din fișa tehnică.

(7)    Rezultatele controlului se înscriu în fișa tehnică a tronsonului controlat, iar locurile controlate se notează pe schema tronsonului de rețea.

(8)    Anual se va face verificarea pierderilor masice de agent termic și a celor prin transfer de căldură pe

bază de bilanț.    /

Art. 229.

(1)    Reparațiile planificate se vor face nurmți

(2)    întreruperea alimentării cu enerj instalațiilor utilizatorilor în vederea e.




ctoare ale rețș, ntale este pe


ibuție sau ale rtUittai (Sy^tru perioade fiS 54


.CONFORMCU ORlGlMALUi

__    j Reparațiile incidentale sunt

făcute în regim controlat, având ca obiectiv asigurarea continuității serviciuraâ^lelîtiîizarp^ j (3) Prin excepție de la alin. (2), oprirea alimentării cu energie termică pentrMșnțperaturi/mai mici de -5 °C este permisă numai în situații de avarie.    x


ste mat măre de -5


de maximum 8 ore și dacă temperatura

(4)    Se interzice golirea tronsoanelor de rețea dacă nu se fac reparații care necesită golirea acestora. După terminarea reparațiilor la un tronson de conductă acesta va fi umplut cu apă pentru conservare și reducerea coroziunilor.

(5)    In cazul în care armăturile de închidere nu asigură etanșeitatea, tronsonul de rețea care se repară va fi separat de rețeaua care este în funcțiune sau la care nu se fac reparații prin utilizarea de flanșe oarbe, fiind interzisă executarea de lucrări cu instalația sub presiune.

(6)    Vanele și robinetele care separă sectorul supus reparației de restul rețelei se leagă cu lanț si lacăt, împotriva deschiderii accidentale, cheile se predau responsabilului de manevră care este singurul care va deschide lacătele Ia terminarea reparației, utilizându-se și plăcuțe avertizoare montate la organele de închidere.

(7)    După terminarea reparației capitale, conducta reparată se spală până la limpezirea completă a apei de spălare și se încearcă Ia o presiune cu 25% mai mare decât cea de regim normal de lucru, dar nu mai puțin de 8 bari pentru rețelele de distribuție a energiei termice.


Art. 230.

(1)    Regimul chimic al apei din instalațiile de încălzire va fi stabilit astfel încât să nu ducă la avarierea sau reducerea eficienței în exploatare a instalațiilor. Indicii de calitate ai apei folosite în rețelele de distribuție și in instalațiile interioare ale utilizatorilor sunt cei prevăzuțî la art. 199 b) și art.233.

(2)    Se interzice umplerea instalațiilor sau completarea apei din circuitul de distribuție al energiei termice pentru încălzire cu apă potabilă sau apă care nu respectă indicii chimici stabiliți în prezentul regulament.

(3)    Distribuitorul va lua toate măsurile necesare pentru utilizarea numai a apei tratate chimic în rețeaua de distribuție a agentului termic pentru încălzire, la parametrii de calitate impuși și va urmări periodic respectarea acestor parametri.

Art. 231.

Distribuitorul va asigura controlul chimic al agentului termic pentru:

a)    determinarea calităților apei, a reactivilor și a compoziției depunerilor;

b)    punerea în evidență a stării utilajelor de tratare a apei și a utilajelor termomecanice privind coroziunea și depunerea de crustă;

c)    punerea în evidenta a nerespectarii regimului chimic al apei rezultate din instalațiile de tratare, în scopul prevenirii depunerilor și a coroziunii;

d)    determinarea compoziției apei uzate evacuate în laboratoarele autoritate.

Art. 232.

(1)    Controlul și supravegherea regimului chimic se fac prin analize pen&dice în cadrul laboratoarelor dotate corespunzător cu aparatură și personal de specialitate, conform normelor în vigoare.

(2)    Rezultatele controlului și supravegherii regimului chimic se trec în evidențele operative, iar în cazul nerespectârii indicilor de calitate se vor lua măsurile necesare pentru depistarea cauzelor și remedierea eventualelor defecțiuni.

Art. 233.

jupte >tie ît^ălzire ale


toarele caracteristici:

pHla20 °C

min. 7,0    \A\ \f\ ,

pHla20°C

max. 9,5    vAftiv

duritate totală

mval/l

max. 0,05    '\vl

oxigen

mgd

max. 0,05    \\\ \\

CO2 total

nJgd

X

Pentru agentul termic care trece n/

^r^rț^sdwnbătoarele de căldură și

55


Art. 234.

In scopul realizării unei exploatări economice, distribuitorul va ține o evidență corectă a caracteristicilor principale ale agentului termic și a apei calde de consum.

Art. 235.

Distribuția energiei termice trebuie să se realizeze corespunzător condițiilor climatice și temperaturilor interioare necesare în încăperile construcțiilor, ținând seama de reglementările legale referitoare Ia regimul de încălzire.

Art. 236.

(1)    Distribuitorul trebuie să asigure agentul termic pentru încălzire și apă caldă de consum la parametrii necesari satisfacerii cerințelor utilizatorilor.

(2)    Reglarea în instalațiile de distribuție are drept scop asigurarea parametrilor necesari ai agentului termic pentru încălzire și ai apei calde de consum, astfel încât să se asigure gradul de confort și condițiile igienîco-sanitare necesare satisfacerii cerințelor utilizatorilor la locul de consum, conform contractului de furnizare.

Art. 237.

(1)    Alegerea modului de reglare se face în funcție de sistemul de alimentare cu energie termică, agentul termic utilizat, tipul instalațiilor interioare, categoria construcției încălzite și din considerente economice este preferat reglajul cantitativ utilizând pompe cu turație variabilă.

(2)    Reglarea cantității de căldură fum^ată pentru încălzire se poate face prin:


a)    reglaj cantitativ;

b)    reglaj calitativ;

c)    reglaj mixt.


Art. 238.

(1)    Reglarea cantității de energie termică pentru încafteh^seva face pe Baza diagramei de reglaj

(2)    Diagrama de reglaj va stabili temperatura agentului termic pe conducta de tur și retur pentru un debit variabil al agentului termic astfel încât utilizatorului să i se furnizeze cantitatea de căldură necesară asigurării confortului termic solicitat de orice consumator, conform contractului de furnizare, reglajul temperaturii în spațiile de locuit realizându-se cu robinetele termostatice montate pe corpurile de încălzire, împreună cu repartitoarele de costuri.

(3)    In cazul furnizării energiei termice în regim discontinuu, diagrama de reglaj va ține cont și de pierderile suplimentare produse pe perioada în care nu se furnizează energie termică.

(4)    Pe perioada furnizării energiei termice pentru încălzire, distribuitorii au obligația reglării parametrilor agentului termic pentru încălzire, astfel încât abaterea de Ia diagrama de reglaj să fie de maximum -2K, la punctul de delimitare, cu excepția cazurilor în care furnizorul aplică limitări în furnizarea energiei termice si in cazul in care reglajul este cantitativ.

(5)    In cazul furnizării agentului termic cu o temperatură medie zilnică mai mică decât cea stabilită prin diagrama de reglaj (pentru temperatura medie exterioară), utilizatorul are dreptul să solicite o compensație echivalentă cu contravaloarea energiei termice furnizate pentru o zi întreagă, corespunzătoare abaterii temperaturii medii a agentului termic din acea zi. Valorile astfel calculate se regularizează ulterior. Compensația nu se acorda în cazul utilizatorilor Ia care distribuitorul are dreptul să limiteze furnizarea energiei termice ngfgjțâȚteachitarea facturilor și penalităților din sold.


Prevederile articolului 238 alin.    ratentru perioadele în care se efeț^Sh5S ț^țiile descrise

la articolul 242 și în caz de avari

Art. 239.

Manevrele la punerea în funcțiune și la oprirea instalațiilor de reglare a pa    ului termic de

încălzire se vor consemna în evidențele operative.

SECȚIUNEA a 3-a Exploatarea stațiilor termice și a punctelor termice
Art. 240.

(1)    La punerea în funcțiune a stațiilor termice și a punctelor termice, după perioada de revizii, reparații capitale și la începutul sezonului de încălzire, se vor face probe prealabile punerii în funcțiune atât Ia instalațiile noi, cât și la instalațiile la care s-au făcut reparații capitale, pentru întreaga instalație sau pentru părți ale acesteia.

(2)    înaintea efectuării probelor se vor verifica:

a)    concordanța dintre proiectul de execuție și realitatea din teren;

b)    caracteristicile tehnice ale echipamentelor și concordanța acestora cu documentația tehnică din proiecte;

c)    starea operațională a echipamentelor și instalațiilor;

d)    suporturi, poziția conductelor, corespondența cu schemele și planurile instalațiilor;

e)    calitatea sudurilor.

Art. 241.

(1)    După terminarea verificărilor se vor efectua obligatoriu probe la rece și la cald, precum și probe de performanțe pe întreaga instalație sau, dacă este necesar, la părți de instalație și echipamente.

(2)    în cadrul probei Ia rece se vor verifica etanșeitatea și rezistența mecanică ale echipamentelor și ale instalației.

(3)    Proba la rece se va face:

a)    după curățarea instalațiilor prin spălare cu apă potabilă atât în sensul normal de circulație a fluidelor, cât și în sens invers;

b)    obligatoriu pentru întreaga instalație, având racordate echipamentele din stațiile termice și punctele termice (modulele termice), rețeaua de distribuție și aparatele consumatoare de căldură ale utilizatorilor, în scopul verificării rezistențelor mecanice, a etanșeității elementelor instalației proprii și ale utilizatorilor;

c)    înaintea efectuării vopsirilor, izolărilor termice, aplicării protecției anticorozive, închiderii acestora în canale nevizitabile, înglobării lor în elemente de construcții, precum și executării finisajelor de construcții;

d)    în schema normala de funcționare;

e)    prin măsurarea presiunii în instalație după cel puțin 3 ore de la punerea instalației sub presiune timp de cel puțin 3 ore.

(4)    în cadrul probei la cald se va verifica etanșeitatea, modul de comportare a elementelor din instalație la dilatări si contractări, a circulației agentului termic la parametrii nominali.

(5)    în cadrul probei de performanță se va verifica realizarea, de către instalație, a parametrilor de proiect.

(6)    Rezultatele probei la rece și Ia cald, ale probelor de performanță, precum si ale eventualelor defecțiuni se înscriu atât in evidențele operative, cat și în documentația utilajelor si a instalațiilor.


Art. 242.

(1)    în vederea punerii în funcțiune a stațiilor termi^ prevăzute in procedurile/instrucțiunile tehnice aprobate.

r termice se vor executa manevrele


(2)    în timpul punerii în funcțiune a stațiilor termice și a punctelor termice care utilizează ca agent termic

primar apa fierbinte sau apa cal<    aîn vedere, in prifteipal, ca:


57

circuitul primar    ' '"TU

b)    timpul de umplere nu trebuie să depășească valoarea îrfecrisă în procedurai^. juridica

c)    după umplere și atingerea presiunii nominale în instalație, conform schemt    are normal^, se

verifică etanșeitatea circuitului urmărindu-se ca presiunea în instalație să nu sea&Vmai mult decât cea indicată în instrucțiunea tehnică pe durata de timp prestabilită;    CONFORM CU ORIGINALUL ,

d)    să se regleze debitul de agent termic astfel încât să se asigure încălziri a circuitului printr-o creștere uniforma cu 30K/h până la atingerea parametrilor dictați de diagrama de reg aj, urmărindu-se ca pierderile de presiune pe diversele ramuri să corespundă indicațiilor din proiectul de reglaj hidraulic al rețelei de distribuție;

e)    să se verifice coeficientul de amestec la stațiile termice care folosesc ejectoare.

Art. 243.

(1)    Distribuitorul are obligația ca în exploatarea curentă a stațiilor termice și a punctelor termice să efectueze reviziile și reparațiile necesare, să asigure permanent parametrii agentului termic pentru încălzire și pentru apă caldă de consum, corespunzători standardelor de performanță, prin supravegherea și urmărirea funcționării, efectuarea manevrelor de corectare a regimului de funcționare a instalațiilor, menținerea parametrilor chimici ai agentului termic primar și secundar.

(2)    Pentru apa caldă de consum se vor asigura:

a)    condițiile de potabilitate prevăzute în normele în vigoare; apa potabilă utilizată pentru prepararea apei calde este asigurata de rețeaua publică;

b)    pentru asigurarea condițiilor de sănătate și igiena publică temperatura va fi cuprinsa între 55°C și 60°C la punctul de separație;

c)    spălarea și dezinfectarea conductelor după reparații pentru asigurarea condițiilor de potabilitate a apei, dacă este cazul;

d)    menținerea constantă a temperaturii, în limitele prevăzute la lit. b), indiferent de consumul instantaneu de apă caldă de consum, în limitele capacității proiectate/instalate;

e)    valorile debitelor și a presiunii de serviciu necesare, indiferent de poziția utilizatorului în schema de funcționare;

f)    funcționarea într-o schemă adecvată si flexibilă în vederea realizării parametrilor contractuali;

g)    temperatura apei calde de consum nu trebuie să aibă, la punctul de delimitare, o abatere mai mare de -5°C față de temperatura de 55°C.

(3)    In cazul în care temperatura apei calde de consum are o abatere mai mare decât cea prevăzută la alin. (2) lit. g), utilizatorul are dreptul să solicite o compensație echivalentă cu contravaloarea energiei termice furnizate pentru perioada respectivă, determinată pe baza înregistrărilor de la punctul termic, corectate cu reducerea de temperatură până la punctul de delimitare sau dovedite de utilizator. Compensația nu se acorda în cazul utilizatorilor la care distribuitorul are dreptul să limiteze furnizarea energiei termice pentru neachitarea facturilor și penalităților din sold.


(4)    în exploatarea curentă distribuitorul va:

tabilită pentru reglarea hidraulică a


a)    verifica dacă pierderea de sarcină în organele de Iar rețelei;


b)    verifica periodic etanșeitatea organelor de închidere, îmbinări)

mișcare ale


c)    supraveghează și verifică dispozitivele de siguranță și echipamentelor;

d)    controla periodic aparatele de măsură și le va supune controluldArAetrologic;

e)    verifica permanent starea schimbătoarelor de căldură, a filtrelor de impurități, a separatoarelor de nămol, curățându-le în cazul în care căderea de presiune pe acestea a atins valoarea maximă admisibilă;

f)    verifica starea izolației termice a schimbătoarelor de căldură, a conductelor, colectoarelor, distribuitoarelor etc.;

g)    controla permanent indicațiile și înregistrările aparatelor de măsurare a debitului și energiei termice primite și livrate;

h)    ține sub control pierderile masice de agent termic;


i)    verifică și reduce nivelul de zgomot produs de echip^scțrte^stfe! încât să n propriu sau să deranjeze persoanele care locuiesc în zojșșofljHEare^^fjă stația te


j)    asigura circulația apei în conducte prin aerisirea în echipamentelor și coloanelor la utilizatori;

k)    asigura presiunea necesară în instalații prin umplerea până la nivi expansiune deschis, realizarea presiunii in vasul de expansiune închis, butelii și realizarea presiunii diferențiale la pompele de circulație;

l)    urmări funcționarea elementelor de siguranță a instalațiilor, inclusiv semn,

m)    utiliza și întreține mijloacele de automatizare.


■feî mai de sus ale conductelor,


- o JvniDicA 'ti


îijn „vasul de mii zare a presiunii! în

CU originalul i


SECȚIUNEA a 4-a
Drepturile și obligațiile distribuitorului de energie termică

Art. 244.

Operatorul serviciului are, în legătură cu activitatea de distribuție, pe lângă celelalte obligații precizate în prezentul regulament și următoarele obligații principale:

a)    să exploateze și să administreze rețelele de distribuție a energiei termice, în condiții de siguranța, eficientă și de protecție a mediului, și să contribuie, în conformitate cu planurile multianuale, la reabilitarea și dezvoltarea acestora;

b)    sa asigure, in condiții egale si nediscriminatorii, accesul producătorilor la rețeaua de transport energie termica, in limitele capacitatii de transport si cu respectarea regimurilor de funcționare a acestora;

c)    să asigure, prin planificarea, coordonarea, supravegherea, controlul și analiza funcționării, echilibrul funcțional al rețelelor de distribuție energie termică;

d)    să asigure regimurile optime de distribuție și furnizare a energiei termice, notificate de producâtori/transportator și/sau de utilizatori, după caz;

e)    să elaboreze convențiile tehnice de exploatare, cuprinzând principalele condiții tehnice care trebuie îndeplinite de producători și utilizatori, în vederea executării în bune condiții a contractelor de vânzare-cumpărare a energiei termice;

f)    să întocmească și să urmărească realizarea bilanțurilor energiei termice la intrarea și la ieșirea din sistem;

g)    să elaboreze și să supună spre aprobare autorităților administrației publice locale din arealul deservit de Asociația de Dezoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov, cu informarea autorităților de reglementare competente, planurile de perspectivă privind dezvoltarea și/sau modernizarea, în condiții de eficiență energetică și economică, a rețelelor de distribuție energie termică, în concordanță cu stadiul actual și evoluția viitoare a consumului de energie termică; planurile vor conține modalități de finanțare și realizare a investițiilor cu luarea în considerare a planurilor de organizare și amenajare a teritoriului, în condițiile respectării întocmai a cerințelor legale privind protecția mediului;

h)    să organizeze supravegherea strictă a modului de funcționare a rețelelor de distribuție energie

termică și să prevină sustragerile de energie termică, deteriorarea ^rețelelor, racordarea și/sau branșarea clandestină la acestea;    '<-


i)



să pună la dispoziția Asociației de Dezvolțgr^hrtercomhnitară și A.N.R.E., informații privind activitatea de distrîBuțre^M fur acestora;

să păstreze confidențialitatea informațiilor comerciale obținute în''

să racordeze/branseze la rețelele de distribuție aflate în administrarea sa, în condițiile legii, nediscriminatoriu, oricare solicitant din zona de operare, persoană fizică sau juridică, prin intermediul unei instalații prevăzute cu sisteme de măsurare-înregistrare a energiei termice furnizate și cu dispozitive de reglare a debitului;

să efectueze revizia și reglarea periodică a instalațiilor de încălzire și de alimentare cu apă caldă de consum până la punctul de delimitare;

m) să acționeze pentru depistarea pierderilor de 92^1^ prj^Nfansfer termic și pjm-mcrderi masice de


j)

k)


1)


agent termic din rețelele de distribuție a


iei terf$£

oiwecti* seRVic"


și, cu prcci


remedierea


59


VX


n)


o)


P)

q)

r)


s)


defecțiunilor și a avariilor; sâ asigure achiziționarea, instalarea, exploatarea, îprfgtindfea periodică și verificarea metrologică a sistemelor proprii de înregistrare-măsurare a energiei termice fikni/ate utilizatorilor. potrivit reglementărilor în vigoare;


* ’f MA rtt«Mt(.A e.


să monitorizeze și să evalueze starea tehnică și siguranța în funcționare a instalațiilor aflate în gestiunea și administrarea sa, precum și a indicatorilor specificați în reglementările tehnice în vigoare si în regulamentul de serviciu;

sâ anunțe utilizatorii afectați de limitările sau întreruperile planificate, în modul stabilit prin contracte, și să comunice durata planificată pentru întreruperile necesare executării unor lucrări de întreținere și reparații;

să asigure instruirea profesională și specializarea personalului propriu;

să asigure furnizarea continuă a energiei termice către următoarele instituții publice:

-    spitale;

-    policlinici;

-    stații de salvare;

-    cămine de bătrâni;

-    leagăne de copii;

-    grădinițe;

-    creșe;

-    cămine pentru persoane cu handicap;

-    centre de resocializare minori;

-    școli;

-    alte obiective, de interes social deosebit, aflate în administrarea autorității administrației publice locale din arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergeticâ București

-    Ilfov și stabilite de aceasta.

să instituie zonele de protecție și siguranță a obiectivelor SACET, pe baza reglementărilor legale în vigoare.


Art. 245.

(1)    La solicitarea scrisă a oricărui utilizator al rețelelor termice, existent sau potențial, cu privire la realizarea unui nou racord/bransament termic sau modificarea unui racord/bransament termic existent, distribuitorul este obligat să analizeze soluția de racordare propusă și, dacă este tehnic posibilă, să emită aviz tehnic de racordare.

(2)    Răspunderea distribuitorului este până la punctul de delimitare dintre instalațiile acestuia si cele ale utilizatorului, specificat în contract.


Art. 246.

Anunțarea întreruperilor planificate afectate, prin afișare la utilizatori sau


Art. 247.

în cazul rețelelor termice de distribuție



realiza de către distribuitor, în funcție de mărimea zonei -media locală, indicându-se intervalul de întrerupere, f


ergiei JerfiwceriirutrltzatQrii de tip urban, parametrii de calitate ai energiei termice în punctele de delimitare dintre instalațiile distribuitorului și cele ale utilizatorilor se stabilesc în condițiile asigurării, la utilizator, a confortului termic, conform prezentului regulament. în funcție de tipul de reglaj adoptat, modul de variație a unuia sau mai multor parametri de calitate se stabilește prin diagrama de reglaj, parte componentă a standardului local de performanță pentru serviciile de transport și distribuție a energiei termice.

Art. 248. Distribuitorul este ținut răspunzător de respectarea prevederilor contractuale și a art. 83, chiar in cazul in care producătorul nu se încadrează în valori le-limita stabilite prin contract pt parametrii de presiune, temperatura si debit ai agentului termic liyr^rrâșgcetiv pentru valorile indicilor chimici de calitate.

iZ

60

Ma




niREC


Art 249    HCONFORMCUO™GWAIUL,

(1)    La reclamația scrisă privind un parametr^dtrcalitate al^h&giei țpnhice/dîstrîBuîT

parametrul în punctul de delimitare și va informa utilizatorul1 despre''rezultatele analizei efectuate si despre măsurile luate.

(2)    Termenul standard pentru răspuns la reclamațiile referitoare la unul sau mai mulți parametri de calitate ai agentului termic este de 30 zile calendaristice.

Art. 250.

Indicatorii de performanță se aplică în relațiile dintre distribuitor și utilizatorii racordați la rețeaua de distribuție, care respectă condițiile prevăzute în contract, fără a produce perturbații în alimentarea altor utilizatori din zonă.

Art. 251.

Având în vedere caracteristicile SACET, ale utilizatorilor racordați și particularitățile climaterice, autoritatea publică locală sau asociația de dezvoltare comunitara, în conformitate cu dispozițiile legii, aprobă valorile indicatorilor de performanță ai serviciului - niveluri ale serviciilor prestate

Art. 252.

în vederea urmăririi respectării indicatorilor de performanță, distribuitorii trebuie să asigure:

a)    evidența reclamațiilor și sesizărilor utilizatorilor;

b)    evidenta solicitărilor de racordare la rețelele termice a unor noi consumatori, în concordanta cu capacitatile de producere, și a avizelor tehnice de racordare emise;

c)    evidența rezultatelor activităților privind calitatea energiei termice produse și livrate utilizatorilor rețelelor termice;

d)    programarea lucrărilor de întreținere și mentenanță;

e)    continuitatea serviciului de distribuție a energiei termice prestat utilizatorilor finali.

Art. 253.

(1)    Lucrările de întreținere periodice sunt cele prevăzute în instrucțiunile furnizorilor de echipamente, regulamente de exploatare tehnică și în instrucțiunile/procedurile tehnice interne și se execută de regulă fără oprirea agregatelor de bază.

(2)    Lucrările de întreținere curentă neprogramate se execută în scopul prevenirii sau eliminării deteriorărilor, avariilor sau incidentelor și vor fi definite în fișa postului și în instrucțiunile de exploatare.


Art. 254.

funcționarea instalațiilor, în conformitate tehnice interne, graficele/diagramele de operativă sau tehnico-administrativâ.


în timpul prestării serviciului, personalul trebuie să mențină regimul cel mai sigur și economic în regulamentele de exploatare, instrucțiunile/procedurile dispozițiile personalului ierarhic superior pe linie


Art. 255.

(1)    în scopul creșterii siguranței în fLincliâniiM^-sefvTciulirr-de-âLmentare cu energie termică și al continuității alimentării cu energie termică a utilizatorilor, operatorul va întocmi proceduri de analiză operativă și sistematică a tuturor evenimentelor nedorite care au loc în instalațiile aparținând SACET, stabilindu-se măsuri privind creșterea fiabilității echipamentelor și schemelor tehnologice, îmbunătățirea activității de exploatare, întreținere și reparații și creșterea nivelului de pregătire și disciplină a personalului.

(2)    Procedurile prevăzute la alin. (1) se vor întocmi pe baza prevederilor prezentului regulament și se vizează, după caz, de autoritatea publică locală sau Asociația de Dezvoltare Intercom uni tară Termoenergetică București - Ilfov.

(3)    în cazul în care evenimentele produc consecințe^îft^SAQET, acestea vor JksBftltzate conform dispozițiilor prezentului regulament de serviciu.



Arh 256.

Evenimentele ce se analizează, după caz, se referă în p

a)    defecțiuni curente;

b)    deranjamente din centrale termice, stațiile termice, punctele distribuție;

c)    incidente și avarii;

d)    abaterile sistematice ale parametrilor energiei termice;

e)    limitările de consum impuse de anumite situații existente la un moment dat în sistem

Arh 257.

(1)    Defecțiunile curente sunt caracterizate ca o abatere de la starea normală sau ca o deficiență a echipamentelor sau a instalațiilor, care nu duce la oprirea acestora.

(2)    Defecțiunile se constată de către personalul de operare în timpul supravegherii și controlului instalațiilor și se remediază în conformitate cu procedurile aprobate.

(3)    Defecțiunile pentru a căror remediere este necesară intervenția altui personal decât cel operativ sau oprirea utilaj ului/instalației se înscriu în registrul de defecțiuni.

Arh 258.

Deranjamentele din rețele distribuție sunt acele defecțiuni care conduc la întreruperea serviciului pentru utilizatorii alimentați de la o ramură a rețelei de distribuție aferentă unei stații termice sau a unei centrale termice de cartier.

Arh 259.

Operatorul serviciului are următoarele drepturi principale:

a)    să desfășoare activități comerciale legate de exploatarea SACET;

b)    să participe la stabilirea și/sau ajustarea nivelului tarifelor și să încaseze contravaloarea energiei termice vândute;

c)    să avizeze realizarea unui nou racord sau modificarea unui racord existent, dacă în urma realizării unei analize de specialitate rezultă că operațiunea este posibilă din punct de vedere tehnic și economic cu posibilitatea obligării utilizatorului de a fi abonat (consumator) o perioada de minim 5-10 ani, daca distribuitorul/transportatorul dispune de fonduri de investiții;

d)    să stabilească condițiile tehnice de racordare/branșare a utilizatorilor la instalațiile aflate în administrarea lor, cu respectarea normativelor tehnice în vigoare și a reglementărilor emise sau aprobate de autoritatea națională de reglementare competentă;

e)    să întrerupă, total sau parțial, funcționarea rețelei de distribuție pe durata strict necesară executării lucrărilor de întreținere și de reparații programate, cu anunțarea prealabilă a producătorului și a utilizatorilor;

f)    să întrerupă sau să limiteze distribuția energiei termice, în condițiile în care sunt periclitate siguranța și integritatea rețelelor de distribuție energie termicâj.


vânzarea-cumpărarea energiei termice prin


g)




h)

i)

j)


a)


să utilizeze terenurile și alte bunui legale, pentru a asigura funcționai exploatează;

să aibă culoar de trecere pentru conWcWe de distribuție a energîăi termice între unitatea de producție și utilizatori și să aibă drept aWiervitute în condițiile legii;

să supravegheze și să prevină sustragerea de energie termică, racordurile sau branșările clandestine și/sau deteriorările rețelelor de distribuție a energiei termice;

să folosească cu titlu gratuit, cu acordul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov și cu respectarea condițiilor legale, terenurile aparținând domeniului public și/sau privat al unităților administrativ-teritoriale din arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov pentru realizarea unor lucrări de întreținere și reparații pe care le exej^^îw|^tnicțiile și instalațiiletkj-^tcibuție;

sa aiba acces, in condițiile legii, la instalatij^'^consîfț^Ie utilizatorului^^nfq^Antractelor

A, *    *

«fRVICH cmlî    ACT £2


rea prevederilor care le administrează și le



ILFOV


CONFORM cu original;

"DIRECȚIA ASISTENȚA ;X'(

■ m ii


de furnizare, ori de cate ori este necesara intervenția la ace

b) sa furnizeze energia termica in regim de limitare, asigurând putereaȚefpucâ, minima tehnologic in cazul nerespectarii caluzelor contractuale, inclusiv in perioada de inckkufe;    >

k)    să întrerupă furnizarea energiei termice în cazul nerespectarii clauzelor'bentașsStilare, cu un preaviz de 5 zile lucrătoare;

l)    să presteze activități de informare, consultanță, finanțare sau să execute lucrări de reparații și reabilitări la instalațiile utilizatorilor, în condițiile convenite cu aceștia, în scopul creșterii eficienței și utilizării raționale a energiei termice;

m)    să solicite daune/despăgubiri în situația în care constată că pe amplasamentul rețelelor de distribuție sau în zonele de protecție s-au realizat, fără avizul operatorului, instalați i/clădiri/împrejmuiri ș.a.

Art. 260.

Distribuitorii de energie termică stabilesc programul lucrărilor de reparații și mentenanță planificate la rețelele termice și la instalațiile de distribuție, corelat cu programele similare ale producătorilorZtransportatorilor cu care au interfața, în conformitate cu prevederile programului coordonator de execuție al lucrărilor tehnico-edilitare; realizarea lucrărilor se va programa, de regulă, în sezonul cald astfel încât după începerea sezonului de încălzire să se asigure continuitatea serviciului.

CAPITOLUL V
Furnizarea serviciului de alimentare cu energic termică
SECȚIUNEA 1 Dispoziții generale
Art. 261.

Furnizare a energiei termice - activitatea prin care se asigură, pe baze contractuale, comercializarea energiei termice între producători și utilizatori.

Art. 262.

Parametrii de furnizare trebuie asigurați în punctele de delimitare/ separare dintre instalațiile operatorului care furnizează serviciul și instalațiile utilizatorului energiei termice pentru încălzire și apă caldă de consum.

Art. 263.

Furnizarea energiei termice se desfașoal



diții de tratament egal pentru toți utilizatorii serviciului.

Art. 264.

(1)    Energia termică furnizată utilizatorilor prin șistenTuT de al intentare cu energie termică trebuie să respecte, în punctele de delimitareZseparare -îfmistalațiilor, parametrii tehnologici și programele de furnizare stabilite în contractele de furnizare și cerințele standardelor de performanță aprobate de autoritatea de reglementare competentă.

(2)    Punctul de delimitare poate fi reprezentat fizic printr-o armătură de separare montată pe conductele de transport sau de distribuție a energiei termice (delimitarea facându-se la perechea de flanșe din aval de armătura de separare) sau prin locul de trecere a conductelor la limita unei incinte.

(3)    Instalațiile din amonte de punctul de delimitare aparțin sau sunt în administrarea producătorului ori operatorului serviciului, după caz, iar cele din aval aparțin sau sunt în administrarea operatorului serviciului sau utilizatorului, după caz. Noțiunile de amonte și aval corespund sensului de parcurgere a instalațiilor dinspre producător spre utilizator.


Art. 265

Delimitarea instalațiilor la armăturile de separare se fac

a)    producător și operatorul serviciului;

b)    operatorul serviciului care exploatează rețelele de transport și distrib agricol, urban sau comercial;

c)    utilizator și subconsumatorul său.

Art. 266.

Delimitarea Ia limita incintei sau în incintă se face astfel:

a)    la limita de proprietate a producătorului, în cazul alimentării în exclusivitate a unui utilizator, direct dintr-o centrală termică sau centrală de producere a energiei electrice în cogenerare, prin conducte care nu fac parte din rețeaua publică de transport a energiei termice și nu trec pe domeniul public sau privat al unităților administrativ-teritoriale;

b)    la limita de proprietate pe care se află amplasată centrala termică sau centrala de producere a energiei electrice în cogenerare, facându-se și delimitarea dintre producător și transportator;

c)    la limita de proprietate a utilizatorului, în cazul alimentării acestuia prin intermediul unei stații termice amplasate în afara incintei acestuia și din care se alimentează mai mulți utilizatori;

d)    în cazul alimentării utilizatorului prin intermediul unui punct termic, delimitarea se face: la limita de proprietate a utilizatorului dacă punctul termic se află în proprietatea sau exploatarea utilizatorului; la limita punctului termic, pe proprietatea acestuia, dacă acesta se află în proprietatea furnizorului;

e)    la limita stației termice aflate în proprietatea sau în administrarea distribuitorului sau în proprietatea unui utilizator, la 1 m distanță de zidul stației, în afara acesteia;

f)    la robinetul de pe racordul utilizatorului din conducta de distribuție, în cazul când rețelele termice care alimentează mai mulți utilizatori sunt amplasate în subsoluri tehnice sau trec prin incintele utilizatorilor;

g)    în alte puncte situate în subsoluri tehnice sau incinte ale utilizatorilor, diferite de punctele de măsură, ca urmare a unor lucrări de investiții ale autorității administrației publice, stabilite prin proiect și în contractul de furnizare după execuția investiției.

Art. 267.

Operatorii vor încheia convenții de exploatare cu marii consumatori, care să cuprindă obligații reciproce cu privire la executarea manevrelor, exploatarea și întreținerea instalațiilor termice si urmărirea regimurilor de consum. Convenția face parte integrantă din contract, iar prevederile cuprinse în aceasta trebuie respectate de ambele părți.


Obligări
Art. 268.    W

(1)    Operatorii sunt obligați să răspundă\a scris, la toate solicitările efectuate în scris termică.

/at. priifmzolvaretrsoîîhițării sau prin răspuns explicativ de către utilizatorii titulari de contracte de furnizare energie


(2)    Operatorii organizează în acest scop centre de relații cu clienții și pun la dispoziția utilizatorilor o listă cu centrele de relații cu clienții, indicând adresa, numerele de telefon, persoanele de contact și programul de lucru cu utilizatorii.

(3)    Fiecare sesizare sau reclamație se va înregistra, iar reclamantul va fi informat privind numărul de înregistrare. Orice reclamație ulterioară se va referi Ia numărul de înregistrare.

Art. 269.

Indicatorii generali anuali de performanță privind răspunsurile la solicitările, sesizările sau reclamațiile utilizatorilor sunt:

a)    numărul de sesizări scrise, altele decât cele la care se re    mrezentul regula

b)    procentul din totalul de la lit. a) la care s-a răspuns îrțțJPWftermerfwh mic de 30

qibecti*

! setuic»


Art. 270.

Operatorul are ca obligații:

a)    să răspundă la orice solicitare de racordare formulată în scris de orjbevpot^nțîal utilizator. Oferta va ține cont și de acordul de furnizare de energie termică a producătorului și de condițiile de eficiență economică;

b)    să asigure alimentarea cu energie termică a utilizatorilor, în condițiile în care aceștia se află pe raza teritorial-administrativă stabilită de autoritatea publică locală ca zonă unitară de încălzire, să fie racordați la SACET și să se încadreze în prevederile contractului de furnizare;

c)    să asigure măsurarea energiei termice vândute utilizatorilor și să o factureze corespunzător tarifului tipului de agent termic și categoriei de utilizator;

d)    să emită utilizatorilor facturi pentru energia termică consumată, în care să fie specificate locul de consum, cantitatea de energie termică consumată, cantitatea de energie termică facturată, tariful aprobat, baza legală a tarifului, suma totală de plată, data emiterii, termenul scadent, valoarea penalizărilor curente și soldul acestora, soldul facturilor neachitate și celelalte elemente stabilite de legislația în vigoare. In cazul în care se stabilește facturarea energiei termice în tranșe procentuale, conform prevederilor legale în vigoare, în facturile emise de furnizori se va trece și energia termică efectiv consumată în luna curentă și contravaloarea acesteia precum și valoarea energiei termice furnizate și neachitate;

e)    sa analizeze sesizările scrise privind sistemele de măsurare a energiei termice, in termen de maximum 5 zile lucratoare de la data înregistrării acestora;

f)    să instituie un sistem de înregistrare, investigare, soluționare privind reclamațiile făcute la adresa sa de utilizatori în legătură cu calitatea serviciilor;

g)    sa asigure la utilizator, in punctul de delimitare, energia termica la parametrii presiune, temperature si debite prevazuti in prezentul regulament;

h)    sa furnizeze energia termica la gradul de asigurare stabilit prin contract și in condițiile de licențiere;

i)    să despăgubească utilizatorii pentru întreruperi in alimentarea cu energie termica care depasesc limitele gradului de asigurare in furnizare stabilite la lit h.

Art. 271.

Operatorul este obligat să realimenteze cu energie termică utilizatorul căruia i s-a întrerupt furnizarea pentru neplata, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data la care utilizatorul și-a onorat în totalitate obligațiile de plată.

Art. 272.

Operatorul are obligația de a lua toate măsurile pentru realizarea gradului de asigurare în furnizare, prevăzut în contract. Pentru energia termică furnizată unui utilizator la parametrii calitativi în afara limitelor precizate în prezentul regulamțsnt sau în contractul încheiat cu utilizatorii, alții decât cei de tip urban, utilizatorul beneficiază de reduceți Ia factura pentru energia termică în condițiile precizate în prezentul regulament sau în anexele l\\(\lți\abt.

Art. 273.


(1)    Operatorul este obligat să plăteascâ^e^păgubiri utilizatorului în cazul deteriorării unor instalații de utilizare a energiei termice, afectării sau punerii în pericol a sănătății, în situația în care parametrii agentului termic au înregistrat abateri mai mari decât cei admiși în prezentul regulament, în normele tehnice în vigoare, sau ca urmare a nerespectării condițiilor de potabilitate a apei calde de consum, în punctul de delimitare. Această obligație se aplică și în situația în care deteriorarea instalațiilor de utilizare a energiei termice a fost provocată de un regim chimic necorespunzător al agentului termic.

(2)    Plata despăgubirilor se face cu respectarea condițiilor prevăzute în contractul de furnizare pe baza documentației economice întocmite de agenții econș^rgțpî^d^specialitate, a uuofr^StRPrtize sau a documentelor justificative prezentate de utilizator.





Art. 274.

La solicitarea autorității de reglementare corn'

Termoenergetică București - Ilfov, furnizorul va asigura accesul privind calitatea serviciului de furnizare, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data solicitării.

Art. 275.

Operatorul răspunde pentru toate daunele provocate utilizatorilor din culpa sa, în condițiile stabilite prin contract, și, în special, dacă:

a)    nu începe furnizarea energiei termice la termenul contractat sau nu livrează energia termică în condițiile stabilite în contract;

b)    nu anunță utilizatorul din timp cu privire la limitările sau la întreruperile programate pentru lucrările planificate;

c)    după sistarea furnizării energiei termice cerută de utilizator nu reia furnizarea în prima zi lucrătoare după primirea în scris a înștiințării privind încetarea motivului sistării daca din punct de vedere tehnic este posibil;

d)    nu respectă parametrii de calitate contractați pentru energia termică furnizată, sau pentru regimul chimic al agentului termic.


SECȚIUNEA a 3-a Drepturile operatorului
Art. 276.

Operatorul serviciului de alimentare cu energie termică este în drept să întrerupă furnizarea în cazul nerespectării de către utilizator a următoarelor prevederi contractuale:

a)    folosirea agentului termic în alte scopuri decât cele stabilite prin contract;

b)    neachitarea integrala a obligațiilor de plată (facturi de energie termica, penalitati aferente, rate de eșalonare a plăților);

c)    nu aplică reducerea debitului absorbită la valoarea stabilită, Ia cererea furnizorului sau dispecerului în condiții de restricții, cu excepția utilizatorilor de tip urban;

d)    depășirea sistematică a cantitatății de căldură consumate de către utilizatorii de tip urban;

e)    nu asigură calitatea și cantitatea agentului termic restituit din instalațiile de încălzire.

f)    schimbarea fără acordul furnizorului a caracteristicilor termice și a puterii termice a instalațiilor termice racordate la SACET și prin aceasta afectează instalațiile furnizorului sau prejudiciază alți utilizatori ori schimbarea parametrilor regulatoarelor utilizate pentru echilibrarea hidraulică;

g)    în situația în care nu se asigură acces Ia instalațiile și echipamentele producătorului, furnizorului sau distribuitorului de energie termică. Refuzul utilizatorului de a permite reprezentantului furnizorului accesul la grupul de măsurare;

h)    deteriorarea bunurilor patrimoniu public, inclusiv prin intervenții neautorizate asupra echipamentelor de măsurare;

i)    utilizatorul consumă energie termică ocolind sau afectând mijloacele de măsurare;

j)    utilizatorul nu exploatează și nu întreține instalațiile proprii pentru asigurarea utilizării eficiente a energiei termice și nu asigură subsolurile dw-aJe și iluminate;

k)    debitul de abur absorbit de utilizator    mic decât debitul minim tehnologic al sistemului de

transportr sau al capacitatii dc producție.


Art. 277.

întreruperile specificate Ia art. 276 se fac dupâ^un prdaviz de'7 zile lucratoare, cu excepția lit. f) și j) când preavizul este de 30 de minute, și se aplică numai utilizatorului care nu se conformează preavizului.

Art. 278.

Pentru utilizatorii care nu își achită integral obligațiile financiare, furnizorul nu are obț^ațja^realii *

l tării


ilfov

acestora la sistemul energetic de interes local decât în


Art. 279.


(1)    Operatorul poate suspenda execuția contractului de furnizare dacă d&îzatdrul nu și-a achitat integral obligațiile de plată în termenele stabilite prin contract. Recuperarea debitelor se face conform legii.

(2)    înainte de suspendarea execuției contractului de furnizare, operatorul poate aplica restricții de furnizare a apei calde de consum si a agentului termic pentru încălzire la limita puterii termice minime tehnologice pe o perioadă de timp stabilită de acesta.

Art.280.

Operatorul trebuie să aibă acces, în condițiile legii, la instalațiile de consum ale utilizatorului, conform contractelor de furnizare, ori de câte ori furnizorul solicită aceasta.

Art.281.

Operatorul poate să furnizeze energia termică în regim de limitare, asigurând puterea termică minimă tehnologică în cazul nerespectării clauzelor contractuale, inclusiv în perioada de încălzire;

Art. 282.

Operatorul serviciului are dreptul să limiteze sau să întrerupă, pentru un grup cât mai restrâns de utilizatori și pe o durată cât mai scurtă, furnizarea energiei termice în următoarele situații:

a)    când este periclitată viața sau sănătatea oamenilor ori integritatea bunurilor materiale;

b)    pentru prevenirea, limitarea extinderii sau remedierea avariilor în sistemul energetic urban;

c)    pentru executarea unor manevre și lucrări care nu se pot efectua fără întreruperi.


CAPITOLUL VI Utilizatorii energiei termice
SECȚIUNEA 1 Dispoziții generale
Art. 283.

(1) Branșamentele pi înregistrare a energiei termice montate la interfața -dintre rețelele publice de transport și/sau distribuție și instalațiile utilizatorilor, fac parte, împreună cu rețelele publice de transport și distribuție, din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale din arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov iar operatorul serviciului care exploatează SACET este obligat să le întrețină, să Ie verifice metrologic și să le înlocuiască ori de câte ori este nevoie, pe cheltuiala lui.

în cazul grupurilor de măsură montate de utilizator, cu firme autorizate de BRML dar care nu dețin și echipamente de verificare/întreținere, verificarea metrologică periodică este în sarcina utilizatorului.

(2)    Utilizatorii economici, care solicită racordarea la SACET și care utilizează energia termică în scopuri tehnologice, vor suporta costurile de branșare până la instalațiile SACET.

(3)    Rețelele de transport și distribuție care alimentează mai mulți utilizatori aparțin proprietății publice a unităților administrativ-teritoriale din arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov, chiar dacă sunt amplasate în subsoluri tehnice ale unor imobile sau pe terenuri proprietate a unor utilizatori. Deținătorii imobilelor sau ai terenurilor prin care trec aceste rețele sunt obligați să păstreze integritatea acestora și să permită furnizorului executarea lucrărilor de întreținere, reparații și înlocuirea conductelor, având dreptul Ia despăgubiri în cazul provocării unor pagube.

Art. 284.

(1) Dreptul de acces și utilizare a serviciului de



utilizatorilor în condiții de eficiență economică.    \ ^GlNAl

(2)    Fiecare utilizator poate să aibă un branșament ter

(3)    Pentru utilizatorii de tip urban care locuiesc în condominiu de tif sau tronsoane, racordul termic va fi individual pentru fiecare scară sau trbnsorrîti parte.

(4)    Prin excepție de la alin. (3), la blocurile deja construite sau în curs de^construire Ia data intrării în vigoare a prezentului regulament, în cazul în care instalațiile interioare de apă caldă de consum sau instalațiile interioare de încălzire sunt comune sau au părți comune pentru toate scările sau tronsoanele condominiului, branșamentul termic poate fi comun pentru întreg condominiul.

(5)    în situațiile prevăzute la alin. (4), la solicitarea asociațiilor de proprietari/locatari de a avea câte un branșament termic pentru fiecare scară sau tronson a/al condominiului, furnizorul serviciilor de distribuție a energiei termice este obligat să dea curs solicitării numai pe baza unei documentații depuse de utilizator împreună cu solicitarea, documentație care va conține: condițiile tehnice de realizare, modificările necesare și costurile aferente realizării. Documentația se va întocmi de un agent economic autorizat în proiectarea sistemelor și rețelelor interioare de alimentare cu apă caldă de consum și de încălzire. Cheltuielile necesare realizării lucrărilor de branșare/racordare și contorizare vor fi suportate de solicitant.

Art. 285.

(1)    Utilizatorii pot avea unul sau mai multe locuri de consum.

(2)    Prevederile prezentului regulament se aplică în raport cu fiecare loc de consum luat separat.

(3)    Utilizatorii care au atât consum tehnologic, cât și consum pentru încălzire și/sau apă caldă de consum se încadrează în categoria utilizatorilor de tip industrial, de tip agricol sau utilizatori comerciali.

(4)    în cazul în care încălzirea spațiului de lucru este impusă și de condițiile în care trebuie să se desfășoare procesul tehnologic, consumul respectiv de energie termică se consideră că se realizează în scopuri tehnologice.

Art. 286.

(1)    Operatorul serviciului și utilizatorul răspund de exploatarea economică și în condiții de protecție a mediului a instalațiilor termice din administrarea și exploatarea lor, având obligația să ia măsurile necesare pentru întreținerea și păstrarea în bune condiții a izolației termice a conductelor și instalațiilor, menținerea în bună stare de funcționare a dispozitivelor de reglaj automat, eliminarea pierderilor prin neetanșeități, precum și de reglarea corectă a parametrilor agenților termici.

(2)    Utilizatorii sunt obligați să păstreze în bună stare utilajul/instalația aparținând operatorului serviciului, care se află în incinta lor, fiindu-le interzis să facă vreo intervenție asupra acestuia.

Nerespectarea dispozițiilor de la art. 286 (2) îndreptățește furnizorul să sisteze furnizarea energiei termice si să solicite pe calea instanței recuperarea eventualelor prejudicii aduse patrimoniului public sau patrimoniului propriu al furnizorului și să informeze Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov.

(3)    Lucrările de revizii și reparații la instalațiile de alimentare, exploatate de operatorul serviciului, precum și la instalațiile utilizatorului, în cazul în care prin aceasta este influențat regimul de funcționare al sistemului, inclusiv durata acestora, se stabilesc de comun acord de părțile contractante.

SECȚIUNEA a 2-a    ,
Instalații de utilizare    ~~
Art. 287.

Proiectarea, executarea ș^recepționarea instalațiilor de alimentare și utilizareîrenergiei termice, racordate la sistemul energetic de interes local, precum și exploatarea, întreținerea, repararea, extinderea sau modificarea instalațiilor și a destinației energiei termice consumate se vor efectua în conformitate cu prescripțiile, normativele și reglementările în vigoare.

Art. 288

......... ♦JsX

Toți utilizatorii de energie termică au obligația de a oKțffie; înaintebwna începe proi


omecT,*

«« stR'J'C" CJ, * *.    X




(2) Avizul își pierde valabilitatea după 1 an de la emitere, dacă execuția nu a început în acest interval de timp.

Art. 290.

(1)    Soluția de alimentare cu energie termică se stabilește de furnizor pe baza studiilor elaborate la comanda acestuia, iar soluția stabilită se precizează în avizul de racordare.

(2)    Soluția precizată este obligatorie în proiectare, execuție și exploatare. Pentru marii consumatori, această soluție trebuie să asigure posibilitatea limitării consumului de energie termică în situații de indisponibilități în instalații.

Art. 291.

(1)    Proiectarea și executarea racordurilor și branșamentelor termice se fac de către proiectanți și executanți de specialitate autorizați conform prevederilor legale, care au obligația să respecte prescripțiile și normativele tehnice în vigoare.

(2)    Toate cheltuielile de proiectare, avizare, execuție, asistență tehnică, consultanță, recepție și punere în funcțiune până la punctul de delimitare/separație revin în sarcina autorității publice locale sau operatorului serviciului conform legii.

(3)    Cheltuielile pentru eventualele amenajări sau dezvoltări speciale ale instalațiilor de alimentare, cerute de utilizatori, revin în sarcina acestora.

(4)    în cazul gestiunii delegate, în care autoritatea publică locală sau Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov transferă, în totalitate sau numai în parte, sarcinile și responsabilitățile proprii cu privire la gestiunea serviciilor, respectiv ta administrarea și exploatarea SACET, unuia sau mai multor operatori, în cadrul contractului de delegare a gestiunii sau prin acte adiționale la cele existente, se vor stabili condițiile de realizare a racordurilor termice noi și modul de decontare, de către autoritatea publică locală, a contravalorii acestora în condițiile aplicării prevederilor alin. (2) și (3).

Art. 292.

(1) înainte de a trece la executarea lucrărilor unor instalațiLtermice de utilizare, utilizatorul este obligat să


prezinte furnizorului, spre avizare, dosarul instalației, dii

(2)    Dosarul instalației va fi actualizat de către utilizator ș\

a)    memoriul justificativ;

b)    copie după avizul de racordare;

c)    schema termică în detaliu a circuitului cu agentV



e un exemplar se păstrează la distribuitor, înde:


ar și schemele de principiu ale circuitelor


cu agent secundar, indicarea aparatelor de măsura șt control, a automatizărilor si protecțiilor;

d)    tabel cu caracteristicile receptoarelor termice;    v

e)    graficele de consum;

f)    exigențele proceselor tehnologice privind alimentare<tGti-energie~terts^că.

(3)    Punerea in funcțiune a instalațiilor exploatate de utilizatori se face numai după avizarea dosarului instalației, executarea probelor prevăzute de normativele tehnice în vigoare, precum și a celor solicitate suplimentar de distribuitor.

(4)    Branșarea la rețelele de distribuție se va face în prezenta furnizorului sau în prezenta deținătorului instalațiilor și numai după ce s-a încheiat actul de recepție a branșamentului și a instalațiilor de utilizare.

(5)    Alimentarea cu energie termica a utilizatorului va începe numai după încheierea contractului de



furnizare.



^bucurești <


iltov


rx



SECȚIUNEA a Deconectări
Art. 293.

Deconectările individuale ale unor apartamente situate în imobile de ioeuirtip bloc - condominii,

alimentate cu energie termică din sistemul energetic de interes local, indiferent de cauze, se pot realiza în conformitate cu Legea nr. 325/2006 - Legea serviciului public de alimentare cu energie termică - Art.3, lit.g) „un condominiu - un sistem de încălzire” în următoarele condiții cumulative:

a)    să se modifice contractul de furnizare al energiei termice, prin act adițional, la solicitarea reprezentantului legal al asociației de proprietari/locatari, ca urmare a modificării puterii termice instalate în condominiu, cu acordul furnizorului;

b)    să existe acceptul scris al proprietarilor spațiilor cu destinație de locuință sau cu altă destinație cu care cel care dorește debransarea are pereți comuni sau planșee comune, din care să rezulte că sunt de acord cu debransarea și cunosc influențele debranșării asupra condițiilor de confort și de mediu din spațiile pe care le dețin în proprietate;

c)    să existe documentația tehnică prevăzută la art. 295 lit. g);

d)    solicitantul să aibă montat aparat de măsurare a debitului de gaze naturale pe care le consumă, în cazul în care continuă să folosească spațiul pe care îl are în proprietate, după debranșare.

SECȚIUNEA a 4-a Drepturile și obligațiile utilizatorilor
Art. 294.

Utilizatorii de energie termică au următoarele drepturi:

a)    să preia energia termică din instalațiile de transport sau distribuție, după caz, în conformitate cu prevederile contractului de furnizare;

b)    să aibă acces la grupurile de măsurare a energiei termice utilizate pentru facturare, chiar dacă acestea se află în incinta operatorului serviciului, în prezența împuternicitului acestuia;

c)    să racordeze la instalațiile proprii, în condițiile legii, alți utilizatori de energie termică, denumiți subconsumatori; racordarea se poate face numai cu acordul prealabil, scris, al furnizorului;

d)    să solicite furnizorului remedierea defecțiunilor și a deranjamentelor survenite la instalațiile de distribuție;

e)    să solicite rezilierea contractului, cu un preaviz de 30 de zile calendaristice, cu condiția achitării tuturor obligațiilor de plată și cu respectarea art. 283 alin. (3).

f)    să recupereze de la operatorul serviciului daunele dovedite a fi din vina acestuia;

g)    de a fi anunțat despre întreruperea furnizării de energie termică, conform prevederilor prezentului regulament;

h)    să sesizeze Asociația de Dezvoltare Intereomunitară Termoenergetică București - Ilfov și autoritatea de reglementare competentă orice deficiențe Constatate în sfera serviciilor de utilități publice și să facă propuneri vizând înlăturarea acestora, îmbunătățirea activității și creșterea calității serviciilor;

i)    de a avea acces ori de a primi, la cerereț\țjy^>rrrijiții cu privire Ia structura costurilor/tarifelor percepute de furnizor.


Art. 295.

Utilizatorii de energie termică au următoarele^bligații:

a)    să achite integral și la termen facturile emise de furnizor, eventualele Corecții sau regularizări ale acestora urmând să fie efectuate ulterior;

b)    să comunice în scris furnizorului orice modificare a condițiilor care au fost avute în vedere la întocmirea contractului de furnizare, în special în ceea ce privește modificările suprafețelor de încălzire și schimbarea destinației spațiilor din condominiu;

c)    să respecte normele și prescripțiile tehnice în vigoareZ^VAfei^aĂsJiminării efec

otuecTi*

StRVICtl



>c0i\

calității energiei termice furnizate;

d)    să exploateze și să întrețină instalațiile proprii pentru Wg+irtrea utillffiEii bfî&WtestFenerglei termice;

e)    să suporte în totalitate consecințele care îi afectează pe subconsumățQrț, dfețermihât^ de restricționarea sau întreruperea furnizării energiei termice către aceștia, ca urmațȘ^-metps'pectării prevederilor contractuale, inclusiv în cazul neplății energiei termice;

0 să permită furnizorului, la solicitarea acestuia, întreruperea programată a alimentării cu energie termică pentru întreținere, revizii și reparații executate la instalațiile acestuia;

g)    să nu modifice instalațiile de încălzire centrală aferente unui imobil de tip condominiu, decât în baza unei documentații tehnice care reconsideră ansamblul instalațiilor termice, avizată prealabil de proiectantul general al clădirii și aprobată de furnizor, documentație în care se vor specifica:

-    rezultatele evaluării tuturor consecințelor produse de deconectarea de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică;

-    obligația asociației de proprietari de a proceda pe propria cheltuială Ia redimensionarea instalației de încălzire din interiorul condominiului respectiv, raportat la numărul de consumatori branșați la SACET în funcție de situația reală a sarcinilor termice aferente corpurilor de încălzire sau la achiziționarea și montarea pe propria cheltuială a unor echipamente de echilibrare hidraulică pentru instalațiile de încălzire interioară a condominiului;

h)    să suporte costul remedierilor și a pagubelor produse furnizorului și altor utilizatori, inclusiv ca urmare a nelivrării energiei termice atunci când s-au produs defecțiuni datorate culpei sale;

i)    să permită accesul furnizorului la instalațiile de utilizare a energiei termice aflate în folosința sau pe proprietatea sa, pentru verificarea funcționării și integrității acestora ori pentru debranșarea/ deconectarea instalațiilor în caz de neplată sau avarie;

j)    să nu folosească agentul termic pentru încălzire în alte scopuri decât cele prevăzute în contract;

k)    să nu execute lucrări de reparație capitală a instalațiilor de încălzire centrală sau modificarea acestora fără documentație tehnică legal aprobată;

l)    să nu golească instalațiile în vederea executării unor modificări sau reparații fără acceptul furnizorului, decât în caz de avarii, dar cu anunțarea furnizorului în termen de 1 oră de la executarea golirii;

m)    să se îngrijească de umplerea instalațiilor imediat după terminarea reparațiilor;

n)    să nu consume energie termică ocolind sau afectând mijloacele de măsură;

o)    să suporte cheltuielile de verificare, montare și demontare a contorului de energie termică, dacă a solicitat verificarea acestuia în interiorul termenului de valabilitate a verificării metrologice, iar sesizarea s-a dovedit a fi neîntemeiată;

p)    să suporte costurile aferente umplerii instalațiilor cu apă tratată, dacă acestea au fost golite din vina sa exclusivă;

q)    să retumeze întreaga cantitate de agent termic intrată în instalațiile sale de utilizare, operatorul fiind în drept să factureze contravaloarea agentului termic neretumat precum și a cantității de energie termică aferentă acestuia și de a solicita recuperarea prejudiciului cauzat.

r)    să suporte costurile necesare repunerii în funcțiune a contoarelor de energie termică predate de furnizor cu proces-verbal de custodie, în cazul în care acesta se deteriorează ca urmare a unor intervenții neautorizate sau în cazul în care se constată sustragerea (furtul) acestora.

s)    utilizatorul este obligat să aducă la cunoștința fumizorului/operatorului în termen de 15 zile lucrătoare, orice modificarea a datelor contractuale/a datelor sale de identificare a datelor de identificare a punctelor de consum/a adresei la care furnizorul urm^gțpșă trimită facturile/a nr. persoane/suprafață echivalentă termic/reprezentanți legali, etc...;

t)    utilizatorul este obligat să asigure securitate! aplicate;

«integritatea sistemelor de măsură inclusiv a sigiliilor


u)    utilizatorii de tip comercial alimentațXt'tfin branșjimcfiîe aeraflȘe cu ale asociațiilor de proprietari/locatari vor asigura pe propria cheltuială condițiile tehnice necesare^separării și individualizării consumurilor;

v)    utilizatorii sunt obligați să asigure condiții minime de salubritate și iluminat la locația instalațiilor de utilizare a energiei termice aflate în folosința și pe proprj^fcj^g^a. inclusiv a grupurfiprsfeaiăsură.



'no



Art. 296.

(1) Utilizatorii, consumatori de energie termică, au ot>

al furnizorului la echipamentele de măsurare, când acestea se afli instalațiile de consum, pentru controlul acestora, numai în prezența lor.    £5» ’Z

(2)    Agentul termic de încălzire retumat de acei utilizatori care sunt racordațrla rețeaua primară trebuie să aibă aceiași indici chimici de calitate cu apa fierbinte primită din rețeaua de transport.

(3)    în cazul în care agentul termic retumat nu respectă indicii de calitate stabiliți prin contract, iar utilizatorul nu are posibilități de tratare, acesta va plăti operatorului serviciului majorări la factura de energie termica, conform prevederilor contractuale.

CAPITOLUL VII Relația contractuală
Art. 297.

(1)    Furnizarea energiei termice se face numai pe bază de contract încheiat între furnizor și utilizator, între producător și operatorul serviciului, precum și intre utilizator si subconsumator ale cărui prevederi trebuie respectate de fiecare parte.

(2)    Contractele încheiate în condițiile alin. (1) vor avea clauzele minime stabilite de către autoritatea de reglementare competentă în contractele-cadru.

(3)    Consumul de energie termică fără contract este considerat consum fraudulos, constituie contravenție sau infracțiune, după caz, și se pedepsește conform legilor in viagoare..

(4)    încheierea contractului de furnizare a energiei termice cu un nou utilizator sau modificarea contractului încheiat cu un consumator existent care dorește modificarea consumului se face numai după obținerea avizului de racordare sau redimensionarea racordului termic, după caz potrivit reglementărilor în vigoare și după prezentarea dosarului instalației, după caz, conform prevederilor art. 292 din prezentul regulament.

(5)    în cazul condominiilor, cu asociații de proprietari legal constituite, contractul de furnizare a energiei termice, la solicitarea operatorului care are calitatea de furnizor, este însoțit de convenții, încheiate de acesta cu fiecare consumator din condominiu, alimentat din același branșament termic, cu respectarea prevederilor din contractul - cadru de furnizare.

(6)    Contractul de furnizare a energiei termice și convențiile individuale trebuie să prevadă clauze privind accesul persoanelor autorizate pe proprietatea utilizatorului în scopul preluării informațiilor de la grupurile de măsurare/contoare montate și la instalațiile aflate în administarea operatorului.

(7)    Reprezentanții legali ai asociațiilor de proprietari și consumatorii /utilizatorii din condominiu au obligația să întreprindă toate demersurile necesare în vederea perfectării contractelor și convențiilor individuale în termen de maxim 90 de zile de la data solicitării furnizorului pentru preluarea în facturare individuală a asociației de proprietari.

Art. 298.

(1)    Energia termică furnizată utilizatorilor prin sistemele de alimentare cu energie termică trebuie să respecte, în punctele de delimitare/separare a instalațiilor, parametrii tehnologici și programele de furnizare stabilite în contractele de furnizare și cerințele standardelor de performanță.

(2)    Conținutul contractului de furnizare a energiei termice se convine între părțile contractante, cu respectarea prevederilor prezentului regulament, a dispozițiilor Codului comercial român, având la baza contractul-cadru elaborat și aprobat de autoritatea de reglementare competentă, care va cuprinde, în principal, următoarele clauzele minime:


a) părțile contractante și reprezentanții lor lî graficele de consum, dacă este cazul;

b)

c)

d)

e) 0


condițiile tehnice ale furnizării; drepturile și obligațiile părților contractante;' delimitarea instalațiilor dintre furnizor și consui convenția de exploatare și de reglare a instala



g)    scopul în care se consumă energia termică, dacă este

h)    prețul reglementat, conform legislației in vigoare, de

i)    modul de măsurare și plată a energiei termice^-furnizate utilizatorul autoproducător sau independent și a agenților termici

j)    programul de executare a reparațiilor, dacă este cazul;

k)    tranșele de limitări în caz de indisponibilități în instalațiile de alimentare;

l)    posibilitatea livrării energiei termice pentru asigurarea puterii termice minime tehnologic ca măsură anterioară suspendării contractului, în cazul neachitării facturilor pentru energia termică, în perioada de încălzire;

m)    clauze speciale.

(3) Contractele de furnizare a energiei termice se vor întocmi, în funcție de tipul utilizatorilor, conform contractelor-cadru și a prezentului Regulament, întocmite și aprobate de autoritatea de reglementare competentă pentru utilizatorii de tip urban, de tip comercial, de tip agricol și de tip industrial.

rgiei termțce; ergiei termice pnmite de la lipiți,'după caz;


Art. 299,

(1)    Contractul de furnizare a energiei termice se încheie pe o durată convenită între părți, cu anexe pentru fiecare loc de consum și cu prevederi pentru furnizarea de apă fierbinte sau caldă, cu excepția contractului dintre producător și operatorul serviciului, la care nu se fac anexe pe fiecare loc de consum. Dacă părțile convin, pentru locuri de consum diferite, aparținând aceluiași utilizator se pot încheia și contracte distincte în locul anexelor.

(2)    Prin excepție de la prevederile alin. (1), contractele încheiate între furnizorii de energie termică și utilizatorii de tip urban pentru furnizarea energiei termice pentru încălzire și prepararea apei calde de consum au caracter permanent.

(3)    în cazul imobilelor tip condominiu, având branșamente și instalații interioare de utilizare comune, calitatea de titular de contract revine asociației de proprietari legal constituite.

(4)    Pentru spațiile cu altă destinație decât cea de locuință din imobile tip condominiu, se vor încheia contracte de furnizare energie termică direct cu proprietarii/utilizatorii acestor spații, dacă asigură pe propria cheltuială condițiile tehnice necesare individualizării consumurilor, fără acordul asociației de locatari/proprietari și la tarife reglementate (tarif nesubvenționat).

(5)    In cazul imobilelor/vilelor dotate cu un singur grup de măsurare/contoare, în care nu există asociație de locatari/proprietari legal constituită, calitatea de titular de contract o va avea unul din proprietarii din imobil ales și desemnat de ceilalți proprietari, în baza unei declarații scrise.

Art. 300.

(1)    în contract se va evidenția, dacă este cazul, separat consumul de energie termică pentru scopuri tehnologice, cel pentru încălzire și cel pentru prepararea apei calde de consum.

(2)    Cantitățile de căldură se vor defalca pe tipurile de agent termic furnizat, precizându-se parametrii de calitate ai energiei termice și ai agentului termic și, dacă este cazul, pentru fiecare, debitele minime și maxime orare preluate în regim de iarnă și de vară, procentul de apă caldă retumate, indicii de calitate ai apei calde retumate.

(3)    Pentru apa fierbinte se va înscrie în contract și debitul hidraulic maxim orar ce poate fi livrat și regimul de consum (continuu sau cu intermitență).



Art. 301.

(1)    Prevederile din contractul de furnizare a enej adiționale, cu acordul scris al părților.

(2)    Clauzele contractuale variabile în timp fac^i jtu^ anexelor la contract și constituie părți integrante ale acestuia.

(3)    Pe parcursul executării contractului, condițiile1^ ce se pot modifica numai cu acordul părților.


îce pot fioompletate și modificate prin acte


Art. 302.

(1) Puterea termică precizată în contractul dintre puterilor termice contractate de distribuitor




ală cu suma ențij de 73

0 Of


simultaneitate, la care se adaugă consumul tehnologu^-pe-structuri, htețțtru ft&tispoftul șî distribuția agentului termic de la punctul de producere la instalațiile de utilizare.

(2) Consumul tehnologic de energie termică pentru transport și distribuție se determină prin măsurători și prin studii de regim hidraulic și termic elaborate de unități de proiectare de specialitate și autorizate, iar, în cazul în care consumurile tehnologice determinate depășesc valorile normate prevăzute în prezentul regulament, se vor lua măsuri pentru remedierea deficientelor.

Art. 303.

(1)    Relația contractuală fumizor-utilizator se materializează la nivelul branșamentului, în punctul de delimitare a instalațiilor; în cazul clădirilor tip condominiu având branșamente și instalații interioare comune, indiferent de destinație.

(2)    Furnizorul nu are competența de a se implica în defalcarea și repartizarea pe deținătorii spațiilor locative individuale a cheltuielilor aferente condominiului pentru consumul de energie termica și apă caldă de consum, în cazul în care în condominiu sunt montate repartitoare de costuri.

(3)    Deținătorii cu orice titlu ai spațiilor locative, situate în imobile existente tip condominiu, racordate la rețelele publice de distribuție a energiei termice, având branșamente și instalații interioare comune, vor încheia contracte de furnizare astfel:

a)    contract de furnizare pentru spațiile cu destinație de locuință sau altă țin care calitatea de titular de contract o are asociația de proprietari/locatari legal constituită;

b)    contracte de furnizare în nume propriu cu furnizorul, dacă asigura pe propria cheltuiala condițiile tehnice necesare individualizării consumurilor, indiferent de destinația spatului locativ detînut;

c)    contract de furnizare pentru spațiile cu altă destinație decât cea de locuință, în care calitatea de titular de contract o are proprietarul/utilizatorul spațiului.

d)    elementele necesare defalcării consumurilor pentru spațiile cu destinație de locuință și pentru spațiile cu altă destinație, se stabilesc prin inventariere de către personalul furnizorului;

e)    în cazul în care în condominiu nu sunt montate repartitoare de costuri, defalcarea consumului pe cele două destinații se efectuează de furnizor pe baza elemnentelor de la litera c și a reglementărilor legale în vigoare;

f)    în cazul în care în condominiu sunt montate repartitoare de costuri, defalcarea consumului pe cele două destinații se efectuează de prestatorii autorizați de autoritatea de reglementare, care au obligația transmiterii rezultatului defalcării către furnizor la termenele și în formatul stabilite de acesta.

(4)    în contractele de furnizare încheiate pentru imobilele tip condominiu se evidențiază spațiile locative cu destinație de locuință și cele cu altă destinație, precum și, în cazul în care în imobil nu sunt montate repartitoare de costuri, elementele necesare defalcării consumurilor;

(5)    Utilizatorul are obligația să comunice furnizorului orice modificare a elementelor de la alin.(4) în urma comunicării și a inventarierii aferente, datele contractuale se modifică în consecință, prin act adițional;

(6)    Furnizorul emite către asociația de proprietari/locatari care are calitatea de titular de contract, o factură cu consumul aferent spațiilor cu destinație de locuință. Pentru consumurile aferente spatiilor cu alta destinație, din cadrul imobilelor tip condominiu, furnizorul va emite facturi către proprietarul/utilizatorul spațiului la tarif nesubventionat.

(7)    în cazul în care, în imobil, nu sunt montate repartitoare de costuri, defalcarea consumurilor pe cele două destinații se efectuează de furnizor pe baza elementelor de la alin.(4);

(8)    în cazul în care, pentru spațiul cu altB\destinație pentru care s-a perfectat contract de furnizare, nu este

respectată prevederea de senarqro a instalațiilor termice comune de cele ale condominiului/tronsonului/scârii, furmAtVtU este exonerat de orice răspundere cu privire la nerespectarea obligațiilor contractuale.    vM


Art. 304.    Vi \J

(1) Contravaloarea serviciilor de alimentare cu aceștia pe baza de factură; factura reprezintă fiscală în vigoare de furnizor.

*    CU ORIGINALUI

(2) Facturarea și încasarea contravalorii serviciilor fumizâJe-firlac lunâ^saurdâc^-pă^ile_5țabilesc altfel, la intervalele prevăzute în contractul de furnizare. Facturarea și plată cSnșumului'de energie termică -livrată numai pentru încălzire se pot eșalona, cu acordul părților, pe parcufsufînttfegUlui an, regularizările lăcându-se semestrial, urmând ca în factură să se treacă consumul real al cantității de căldură consumată în condițiile legislației în vigoare.

Art. 305.

Contractarea energiei termice poate cuprinde activități de:

a)    analiză tehnică și economică a documentațiilor depuse de către utilizatori în vederea emiterii acordurilor și avizelor conform reglementărilor în vigoare;

b)    emiterea avizelor de branșare a utilizatorilor;

c)    stabilirea de comun acord între furnizor și utilizatori a graficelor de consum, condițiilor tehnice ale furnizării, a punctelor de delimitare, a scopului utilizării energiei termice (tehnologic, încălzire, prepararea apei calde), a modalităților de măsurare și de plată, a prețului de furnizare, a programului de executare a reparațiilor și a tranșelor de limitări în caz de indisponibilități în instalațiile de alimentare;

d)    stabilirea gradului de asigurare în furnizare;

e)    stabilirea de comun acord între furnizor și utilizatori a energiei termice contractate pe tipuri de agent termic precizandu-se debitele orare maxime si minime preluate in regim de iama si de vara, parametrii de calitate ai agentului termic, indicii de calitate pentru condensar si pentru apa calda retumata;

f)    încheierea contractelor de furnizare a energiei termice cu utilizatorii.

Art. 306.

Termenul standard pentru încheierea contractului este de 15 zile calendaristice de la depunerea completă a documentației.

Art. 307.

In relația contractuală furnizorul este obligat să asigure:

a)    stabilirea la contractare, de comun acord cu utilizatorul, altul decât cel de tip urban, a modului și periodicității de citire a echipamentelor de măsurare pentru decontare;

b)    respectarea perioadei și a modului de verificare a valorilor facturate, specificate în contract;

c)    încasarea contravalorii energiei termice furnizate, pe baza facturilor emise cu respectarea prevederilor legale în vigoare:

-    prin cont bancar;

-    direct prin casieriile furnizorului sau delegatului acestuia, dacă sumele care trebuie achitate sunt mai mici decât limita stabilită prin regulamentul operațiunilor de casă conform Hotărârii Guvernului nr. 2185/2004 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare;

-    alte modalități stabilite de lege sau convenite între furnizor și utilizator.



Art. 308.

(1) Măsurarea energiei termice preluate sau furnizate de operator, prin intermediul sistemelor de alimentare cu energie termică, sub formă de apă fierbuî^^^^^a, abur, agent termic de apă caldă pentru consum, este obligatorie și se re$re£âză prffo$țt^ntarea, de regula.,


OlBECTl*

SEBV'CII

)RM


ClJ OR/gh


Ralul


Țistrare și control, cu respect

de delimitare/separare a instalațiilor, a echipamentelor de prevederilor specifice în domeniu, emise de autoritatea de

(2)    Grupurile de măsurare a energiei termice, montate în punctul de d&firnitare/sepafare a instalațiilor din punct de vedere al proprietății, sau al dreptului de administrare sau in ăîtȘ punetfexconvenite între părțile contractante și echipamentele în amonte de grupurile de măsurare a energiei termice fac parte din rețelele termice ale SACET. La grupurile de măsurare montate în incinta condominiilor sau în incinta utilizatorului, delimitarea se face Ia perechea de flanșe din aval de armăturile de separare.

(3)    Prin excepție de la alin. (1), în cazul amplasării echipamentelor de măsurare în alt punct, cu acordul părților, se stabilește prin contract valoarea corecției datorate pierderilor de căldură și de agent termic între punctul de delimitare și punctul de măsurare.

(4)    In toate aceste cazuri, armăturile de separare, inclusiv elementele de îmbinare cu conductele aferente, sunt exploatate de cel care furnizează energia termică, delimitarea facându-se Ia perechea de flanșe din aval de armătura de separare.


furare


îmenta rof-dpmpct^ fită.


Art. 309.

Echipamentele de măsurare pentru decontare, în cazul consumului de apă fierbinte/apă caldă/cnergie termică, trebuie să asigure pe perioada de facturare măsurarea:

a)    energiei termice livrate;

b)    cantității de apă fierbinte/apă caldă livrate la utilizator și agent termic retumat acolo unde este cazul la transportator/distribuitor;

c)    temperaturii și presiunii apei fierbinți/apei calde la intrarea și ieșirea din stația termică.

Art. 310.

La sesizarea scrisă a utilizatorului privind exactitatea funcționării echipamentelor de măsurare, furnizorul serviciului de alimentare cu energie termică are obligația, în cazurile justificate, să repare sau să înlocuiască echipamentul de măsurare reclamat ca fiind defect sau suspect de înregistrări eronate, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării scrise.


Art. 311.

(1)    In cazul în care se constată defecțiuni ale echipamentului de măsurare, din culpa utilizatorului, consumul de energie termică se calculeaza/recalculează în baza consumurilor de energie termică maxime înregistrate de către consumatorii necontorizați alimentați din același ST/PT.

(2)    Presetarea în calculator (integrator de putere temică) a unei valori a temperaturii apei reci care va fi stabilită și modificată periodic conform unei metodologii convenită între părți, prin contract, dacă nu sepoate asigura o măsurătoare corectă a temperaturii apei reci, sau dacă se constată că aceasta diferă cu mai mult de ±2K față de temperatura apei reci utilizate pentru prepararea apei calde de consum în instalații. In acest caz se va preseta aceeași valoare pentru toți consumatorii alimentați de același furnizor, utizându-se aceeași sursă de apă rece.


Art. 312.

Măsurarea, obligațiile și principiile distribuite/fumizate în sistemul de alimei apă caldă de consum trebuie să respecte să conducă la:

a)    măsurarea corecta a energiei termice;



măsurare a energiei termice produse, transportate, cu energie termică sub formă de apă fierbinte, apă caldă, și derile prezentului regulament astfel încât regulile stabilite


b)    crearea premiselor pentru facturarea coredtSaMonsumtJntor de energietermică;

c)    asigurarea posibilității de a verifica permanont calitatea serviciului de furnizare a energiei termice;

d)    asigurarea transparenței în ceea ce privește cantitatea de energie termică livrată;

e)    eliminarea oricărei discriminări între consumatori;

f)    eficienți zarea utilizării energiei termice;




g)    alinierea la practicile Uniunii Europene în ace;.

X



Art. 313.

Regulile de măsurare a energiei termice se aplică pentru:

a)    măsurarea energiei termice livrate în rețelele termice de energie termică;

b)    măsurarea energiei termice livrate, în punctul de separație, rețelele termice de distribuție;

c)    măsurarea energiei termice furnizate utilizatorilor, persoane fizice și/sau juridice.

Art. 314.

Măsurarea energiei termice transmise sub formă de apă fierbinte, apă caldă se face cu contoare/grupuri de măsurare a energiei termice care îndeplinesc următoarele cerințe:

a)    sunt alese și montate în baza unei documentații avizate de către operatorul serviciului, după caz, care conține:

-    proiectul de montaj, întocmit de agenți economici autorizați, în conformitate cu instrucțiunile fabricantului;

-    documentația stabilită de Biroul Roman de Metrologie Legala;

b)    sunt montate de către unități autorizate de Biroul Roman de Metrologie Legala;

Art. 315.

Soluțiile de măsurare a energiei termice trebuie aplicate astfel încât:

a)    să nu introducă erori de metodă;

b)    să înregistreze energia pentru fiecare utilizator sau, acolo unde acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic, pe grupuri cât mai mici de utilizatori;

c)    să nu se înregistreze la utilizatori pierderile de energie termică și agent termic din rețelele termice de transport/distribuție;

d)    să furnizeze date pt calculul energiei termice livrate suplimentar, aferenta pierderilor de agent termic;

e)    să nu se înregistreze la utilizatori energia termică aferentă recirculărilor sau retururilor de agent termic;

0 să asigure utilizarea aparatelor și grupurilor de măsurare a energiei termice în condițiile prevăzute de fabricantul acestora și în conformitate cu normele metrologice și reglementările în vigoare;

g) să nu afecteze buna funcționare a instalațiilor și parametrii de furnizare.

Art. 316.

Indiferent dacă serviciul de producere sau de furnizare cu energie termică este prestat de operatori diferiți sau de același operator, energia termică se măsoară pentru fiecare agent termic la:

a)    interfața dintre instalațiile producătorului și rețeaua termică de transport;

b)    interfața dintre rețeaua termică de transporTri cea de distribuție;

c)    interfața dintre rețeaua termică de disti\byțțjgfci instalațiile utilizatorului.



Art. 317.

(1)    în cazul în care activitatea este prd^tată de operatori diferiți, obligativitatea de montare a contoarelor/grupurilor de măsurare aparține celui care vinde energia termică.

(2)    Prin excepție de la alin. (1), operatorul care cumpără energia termică poate monta contoare/grupuri de măsurare a energiei termice, stabilind în contract modalitatea de decontare a contravalorii energiei termice cumpărate.

(3)    în cazul subconsumatorilor, energia termică se măsoară la interfața dintre instalațiile acestora și cele ale consumatorilor principali la care sunt racordați.

Art. 318.

(1) Este obligatorie montarea grupurilor de măsurare a a instalațiilor din punctul de vedere al proprietății


^/separare uncte,



<c°Nform


CUORh


GiNALuL


'<O,\


convenite între părțile contractante.

(2)    Grupurile de măsură pot fi montate în incinta pentru a putea fi protejate contra intervenției neânTorfzate, proprietate nu se modifică. Dacă ulterior consumatorul dorește face pe cheltuiala acestuia.

ZTT niRECT'A <p t- c

:ăcolo Uftdelacest lucru este posibil sair'iSzurfPpremature. Limita de arca loCylbî de montaj, aceasta se


(3)    Grupurile de măsurare a energiei termice, montate în punctul de delimitare/separare a instalațiilor din punctul de vedere al proprietății, sau al dreptului de administrare, ori în alte puncte convenite între părțile contractante și fac parte din rețelele termice ale SACET.

(4)    Achiziționarea și montarea grupurilor de măsurare a energiei termice în vederea contorizării la nivel de branșament termic într-un SACET revine autorităților administrației publice locale.

(5)    Se interzice orice intervenție neautorizată asupra grupurilor de măsurare a energiei termice.

SECȚIUNEA a 2-a
Măsurarea energiei termice pe rețelele termice de apă fierbinte și apă caldă
Art. 319.

Măsurarea energiei termice livrate sub formă de apă fierbinte/caldă se va face în fiecare punct de delimitare, pe toate ramurile.

Art. 320.

Măsurarea energiei termice livrate utilizatorilor sub formă de apă fierbinte, respectiv apa caldă pentru încălzire, se va face cu contoare de energie termică având traductorul de debit amplasat pe tur și o pereche de sonde de temperatură, amplasate una pe tur și cealaltă pe retur. în instalațiile producătorului sonda de temperatură de pe retur va fi amplasată:

a)    în amonte de punctul de intrare a apei de adaos, dacă pentru prepararea apei de adaos se consumă energie termică. în acest caz se va măsura și energia termică aferenta preparării apei de adaos, conform art. 325;

b)    în aval de punctul de intrare a apei de adaos, dacă pentru prepararea apei de adaos nu se consumă energie termică.

Art. 321.

La producător și în stația termică, măsurarea energiei termice utilizate pentru prepararea agentului termic din circuitul de încălzire se realizează cu contoare de energie termică având traductorul de debit amplasat pe tur și o pereche de sonde de temperatură, amplasate una pe tur și cea de-a doua pe retur, în aval de punctul de injecție a apei de adaos. Se vor măsura, de asemenea:

a)    cantitatea apei de adaos în circuitul de încălzire;

b)    presiunea și temperatura apei calde livifatek

c)    temperatura agentului termic retumat; V 1    *

d)    calitatea apei de adaos și după caz, a ago i termic retumat.



Art. 322.

La producător și în stația termică măsurare^ energiei termice utilizate pentru prepararea apei calde de consum se face cu contoare de energie termică montate în funcție de posibilitățile tehnice și de punctul de injecție a apei din circuitul de recirculare într-una din următoarele soluții:

a) Se montează două contoare de energie termică, astfel:

- un contor de energie termică, având traductorul de debit montat pe conducta de intrare a apei reci în instalație, iar sondele de temperatură amplasate: una pe conducta de apă rece, la intrarea în instalație, iar cea de-a doua pe conducta de apă caldă de consum, la ieșirea din instalația de preparare a acesteia. în cazul instalațiilor de preparare într-o singură treaptă, la care apa recirculată se injectează înainte de treapta I, prima sondă de temperatură se montează în amonte de punctul de injecție a apei recirculate în circuitul de apă rece;

un contor de energie termică, având traductorijjz^'debit rt$$jat pe conducta dș

directiv



Risi^i.ul!

sondele de temperatură amplasate: una pe conducta de apă-^xiretriată. li intrară în irisȘIațtcv-iat cea de-a doua pe conducta de apă caldă de consum, la ieșirea din instalația de preț

b) Se montează două contoare de energie termică, astfel:

-    un contor de energie termică, având traductorul de debit amplasat pe condutîa ddFeșire a apei calde din instalația de preparare a apei calde de consum, iar sondele de temperatură amplasate: una pe conducta de apă caldă de consum, la ieșirea din instalația de preparare, iar cea de-a doua pe conducta de intrare a apei reci. In cazul instalațiilor de preparare într-o singură treaptă, la care apa recirculatâ se injectează înainte de treapta I, prima sondă de temperatură se montează în amonte de punctul de injecție a apei recirculate în circuitul de apă rece;

-    un contor de energie termică, având traductorul de debit amplasat pe conducta de apă recirculatâ, iar sondele de temperatură amplasate: una pe conducta de apă recirculatâ, la intrarea în instalație, iar cea de-a doua pe conducta de intrare a apei reci.

Art. 323.

(1)    Se vor măsura, de asemenea, cantitatea de apă rece la intrarea în instalația de preparare, precum și presiunea și temperatura apei calde de consum livrate.

(2)    Pe fiecare ramură de ieșire se vor prevedea puncte pentru prelevarea apei calde de consum în vederea determinării potabilității acesteia.

Art. 324.

(1)    Pentru apa caldă de consum măsurarea energiei termice la utilizatori se va face folosindu-se contoare de energie termică.

(2)    Contoarele de energie termică vor avea traductorul de debit și una din sondele de temperatură amplasate pe conducta de apă caldă de consum, pe racordul de alimentare al utilizatorului (astfel încât traductorul de debit să măsoare numai debitul efectiv consumat). Determinarea celei de-a doua temperaturi se face:

a)    prin montarea unei sonde de temperatură, plasată pe conducta de apă rece, într-o zonă în care circulația apei este asigurată în permanență;

b)    presetarea în calculator (integrator de putere termică) a unei valori a temperaturii apei reci, care va fi stabilită in funcție de temperatura medie a apei reci din PT, și modificată periodic conform unei metodologii convenite între părți, prin contract, dacă nu se poate asigura o măsurătoare corectă a temperaturii apei reci, sau dacă se constată că aceasta diferă cu mai mult de ±2 K față de temperatura apei reci utilizate pentru prepararea apei calde de consum în instalație măsurată în punctul termic/stația termică. în acest caz se va preseta aceeași valoare pentru toți consumatorii alimentați de un furnizor, utilizându-se aceeași sursă de apă rece.

Art. 325.

injecție a apei de adaos în conducta de conducta de retur, în amonte de punctul di adaos.



Energia termică consumată pentru prepararea apei de adaos, acolo unde este cazul, se va determina prin măsurare directă, cu contoare de energțe termică având traductorul de debit amplasat pe racordul de și o pereche de sonde de temperatură, amplasate: una pe cu apă de adaos, cea de-a doua pe conducta de apă de

Art. 326.    \t v    \

(1)    Pentru controlul pierderilor de agent ten®ic, la intermță dintre instalîțfile producătorilor și rețeaua termică de transport și la interfața dintre rețeaua termică de transport și cea de distribuție se vor măsura debitul și cantitatea de agent termic de pe retur, cu ajutorul unor traductori de debit care să facă corecția cu diferența dintre densitatea agentului termic pe tur și retur.

(2)    în cazul în care nu se poate monta un astfel de traductor de debit, calculatorul contorului de energie termică montat pe circuitul de tur va fi de tipul cu două intrări de debit, iar pe circuitul de retur se va

monta un traductor de debit identic ca tip cu cel mont-acesta.


(1) Toate contoarele de energie termică amplasate p^o-ramtlrSu rețeU)t-f§rmîce vor ivea aceeași clasa de exactitate, în toate punctele de delimitare fiind în concordanță cu prevederile./metrologice, iar pentru rețelele termice de apă fierbinte/apă caldă se vor utiliza contoare de cne^le termică și traductoare de debit cu clasa de exactitate 2.

Art. 328.

Calitatea chimică a apei fierbinți/calde pe tur și retur va fi urmărită la interfața dintre instalațiile producătorului și rețeaua termică de transport, la interfața dintre rețeaua termică de transport/distribuție și utilizatorii industriali și la ieșirea din stațiile termice.

Art 329.

La interfața dintre instalațiile producătorului și rețelele termice de transport se măsoară:

a)    energia termică livrată;

b)    debitul și cantitatea de agent termic livrat și retumat;

c)    presiunea si temperatura agentului termic livrat, precum și temperatura agentului termic retumat (acești parametri pot fi înregistrați grafic sau digital);

d)    debitul de apă de adaos;

e)    energia termică necesară pentru prepararea apei de adaos, acolo unde este cazul.

Art. 330

Producătorul de energie termică va determina, de asemenea:

a)    indicii chimici ai apei fierbinți livrate;

b)    indicii chimici ai agentului termic retumat.

Art. 331.

La interfața dintre rețelele termice de transport si cele de distribuție se măsoară:

a)    energia termică livrată;

b)    debitul și cantitatea de agent termic livrat și retumat;

c)    presiunea și temperatura agentului termic livrat, precum și temperatura agentului termic retumat (acești parametri pot fi înregistrați grafic sau digital).

Art. 332.

La interfața dintre rețelele termice de transport/distribuție și instalațiile utilizatorilor industriali se măsoară:

a)    energia termică livrată;

b)    cantitatea de agent termic livrat si retumat, după caz;

c)    debitul, presiunea si temperatura agentului termic livrat, precum și debitul și temperatura agentului termic retumat.


ț

Art. 333.

Operatorul serviciului va determina, de'aa.fimenea, inSicuchirnicTara^entuIui termic retumat, unde este cazul.

Art. 334.

(1)    Măsurarea energiei termice la interfața^dintre rețelele termice de distribuție si instalațiile utilizatorilor de tip urban în cazul condominiilor având distribuția pe verticală se va face pe întreaga clădire, pe circuitul de încălzire, respectiv pe circuitul de apă caldă de consum.

(2)    Acolo unde condițiile tehnologice permit (există branșamente pentru părți de clădire atât pentru circuitul de încălzire, cât și pentru apă caldă de consum), se poate face măsurarea energiei termice pe scări/părți ale condominiului.


(3)    Pentru fiecare utilizator sau grup de utilizatori prevăzmj^ă^^l) și (2), măsurape    xmice

se va face astfel:

Uf    ‘ 80

INTEGH*1*

a)    dacă utilizatorul este alimentat prin circuite separate de4ricăjXre,«¥|pecțiy ț}e âfiă caldă de consum-,

va utiliza câte un contor de energie termică pentru fiecareSrtrtfuit in fwfe;    pf?/

b)    dacă utilizatorul este alimentat în sistem bitubular, având punct tehme.local pețjtru producerea locala a apei calde de consum șt a agentului termic pentru încălzire, se va utiliza^ uțrJkirigur contor de energie termica, ce va înregistra consumul total.

(4) La utilizatorii care se găsesc in situația alin. (3) lit. b) se va utiliza și un contor de energie termică pe circuitul de apă caldă de consum.

Art. 335.

In cazul în care un utilizator de tip industrial este racordat direct la rețeaua termica de transport, atunci măsurarea energiei termice se face la interfața dintre instalațiile producătorului și rețeaua termica de transport, conform art. 329, și la interfața dintre rețeaua termica de transport și instalațiile utilizatorului, conform art. 332.

CAPITOLUL IX
Stabilirea și facturarea consumurilor de energic termică pentru încălzire și apă caldă de consum
SECȚIUNEA 1 Dispoziții generale
Art. 336.

(1)    Operatorul, titularul de licențe a cărui activitate este supusă reglementării autorității competente, va întocmi proceduri proprii pentru stabilirea și facturarea consumurilor de energie termică pentru încălzire și apă caldă de consum.

(2)    Pe baza prevederilor prezentului regulament, furnizorul va întocmi proceduri proprii, în funcție de condițiile specifice în care își desfășoară activitatea (tipurile de sisteme alimentare cu energie termică și utilizatori racordați, structura organizatorică a operatorului etc.).

(3)    Procedurile vor include și regulile care trebuie respectate la stabilirea consumului de apă rece pentru prepararea apei calde de consum pentru a putea transmite furnizorului serviciului de apă și de canalizare cantitățile de apă caldă ce urmează a le factura, pe fiecare utilizator în parte. Furnizorul va trata aspectele cu privire la stabilirea consumului de apa rece pentru prepararea apei calde de consum în propria procedură, elaborată pe baza prezentului regulament.

Art. 337.

(1)    Prezentele prevederi sunt obligatorii pentru toți furnizorii, a căror activitate este supusa reglementării autorității competente, și se aplică la întocmirea procedurilor proprii de stabilire și facturare a consumurilor de energie termică pentru utilizatorii cu care se află în relații contractuale.

(2)    Procedurile vor fi aprobate de autoritatea de reglementare competentă.

(3)    Inexistența, utilizarea unei proceduri proprii de stabilire și facturare a consumurilor de energie termică neaprobată sau neaplicarea celei aprobate cq^dp^e lp retragerea licenței de operare.


Art. 338.

Pentru organizarea procesului de stabilire și defini:


a)    activitățile principale presupuse de acest proces;

b)    fluxul informațional aferent activităților precizate la Ii

c)    responsabilitățile compartimentelor implicate în realizarea activităților respective.

Art. 339.

Pe baza elementelor definite la art. 338, furnizorul


prezentarea schematică a procesului de stabilire și facturarj

Art. 340.    v « —.

Furnizorii vor identifica tipurile de utilizatori cărora le asigură alimentaresreu^’krgie termică și apă caldă de consum.

Art. 341.

Stabilirea consumurilor de energie termică în vederea facturării la utilizatori se efectuează pe baza aparaturii de măsurare instalate la aceștia. Furnizorul serviciului, periodic, analizează și aprobă achiziționarea unor grupuri de măsurare a energiei termice pentru susținerea activității de mentenanță în acest domeniu.

Art. 342.

(1)    Facturarea consumurilor de energie termică se va face lunar, iar perioada de facturare va fi eșalonată astfel încât factura să se emită până în data de 15 a lunii pentru consumul lunii anterioare. Furnizorul va defini în procedura proprie modul și perioada de stabilire a consumurilor în vederea emiterii facturilor. Perioada de facturare face parte din datele obligatorii care vor fi precizate in procesele-verbale încheiate cu ocazia citirii contoarelor.

(2)    Prin excepție de la alin. (1), în perioada de încălzire datele de emitere ale facturilor vor fi în conformitate cu legislația care reglementează acordarea ajutoarelor pentru încălzire.

Art. 343.

(1)    în cazul în care citirea grupurilor de măsură nu se face de la distanță, furnizorul este obligat să comunice în scris delegaților împuterniciți ai utilizatorilor data și intervalul orar la care se vor efectua citirile aparaturii de măsurare utilizate pentru stabilirea și facturarea consumurilor. Orice abatere de Ia data și ora stabilită va fi comunicată acestora, în timp util.

(2)    în cazul utilizatorilor contorizați, la care citirea contoarelor de energie termică presupune accesul într-o incintă aparținând utilizatorului, furnizorul va conveni cu acesta condițiile de acces.

(3)    în cazul în care citirea grupurilor de măsură se face de la distanță, utilizatorii vor fi anunțați cu privire la data citirii grupurilor de măsură prin anunțarea prealabilă, iar aceștia vor putea ca prin citiri proprii să verifice valorile înscrise în factură.

Art. 344.

(1)    Atât la demontarea pentru reparare sau verificare metrologică periodică, cât și la reinstalarea aparaturii de măsurare precizate mai jos, producătorul sau furnizorul trebuie să anunțe delegații împuterniciți ai utilizatorilor în vederea verificării integrității sigiliilor metrologice și a celor aplicate la instalare, înaintea demontării aparaturii, și, respectiv, să asiste la operațiunea de sigilare la instalare a aparaturii.

(2)    Prevederile alin. (I) se aplică oricărui contor de energie termică ori contor de apă de adaos instalat în stația/centrala termica sau în instalațiile utilizatorilor și utilizat pentru stabilirea consumurilor ce urmează a fi facturate utilizatorilor.

(3)    în procesul-verbal ce se încheie la demontarea/montarea unui contor din categoria celor precizate Ia alin. (I) se consemnează indexul și starea sigiliilor metrologice și a celor aplicate la instalare.

(4)    Furnizorul va anunța delegații împuterniciți ai utilizatorilor în scris sau telefonic, cu cel puțin 24 de


ore înainte de ora la care este programat o persoană de contact cu număr de telefo



rațiunea respectivă. Pentru aceasta utilizatorul va comunica edgfea unei colaborări facile și rapide.



Art. 345.

în cazul unor reclamații privind factura ertijisa^ furnizorul va efectua în lucratoare de la data depunerii reclamației, următoarele:

a)    verificarea corectitudinii și legalității facturii emise;

b)    corectarea erorilor la următoarea facturare;


en de maximum 10 zile


c) informarea utilizatorului asupra rezultatului verific necesare (parametrii care au stat la baza calculului,




etc.).



SECȚIUNEA Citirea indicațiilor aparaturii de măsurare și înregis
Art. 346.

Furnizorul va asigura:

a)    citirea indicațiilor aparaturii de măsurare utilizate pentru stabilirea și facturarea consumurilor, instalate în punctele termice/modulele termice/centralele termice și la utilizatori, cu frecvența precizată la art. 347;

b)    înregistrarea și arhivarea datelor utilizate în procesul de facturare.

Art. 347.

în vederea determinării consumurilor, frecvența efectuării citirilor și înregistrarea indicațiilor aparaturii de măsurare utilizate în stabilirea consumurilor de energie termică și apă caldă de consum, în cazul în care acestea nu sunt înregistrate și memorate prin intermediul unui sistem informatic, sunt următoarele:

a)    la predarea serviciului de tură - pentru contoarele de energie termică montate în stațiile termice;

b)    orar - pentru termometre, manometre, contoare de apă rece și, respectiv, apă de adaos instalate în stațiile/centralele termice, în cazul în care parametrii de furnizare ai agentului termic și ai apei calde de consum nu sunt menținuți în limitele stabilite prin condițiile de furnizare cu instalații de automatizare;

c)    cel puțin o dată pe lună, pentru contoarele de energie termică montate la utilizatori.

Art. 348.

Informațiile cu privire la temperaturile agentului termic primar, ale agenților termici secundari și ale apei reci din stațiile/centralele termice pot fi incluse în fișa de urmărire a contorului de energie termică de pe circuitul primar al stației/centralei termice sau pot constitui obiectul unei fișe separate.

Art. 349.

în procedura proprie, furnizorul va prezenta câte un model de conținut pentru Fiecare dintre documentele utilizate.

Art. 350.

în concordanță cu elementele definite Ia art. 338, furnizorul va prezenta în procedura proprie succesiunea de desfășurare a activităților de citire și înregistrare a datelor pe categorii de utilizatori, precizând durata acestora.


Art. 351.

Citirea aparaturii de măsurare utilizate centralele și stațiile termice de către perso la art. 347.




ilirea și facturarea consutnurilor de energie termică din esemnat de furnizor se realizează cu frecvența precizată


Art. 352.

(1)    în cazul în care citirea contoarelor utilizate pentru stabilirea consumurilor în vederea facturării nu se realizează de la distanță, citirea efectuată în ultima zi a perioadei de facturare stabilite conform art. 342 se realizează în prezența delegaților împuterniciți ai utilizatorilor si se consemnează intr-un proces verbal incheiat intre personalul furnizorului cu sarcini in acest domeniu si delegații imputemiciti ai utilizatorilor. Se face excepție de la prevederile art. 352 (1) în cazul în care furnizorul asigură înscrierea în factură a indexurilor prelevate de la contoare Ia datele stabilite cu utilizatorii.

(2)    Citirea contorului de apă rece, pentru stabilirea consumuhțtdeapă rece pentru prepararea apei calde

de consum, aferent fiecărei stații termice pe perioada    efectuează de^ățSiFpftHLonalul


furnizorului serviciului de alimentare cu apă și de canai





prezența personalului desemnat de acesta.

(3)    Activitatea precizată la alin. (2) se finalizează prin încheierea' și personalul furnizorului a unui proces-verbal.

(4)    Furnizorul va întocmi și prezenta în cadrul procedurii proprii conți nuîdlZdoC'ljmentelor necesare pentru îndeplinirea obligațiilor stabilite la alin. (1), (2) si (3).

Art. 353.

Personalul cu sarcini de citire a aparaturii de măsurare utilizate Ia stabilirea și facturarea consumurilor de energie termică de Ia utilizatorii cu puncte termice proprii racordate la rețeaua termică de transport citește cu frecvența precizată Ia art. 347 indicațiile contorului de energie termică de pe racordul punctului termic la rețeaua termică de transport, asigurându-se totodată de înregistrarea datelor.

SECȚIUNEA a 3-a Stabilirea consumurilor
Art. 354.

Procesarea datelor obținute în urma citirii aparatelor de măsura și efectuarea calculelor în vederea stabilirii consumurilor de energie termică aferente perioadei de facturare finalizate se vor realiza într-un interval de timp pe care furnizorul îl va preciza în procedura proprie.

Art. 355.

Stabilirea consumurilor fiecărui utilizator de tip urban necontorizat, alimentat din rețeaua termică de distribuție aferentă stațiilor/centralelor termice, presupune parcurgerea a două etape:

a)    stabilirea consumurilor pe destinații - încălzire și apă caldă de consum - asigurate din fiecare stație/centrală termică;

b)    defalcarea consumurilor obținute la nivel de stație/centrală termică și stabilirea consumurilor aferente fiecărui utilizator de energie termică branșat la rețelele termice de distribuție.

Art. 356.

(1)    Procedura proprie va include schema logică a programului de calcul - în cazul în care furnizorul decide utilizarea unui astfel de program - și formularul/formularele propuse pentru centralizarea rezultatelor intermediare, dacă este cazul.

(2)    Furnizorul va prezenta în clar succesiunea operațiunilor presupuse de stabilirea consumurilor aferente stațiilor/centralelor termice, personalul care urmează a le desfășura și formularele utilizate.

Art. 357.

(1)    Pe baza consumurilor la nivel de stații/puncte termice determinate conform precizărilor din cadrul secțiunilor anterioare se stabilesc consumurile de energie termică și apa rece pentru apa caldă de consum, aferente fiecărui utilizator necontorizat (asociație de proprietari/locatari, agent economic, instituție publică etc.). Defalcarea consumurilor se realizează conform art. 358.

(2)    în cazul în care nu sunt montate repartitoare de costuri în condominiu, defalcarea consumurilor între 2 sau mai mulți utilizatori alimentați priilintehnediul unui branșament comun, la care contorizarea este realizată la nivelul respectivului branșami^\,^rșiilizează conform prevederilpr grt 358.


Art. 358.

Defalcarea consumurilor pe utilizatorii nVVoîJtorizățF^limentâți dîh rețelele termice de distribuție (utilizatori casnici, agenți comerciali, instituțiHpublice/sociale culturale) se realizează, astfel:

-    pentru încălzire, defalcarea se face proporțional cu suprafața echivalentă termic sau in funcție de consumurile stabilite de prestatorii care realizează defalcarea consumurilor in funcție de repartitoarele de costuri (in cazul condominiilor in care sunt montate repartitoacedfecgsturi);

-    pentru apa caldă de consum livrată:    s-°'

* utilizatorilor casnici, defalcarea se face proporțional ci^uJ ăru le 'țgftoane;

SERVICE =


*agenților comerciali și instituțiilor publice/social-cultural&rdefamara^sojâce după baremtir+-stabihte prin acte normative sau standarde.

'î'S.'S •îUR,Dl1-" <? ~iii

* în cazul în care utilizatorul nu anunță majorarea SET confomr^art-j^pș^lîtș/a b) din prezentul Regulament, operatorul este în drept să recalculeze consumul de energie îehttiUîtaferent SET modificat, pe o perioada de 3 (trei) ani în urmă de la data constatării de către operator a majorării SET.

Art. 359.

In procedura proprie, furnizorul va preciza circuitul documentelor (cu indicarea formularelor implicate) în cadrul compartimentelor și durata de timp alocată pentru analizarea și avizarea consumurilor de către fiecare compartiment/persoana implicată.

SECȚIUNEA a 4-a Emiterea facturilor
Art. 360.

(1)    în procedura proprie de emitere a facturilor furnizorul va prezenta conținutul facturii și va preciza durata de timp alocată acestei activități.

(2)    In funcție de modalitățile adoptate pentru distribuirea facturilor conform art. 362, furnizorul va decide asupra necesității întocmirii unor centralizatoare/borderouri în vederea simplificării și eficientizării acestei activități.

Art. 361.

(1)    La solicitarea utilizatorilor necontorizați - titulari ai contractelor de furnizare energie termică -furnizorul le va prezenta un formular conținând toate datele necesare înțelegerii și verificării modului în care s-au determinat energia termică precizată în factura emisă acestora și volumul de apă rece pentru apa caldă de consum facturat de furnizorul serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, aferente perioadei de facturare anterioare, pentru fiecare stație/centrala termică din care sunt alimentați respectivii utilizatori.

(2)    Datele incluse în acest formular vor fi cel puțin următoarele:

a)    energia termică intrată în stația termică, incjusivj^nde^ul vechi și cel nou ale contoarelor de energie termică;

b)    energia termică produsă în centrala termică, Yr&Wft indexul vechi și nou al contoarelor de energie termică;


c)    consumul propriu de apă al stației/centralei term

d)    pierderile de energie termică în stația/centrala tcrMică;

e)    pierderile de energie termică prin transfer tarmic^m rețelele termice de distribuție aferente stației/centralei termice, defalcate pe destinații (încălzire și apa caldă de consum);

f)    pierderile de energie termică prin pierderile masice de agent termic în rețelele termice de distribuție aferente stației/centralei termice (aferente atât circuitelor de încălzire, cât și celor de apă caldă de consum);

g)    temperatura medie lunară pentru agentul termic de încălzire furnizat din stația/centrala termică;

h)    temperatura medie lunară pentru apa caldă de consum furnizată din stația/centrala termică;

i)    temperatura medie lunară pentru apa rece intrată în stația/centrala termică;

j)    energia termică pentru apa caldă de consum furnizată din stația/centrala termică;

k)    energia termică pentru încălzire furnizată din stația/centrala termică;

l)    energia termica pentru apa caldă de consum furnizată utilizatorilor contorizați, alimentați din stația/centrala termică;

m)    energia termică pentru încălzire furnizată utilizatorilor contorizați, alimentați din stația/centrala termică;

n)    energia termică pentru apa caldă de consum fumizatăa^ȘțgpFMmmerciali, instituțidoijîublice/social-

culturale alimentate din stația/centrala termică (determiri^^fe^btej^baremuri);    'y/,

o)    energia termică pentru încălzire furnizată agențilon^prri^gdah, ^ăâtuțiilor pub6ce*și*sdfcial- Iturale

«5    =5/

'

alimentate din stația/centrala termică;    XwtSș' = E j    4

p)    suprafața echivalentă termic, totală și defalcată~pîîcondominî^-a instalațiilor alimentate

stația/centrala termică;    \ *

q)    numărul total de persoane alimentate din stația/centrala termică și defalcarperonaominii;

r)    volumul de apă de adaos aferent stației/centralei termice;

s)    volumul de apă rece intrat in stația/centrala termică;

t)    volumul total de apă calda de consum furnizat din stația/centrala termică;

u)    dacă s-au efectuat diminuări ale energiei termice furnizate in funcție de parametrii reali de livrare ai energiei termice față de cei din contract.

Art. 362.

Distribuirea facturilor se face în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

Art. 363.

Procedura proprie de facturare va cuprinde capitole distincte privind modul de calcul al cantităților de energie termică facturate pentru utilizatori:

a)    urbani necontorizați, alimentați din centrale sau stații termice;

b)    urbani contorizați și necontorizați, alimentați din aceeași centrală sau stație termică;

c)    urbani contorizați, alimentați din aceeași centrală sau stație termică;

d)    alimentați direct din rețeaua termică de transport;

e)    alte situații specifice existente sau previzibile.

Art 364.

Pentru stațiile termice echipate cu contoare de energie termică pe circuitul/circuitele secundare de


încălzire și/sau pe circuitul/circuitele de apă caldă d< utilizându-se indicațiile acestor contoare. Furnizorii cart care Ie exploatează vor detalia în procedura propri particularizând modelul de calcul.



consum, stabilirea consumurilor se va face nregistreazâ astfel de situații în instalațiile pe i modul de calcul aferent acestor situații,


Art. 365.

în toate cazurile se vor factura:

a)    consumul de energie termică pentru încălzire;

b)    consumul de energie termică înglobată în apa caldă de consum.



Art. 366.

Pentru utilizatorii urbani necontorizați, alimentați din centrale sau stații termice, procedura de calcul va ține cont după caz, de:

a) cantitatea de energie termică intrată în stația termică; cantitatea de energie termică ieșită din centrala termică; pierderile totale de energie termică pe rețeaua de distribuție aferentă acestuia; pierderile de energie termică în stația termică, care se pot exprima ca o cotă din energia termică intrată în stația termică;

pierderile de energie termică prin transfer termic către mediul ambiant pe rețeaua de distribuție aferentă centralei sau stației termice, exprimate ca o cota din energia termică intrata în stația termică;

pierderile de energie termică prin pierderi masice de agent termic, atât pentru circuitele de încălzire, cât și pentru rețelele de apă caldă de consum și recirculare, aferente centralei sau stației termice;

volumul de apă de adaos tratată aferent circuitelor de încălzire corespunzătoare stației termice; media lunară a temperaturilor medii zilnice ale agentului termic secundar din conducta de tur, înregistrate;

media lunară a temperaturilor medii zilnice ale ș^țFiîtuim^ ^secundja fin«qpd®^ de retur, 86


b)

c)

d)


8)

h)

i)





înregistrate;

j)    pierderile de energie termică prin pierderi masicsTpe'circuitele volumului de pierderi masice în rețelele de apă caldă de consum șl recirculare; '//

k)    media lunara a temperaturilor orare ponderate cu debitul de apa reC<*<O£afft'fpaăurate de conducta de distribuție a apei calde de consum, calculate;

l)    media lunară a temperaturilor medii zilnice măsurate pe conducta de apă rece care alimentează stația termică, înregistrate;

m)    volumul de pierderi masice în rețelele de apă caldă de consum și recirculare, de la centrală sau stația termică la utilizatori;

n)    volumul de apă care reflectă consumul propriu al centralei sau stației termice, calculat pe baza haremurilor de consum pentru apă rece corespunzătoare utilităților cu care este dotată stația termică și a numărului de persoane care deservesc stația termică. Baremurile se precizează în procedura proprie pentru fiecare stație termică;

o)    perioadele de facturare care includ momentul de trecere de la un regim la celălalt (iama-vara sau vara-îama), aplicându-se în mod distinct (prin citirea aparaturii de măsurare la data schimbării regimurilor).

Art. 367.

Pentru utilizatorii urbani contorizați și necontorizați, alimentați din aceeași centrală sau stație termică, se va ține seama de:

a)    toate aspectele enunțate la art. 366;

b)    posibilitatea ca suma consumurilor indicate de contoarele de energie termică montate la utilizatori să depășească cantitatea de energie termică intrată în centrală sau stația termică rezultând un consum nul sau negativ pentru utilizatorii care nu au montate contoare de energie termică;

c)    posibilitatea ca în urma calculelor să rezulte consumuri pentru utilizatorii necontorizați cu valori anormale, duble sau mult diferite față de media consumurilor utilizatorilor contorizați;

d)    identificarea cauzelor care pot conduce la determinarea unor consumuri anormale, cum ar fi:

-    utilizatorii necontorizați reprezintă o pondere mica față de totalul utilizatorilor;

-    consumuri mai mici ale utilizatorilor contorizați;

-    existența repartitoarelor de costuri la utilizatorii contorizați;

-    restricționarea alimentării cu energie termica

-    alte cauze care conduc la o comparație neediț


Art. 368.

Pentru utilizatorii urbani contorizați alimentați a)


por utilizatori;

fe sau nereală a consumurilor.

I


ceeași centrară sau stațîeteflTrită se va ține seama de: existența într-un condominiu atât a utilizatorilor casnici, cât și a agenților comerciali, instituțiilor publice/social-culturale etc., alimentați dintr-un branșament termic comun atât pentru circuitul de încălzire, cât și pentru circuitul de apă caldă de consum;

b)    cantitățile de energie termică înregistrate de contoarele montate la branșament;

c)    baremele aferente utilizatorilor, alții decât cei de tip urban, dacă aceștia nu au contoare de energie termică pentru determinarea cantităților consumate;

d)    suprafața echivalentă termic aferentă corpurilor de încălzire din spațiile cu destinație de locuința (utilizatori de tip urban) și suprafața echivalentă termic a corpurilor de încălzire din spațiile cu altă destinație, în cazul în care nu sunt montate repartitoare de costuri pentru energie termică pentru încălzire;

e)    conform repartiției consumurilor transmise de firma de repartitoare de costuri;

f)    suprafața echivalentă termic aferentă corpurilor de încălzire din spațiile cu altă destinație decât cea de locuință (utilizatori, alții decât cei de tip urban), majorată cu 30%, în cazul în care aceștia refuză montarea repartitoarelor de costuri;

g)    numărul total de unitati recalculate, înregistrate de repartitoarele de costuri din intreg condominiul, si numărul total de unitati recalcujg^=țșsej?istrate de repartjteanrf^de costuri ale fiecărui tip de utilizator.



Art. 369.

Pentru utilizatorii necontorizați, alimentați direct din

a)    indicațiile termometrelor indicatoare existente

utilizatorului, la rețeaua de transport, și datele teoretice din reg