Hotărârea nr. 556/2018

HOTARAREnr. 556 din 2018-08-23 PRIVIND APROBAREA BILANTUTUI ENERGETIC AL SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL SACET BUCURESTI SI A NIVELULUI COMPENSARII VALORICE A PIERDERILOR DE ENERGIE TERMICA SI APA DE ADAOS, INREGISTRATE IN ANUL 2017



4



-v j :


General al Municipiului București



HOTĂRÂRE

privind aprobarea bilanțului energetic al sistemului de termoficare al SACET București și a nivelului compensării valorice a pierderilor de energie termică și apă de adaos,

înregistrate în anul 2017

Având în vedere expunerea de motive a Primarului General al Municipiului București și raportul de specialitate comun al Direcției Generale Servicii Publice nr. 372/13.08.2018 și Direcției Generale Economice nr. 7612/14.08.2018;

Văzând raportul Comisiei pentru utilități publice nr. 22/22.08.2018 și raportul Comisiei juridice și de disciplină nr. 575/22.08.2018 din cadrul Consiliului General al Municipiului București;

Ținând cont de adresa Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice - RADET nr. 55681/13.08.2018 înregistrată la Direcția Servicii Integrate cu nr. 4424/13.08.2018;

Luând în considerare prevederile „Normelor locale privind metodologia de stabilire și achitare/recuperare a diferențelor financiare ale operatorului serviciului de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populația Municipiului București, în vederea regularizării subcompensărilor/supracompensărilor anuale realizate”

în conformitate cu prevederile:

-Art. 5A2, art. 6, art. 7 și art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 36/2006 privind unele măsuri pentru funcționarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populației, cu modificările și completările ulterioare;

-Art. 40 alin. (3) din Legea nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, cu modificările și completările ulterioare;

în temeiul prevederilor art. 36, alin. (2) lif. d), alin. (6) lit. a) pct. 14 și art. 45, alin. (2) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI HOTĂRĂȘTE:

Art.1 Se aprobă bilanțul energetic al sistemului de termoficare al SACET București, prezentat în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2 Se aprobă compensarea valorică a pierderilor de energie termică și apă de adaos, înregistrate la SACET București în anul 2017 la nivelul sumei de 80.325.000 lei.

Art.3 Compensarea prevăzută la art. 2 se va plăti în două tranșe, după cum urmează: -prima tranșă în valoare de 40.000.000 lei pâqâ la chțita de 31.08.2018;

-a doua tranșă în valoare de 40.325.OOO^eQtupă a^zIrpa de c^tre ANRE a pierderii tehnologice de 28,61 %.


/7* țj.B.

îs .<-•    %

CU X'.’ '


- Ji Slsw s tâ, Wo3a'° A?z

Art.4 Direcțiile din cadrul apaeătului Jg specialitai^atPrimarului General al Municipiului București și Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.


București, 23.08.2018 Nr. 556


B-dul Regina Elisabeta nr. 47, cod poștal 050013, sector 5 București, România; tel.: 021305 55 00; www.pmb.ro


Pag 2


Anexa 1



m emp



SC EMP-UTn.JTYSRI.

-’’i V•! t.>r \ .111 liAitrnr \ cam 2 et, 4, ap ’ Seclor 1, Bucuresb i II- «('31 116202 - J40/ 1*561/21.01.2015 i unt RQ90BRDE441SV32031I24410

C spital Focial. 1000 lei

wQ-KGț.

K/. 5'ff'G/^?.âP^3/f

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

Cod ATI/I Ediția 0; Revizia 1

AUDITOR ENERGETIC: SC EMP UTILITY SRL

autorizație nr. 94 din 07.10.2015, clasa II complex

ncpartamCTluIpeptni Fftdcnțâcncrgdfcj

£ EMP-UTILITY S JtX. £

$    Auurtațk or. W2615

AUDITOR ENERGETIC * CUa II

AUDITOR ELECTROENERGETIC clasa I complex: ing. LOREDANA ELENA BEREȘTIANll

auditor energetic autorizat clasa I complex; autorizație nr. 512 din 07.10.2015


DrpirUmmliiI prnlm FJ l-ortdana-Elen» BEREȘTIA! AaLurtupr ar. 512/2(115 auditor ptcr< ;mc ♦ ci— i/'«wpin



CUPRINS

1.    CONCEPȚIA ELABORĂRII BILANȚURILOR ENERGETICE...........................................8

2.    DATE CU PRIVIRE LA OPERATORUL SERVICIULUI......................................................31

2.1    Structura de management.............................................................................................................33

2.2    Asigurarea alimentării cu energie termică de către principalii producători......................................41

2.3    Principalele caracteristici ale pieței serviciilor de termoficare din București...................................42

2. 4    CONTORIZAREA LA NIVEL DE BRANȘAMENT:.............................................................................................43

2.5    Asigurarea resurselor energetice...................................................................................................43

3.    DEFINIREA CONTURULUI NECESAR BILANȚULUI......................................................54

4. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PRINCIPALELOR AGREGATE ȘI INSTALAȚII CONȚINUTE ÎN CONTUR.......................................................................................57

4.1    Descrierea surselor de producere a energiei termice.................................................................................57

4.2    Descrierea punctelor termice...................................................................................................................67

4.3    Descrierea modulelor termice..................................................................................................................68

4.4    Descrierea rețelei termice secundare........................................................................................................69

4.5    Descrierea rețelei termice primare............................................................................................................71

5.    SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC....................................................................................73

6.    PREZENTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC..................................................................75

6.1 Circuitul secundar PT..............................................................................................................................76

6.2    Fluxul tehnologic În circuitul secundar de încălzire.................................................................................76

6.3    Fluxul tehnologic în instalația de preparare a apei calde de consum (ACC)................................................77

6.4    Instalații auxiliare...................................................................................................................................78

7.    STABILIREA UNITĂȚII DE REFERINȚĂ ASOCIATE BILANȚULUI.............................81

8.    APARATE DE MĂSURĂ FOLOSITE......................................................................................83

9.    SCHEMĂ ȘI PUNCTE DE    MĂSURĂ.......................................................................................85

10.    FIȘA DE MĂSURĂTORI............................................................. 87

11.    ECUAȚIA DE BILANȚ. CALCULUL COMPONENTELOR DE BILANȚ

(EXPRESII ANALITICE,...................................................................................................................93

12.    TABELUL DE BILANȚ ȘI DIAGRAMA SANKEY................................................................99

13.    ANALIZA BILANȚULUI..........................................................................................................115

14.    BILANȚUL OPTIMIZAT.........................................................................................................120

15.    PIERDERI TEHNOLOGICE...................................................................................................123

16.    PLAN DE MĂSURI ȘI ACȚIUNI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI

ENERGETICE...................................................................................................................................131

17.    CALCULUL DE EFICIENȚĂ ECONOMICĂ A PRINCIPALELOR MĂSURI

STABILITE........................................................................................................................................137


138


&    filll

£* elsaco ESCO

:i r—

Bilanț energetic al șistemuluryie termofîea^Kt'^EET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 2 din 138

SUMAR EXECUTIV

Lucrarea de față vine să răspundă solicitării RADET București de elaborare și analiză a "bilanțului termoenergetic” al sistemului centralizat de transport și distribuție a energiei termice în Municipiul București, sistem ce asigură necesarul de căldură și apă caldă menajeră consumatorilor arondați - blocuri de locuințe, școli și spații comerciale.

Elaborarea și analiza bilanțurilor energetice este reglementată prin lege și are drept scop reducerea consumurilor de combustibil și energie prin ridicarea continuă a performanțelor energetice ale tuturor instalațiilor, sporirea eficienței întregii activități energo-tehnologice.

Energia termică produsă în sursele de energie ale Capitalei este preluată de instalațiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică. Acestea aparțin Primăriei Municipiului București și sunt în administrarea RADET. De sistemul de alimentare cu energie-termicL al Municipiului București depinde confortul, securitatea și sănătatea a peste 1.200.000 locuitori (aproximativ 50% din populația Bucureștiuluij

în:

-    562.000 apartamente aflate în 8.200 biocuri și 600 imobile,

-    5.600 instituții bugetare, agenți economici și sere.

Ponderea cea mai mare între sursele de energie electrică și termică care deservesc astăzi capitala o au cele patru centrale în cogenerare aparținând societății Electrocentrale București SA (ELCEN), respectiv CET București Sud, CET București Vest, CET Progresu și CET Grozăvești. Ele furnizează împreună un maxim de 1.800 Gcal/h putere termică. Cele patru centrale furnizează aproximativ 7% din energia electrică la nivel național și acoperă aproape în întregime necesarul Bucureștiului.

Instalațiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică aflate în exploatarea RADET, conform informațiilor actualizate la data de 31.12.2016, se compun din:

-    surse de producere - 46 centrale de cvartal și o centrală termică de zonă;


-    rețelele termice primare - 987,34 km;

-    puncte termice-PT și module termice-MT- 1.012 buc.;

- rețele termice secundare - 2.964,64 kn



Din punct de vedere al vechimii conductei rețelei de termoficare, situația se prezintă astfel:

-    987,34 km conductă rețea primară de transport apă fierbinte, din care 68,8% cu

vechime mai mare de 25 ani, 11,3% cu vechime între 20 și 25 de ani, 9,4% cu vechime între 10 și 20 de ani și 10,5% cu o vechime mai mică de 10 ani;

-    2.963,27 km conductă rețea secundară (de distribuție a apei calde de consum și a

gentului termic de încălzire), din care 48% cu vechime de peste 25 ani, 14% cu o vechime între 20 și 25 de ani, 16% cu vechime între 10 și 20 de ani și 22% cu o vechime mai mică de 10 ani.

Contorizarea la nivel de branșament a consumurilor de energie termică, atât pentru încălzire, cât și pentru preparare apă caldă de consum este realizată în proporție de 100%.

Majoritatea echipamentelor de măsură au o vechime de peste 10 ani; la nivelul RADET a demarat acțiunea de înlocuire a echipamentelor de măsurare a energie termice cu echipamente de ultimă generație, cu clasă de precizie ridicată.

Totodată, este în curs de realizare dispecerul de termoficare la nivelul întregului sistem de alimentare cu energie termică din municipiul București. Prin implementarea acestui proiect se va asigura monitorizarea continuă a funcționării sistemului, cu implicații directe în creșterea performanțelor sistemului și îmbunătățirea calității serviciului.

Conturul de bilanț a cuprins:

S punctele termice;

S rețelele termice de transport și distribuție; S modulele termice.

Pentru partea de rețea primară conturul conține toate tronsoanele aferente transportului agentului termic, pornind de contoarele de delimitare cu CET-urile, până la intrarea în modulele termice, respective punctele termice aferente fiecărui tronson.

Pentru partea de rețea secundară, conturul conține toate tronsoanele de distribuție agent termic, conducte pentru încălzire, pentru apă caldă de consum, respectiv pentru recirculare. Delimitarea conturului pe această zonă se face de la intrarea în punctele termice


Pentru a obține rezultate relevante cu privire la regimul de funcționare, s-a stabilit, de comun acord cu Beneficiarul lucrării, ca perioada de timp pe care se va face bilanțul să fie un an calendaristic (01.01.2017-31.12.2017).

Tabelul 1. Pierderi tehnologice și reale pentru SACET București

Nr.

Indicatori

U.M.

Pierderi reale

Pierderi tehnologice

Valori

absolute

Pondere

Valori

absolute

Pondere

1

Energia intrată în RP

Gcal/an

5 101 746

5 101 746

2

Pierderi termice în RP

Gcal/an

1 030 644

20,2%

540 393

10,59%

5

Pierderi termice RC

Gcal/an

743 469

14,57%

462 107

9,06%

6

Pierderi termice MV

Gcal/an

287 174

5,63%

78 286

1,53%

7

Energie intrată în PT-uri din RP

Gcal/an

3 857 601

3 857 601

8

Pierderi termice în PT+RD

Gcal/an

428 873

11,1%

366 820

9,5%

9

Pierderi termice RC

Gcal/an

364 542

9,44%

351 412

9,1%

-1G-

------PierderLtermice MV

Gcal/an

64 331

1,67%

15 408

0,4%

11

Energie intrată din CT-uri

Gcal/an

171 540

171 540

12

Pierderi termice rețea CT-uri

Gcal/an

29 194

17,02%

20 994

12,24%

13

Pierderi termice încălzire

Gcal/an

25 077

14,62%

18 113

10,56%

14

Pierderi termice acc

Gcal/an

4 116

2,40%

2 881

1,68%

Pierderile totale relative de căldură pe întreaga rețea exploatată de RADET au

fost de 28,61%

O primă concluzie a acestei analize este faptul că la nivelul anului 2017 pierderile de energie termică pe rețeaua primară au fost de aproximativ 20%. Dat fiind volumul de energie tranzitat, nivelul pierderilor este ridicat și conduce la efecte negative din punct de vedere tehnic și economic. Analiza funcționării pe regim de iarnă probează faptul că nivelul pierderilor este ridicat (17%) chiar și când sarcina termică este la un nivel suficient de mare pentru a asigura o bună încărcare a rețelei. Cauzele pot să fie date de o supradimensionare a rețelelor față de consumurile actuale, dar și o lipsă a sistematizării rețelei.

în bilanțul aferent anului 2017, s-au identificat pentru rețele de distribuției a energiei termice din Punctele termice pierderi de 6% pentru încălzire și pierderi de aproximativ 5%

££ ELSACO ttESCO

Bilanț energeti£aljiztCrnului de termoftcnr&al SACET București

Cod/2018

ATE 1/1

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: I

Pagină 5 din 138

Pierderile în rețelele secundare aferente centralelor termice (17%) se ridică la un nivel acceptabil pentru astfel de sisteme, în condițiile date de funcționare.

Planul de măsuri trebuie să se concentreze pe rețeaua primară, acolo unde pierderile de agent termic și energie termică sunt mari, mai ales dacă sunt corelate cu debitele tranzitate.

Pentru reducerea pierderilor de energie înglobate în pierderile masice/valorice, precum și a celor prin radiație și convecție, se recomandă demararea programului de reabilitare a rețelelor termice primare prin înlocuirea acestora cu conducte preizolate prevăzute cu sistem de detectare automată a pierderilor.

A fost lansat proiectul de reabilitare a primelor tronsoane de rețea primară care presupune efectuarea de lucrări asupra a aproape 32 de kilometri de conducte, cu costuri totale estimate la peste 265 milioane lei, cu intenția reducerii cu 90% a nivelului pierderilor anuale de căldură din rețeaua municipală de termoficare, cauzate de vechimea mare și starea precară a acesteia.

Se poate estima că reabilitarea întregului sistem de transport ar fi un proiect care s-ar desfășura pe cel puțin 20 de ani și ar costa cel puțin 4,1 mild. lei, aproximativ 1 mild euro.

Calculele indică faptul că se poate ajunge la redimensionarea și înlocuirea a cca. 80% din totalul conductelor de transport, având vechime mai mare de 20 ani, dacă se va ține seama de debitele reale de agent termic rezultate din reducerea necesarului de energie termică maxim orar. Acestea se vor înlocui cu conducte preizolate prevăzute cu sisteme eficiente de depistare și localizare a avariilor, în scopul reducerii timpilor de intervenție în cazul unor incidente.

Propunerile de reabilitare pentru sistemul de distribuție sunt următoarele:

- reanalizarea sub aspectul dotării cu echipamente și aparatură de automatizare de

ultimă generație a punctelor termice și redimensionarea acestora în situația existenței unor consumatori aflați la distanță neeconomică, pentru care se pot instala module termice.

-desființarea stațiilor termice centralizate care în prezent alimentează cu apă caldă menajeră anumiți consumatori pentru care încălzirea se furnizează direct din rețeaua de transport cu ajutorul hidroelevatoarelor și trecerea alimentării consumatorilor prin intermediul modulelor teimice.



ELSACO


ESCO



Faza I: (unică) Voi t


Ediția: 0 | Revizia: î


Pagină 6 din 138


- redimensionarea rețelelor de distribuție cu vechime mai mare de 20 ani și înlocuirea lor cu conducte nemetalice preizolate, având pierderi specifice de energie termică reduse, amplasate direct în sol, urmând traseele canalelor de distanță existente.

Se poate estima că modernizarea întregului sistem de distribuție ar fi un proiect care s-ar ridica la aproximativ 400 mii. euro.

Pentru reușita planului de măsuri este necesară completarea procesului de contorizare și monitorizare a debitelor de agent și de căldură care tranzitează punctele principale ale rețelei de transport și distribuție. Investiția estimată pentru implementarea sistemului de monitorizare și control a întregului sistem de transport și distribuție se ridică la aproximativ 50 mii. euro.


££ ELSACO «- ESCO

Titlul p r o^^ftjtoi ?If

Bilanț energetic al sistemului de ternutfieâre-aKSACET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza 1: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 7 din 138

CAPITOLUL 1
CONCEPȚIA ELABORĂRII BILANȚURILOR ENERGETICE

■aaasiBs


■-V ■ ■


VINt


>. I C',


Wv£s"^ 3

b’i;_4S/o^    £.


elsaco «* ESCO

t—-. vA (n /v-

Titlul proite^u^,^.

Bilanț energetic al sistemului de ternir^fibț/retir^ACET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi 1

Ediția: 0 | Revizia: 1

t——-

Pagină 8 din 138


1. Concepția elaborării bilanțurilor energetice

Alimentarea cu energie a consumatorilor, la un înalt nivel calitativ și de siguranță, precum și gospodărirea rațională și eficientă a bazei energetice presupune, pe de o parte, cunoașterea corectă a performanțelor tehnico-economice ale tuturor părților componente ale întregului lanț energetic, de la producător la consumator, iar pe de altă parte, asigurarea condițiilor optime, din punct de vedere energetic, pentru funcționarea acestora.

Principalul mijloc care stă la îndemâna specialiștilor pentru realizarea acestor obiective importante îl constituie bilanțul energetic, care permite efectuarea atât a analizelor cantitative, cît și a celor calitative asupra modului de utilizare a combustibilului și a tuturor formelor de energie în cadrul limitelor unui sistem determinat.

Lucrarea de față vine să răspundă solicitării RADET București de elaborare și analiză a "bilanțului termoenergetic” al sistemului centralizat de transport și distribuție a energiei-termice în MunidpiuLBucurești, sistem ce asigură necesarul de căldură și apă caldă menajeră consumatorilor arondați — blocuri de locuințe, școli și spații

1.1 Scopul întocmirii și analizei bilanțurilor energetice


Elaborarea și analiza bilanțurilor energetice este reglementată prin lege și trebuie să se transforme într-o activitate sistematică care are drept scop reducerea consumurilor de combustibil și energie prin ridicarea continuă a performanțelor energetice ale tuturor instalațiilor, sporirea eficienței întregii activități energo-tehnologice.

Elaborarea și analiza bilanțurilor energetice constituie cel mai eficient mijloc de stabilire a măsurilor tehnice și organizatorice menite să conducă la creșterea efectului util al energiei introduse într-un sistem, la diminuarea consumurilor specifice de energie pe produs.

în funcție de scopul urmărit, bilanțurile energetice se întocmesc în patru faze distincte ale unui sistem și anume:

la proiectarea unui sistem nou sau modernizarea unui sistem existent, la omologarea și recepționarea părților componente ale unui sistem,

S la cunoașterea și îmbunătățirea parametrilor tehnico-funcționali ai unui sistem în profte^tU-exploatări i,

jurjlor curente și de perspgcti^privind economisirea_șLfolosirea







Elaborarea bilanțurilor energetice pentru sistemele în funcțiune se face în scopul ridicării calității exploatării, a stabilirii structurii consumului util și a pierderilor de energie, în vederea sporirii randamentelor, recuperării eficiente a resurselor energetice secundare, atingerii parametrilor optimi din punct de vedere energo-tehnologic. Pe această bază, se pot preciza normele de consum specific de combustibil, energie electrică și termică.

Fundamentarea consumului de energie, în planurile anuale și de perspectivă, ale oricărui sistem energetic are Ia bază măsurătorile, calculele și concluziile bilanțurilor energetice care trebuie să țină seama de toate modificările aduse instalației sau tehnologiilor de fabricație folosite sau preconizate.

1.2 Conținutul lucrării

Lucrarea a fost întocmită în conformitate cu respectarea legislației române în vigoare în acest domeniu și anume:

SGhidul de elaborare audituri energetice existent pe site-ul ANRE;

S Legea 121/2014 privind creșterea eficienței energetice;

S Regulamentul - Cadru al Serviciului Public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat;

SLegea 325/2006 - Legea serviciului public de alimentare cu energie termică; ^Normativul PE 902 / 1995 privind întocmirea și analiza bilanțurilor energetice.

Lucrarea cuprinde bilanțul energetic pe conturul surselor de producere a energiei termice și bilanțul energetic pentru rețelele termice secundare.


1.3 Prevederi legislative și metodologice în domeniu

Legea 325/2006 - Legea serviciului public de alimentare cu energie termică " Art. 35. - (1) Operatorii serviciului au, în principal, următoarele obligații:...

e) să întocmească anual și să urmărească bilanțul energiei termice, aferent fiecărei activități prevăzute în licență, avizat de autoritatea competentă și aprobat de autoritatea administrației

* t-L

Wio:'

’+SlSv

£z ^lsaco *• ESCo

Bilanț energetic al sițț&mtilui de termoficarertQsXCgfdiucurești

Cod/2018

ATE 1/1

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 10 din 138

A|t40....

Pierderile tehnologice se aprobă de autoritatea administrației publice locale, având în vedere 0 documentație, elaborată pe baza bilanțului energetic, întocmită de operatorul care are ?< calitatea de furnizor și avizată de autoritatea competentă. "

Legea 121/2014 privind creșterea eficienței energetice.

“capitolUL

r B,spoziții generale Art. l

^Otneniu de reglementare și obiective

(I) Scopul prezentei legi îl constituie crearea cadrului legal pentru elaborarea și aplicarea Politicii naționale în domeniul eficienței energetice în vederea atingerii obiectivului național

creștere a eficienței energetice.

Măsurile de politică îndomeniuLeficientei energetice se aplică pe întreg lanțul: resurse Pnniare, producere, distribuție, furnizare, transport și consum final.

Până în anul 2020 se stabilește o țintă națională indicativă de reducere a consumului de energie cu 19%.

Art- 2.

^°^ltica de eficiență energetică

(1) îmbunătățirea eficienței energetice este un obiectiv strategic al politicii energetice "aî’Onale, datorită contribuției majore pe care o are la realizarea siguranței alimentării cu energie, dezvoltării durabile și competitivității, la economisirea resurselor energetice primare

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Politica națională de eficiență energetică este parte integrantă a politicii energetice a stat|jiuj șj urrnărește:

a)    eliminarea barierelor în calea promovării eficienței energetice;

b)    promovarea mecanismelor de eficiență energetică și a instrumentelor financiare Perltru economia de energie;

c)    educarea și conștientizarea consumatorilor finali asupra importanței și beneficii





d)    cooperarea dintre consumatorii finali, producătorii, furnizorii, distribuitorii de energie și organismele publice în vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica națională de eficiență energetică;

e)    promovarea cercetării fundamentale și aplicative în domeniul utilizării eficiente a energiei.

(3) Politica națională de eficiență energetică definește obiectivele privind îmbunătățirea eficienței energetice, țintele indicative de economisire a energiei, măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice aferente, în toate sectoarele economiei naționale, cu referiri speciale privind:

a)    introducerea tehnologiilor cu eficiență energetică ridicată, a sistemelor moderne de măsură și control, precum și a sistemelor de gestiune a energiei, pentru monitorizarea, evaluarea continuă a eficienței energetice și previzionarea consumurilor energetice;

b)    promovarea utilizării la consumatorii finali a echipamentelor și aparaturii eficiente din punct de vedere energetic, precum și a surselor regenerabile de energie;

c)    reducerea impactului asupra mediului al activităților industriale și de producere, transport, distribuție și consum al tuturor formelor de energie;

d)    aplicarea principiilor modeme de management energetic;

e)    acordarea de stimulente financiare și fiscale, în condițiile legii;

f)    dezvoltarea pieței pentru serviciile energetice.

Art. 4

înțelesul unor termeni și expresii

, /

In sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeleș:

1. acțiune individuală - acțiune care duce la îmbunătățiri verificabile și măsurabile sau care pot fi estimate ale eficienței energetice și care este efectuată ca rezultat al unei măsuri de politică;

2. administrația publică centrală - departament administrativ de specialitate a competență acoperă întregul teritoriu; în conformitate cu art. 116 din Constituția Român republicată, cuprinde: ministere, alte organe de specialitate organizate în subordțț Guvernului ori b miniî


miry^teșeîor/șjyruțprități administrative autonoipej^




r/A'<,C

/‘S’is

£2 ELSACO & ESCO

Titlul proiectului:\^x^JsiN^ x^^

Bilanț energetic al sistemului de termoficareai^SjiffirBucuregi

Cod/2018

ATE 1/1

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 12 din 138

3. agregator - furnizor de servicii care însumează pe termen scurt curbe de sarcină ale unor consumatori în vederea participării acestora la piețele centralizate de energie electrică;

4. audit energetic — procedură sistematică al cărei scop este obținerea unor date/informații corespunzătoare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unei operațiuni sau instalații industriale sau comerciale sau al unui serviciu privat sau public, identificarea și cuantificarea oportunităților rentabile de economisire a energiei și raportarea rezultatelor;

5. auditor energetic - persoana fizică sau juridică atestată/autorizată în condițiile legii care are dreptul să realizeze audit energetic la consumatori; auditorii energetici persoane fizice își desfășoară activitatea ca persoane fizice autorizate sau angajați ai unor persoane juridice, conform legislației în vigoare;

6.    autoritatecompetentă - autoritate cu atribuții în domeniu conform legislației în vigoare;

7.    autoritate publică de punere în aplicare - organism de drept public, responsabil cu realizarea sau monitorizarea impozitării/taxării energiei sau a carbonului, a sistemelor și instrumentelor financiare, a stimulentelor fiscale, a standardelor și normelor, a schemelor de etichetare energetică, a formării și educației în acest scop;

8.    client final/consumator - persoană fizică sau juridică care utilizează energie pentru propriul consum final;

9.    cogenerare de înaltă eficiență - cogenerarea care îndeplinește criteriile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

10.    consum de energie primară — consumul intern brut, cu excepția utilizărilor neenergetice;

11.    consum final de energie - toată energia furnizată industriei, transporturilor, gospodăriilor, sectoarelor prestatoare de servicii și agriculturii, exclusiv energia destinată sectorului de producere a energiei electrice și termice și acoperirii consumurilor proprii tehnologice din instalațiile și echipamentele aferente sectorului energetic;

12.    contract de performanță energetică — acord contractual între beneficiarul și fumiz^3^l> saunei măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, verificată și monitorizată peiW^rtăp(RecT,A

.    Iii s seHVic".

perioada cont$


. |l* 2 seHVicn

.cheltuielile cu investițiile referitoare fătmăsura respectiw3tjntf«to«ftTE

K    . /    / ’/rxă NjrS :





££ ELSACO ESCO

jfitlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 13 din 138

plătite proporțional cu un nivel al îmbunătățirii eficienței energetice convenit prin contract sau cu alte criterii convenite privind performanța energetică, cum ar fi economiile financiare;

13.    distribuitor de energie - persoană fizică sau juridică, inclusiv un operator de distribuție, responsabilă de transportul energiei, în vederea livrării acesteia la consumatorii finali sau la stațiile de distribuție care vând energie consumatorilor finali în condiții de eficiență;

14.    energie - toate formele de produse energetice, combustibili, energie termică, energie din surse regenerabile, energie electrică sau orice altă formă de energie, astfel cum sunt definite în art. 2 lit. (d) din Regulamentul (CE) nr. 1.099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei;

15.    eficiență energetică - raportul dintre valoarea rezultatului performant obținut, constând în servicii, bunuri sau energia rezultată sau energia rezultată și valoarea energiei utilizate în acest scop;

16.    economie de energie - cantitatea de energie economisită determinată prin măsurarea și/sau estimarea consumului înainte și după punerea în aplicare a oricărui tip de măsuri, inclusiv a unei măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, asigurând în același timp normalizarea condițiilor externe care afectează consumul de energie;

17.    furnizor de energie - persoană fizică și/sau juridică ce desfășoară activitatea de furnizare de energie;

18.    furnizor de servicii energetice - persoană fizică sau juridică care furnizează servicii energetice sau alte măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice în instalația sau la sediul consumatorului final;

19. instrumente financiare pentru economii de energie - orice instrument financiar, precum fonduri, subvenții, reduceri de taxe, împrumuturi, finanțare de către terți, contracte de performanță energetică, contracte de garantare a economiilor de energie, contracte de extemalizare și alte contracte de aceeași natură care sunt disponibile pe piață, de către instituțiile publice sau organismele private pentru a acoperi, parțial sau integral, costul inițial al măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice;

21. încălzire și răcire eficientă - opțiune de încălzire și răcire care, comparativ cu un scenariu de bază care reflectă situația normală, reduce măsurabil consumul de energie primară necesar pentru a furniza o unitate de energie livrată, în cadrul unei limite de sistem relevante, într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor, după cum a fost evaluat în analiza costuri-beneficii, ținând seama de energia necesară pentru extracție, conversie, transport și distribuție;

22. încălzire și răcire individuală eficientă - opțiune privind furnizarea de încălzire și răcire individuală care, comparativ cu termoficarea și răcirea centralizată eficientă, reduce măsurabil consumul de energie primară din surse neregenerabile necesar pentru a furniza o unitate de energie livrată în cadrul unei limite de sistem relevante sau necesită același consum de energie primară din surse neregenerabile, dar la un cost inferior, ținând seama de energia necesară pentru extracție, conversie, transport și distribuție;

23. întreprinderi mici și mijlocii, denumite în continuare IMM-uri — întreprinderi în sensul celor definite în titlul I din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii; categoria microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii este formată din întreprinderi care au sub 250 de angajați și a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 50 milioane euro și/sau al căror bilanț anual nu depășește 43 milioane euro;

24.    manager energetic — persoană fizică sau juridică prestatoare de servicii energetice atestată în condițiile legii, al cărei obiect de activitate este organizarea, conducerea și gestionarea proceselor energetice ale unui consumator;

25.    măsură de politică - instrument de reglementare, financiar, fiscal, voluntar sau de furnizare a informațiilor pentru a crea un cadru favorabil, o cerință sau un stimulent pentru ca actorii de pe piață să furnizeze și să achiziționeze servicii energetice și să întreprindă alte măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice;

26. operator de distribuție - orice persoană fizică sau juridică ce deține, sub orice titlu, o rețea de distribuție și care răspunde de exploatarea, de întreținerea și, dacă este necesar, de dezvoltarea rețelei de distribuție într-o anumită zonă și, după caz, a interconexiunilor acesteia


21. operator de transport și de sistem - orice persoană juridică ce realizează activitatea de transport și care răspunde de operarea, asigurarea întreținerii și, dacă este necesar, de dezvoltarea rețelei de transport într-o anumită zonă și, acolo unde este aplicabilă, interconectarea acesteia cu alte sisteme, precum și de asigurarea capacității pe termen lung a rețelei de transport de a acoperi cererile rezonabile pentru transportul energiei;

28.    organism public - autoritate contractantă astfel cum este definită în Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii;

29.    parte mandatată - entitate juridică căreia i-au fost delegate competențe de către administrația publică sau de un alt organism public pentru a dezvolta, gestiona sau exploata un sistem de finanțare în numele administrației publice sau al altui organism public;

30.    parte obligată - distribuitor de energie sau furnizor de energie pentru care sunt obligatorii schemele naționale de obligații în ceea ce privește eficiența energetică;

31.    parte participantă - întreprindere sau organism public care s-a angajat să atingă anumite obiective în cadrul unui acord voluntar sau căruia i se aplică un instrument național de politică de reglementare;

32.    raport al suprafețelor - raportul dintre suprafața totală a clădirilor și suprafața terenului într-un anumit teritoriu;

33.    reabilitare substanțială - reabilitarea ale cărei costuri depășesc 50% din costurile de investiții pentru o nouă unitate comparabilă;

34.    renovare complexă — lucrări efectuate la anvelopa clădirii și/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri depășesc 50% din valoarea de impozitare/inventar a clădirii, după caz, exclusiv valoarea terenului pe care este situată clădirea;

35. serviciu energetic - activitatea care conduce Ia un beneficiu fizic, o utilitate sau un bun obținut prin utilizarea eficientă a energiei cu o tehnologie și/sau o acțiune eficientă din punct de vedere energetic care poate include activitățile de exploatare, întreținere și control necesare pentru prestarea serviciului, care este furnizat pe bază contractuală și care, în

condiții normale, conduce la_.,o îmbunătățire a eficienței energetice și/sau a economiilor de


-----------------


energie primară verificabilă șt’car.e    e h mrr^Ltrată sau estimată;    ;

'/A--^-23«ranr

•SWINH31

Aoti Vh^s,sv 2* ,\o 8-^-loaijia £ ș ,

££ ELSACO ESCO

Țltlul jjretectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SAfiFFBucurești

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: I

Pagină 16 din 138

36. sistem eficient de termoficare centralizat și de răcire - sistem de termoficare sau răcire care utilizează cel puțin: 50% energie din surse regenerabile, 50% căldură reziduală, 75% energie termică produsă în cogenerare sau 50% dintr-o combinație de tipul celor susmenționate;

37.    sistem de management al energiei - un set de elemente interconectate sau care interacționează între ele aparținând unui plan care stabilește obiectivul de eficiență energetică și strategia de atingere a acestui obiectiv;

38.    sistem de contorizare inteligentă - sistem electronic care poate măsura consumul de energie oferind mai multe informații decât un contor tradițional și care poate transmite și primi date utilizând o anumită formă de comunicații electronice;

39.    societate de servicii energetice de tip ESCO — persoană juridică sau fizică autorizată care prestează servicii energetice și/sau alte măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice în cadrul instalației sau incinte^consumatorului și care, ca urmare a prestării acestor servicii

și/sau măsuri, acceptă un grad de risc financiar; plata pentru serviciiTe prestate este bazată,-----

integral sau parțial, pe îmbunătățirea eficienței energetice și pe îndeplinirea altor criterii de performanță convenite de părți;

40.    standard european - standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnică sau de Institutul European de Standardizare în Telecomunicații și pus la dispoziția publicului;

41.    standard internațional - standard adoptat de Organizația Internațională de Standardizare și pus Ia dispoziția publicului;

42.    suprafață utilă totală - suprafața utilă a unei clădiri sau a unei părți de clădire unde se utilizează energie pentru a regla climatul interior prin: încălzire/răcire, ventilare/climatizare, preparare apă caldă menajeră, iluminare, după caz;

43.    unitate de cogenerare - grup de producere care poate funcționa în regim de cogenerare;

44. unitate de cogenerare de mică putere - unitate de cogenerare cu capacitate instalată mai mică de 1 MWe;

b-,

ce$-    o’ț,

f’,'

«S elsaco ESCO

”^îttnTproîectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACEPftiieurgșn

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 17 din 138

"CAPITOLUL IV”

Programe de măsuri Art. 8

Măsuri de politică energetic

(1)    în vederea realizării de economii de energie în rândul consumatorilor, în perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020 se adoptă măsuri de politică de eficiență energetică care au ca obiectiv obținerea unor economii, în fiecare an, de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii tuturor distribuitorilor sau tuturor furnizorilor de energie ca volum, calculate ca medie pe perioada de 3 ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013.

(2)    Vânzările de energie, ca volum, utilizate în transport, pot fi excluse parțial sau integral din calculul prevăzut la alin. (1).

(3)    Măsurile de politică energetică se referă, în principal, la:

a)    realizare de audituri energetice independente;

b)    formare de auditori energetici;

c)    formare și educare, inclusiv programe de consiliere a consumatorilor, care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic și care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;

d)    standarde și norme care urmăresc îmbunătățirea eficienței energetice a produselor și a serviciilor, inclusiv a clădirilor și a vehiculelor;

e)    sisteme de etichetare energetică;

f)    reglementări sau acorduri voluntare care conduc la aplicarea tehnologiei sau a

tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic și care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;    f

g)    susținerea dezvoltării societăților de servicii energetice de tip ESCO;

h)    constituirea unui fond specializat pentru investiții în eficiență energetică;

i)    sisteme și instrumente de finanțare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic și care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali; ariile potențiale de finanțare includ măsurile de eficiență energetică în clădiri publice, comerciale și rezidențiale, cum ar fi:

i"W

5 ** B o,

Wtf:

£3 ELSACO ESCO

--x -v -- 7.37-

CCitlnl proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare afi^^fiTfidcurești

Cod/2018

ATE 1/1

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: I

Pagină 18 din 138

informatice de auditare energetică, precum și dezvoltarea de competențe în domeniul eficienței energetice.

(4)    Măsurile prevăzute la alin. (3) se implementează prin programe naționale de eficiență energetică și trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

a)    economiile de energie sunt determinate într-un mod transparent;

b)    economiile de energie se exprimă în funcție de consumul de energie primară, conform anexei nr. 2.

(5)    Cantitatea de economii de energie necesară sau care urmează a fi obținută prin măsura de politică energetică este exprimată în consum de energie primară sau finală, utilizând factorii de conversie prevăzuți în anexa nr. 2, iar economiile de energie sunt calculate utilizând metodele și principiile cuprinse în anexa nr. 3.

(6)    Sub rezerva limitării reducerii economiilor de energie prevăzute la alin. (1) la maximum 25%, țintele economiilor de energie rezultate în urma aplicării măsurilor de politică energetică, casumă a planului național de eficiență energetică, sunt:

a)    1% în 2014 și 2015;

b)    1,25% în 2016 și 2017;

c)    1,5% în 2018, 2019 și 2020, având ca bază de referință consumul mediu anual de energie primară în cei 3 ani anteriori datei de 1 ianuarie 2013.

(7) La efectuarea calculului economiilor prevăzute la alin. (6) se are în vedere:

a)    excluderea din calcul a unei părți sau a întregii cantități de energie vândută și utilizată în activitățile industriale enumerate în anexa T la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului;

b)    scăderea economiilor de energie realizate în sectoarele producerii, transportului și distribuției de energie, incluzând infrastructura de termoficare centralizată și răcire eficientă, ca urmare a punerii în aplicare a cerințelor prevăzute la art. 14 și 15;

c)    scăderea economiilor de energie rezultate din acțiunile noi individuale puse în aplicare după 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 și care pot fi măsurate



(8)    Departamentul pentru eficiență energetică monitorizează realizarea economiilor de energie și întocmește un raport anual pentru anul anterior până la 30 aprilie, pe baza rapoartelor primite de la instituțiile implicate în implementarea prezentei legi până la 30 martie. Raportul este publicat anual pe site-ul Departamentului pentru eficiență energetică.

(9)    Fondul prevăzut la alin. (3) lit. h) este accesibil furnizorilor de măsuri pentru îmbunătățirea eficienței energetice, cum ar fi companiile de servicii energetice, consilierii energetici independenți, distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distribuție, societățile de vânzare cu amănuntul a energiei și instalatorii, precum și consumatorilor finali. Acest fond nu este în concurență cu măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice finanțate în condiții comerciale.

(10)    Modul de organizare și funcționare a fondului prevăzut la alin. (3) lit. h) se stabilește, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului.

Art. 9

Obligațiile operatorilor economici

(1) Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol au obligația:

a)    să efectueze o dată la 4 ani un audit energetic pe întregul contur de consum energetic; auditul este elaborat de o persoană fizică sau juridică autorizată în condițiile legii și stă la baza stabilirii și aplicării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice;

b)    să întocmească programe de îmbunătățire a eficienței energetice care includ măsuri pe termen scurt, mediu și lung;

c)    să numească un manager energetic, atestat de Departamentul pentru eficiență

energetică, conform legislației în vigoare sau să încheie un contract de management energetic cu o persoană fizică atestată de Departamentul pentru eficiență energetică care are statut de persoană fizică autorizată sau o persoană juridică prestatoare de servicii energetice agreată în condițiile legii.(Regulament_auditori-manageri energetici ORD.38/2013)

hy

££ elsaco «- ESCO

Uo

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al S

Cod /20I8

ATE I/I

Faza 1: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: I

Pagină 20 din 138

rețele energetice, fiecare subunitate situată într-un punct geografic diferit de al celorlalte subunități este considerată din punctul de vedere al obligațiilor ce îi revin ca unitate independentă. Acestor unități independente le sunt aplicabile prevederile alin. (1).

(3)    Programele de îmbunătățire a eficienței energetice prevăzute la alin. (1) lit. (b):

a)    se elaborează în conformitate cu modelul aprobat de Departamentul pentru eficiență energetică;

b)    se transmit Departamentului pentru eficiență energetică până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate.

(4)    Operatorii economici care folosesc o cantitate de energie mai mare de 1.000 tone echivalent petrol pe an completează și transmit la Departamentul pentru eficiență energetică, până la 30 aprilie a fiecărui an, declarația de consum total anual de energie și chestionarul de analiză energetică a consumatorului de energie.

-----fSVOperatoriLeconomici care consumă anual o cantitate de energie sub 1.000 tone

echivalent petrol pe an, cu excepția IMM-urilor, sunt obligați să întocmească lă fiecare 4 ani un audit energetic realizat de o persoană fizică sau juridică autorizată în condițiile legii și care stă la baza stabilirii și aplicării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice.

(6)    Operatorii economici prevăzuți la alin. (5) completează și transmit Departamentului pentru eficiență energetică, până la 30 aprilie a fiecărui an, declarația de consum total anual de energie.

(7)    Operatorii economici prevăzuți la alin. (1), (2) și (5) care nu au realizat audituri energetice până la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt obligați să le realizeze până la 5 decembrie 2015.

(8)    în vederea asigurării calității auditurilor energetice, pentru orice client final, Departamentul pentru eficiență energetică emite criteriile minime pentru auditurile energetice în baza cerințelor prevăzute în anexa nr. 4, precum și un regulament privind atestarea managerilor și autorizarea auditorilor energetici, cu excepția auditorilor energetici pentru clădiri.

(9)    Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru întreprinderi Mici și Mijlocii,

Mediul de Afaceri și Turism, dezvoltă programe pentru

----    crt— —---




wolQlHnr 'S,

g,,.

-viNaisis* ax „1103“° /£/

ELSACO

^ESCO

Tillwhprnipftii

Bilanț energetic al sistemului de termoficare~al&i€:ET București

Cod/2018

ATE 1/1

Faza 1: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 21 din 138

auditurilor energetice, precum și pentru punerea ulterioară în aplicare a recomandărilor acestor audituri.

(10)    Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism poate să instituie scheme de sprijin pentru IMM-uri, inclusiv în cazul în care au încheiat acorduri voluntare, pentru a acoperi costurile unui audit energetic și ale punerii în aplicare a recomandărilor rentabile formulate în urma auditurilor energetice, în cazul în care măsurile propuse sunt puse în aplicare, cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat.

(11)    Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol și care pun în aplicare un sistem de management al energiei (ISO 50001) sau al mediului, certificat de către un organism independent în conformitate cu standardele europene sau internaționale relevante, sunt exceptați de la elaborarea unui audit energetic odată la 4 ani.

(12)    Autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare de 5.000 de locuitori au obligația să întocmească programe de îmbunătățire a eficienței energetice în care includ măsuri pe termen scurt și măsuri pe termen de 3 - 6 ani.

(13)    Autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare de 20.000 de locuitori au obligația:

a)    să întocmească programe de îmbunătățire a eficienței energetice în care includ măsuri pe termen scurt și măsuri pe termen de 3 - 6 ani;

b)    să numească un manager energetic, atestat conform legislației în vigoare, sau să încheie un contract de management energetic cu o persoană fizică atestată în condițiile legii sau cu o persoană juridică prestatoare de servicii energetice agreată în condițiile legii.

(14)    Programele de îmbunătățire a eficienței energetice prevăzute la alin. (12) și alin.

(13) lit. a) se elaborează în conformitate cu modelul aprobat de Departamentul pentru Eficiență Energetică și se transmit Departamentului pentru Eficiență Energetică până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate.    \    /

1 ......

L.^.._______

££ ELSACO ^ESCO

( Titlul proiectulukMș/gfjJ^^

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

Cod/2018

ATE l/I

faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 22 din 138

"CAPITOLUL V”

Contorizare, facturare, costuri de acces Art. 10

Contorizarea

(O In măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale, consumatorii finali de energie electrică, gaze naturale, încălzire centralizată, răcire centralizată și apă caldă menajeră sunt dotați cu contoare individuale la prețuri competitive, care reflectă exact consumul real de energie al consumatorilor finali și care furnizează informații despre timpul efectiv de utilizare.

(2) Astfel de contoare individuale la prețuri competitive se pun totdeauna la dispoziție în cazul în care:

a)    se înlocuiește un contor existent, cu excepția situației în care acest lucru nu este posibil din punct dcTvedere~tehniesaiLjiiLesterentabii în raport cu economiile potențiale estimate pe termen lung;

b)    se face o nouă conexiune într-o clădire nouă sau atunci când o clădire este supusă unor renovări majore, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 372/2005, republicată.

(3) In măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale se implementează-sisteme de contorizare inteligentă și se montează contoare inteligente de gaze naturale și/sau de energie electrică, în conformitate cu Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care:

a)    sistemele de contorizare inteligentă furnizează consumatorilor finali informații privind perioada de utilizare reală, iar obiectivele privind eficiența energetică și beneficiile pentru consumatorii finali sunt luate în considerare pe deplin în momentul stabilirii funcționalităților minime ale contoarelor și a obligațiilor impuse participanților la piață;

b)    sistemele de contorizare inteligentă asigură securitatea contoarelor inteligente și comunicarea datelor, precum și dreptul la viață privată al consumatorilor finali, în conformitate cu legislația privind protecția datelor și a vieții private;

c)    la cererea consumatorului final, sistemele de contorizare inteligentăjjot măsura energia electrică expdffăfă cățjgjgfea dela sediul consumatorului final:



ELSACO

tfS’ESCO

Jitlarproiectui^x^jsiNW0^^/

Bilanț energetic al sistemului de termofic^tȘl^&^ET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi 1

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 23 din 138


d)    la cererea consumatorilor finali, datele înregistrate de contoare privind producția sau consumul de energie electrică al acestora sunt puse la dispoziția lor sau a unei părți terțe care acționează în numele consumatorilor finali, într-un format ușor de înțeles pe care îl pot utiliza pentru a compara diferite oferte în condiții identice;

e)    operatorii de distribuție au obligația de informare și asistență corespunzătoare a consumatorilor la momentul instalării acestora, în special cu privire la întregul potențial al contoarelor inteligente în ceea ce privește gestionarea contorizării și monitorizarea consumului de energie.

(4)    în cazul în care încălzirea/răcirea sau apa caldă pentru o clădire sunt furnizate din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, este obligatorie montarea contoarelor de energie termică în punctele de delimitare/separare a instalațiilor din punctul de vedere al proprietății sau al dreptului de administrare.

(5)    în imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică este obligatorie montarea contoarelor până la 31 decembrie 2016 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire și apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spațiu cu altă destinație. în cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor este obligatorie montarea repartitoarelor individuale de costuri pe toate corpurile de încălzire din fiecare unitate imobiliară în parte.

(6)    în imobilele de tip condominiu racordate la sistemul centralizat sau dotate cu o sursă proprie locală de producere a energiei termice la nivel de scară/bloc, repartizarea consumului de energie termică pentru încălzire/răcire și/sau apă caldă se face în baza normelor tehnice elaborate de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice. Normele includ modalități de repartizare a consumului de energie termică aferent:

a)    apei calde de consum;

b)    încălzirii spațiilor comune;


Promovarea eficienței energetice în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire

(•) Până la 31 decembrie 2015, autoritatea administrației publice centrale, pe baza

evaluărilor întocmite la nivel local de autoritățile administrației publice locale, întocmește și transmite Comisiei Europene o evaluare cuprinzătoare a potențialului de punere in aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a termoficării și răcirii centralizate eficiente pe întreg teritoriul național, care să conțină informațiile prevăzute în anexa nr. 6.

(2) Autoritățile administrației publice locale și centrale adoptă politici care promovează, la nivel local și regional, dezvoltarea și utilizarea integrată a sistemelor eficiente de încălzire și răcire, în special a celor care folosesc cogenerarea de înaltă eficiență, atat pentru procese de încălzire, cât și pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, având in vedere pofențîllufde dezvoltare ahunor piețe locale și regionale: ale energiei termice.

(3) Pentru realizarea evaluării prevăzute la alin. (1), autoritățile administrației public^ locale efectuează, sub coordonarea autorității administrației publice centrale, o analiză costuri-beneficii la nivelul întregului teritoriu național, pe baza condițiilor climatice, a fezabilității economice și a nivelului de dotare tehnică, în conformitate cu anexa nr. 7.

Analiza costuri-beneficii trebuie să faciliteze identificarea soluțiilor celor mai eficiente din punct de vedere al costurilor și al resurselor, în vederea satisfacerii cerințelor de încălzire și răcire și poate face parte dintr-o evaluare de mediu, în conformitate cu prevederile_Hpțărâni_ Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri și programe, cu modificările ulterioare.

(4) în cazul în care evaluarea prevăzută la alin. (1) și analiza prevăzută la alin. (3)

identifică un potențial pentru aplicarea cogenerării de înaltă eficiență atât pentru procese de încălzire, cât $j pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, ale cărui beneficii depășesc costurile, autoritățile competente iau măsurile adecvate în vederea dezvoltării unei infrastructuri de termoficare și răcire centralizată eficientă și/sau în vederea favorizării dezvoltării cogenerării de înaltă eficiență pentru procese de încălzire și pentru procese de

££ ELSACO ESCO

Bilanț energetic al sistemului de tentyjlqare al aSA.bEȚ București

Cod/2018

ATE 1/1

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 25 din 138



(5)    în cazul în care evaluarea prevăzută la alin. (1) și analiza prevăzută la alin. (3) nu identifică un potențial ale cărui beneficii să depășească costurile, inclusiv costurile administrative de realizare a analizei costuri-beneficii menționate la alin. (6), se scutesc instalațiile de la aplicarea cerințelor prevăzute la alin. (6).

(6)    Operatorii economici realizează o analiză costuri-beneficii în conformitate cu anexa nr. 7 partea a 2-a atunci când:

a)    se planifică o nouă instalație termoelectrică cu o putere termică totală mai mare de 20 MWt, în vederea evaluării costurilor și beneficiilor legate de exploatarea instalației ca instalație de cogenerare de înaltă eficiență;

b)    se reabilitează substanțial o instalație termoelectrică existentă cu o putere termică totală mai mare de 20 MWt, în vederea evaluării costurilor și beneficiilor conversiei acesteia într-o instalație de cogenerare de înaltă eficiență;

c)    se planifică sau se reabilitează substanțial o instalație industrială cu o putere termică totală mai mare de 20 MWt care produce căldură reziduală la un nivel de temperatură utilă, în vederea evaluării costului și beneficiilor de utilizare a căldurii reziduale pentru a acoperi o cerere justificată din punct de vedere economic, inclusiv prin cogenerare, și de conectare a respectivei instalații la o rețea de termoficare și răcire centralizată;

d)    se planifică fie o nouă rețea de termoficare și răcire centralizată, fie o nouă instalație de producere a energiei cu o putere termică totală mai mare de 20 MWt în cadrul unei rețele existente de termoficare sau răcire centralizată, fie reabilitarea substanțială a unei astfel de instalații existente, în vederea evaluării costurilor și beneficiilor utilizării căldurii reziduale din instalațiile industriale din apropiere.

(7) Montarea echipamentelor de captare a dioxidului de carbon produs de o instalație de ardere în vederea stocării sale geologice, astfel cum este prevăzut în Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului, nu este considerată reabilitare în sensul alin. (6) lit.





----------

'    VA

-----__    L~~    A

$3 elsaco

ESCO

<Awufproiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al'sffETBffurești

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 26 din 138


(8)    Autoritățile competente pot solicita efectuarea analizei costuri-beneficii menționate la alin. (6) lit. c) și d) în colaborare cu societățile responsabile de operarea rețelelor de termoficare și răcire centralizată.

(9)    Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul:

a)    centralelor nucleare;

b)    instalațiilor care trebuie amplasate în apropierea unui sit de stocare geologică autorizat în temeiul Directivei 2009/31/CE.

(10) ANRE adoptă criterii de autorizare, conform prevederilor art. 8 din Legea nr.

123/2012, cu modificările și completările ulterioare, sau criterii echivalente pentru acordarea autorizației, după 31 decembrie 2015, pentru:

a)    a lua în considerare rezultatele evaluării cuprinzătoare prevăzute la alin. (1);

b)    a asigura îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (6), (7) și (9);

c)    a lua în considerare rezultatele analizei costuri-beneficii prevăzute la alin. (6).

(H ) Pot fr scutite anumite instalații individuale, pe baza criteriilor prevăzute la alin.

(10), de la aplicarea cerinței de implementare a opțiunilor ale căror beneficii'depășesc----

costurile, dacă există motive imperative juridice, de proprietate sau financiare pentru acest lucru. In aceste situații, se înaintează Comisiei Europene o notificare motivată a deciziei sale, in termen de 3 luni de la data luării respectivei decizii.

"CAPITOLUL IX”

Sancțiuni Art. 18

Sancțiuni

(1) Constituie contravenții următoarele fapte:

a)    nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a); (audit energetic la 4 ani pentru operatorii de peste 1000 tep)

b)    nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. b); (programe de îmbunătățire a eficienței energetice care includ măsuri pe termen scurt, mediu Și lung)


1 ........

L' ' '

îTr—'' ** ^Hi'a    Ț? -h, //

££ EL5ACO ESCO

C Titlul prefectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SAVFTBucurești

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 27 din 138

d)    nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (4);

(netransmiterea declarațiilor* chestionarelor pana la data de 30 aprilie a fiecărui an)

e)    nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (6); (netransmiterea declarațiilor pana la data de 30 aprilie a fiecărui ari)

f)    nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (7).

(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează, după cum urmează: a) contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a), cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei,

calculată proporțional cu mărimea consumului, astfel:

P= 0,9 x C + 10.000 lei, unde:

P = valoarea penalității în lei;

C = consumul anual de combustibil în tone echivalent petrol/an;

b)    contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. b), cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei;

c)    contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. c), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;

d)    contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. d), cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei;

e)    contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. e), cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;

f)    contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. f), cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei.

(3)    Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către personalul împuternicit din cadrul ANRE.

(4)    Prevederile prezentului articol se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Licența nr. 2025 pentru prestarea serviciului de alimenare centralizată cu energie termică.

Ținându-se cont de ultima Decizie a președintelui ANRE, operatorul serviciului va funcționa după prezenta licență 2025 conform următoarelor modificări:

“Art. I - Licența nr. 2025 pentru prestarea serviciului de alimentare centralizată cu energie termică, acordată prin Decizia președintelui ANRE nr. 842 din 13.06.2017, operatorului REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI TERMICE BUCUREȘTI R.A.D.E.T. RAcu sediul în București Sector 3, Str. Cavafîi Vechi, Nr. 15,având numărul de ordine în Registrul Comerțului J40/195/1991, se modifică în sensul prelungirii


Art. II - Condițiile specifice asociate Licenței nr. 2025 se înlocuiesc cu Condițiile specifice asociate Licenței nr. 2025 prevăzute în anexa care face parte integrată din prezenta decizie.

Art. III - REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI TERMICE BUCUREȘTI R.A.D.E.T. RA va respecta prezenta decizie, Condițiile generale asociate licenței pentru prestarea serviciului de alimentare centralizată cu energie termică, prevăzute în Anexa nr. 3 la Regulament, precum și Condițiile specifice asociate licenței prevăzute în anexa la prezenta decizie.”

Conform prezentei Licențe titularul acesteia va furniza autorității competente, lunar, informații cu privire la:

a)    stadiul demersului privind reorganizarea operatorului serviciului ca societate comercială sau altă formă prevăzută de lege;

b)    planul de reorganizare al operatorului serviciului și alte documente relevante legate

—-—dederularea procedurii de insolvență/ reorganizare judiciară a acestuia;

c) stadiul contractării finanțării în cadrul proiectului învesfiȚional—Programul— Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 - Obiectivul Specific 7.2. Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul București. ”

1.4 Mărimi, simboluri și unități de măsură

Simbolurile și unitățile de măsură ale principalilor termeni utilizați în lucrare sunt

prezentate în tabelul

Tabelul 1.1. Mărimi, simboluri și unităfi de măsură

Simbol Mărime

Unitate de măsură


a.c.c. apă caldă de consum

ad


apă de adaos



îTwî

££ ELSACO ESCO

-———-————-

Titlul proiectulițj:w    5 ~ 1

Bilanț energetic al sistemului de termoft£btpallSA(?ETÎBițpurești

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I    '^x^siniw0'4.^"^

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 29 din 138

Simbol

Mărime

Unitate de măsură

R

rezistență termică

m2 K/W

V

Volum

m3

t

temperatura, în grade Celsius

°C

T

temperatura absolută termodinamică

1T”

AT

diferența de temperatura

K

X

conductivitatea termică

W/(mK)

a

Coeficient de schimb de căldură

W/m2 °C

Se folosește Sistemul Internațional de unități de măsură (SI) în care:

I kJ = 0,278-IO'3 kWh = 0,239 kcal = 2,3S8-10'ii t.e.p.

1 kWh = 3,6 IO3 1J = 860 kcal = 8,6 IO'5 t.e.p.

1 kcal = 4,187 kJ = 1,163 IO'3 kWh = IO'7 t.e.p.

I t.e.p. = 4,187 IO7 kJ = 1463 IO4 kWh = IO7 kcal


CAPITOLUL 2


DATE CU PRIVIRE LA OPERATORUL SERVICIULUI




££ ELSACO ESCO

/    <\r    *//

z —-

Q    proiecnifijiJMiaV^x

Bilanț energetic al sistemului de termoficare~STSACET București

Cod/2018

ATE l/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: I

Pagină 31 din 138

2. Date cu privire ia operatorul serviciului

Energia termică produsă în sursele de energie ale Capitalei este preluată de instalațiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică. Acestea aparțin Primăriei Municipiului București și sunt în administrarea RADET. De sistemul de alimentare cu energie termică al Municipiului București depinde confortul, securitatea și sănătatea a peste 1.200.000 locuitori (aproximativ 50% din populația Bucureștiului) care locuiesc și muncesc în:

-    562.000 apartamente aflate în 8.200 blocuri și 600 imobile,

-    5.600 instituții bugetare, agenți economici și sere.

Ponderea cea mai mare între sursele de energie electrică și termică care deservesc astăzi capitala o au cele patru centrale în cogenerare aparținând societății Electrocentrale București SA (denumită în continuare „ELCEN”), respectiv CET București Sud, CET București Vest, CET Progresu și CET Grozăvești. Ele furnizează împreună un maxim de 1.800 Gcal/h putere termică. Cele patru centrale furnizează aproximativ 7% din energia electrică la nivel național și acoperă aproape în întregime necesarul Bucureștiului. ELCEN reprezintă una din entitățile care asigură echilibrarea sistemului energetic național.

Instalațiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică aflate în exploatarea RADET, conform informațiilor actualizate la data de 31.12.2016, se compun din:

-    surse de producere - 46 centrale de cvartal și o centrală termică de zonă;

-    rețelele termice primare - 987,34 km;

-    puncte termice - PT și module termice - MT - 1.012 buc.;


-    rețele termice secundare - 2.964,64 km;

Instalațiile sistemului de alimentare centralizată cu energie termică aparțin Primăriei Municipiului București și sunt în administrarea și exploatarea RADET, care asigură necesarul de energie termică al Municipiului București, având ca beneficiari la sfârșitul anului 2016 :

-    19.216 de asociații de proprietari din cele 8.200 de blocuri de locuințe, reprezentând

aproximativ 1.216.000 de locuitori,

-    5.030 agenți economici.

thSAc° ESCO


.xTÎtlul

Bilanț energetic al smetntrtffîae termoficare-at’țȘ&CETBucurești

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: I

Pagină 32 din 138


• rețelele termice primare - RTP;

' puncte termice - PT și module termice - MT;

■ rețele termice secundare - RTS;

Activitatea de producție a energiei termice se realizează în cadrul Secției Centrale Termice și Furnizare și are în exploatare 46 centrale termice de cvartal și o centrală termică de zonă.


Caracte


risticile tehnice principale ale infrastructurii serviciului public de alimentare cu


energie termică sunt: Rețele termice primare


km. conductă


987,34


Reîele termice secundare


Puncte termice Stații centralizate


Module termice


Distribuție


km. conductă


2964,64


Centrale termice


Urbane


Dotații”


Urbane


Dotații”


__________, Dotații*

termice cu cvartal


termică (Casa Presei Libere)


Notă. *


Dota


km. conductă


buc.


buc.


buc.


buc.


buc.


buc.


buc.


buc.


199,87


592


73


35


264


47


' atii - instalația este deținută de RADET, iar clădirea în care este amplasat echipamentul nu este în proprietatea RADET.

D|n Punct de vedere al vechimii conductei rețelei de termoficare, situația se prezintă astfel: ^87,34 Rrîrconductă rețea primară de transport apă fierbinte, din care 68,8% cu

Vechime mai mare de 25 ani, 11,3% cu vechime între 20 și 25 de ani; 9,4% eu Vechime între 10 și 20 de ani și 10,5% cu o vechime mai mică de 10 ani;

2-963,27 km conductă rețea secundară (de distribuție a apei calde de consum și a gentului termic de încălzire), din care 48% cu vechime de peste 25 ani, 14% cu o Vechime între 20 și 25 de ani, 16% cu vechime între 10 și 20 de ani și 22% cu o Vechime mai mică de 10 ani.    r i

^t-IjET București are ca obiect de activitate principal producerea, transportul, distribuția ^Urni2area de energie termică în Municipiul București. Complementar, desfășoară și alte ct,vit^țj pentru susținerea obiectului principal de activitate, în conformitate cu statutul ProPrit£ șj cu legislația iR^^gȘ^^^ptre carfeenumerăm: confecții, reparațit-ffigondlționări



ELSACO

ESCO



CET București


Cod /2018 ATE I/I


Faza I: (unică) Voi I


Ediția: 0 | Revizia: l'


Pagină 33 din 138


piese și subansamble specifice; construcții montaj lucrări specifice; activitatea de informatică; exploatarea, întreținerea și repararea parcului propriu de autovehicule, echipamente, utilaje; calificarea, perfecționarea și specializarea personalului, servicii de proiectare, avizare, etc.

2. 1 Structura de management

•    DIRECTOR GENERAL ADJUNCT (Tehnic - Operațional)

•    DIRECTOR GENERAL ADJUNCT (Comercial - Dezvoltare)

•    Director Direcția Termoenergetică

o Inginer șef Direcția Termoenergetică

•    Director Direcția Mecano-Energetică

o Inginer șef Direcția Mecano-Energetică

•    Director Direcția Tehnică

•    Director Direcția Economică

•    Director Direcția Juridică

•    Director Direcția Resurse Umane

•    Director Direcția Comercială

o Șef Departament Furnizare Clienți o Contabil Șef Departament Furnizare Clienți

•    Șef Departament Corp de Control

•    Șef Departament Achiziții Publice

•    Șef Departament Marketing Dezvoltare


AflHțTf

J^nr ’ol'i wfea# m 1



«s elsaco ESCO

-7^--

f TițluLproiectulut^^fiisin'^ț^^/

Bilanț energetic al sistemului de termoficari™&4&ET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi 1

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 34 din 138


Tabelul 2.1 Numărul de salariați pe compartimente

COMPARTIMENT

Nr.

salariați

DIRECTOR GENERAL ADJUNCT

1

Serviciul Secretariat General

15

Biroul Monitorizare Activitate

6

Departament de Corp și Control

11

Serviciul Control Financiar de Gestiune

8

Serviciul Sanatate și Securitate în muncă

8

Serviciul Managementul Calității și Mediu

9

Departament de Achiziții Publice

14

Serviciul Comunicare și Relații cu Publicul

~23~

Serviciul Investiții

11

Biroul Audit

4

Departament Marketing și Dezvoltare

13

DIRECȚIA TERMOENERGETICĂ

3

Serviciul Dispecerat Generai

17

Serviciul Termoenergetic

8

Biroul Energetic

5

Secția Termoficare S.l

188

Secția Termoficare S.2

293

Secția Termoficare S.3

394

Secția Termoficare S.4

267

171

i HOJMnJp    l..x»--->-




££ ELSACO & ESCO

TrtkljJFOftctulu'^^^Z

Bilanț energetic al sistemului de termoficaredPSÂCET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 35 din 138


Secția Termoficare S.6

318

Secția Centrale Termice

300

DIRECȚIA MECANO - ENERGETICĂ

2

Biroul Coordonare

13

Secția întreținere Reparații Transport

230

Secția Lot Reparații și Modernizări

86

Serviciul Mentenanță

6

Atelier Industrie Mică

43

Atelier Schimbătoare de Căldură

7

Serviciul Administrativ

105

DIRECȚIA TEHNICĂ

1

Serviciul Tehnic și Avize

17

Serviciul Proiectare

46

Serviciul Automatizare și SCADA

20

Biroul Metrologie

7

Serviciul Sisteme Informatice

17

DIRECȚIA ECONOMICĂ

1

Serviciul Financiar

10

Serviciul Contabilitate

7

Serviciul Evidență Patrimoniu

20

Serviciul Contabilitate de Gestiune

12

Biroul Control Financiar Preventiv

3

/ O . V’    '^1'    1    --- - ■    - -    777-5




{'3l

Tjțltff^roytauFui:    .

Bilanf energetic al sist^rnulni^tetermoficare alS^C'E'EBUiUtrești

Cod/2018

ATE I/I

1    fci»CO

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 36 din 138

DIRECȚIA JURIDICĂ

1

Serviciul Juridic

10

Serviciul Recuperare Creanțe (Instanță)

7

DIRECȚIA RESURSE UMANE

1

Serviciul Resurse Umane, Organizarea muncii

21

Serviciul Salarizare

9

Serviciul Relații Sociale și Formare Profesională

8

DIRECȚIA COMERCIALĂ

1

Serviciul Aprovizionare și Administrare Contracte

13

Departament Furnizare Clienți

196

Biroul Contracte Utilizatori

-22-

TOTAL SALARIAȚI

3.026

numărului de posturi și a numărului de salariați/categorii în perioada 31.12.2014 — "2017, este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabelul 2. 2 Evoluția numărului de posturi și a numărului de salariați/categorii

PnT"

| crt.

Denumirea indicatorului

Anul

31.12.2014

31.12.2015

31.12.2016

31.12.2017

1

2

czzz

^4 umăr salariați la data de decembrie, din care:

3.632

3.588

3.470

3.026

Funcții de conducere și ^Xecuție (fără mașini)

719

722

705

624

J^lașini

98

97

98

88

^^Tuncitori

2.815

2.769

2.667

2.314



APRfaw

ADUUISITATOR JtfBSCUR «DMMSTR4TOR SPECUL RCJWmSOl^îWt-    tHRIA


1    r. ]

4-

4—

4 ——

-j «JSSLm |

-1 «

4--1

4-----

■f —— 1

4---1

4

4

1

1

4-~^’|

i —— |

4

-1 1

f~—]

l    J

4    I

4----)

k-

4    j

““»» )

K


■RRI

4    |

-ț    )


Figura 2. 1 Organigrama conducerii RADET

RADET București furnizează energie termică în Municipiul București prin intermediul infrastructurii tehnico-edilitare specifice, care aparține domeniului public sau privat al unităților administrativ-teritoriale și care împreună formează sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al localității (SACET) ce cuprinde:

-    centrale termice;

-    rețele de transport;

-    puncte termice/stații termice;

-    rețele de distribuție;

-    construcții și instalații auxiliare;


-    branșamente până la punctele de delimitare/separare a instal^

control și automatizare,.



« >'R

r


°"?z.

5$ flsaco esco


*nr q .

Titlul pToîectjjltff^

Bilanț energetic al sis temușidejefmoficare al SACETBueurești

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 38 din 138


Eentru asigurarea serviciului de alimentare cu energie termică în condiții de continuitate și

S|guranțâ, RADET se alimentează din surse externe, CET-uri, care sunt exploatate de către

ELCEN (CET Sud, CET Progresu, CET Vest, CET Grozăvești), CET Grivița, CET Vest Fn

erg0 și o centrală termică proprie de zonă - Casa Presei Libere:


CCB

Wh>n<


■v


aa


5Q



na


Cârti.


Glw


Măijjfdr


o<ner<i


Vuiltfil


Figura 2. 2 Harta marilor producători de energie termică din municipiul București

care dintre sursele de energie livrează căldură unui număr de consumatori situați în zona ^dată acesteia. Sursele de energie din cadrul sistemului pot să funcționeze interconectat,

P intermediul unui inel median care, în caz de avarie a unei centrale, permite alimentarea

r1SL1matorilor dintr-o altă sursă a sistemului, respectând anumite restricții de funcționare.

Ațâț h ■    _

a,n punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, debitele de agent termic nu pot fi




în tabelul următor, sunt prezentate succint sursele de energie care asigură alimentarea consumatorilor de căldură din Municipiul București și în figura 2.3 este prezentată amplasarea surselor de energie termică în Municipiul București.

Tabelul 2. 3 Surse de producere a energiei termice în municipiul București

Surse ale SC Electrocentrale București - ELCEN

CTE București Sud

CTE Progresu

CTE Vest

CTE Grozăvești

Surse ale terților

CET Grivița

CET Vest Energo

Surse RADET

CTZ Casa Presei

46 CT ale RADET

CT Amzei

CT 18 A

CT Luterana

CT Sălaj

CT Aleea Trandafirilor

CT Desișului

CT Magheru 7

CT Scala

CT Barbu Văcărescu

CT Depou Ferentari

CT Bucureștii Noi 3

CT Ș-bei Vodă

CT Băneasa Agronomie

CT Dorobanți

CT Mărășești 3

CT Turturele

CT Băneasa 1

CT Dunărea

CT Mărășești 6

CT Turn Palat

CT Băneasa 2

CT Eroilor 1

CT Mărășești 9-10

CT Viilor

CT Banciului

CT Eroilor 2

CT Mozart

CT Victoriei

CT Cap. Bălan

CT Ferentari 72

CT Păunaș

CT Vistea

CT Rosetti

CT Ferentari Școală

CT Pavel C-tin

CT Bucur

CT Dimitrov Al

CT Floreasca

CT Protopopescu

CT Cavafii vechi

CT Dimitrov Bl

CT Mărășești 11

CT Republicii

CT. Dr. Sion

CT Garaj

CT Stoian Militaru

is V3,r ?31 VÂN3l3|gv

£3 elsaco ^ESCO

I    (    -V <    , --—1

Titlul proicctuluT^il^jji^-^

Bilanf energetic al sistemului de termoficare al SACET București

Cod /2018

ATE 1/1

Ediția: 0 | Revizia: 1

Paeină41 din 138

2. 2 Asigurarea alimentării cu energie termică de către principalii producători

Furnizarea energiei termice de către CET Sud prin:

•    magistrala I (IV) Dn 1.200 mm ce alimentează consumatorii din zonele Șulea- Placare,

zona industrială Anticorozivul, Bd. N. Grigorescu, Bd. L.Rebreanu, Tomis, Iancului, Baicului, Fântânica, Socului, Colentina, Delfinului, Policlinica Titan, Muncii, Vatra Luminoasă, Pantelimon, Dna Ghica, Fundeni, Lacul Tei, Institutul de Construcții, 17-18 Petricani;

•    rețea Dn 400 mm : Cosmos, Vergului, Pantelimon;

•    rețea Dn 700 mm: Balta Albă;

•    magistrala II-III (V) Dn 1.200 mm ce alimentează cu căldură consumatorii din:

Fizicienilor, Dristor, Tomis, Mihai Bravu, Matei Voievod, Șulea Nord, Cățelu, C.Brâncuși, Vaselor, Avrig, Aversa, Mecanică Fină, Bucur Obor, Teiul Doamnei, 2 Ramuri Tei, Ștefan cel Mare, Policlinica Dr.Grozovici;

•    magistrala III urban Dn 1200 mm + Artera Nouă Dn 1000 mm, ce alimentează

consumatorii din: Berceni Oltenița, Oltenița Nord, Mărășești, Unirea, Th.Speranția, Călărași, Labirint, Foișor, serele Leoser.

Furnizarea căldurii de către CET Grozăvești prin:

•    magistrala II-III Grivița Dn 1000 mm pentru zonele Gara de Nord, Grivița, N.Titulescu,

Plevnei, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Circului, Dinamo, Pipera, Aviației, Galvani Tei, Perla, Dorobanți;

magistrala V Rahova Dn 1000 mm pentru zonele Rahova, Mărgeanului, Centrul Civic, Panduri, Palatul Parlamentului până la P5A.

Furnizarea căldurii de către CET Vest prin:

magistrala I-III Dn 1300+2Dn 900 mm pentru zonele Drumul Taberei Microl, 2, 3, 4,

5, 6, 7, 8, 9,10, Giulești, Crângași;

magistrala II pentru zona urbană a Cartierului Militari, Politehnica, până la CS6 Leu, cu PV2 închis și alimentat prin mag.I Vest cămin CI 12’ (Injecția).


Furnizarea energiei termice de către CET Progresu prin:

magistrala Ferentari Dn 1.000 mm pentru zonele Ferentari, Vulcan, Parcul Tineretului Rahova



££ ELSACO «- ESCO

—    - -    Titlfeo^Wuți || )

Bilanț energetic al sistemuluț<dâțermofilcar^ ai/SACET București

Cod/2018

ATE 1/1

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 42 din 138

• magistrala Berceni Dn 1.200 mm pentru zonele Nițu Vasile, Brâncoveanu, zonele I, II, IV, V Berceni, Oltenița Placare, Giurgiu Farado, platforma IMGB.

Furnizarea energiei termice de către CET Grivița prin rețea Dn 500 mm pentru zonele refabricate Grivița, IPGMS, Locuințe Steaua, 2-1 Mai, 13-1 Mai.

Furnizarea energiei termice de către CET Energo Vest prin:

•    rețea Dn 250 mm pentru SEMCO SA, Liceul Petre Poni, platforma industrial Militari

•    rețea Dn 400 mm pentru PT 1-2 Roșu, Metrou Păcii și bretea de legătură 2Dn 400mm

cu zona Apusului.

Furnizarea energiei termice de către CT Casa Presei prin:

•    ramura Flora - rețea 2Dn 400 mm pentru Expoziție, Agronomie, Elias, Popisteanu până

laC 11 DTM;

•    ramura Pajura - rețea Dn 400 mm pentru Jiului, Pajura, Hrisovului, până la cămin CR4

România Muncitoare.

Zonele cu disfuncționalități în alimentarea cu agent termic din punct de vedere hidraulic sunt:

•    Zona Aviației Dn 600 țeavă clasică, Floreasca Dn 600 țeavă preizolată, Beller datorită

faptului că CET Pipera a fost dezafectată;

•    Zona Fundeni Dn 600 țeavă clasică, Doamna Ghica Dn 800 țeavă clasică, Pantelimon-

Cosmos Dn 400 țeavă clasică, din cauza faptului că CET Titan nu mai funcționează in prezent;-

2.3 Principalele caracteristici ale pieței serviciilor de termoficare din București

RADET furnizează energie termică pentru 8.200 de blocuri de locuințe și 606 gospodării individuale, reprezentând aproximativ 1.216.000 de locuitori, dar și unui număr de 4.504 de agenți economici. Dată fiind ponderea consumului de energie termică destinat populației, aceasta este consumatorul principal, fiind componenta esențială a pieței de energie termică. Consumatorii de energie termică conectați la sistemul de termoficare București sunt clasificați funcție de destinația consumului, astfel:

- consumatori casnici (apartamente, case, vile);

consumatori industriali - institu



nți economici;


i, grădjîfîțeFS^itale, cinematografe, etc)


Contorizarea la nivel de branșament a consumurilor de energie termică atât pentru încălzire cât și pentru preparare apă caldă de consum este realizată în proporție de 100%.

Majoritatea echipamentelor de măsură au o vechime de peste 10 ani; la nivelul RADET a demarat acțiunea de înlocuire a echipamentelor de măsurare a energie termice cu echipamente de ultimă generație, cu clasă de precizie ridicată.

Totodată, este în curs de realizare dispecerul de termoficare la nivelul întregului sistem de alimentare cu energie termică din municipiul București. Prin implementarea acestui proiect se va asigura monitorizarea continuă a funcționării sistemului, cu implicații directe în creșterea performanțelor sistemului și îmbunătățirea calității serviciului.

2. 5 Asigurarea resurselor energetice

2.5.1. Alimentarea cu combustibil

> CET Sud

CET București Sud utilizează în principal drept combustibil gazele naturale și în secundar, pentru completare, păcură.

Alimentarea cu gaze naturale se face din rețeaua de medie presiune a SC Distrigaz Sud SA, prin intermediul unei stații de reglare-măsurare. Stația de reglare-măsurare este administrată de SC Distrigaz Sud.

CET București Sud are o gospodărie proprie de păcură, constituită din:

•    rampă de descărcare

•    depozit de păcură cu o capacitate totală de stocare a rezervoarelor supraterane de

85.000t

•    stație de pompare

•    instalația de separare

Păcura este aprovizionată pe cale ferată cu vagoane cisternă.





Combustibilul de bază utilizat de CET București Vest pentru producerea de energie electrică și termică este gazul natural.

Combustibilul suplimentar și de rezervă pentru perioadele în care presiunea de furnizare a gazelor naturale scade sub limita de avarie în sistemul național, este păcura cu conținut redus de sulf (< țo/o)

Grupul de cogenerare cu turbină cu gaze în ciclu combinat gaze-abur utilizează in principal gazele naturale și în secundar (de rezervă) motorină (combustibil Diesel).

Alimentarea cu gaze naturale se face din rețeaua de medie presiune a SC ENGIE Romania SA, prin intermediul unei stații de reglare-măsurare gaze (Qmax= 150.000 Nmc/h). Grupul de cogenerare în ciclu combinat este alimentat printr-o stație de reglare-măsurare gaze independentă.

CE f București Vest are o gospodărie proprie de păcură, constituită din:

•    rampă CF de descărcare păcură și motorină;

•    stație pompe transvazare păcură

•    depozit de păcură cu o capacitate totală de stocare a rezervoarelor supraterane de 60000m

•    stație de pompare păcură treapta I și transvazare motorină (semiîngropată)

•    stație de pompare treapta a Il-a (supraterană)

•    instalația de separare

Păcura este aprovizionată pe cale ferată cu vagoane cisternă.

Centrala are în componența sa un depozit dc motorină, constituit din.

•    un rezervor metalic suprateran cu o capacitate de stocare de 5.000m ,

•    instalație de separare;

•    instalație de stingere cu spumă.

Aprovizionarea cu motorină se face pe calea ferată cu vagoane cisternă.

GE2T Progresu



Combustibilul de bază utilizat pentru producerea de energie electrică și termică.estț/g^zițh natural.



I *•- ~---- ''•wi’HOr

i£'g- isvoif,J3i lK<. ViN3i3iSv

CS elsaco ESCO

~... 1    • Al

Titlul proiectulw?n(dlo6Az/

Bilanț energetic al sistemului de termoficafî^F&ACET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 45 din 138

Combustibilul suplimentar și de rezervă pentru perioadele în care presiunea de furnizare a gazelor naturale scade sub limita de avarie în sistemul național, este păcura cu conținut redus de sulf (< 1%).

Alimentarea cu gaze naturale se face din rețeaua de medie presiune a SC ENGIE Romania SA, prin intermediul unei stații de reglare-măsurare gaze.

CET București Progresu are o gospodărie proprie de păcură, constituită din:

•    rampă descărcare păcură;

•    stație pompe transvazare;

•    depozit de păcură cu o capacitate totală de stocare a rezervoarelor supraterane de

37500m3

•    stație de pompare treapta I

•    stație de pompare treapta a Il-a

•    instalația de separare

Păcura este aprovizionată pe cale ferată cu vagoane cisternă.

> CET Grozăvești

Combustibilul de baza utilizat de CET Grozăvești pentru producerea de energie electrică și termică este gazul natural. Combustibilul suplimentar și de rezervă pentru perioadele în care presiunea de furnizare a gazelor naturale scade sub limita de avarie în sistemul național, este păcura cu conținut redus de sulf (< 1%).

Alimentarea cu gaze naturale se face din rețeaua de medie presiune a SC DISTRIGAZ SUD SA prin intermediul unei SRM (Q max. = 100 700 m3/h).

CET Grozăvești are o gospodărie proprie de păcură, constituită din:

•    rampă de descărcare

•    depozit de păcură cu o capacitate totală de stocare

14000m3

•    stație de pompare



l::

Jlîhîlprtfectului^^-^^

ELSACO

tf^ESCO


1 Bilanț energetic al sisiemtrttlîde termoficare al SACET București [Faza I: (unică) Voi I~    ^ZZZZZZ^^ZZ^ZZZZZZ

>    CET Vest Energo

SC Vest-Energo SA utiliz^ drept combustibil pentru producerea energiei eiccirice Si termice gazele naturale, cu următoarele caracteristici.

•    putere calorifică inferioară 8.500 kcal/Nm3;

•    compoziție medie: CH, cea. 98,5%, CîH, cea. 0,80 / 5    intermediul unui

Alimentarea cu gaze naturale se face din rețeaua orașeneas , branșament prevăzut cu contor volumetric.

CET Grivita

...    , ne CET Grivita pentru producerea de energie electrică și

Combustibilul de bază utilizat de CE    perioadele în care

termică este gazul natural. Combustibilul suplimentar,    sistemul național, este

presjunea^dejumizare a gazelor natural^ scade sub iimitade a»,e m s.stemu

păcura cu conținut redus de sulf (<!%)•    eon mbar orin intermediul

Alimentarea cu gaze naturale se face, la o presiune de mm. 50    •    .

unui branșament situa. în Calea Griviței nr.357, ptevăzu, cu contor g convertor electronic de volum.

CET Grivița are o gospodărie proprie de păcura, constituita

•    rampă de descărcare


•    pane rezervoare cu oTapicitatc tofalî de stocare de 17001

•    stație de pompare

•    instalația de separare Păcura este aprovizionată pe calea ferată.

>    CTZ casa Presei Libere    --

CTZ Casa Presei Libere utilizează în principal    utilizează drept

perioadele în care presiunea de furnizare a gazetar^natura    conținut redus

combustibil suplimentar combustibilul lichid ușor

de sulf ,o/o).    .u^^^medie-presiune a SC Distrigaz Sud

Alimentarea cu gaze naturale ™    4


SA, prirt intermediul unei SR


££ ELSACO ESCO



Pagină 47 din 138


Păcura este aprovizionată pe calea ferată, este stocată în vederea utilizării în cadrul Depozitului de combustibil lichid în două rezervoare supraterane cu o capacitate totală de stocare de 4.000 t.

Combustibilul lichid ușor este aprovizionat cu mijloace auto sau CF și este stocat în cadrul Depozitului de combustibil lichid în 4 rezervoare subterane cu o capacitate totală de stocare de 2001.

CTZ Casa Presei Libere este dotată și cu rampă de descărcare păcură și CLU, compusă din:

•    stație de pompare;

•    instalația de separare;

•    rampă de descărcare;

•    depozit combustibil lichid.

>    Centrale termice de cartier

Combustibilii utilizați în centralele termice sunt gazele naturale în principal, iar la unele central termice este prevăzut drept combustibil de rezervă CLU - pentru centralele din zonele în care, iama, presiunea la gazele naturale este scăzută.

2.5.2. Alimentarea cu apă și canalizarea

>    CET Sud

Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă potabilă în scop igienico-sanitar și pentru incendiu se face din rețeaua orășenească aflată în administrația SC APA NOVA București SA prin intermediul unui branșament contorizat.


Evacuarea apelor uzate

Colectarea apelor uzate industriale (preepurate), a apelor uzate menajere și mete face printr-o rețea subterană de canalizare din tuburi de beton ce deversează prin 4 racorduri în caseta de ape uzate a râului Dâmbovița administrată de SC APA NOVA București SA



> CETVesț Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă potabilă, în scop igienico-sanitar și pentru incendiu, se realizează din următoarele surse:

•    din rețeaua de apă potabilă orășenească, prin intermediul unui branșament dotat cu

apometru, situat în b-dul Timișoara;

•    din subteran, prin intermediul unui foraj de mare adâncime, dotat cu pompă

submersibilă și apometru.

Alimentarea cu apă-în-scop. tehnologic (completarea circuitului de răcire, obținerea apei

demineralizate și dedurizate) se realizează pompat, din NH Roșu alimentat dirr râul Argeș----

canalul Ogrezeni-Roșu.

In funcție de scopul tehnologic pentru care este utilizată, apa preluată din râul Argeș, este

supusă mai multor operații de tratare:

•    pretratare și filtrare mecanică pentru adaos în circuitele de răcire;

•    demineralizare pentru adaos circuit cazane abur;

® dedurizare pentru adaos circuit de termoficare.


Evacuarea apelor uzate tehnologice

Colectarea apelor uzare industriale preepurate, a ape,or uzate .enpjere ,i nudeonce seHace printr-o rețea subterana de canalizare din tuburi de beton ce deversează pnn douaraco canalizarea orășenească.


> CET Progresu Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă p'




\'E\ :'



ELSACO

ESCO



Pagină 49 din 138

•    din rețeaua de apă potabilă orășenească, prin intermediul unui branșament dotat cu

debitmetru situat în str. Pogoanelor;

•    din subteran, prin intermediul unui foraj dotat cu apometru.

Alimentarea cu apă în scop tehnologic se realizează din următoarele surse:

•    din râul Argeș prin NH Dragomirești;

•    din canalul închis Ogrezeni-Roșu administrat de SC APA NOVA București SA;

•    din subteran, prin intermediul a 2 foraje

Apa preluată din râul Argeș este utilizată pentru completarea pierderilor din circuitul de răcire intern, pentru obținerea apei demineralizate, a apei dedurizate și pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu.

Apa preluată din subteran este folosită, în situații excepționale, pentru spălarea filtrelor instalației Crystal și răcirea presetupelor pompelor de păcură. în funcționare normală spălarea/răcirea este asigurată cu apă industrială.

Evacuarea apelor uzate tehnologice

Apele uzate tehnologice și menajere sunt evacuate prin intermediul unui racord ce deversează în canalizarea orășeneasca administrată de SC APA NOVA București SA.

Apele pluviale, colectate într-un bazin de retenție cu V=4000 m3, sunt descărcate în pârâul Valea Mamina, prin intermediul unui racord.

> CET Grozăvești

Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă potabilă pentru consum menajer se realizează din rețeaua de apă orășeneasca aflată în administrarea SC APA NOVA București SA prin intermediul unor branșamente contorizate.

Alimentarea cu apă în scop tehnologic se face:

• din râul Argeș, prin canalul Ogrezeni-Roșu aparținând SC APA NOVA București SA


Evacuarea apelor uzate tehnologice

Apele uzate menajere, tehnologice și pluviale de pe cele 4 amplasamente ale centralei termoelectrice Grozăvești sunt evacuate în rețeaua de canalizare orășenească administrarea SC APA NOVA București SA prin 6 racorduri.

CET Vest Energo

Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă se realizează din două surse:

•    din rețeaua de apă potabilă orășenească, aflată în administrarea SC APA NOVA București SA, prin intermediul unui branșament dotat cu apometru, situat în b dul Pr

•    din sursa proprie - apa subterană, prin intermediul unui foraj de mare adâncime dotat cu apometru și clapetă de reținere.

Apa utilizată în scop tehnologic este preluată atât din rețeaua orășenească, cât ș' proprie subterană.

Evacuarea apelor uzate tehnologice

Evacuare, apelor uzate menajere, a apelor uzate industriale preepurate ,1 a apelor meteorice se face în rețeaua de canalizare orășenească aflată în administrarea S București SA prin intermediul a două racorduri.

CET Grivita Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă potabilă, industrială și pentru incendiu, este asigurată din două surse.

•    din rețeaua de apă potabilă orășenească aflată în administrarea SC APA NOVA București

SA, prin intermediul unui branșament dotat cu apometru;

•    din subteran, prin intermediul a două foraje proprii dotate cu manometre și apometre. Evacuarea apelor uzate tehnologice

Evacuarea apelor uzate industriale preepurate, a apelor uzate menajere și meteorice se face în rețeaua de canalizare a SC Griro SA ce deversează printr-un racord în canalizarea orășenească adțpi^stff^SC AP^. NOVA București SA.







ELSACO & ESCO

Bilanț energetic aj^istt

SACETBucurești

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) V>fl

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 51 din 138


> CTZ Casa Presei Libere


Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă potabilă, industrială și pentru incendiu a CTZ Casa Presei Libere se face din două surse:

•    din rețeaua de apă potabilă orășenească aflată în administrarea SC APA NOVABucurești

SA, prin intermediul unui branșament situat în str. Băiculești;

•    din forajele de mare adâncime ale RA-APPS (în caz de avarie), prin intermediul unui branșament.

Evacuarea apelor uzate tehnologice

Evacuarea apelor uzate industriale preepurate, a apelor uzate menajere și meteorice se face prin două racorduri în canalizarea orășenească administrată de SC APA NOVA București SA de pe str. Băiculești.

2.5.3. Alimentarea cu energie electrică

>    CET Sud

Energia electrică produsă de CET București Sud este livrată în Sistemul Energetic Național în stațiile de 110 kV și 220 kV prin intermediul transformatoarelor de grup: 2x80MVA, 2x125 MVA și 2x170 MVA. în calitate de consumator, CET București Sud preia energia electrică din Sistemul Energetic Național prin intermediul a 3 posturi de transformare: 2x25 MVA, 1x80 MVA.

>    CET Vest

în calitate de producător, CET București Vest furnizează energie electrică în Sistemul Energetic Național în stația de 110 kV Bujoreni prin intermediul transformatoarelor de grup. în calitate de consumator, preia energie electrică din SEN.

>    CET Progresu


Wț-'-SU m»

££ ELSACO *- ESCO

--;---

Bilanț energeticjtEsistțpului lie'tehno/icOrjyal SACET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) V<jfl    J

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 52 din 138

CET Grozăvești

în calitate de producător, centrala termoelectrică livrează energia electrică în SEN la tensiunea de 110 kV prin 6 linii electrice subterane. în calitate de consumator, CET Grozăvești preia energia electrică din SEN prin liniile de 110 kV ale SC ELECTRICA MUNTENIA SUD SA, prin intermediul a două transformatoare de 110/6 kV cu puterea de 25 MVA fiecare.

CET Vest Energo

SC VEST ENERGO SA livrează direct energie electrică în SEN la tensiunea de 6 sau 10 kV prin intermediul a 3 feederi de conectare.

CET Grivita

CET Grivita este racordată la SEN prin stația de 10 kV. CET Grivița livrează și preia energie electrică din Sistemul Energetic Național prin intermediul a două transformatoare: 2 x ' 6?3—MVA;—Pentru—servicii—proprii, centrala este alimentată prin intermediul a 2

transformatoare: 2 x 1,6 MVA.

CTZ Casa Presei Libere

în calitate de consumator CTZ Casa Presei Libere preia energia electrică de ia FDFEE ELECTRICA MUNTENIA SUD SA prin intermediul unei stații electrice subterane (10/0,4 kV).




CAPITOLUL 3

DEFINIREA CONTURULUI NECESAR BILANȚULU


z<'', V.

1....... --,

££ elsaco ESCO

Bilanț energetici sistetpului de t^rnu^careiil^A^E^ București

Cod/2018

ATE I/I

Ediția: 0 | Revizia: <

Pagină 54 din 138

3. Definirea conturului necesar bilanțului

Modelele matematice pentru realizarea bilanțurilor energetice au la bază principiul conservării energiei în cadrul limitelor unui sistem determinat.

Acest cadru limită poartă denumirea de contur, el reprezentând practic suprafața imaginară închisă în jurul unui echipament, instalație, secție care include limitele față de care se consideră intrările și ieșirile fluxurilor de energie. Prin urmare, conturul unui bilanț energetic poate coincide cu conturul fizic al unui utilaj, al unei instalații sau al unui ansamblu complex, care în cele ce urmează va fi menționat ca sistem.

Pentru sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET- ansamblul instalațiilor tehnologice, echipamentelor și construcțiilor, situate într-o zonă precis delimitată, legate printr-un proces tehnologic și funcțional comun, destinate transportului și distribuției energiei termice prin rețele termice pentru cel puțin 2 utilizatori) al Municipiului București s-a considerat conturul de bilanț limita fizică a branșamentelor termice (legătura fizică dintre

o rețea termică și instalațiile proprii ale unui utilizator) având ca puncte de măsură grupurile de măsurare a energiei termice (ansamblul format din debitmetru, termorezistențe și integrator, supus controlului metrologic legal, care măsoară cantitatea de energie termică furnizată unui utilizator).

Conturul de bilanț cuprinde:

/ punctele termice;

Z rețelele termice de transport și distribuție;

S modulele termice.



-1_______


cantitatea de energie termică intrată anual, respectiv cantitatea de energie termica livrată . . —c-ompntele rețelei de distribuție.


consumatorilor, direct




CAPITOLUL 4

CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PRINCIPALELOR AGREGATE ȘI INSTALAȚII CONȚINUTE ÎN CONTUR




4.1 Descrierea surselor de producere a energiei termice

în prezent, sursele de producere a energiei termice pentru Municipiul București centralele electrice de termoficare, 46 centrale termice de cvartal și respectiv o termică proprie de zonă CTZ Casa Presei Libere. Ultimul obiectiv menționat nu face prezentului bilanț termoenergetic.

•Centralele Electrice de Termoficare:

CET Sud

CET Sud este o centrală de cogenerare, concepută și proiectată inițial în scopul alim '

căldură a consumatorilor urbani și industriali, consumatorii urbani reprezentând con

căldură majoritar. în prezent consumul de căldură sub formă de abur este num

serviciile proprii termice și numai o mică parte (sub 1%) din producția totală de ca

destinată consumatorilor externi de abur ai centralei. CET Sud a fost realizată în p'

„ . . anul 1993- La data

anul 1965 și a continuat instalarea diverselor agregate energetice pana in    -

efectuării analizei au fost retrase din funcțiune 12 CAF-uri de 100 Gcal/h/buc. î P profilul centralei este alcătuit din următoarele echipamente principale:

• Cazane de abur

-    4 x 420 t/h (140 bar; 540 0C) - tip TGM 84-A - 3 cazane

funcționare, dar sunt uzate fizic și moral, datorită vechimii foarte mari (P 1966- 1968); un cazan este retras din exploatare, ca urmare a: de energie termică sub formă de abur tehnologic, precum și a și a eficienței energetice scăzute.

-    2 x 525 t/h (152 bar; 540 0C) - tip TLMACE — un cazan

funcționare, dar este uzat fizic și moral, datorită -vechimii foarte mari (PIF un cazan este retras din exploatare, ca urmare a scăderii drastice a cererii termică sub formă de abur tehnologic, precum și a stării avansate de u eficienței energetice scăzute.


sunt 6 centrală obiectul


sunt încă în stare de foarte mari (PIF între scăderii drastice a cererii stării avansate de uzură

este încă în stare de






• Turbine cu abur

-    2 x 50 MW - tip VPT-50, turbină cu condensație, turbinele sunt retrase din exploatare

PIF între 1965-1966).

-    2 x 100 MW - tip VT 100 - turbină cu condensație și 2 prize, turbinele au un grad

avansat de uzură fizică și morală, fiind puse în funcțiune în 1967-1967.

-    2 x 125 MW - tip VT 135-141 - turbină cu condensație și 2 prize, o turbină este în

funcțiune, dar are un grad avansat de uzură fizică și morală (PIF 1975), o turbină este retrasă din exploatare.

• Cazane de apă fierbinte

-    16 x 100 Gcal/h - la data efectuării analizei 4 CAF-uri mai sunt în funcțiune, 6 CAF-uri

sunt casate și, respectiv, 6 CAF-uri sunt retrase din exploatare.

CET Vest

CET Vest este o centrală de cogenerare concepută și proiectată de la început pentru alimentarea cu căldură a consumatorilor urbani. în prezent profilul centralei este alcătuit din următoarele echipamente principale:

• Cazane de abur

- 2 x 525 t/h (152 bar; 540 0C) - tip TLMACE - cazan de abur cu circulație naturală, cu tambur, un cazan este încă în stare de funcționare, dar este uzat fizic și moral, datorită vechimii foarte mari (PIF 1975); un cazan este retras din exploatare, ca urmare a scăderii drastice a cererii de energie termică sub formă de abur tehnologic, precum și a stării avansate de uzură și a eficienței energetice scăzute.

•    Turbine cu abur

-    2 x 125 MW - tip VT 135-141 — turbină cu condensație și două prize, o turbină este în

funcțiune dar are un grad avansat de uzură fizică și morală (PIF 1974), o turbină este retrasă din exploatare.


•    Cazane de apă fierbinte

-    7 x 100 Gcal/h - tip 4 / tip 8A - la data efectuării analizei două CAF-uri mai sunt în

funcțiune, 5 CAF-uri fiind retrase din exploatare.

££ ELSACO ^ESCO

----b—

Titljrfproiectuldu^/ț?    ’V

Bilanț energetic al sistemului ae tefmofiqf(re£al i§$$EȚ B

unești

Cod /2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I    i>îSfs'Sfc

-

n Sil

Ediția: 0 | Revizia: 1

---Wv    -

Pagină 59 din 138

Ciclu combinat gaze-abur

-    Turbină cu gaze

o 1 x 135 MW - tip MS9001E/PG9171E turbina este în stare bună de funcționare, fiind pusă în funcțiune în anul 2008.

-    Turbină cu abur

o 1 x 60 MW - tip MTD40B - turbină în contrapresiune și priză, turbina este în stare bună de funcționare, fiind pusă în funcțiune în anul 2008.

-    Cazan recuperator

o 1 x 266 t/h - tip CE&E - cazanul recuperator cu ardere suplimentară este în stare bună de funcționare, PIF 2008.

CET Progresu

CET Progresu este o centrală de cogenerare, concepută și proiectată inițial în scopul alimentării cu căldură a consumatorilor urbani și industriali, consumatorii urbani reprezentând consumul de căldură majoritar. în prezent profilul centralei este alcătuit din următoarele echipamente principale:

•    Cazane de abur:

-    4 x 420 t/h (140 bar; 540 0C) - tip CR 1737 - cazanele de abur sunt cu circulație

naturală, trei cazane sunt în stare bună de funcționare; un cazan (pus în funcțiune în anul 1987) este retras din exploatare

•    Turbine cu abur:

-    2 x 50 MW - tip DSL-50-1 - turbină cu condensație și două prize, o turbină este în

stare bună de funcționare, o turbină (pusă în funcțiune 1987) este retrasă din exploatare - 2 x 50 MW - tip DKUL-50-1 - turbine în contrapresiune și priză, turbinele sunt în stare bună de funcționare.


Titlul proiectului:    log ^4/^ 5 hJ

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al 'ȘA^i hu^iire^ti^lj

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: tunică) Voi I    ''7\->z^s,niino''1P'/7

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 60 din 138


£ET Grozăvești

CET Grozăvești este o centrală de cogenerare, concepută și proiectată inițial în scopul alimentării cu căldură a consumatorilor urbani și industriali, consumatorii urbani reprezentând consumul de căldură majoritar. Consumul de căldură sub formă de abur este numai pentru serviciile proprii termice ale centralei. în prezent profilul centralei este alcătuit din următoarele echipamente principale:

• Cazane de abur:

‘ 1 x 210 t/h (140 bar; 540 0C) - tip IBZKG - cazanele de abur sunt cu circulație naturală, cazanul este încă în stare de funcționare, dar este uzat fizic și moral, datorită vechimii foarte mari (PIF 1966).

-    1 x 420 t/h (140 bar; 540 0C) -tip TGM-84 -cazanele de abur sunt cu circulație

naturală, cazanul este încă în stare de funcționare, dar este uzat fizic și moral, datorită vechimii foarte mari (PIF1964):    ~    ---------

•    Turbine cu abur:

-    2 x 50 MW - tip VT-50-1 - turbină cu condensație și două prize, echipamentele au un

grad avansat de uzură fizică și morală, fiind puse în funcțiune în anul 1964.

*    Cazane de apă fierbinte:

-    3 x 100 Gcal/h - tip PTVM - cazanele de apă fierbinte sunt retrase din exploatare, fiind

puse în funcțiune între anii 1963-1964.    ___^7=7    __    __—-

-    1 x 100 Gcal/h - tip 4 -cazanul de apă fierbinte este retras din exploatare, fiind pus în

funcțiune în anul 1970.

■ 2 x 100 Gcal/h - tip 8A - cazanele de apă fierbinte sunt casate.

£jT Vest Energn

C-ET Vest Energo este o centrală de cogenerare concepută și proiectată de la început pentru irnentarea cu căldură a consumatorilor urbani.

Prezent profilul centralei este alcătuit din următoarele echipamente principale:





•    Motoare cu ardere internă:

-    2 x 3,045 MW - tip JMS 620 GS N.LC - motoarele cu ardere internă au o stare bună de

funcționare fiind puse în funcțiune în anul 2011.

-    2 x 4,034 MW - tip JMS 624 GS N.LC - motoarele cu ardere internă au o stare bună de

funcționare fiind puse în funcțiune în anul 2011.

-    2 x 4,401 MW - tip JMS 624 GS N.LC-HO2 - motoarele cu ardere internă au o stare

bună de funcționare fiind puse în funcțiune în anul 2014.

•    Cazane de apă fierbinte:

-    1 x 10 Gcal/h - tip ICI CALDAIE - cazanul de apă fierbinte este în stare bună de

funcționare fiind pus în funcțiune în anul 2011.

-1x2 Gcal/h - tip ICI CALDAIE - cazanul de apă fierbinte este în stare bună de

funcționare fiind pus în funcțiune în anul 2011.

-1x15 Gcal/h - tip ICI CALDAIE - cazanul de apă fierbinte este în stare bună de

funcționare fiind pus în funcțiune în anul 2014.

CET Grivita

CET Grivița este o centrală de cogenerare, concepută și proiectată inițial în scopul alimentării cu căldură a consumatorilor urbani și industriali, consumatorii urbani reprezentând consumul de căldură majoritar. în prezent, consumul de căldură sub formă de abur este numai pentru serviciile proprii termice ale centralei. Profilul centralei este alcătuit din următoarele echipamente principale-.

•    Cazane de abur:

-    3 x 25 t/h (35 bar; 435 0C) - tip CCT-SRL - cazanele de abur sunt cu circulație forțată,

cazanele sunt în stare bună de funcționare, fiind puse în funcțiune în 1999-2000.

-    1 x 40 t/h (35 bar; 435 0C) - tip EKO ING SA - cazanul de abur este cu circulație

forțată, cazanul este în stare bună de funcționare, fiind puse în funcțiune în anul 2008.

•    Turbine cu abur:

-    1 x 5,4 MW - tip AKL5,4 - turbina cu abur este cu contrapresiune la 1,25 bar, turbir

este în stare bună de funcționare, fiind pusă în funcțiune în anul 2009.




-1x6 MW - tip AKSR-6 - turbina cu abur este cu contrapresiune reglabilă între 3,92 și 7,85 bar, echipamentul are un grad avansat de uzură fizică și morală, fiind pus în funcțiune în anul 1965.

• Centrale termice de cvartal

în prezent în exploatarea RADET se găsesc 46 centrale termice de cvartal împreună cu rețelele termice aferente acestora. Cele 46 de centrale termice au fost puse în funcțiune începând cu anul 1958. Majoritatea consumatorilor alimentați din aceste centralele termice sunt consumatori urbani de apă caldă pentru încălzire și apă caldă de consum. Capacitatea instalată a centralelor de cvartal variază între 0,223 - 13,39 MW. Cazanele instalate în centrale sunt preponderent cazane de apă caldă, de fabricație Dietrich, Garioni, Viessmann și Metalica. Regimul de temperaturi la care acestea funcționează în prezent este 90/70°C. Combustibilii utilizați în centralele termice sunt gazele naturale în principal, iar la unele central termice este prevăzut drept combustibil de rezervă CLU - pentru centralele din zonele

în care? iama, presiunea Iagazelenaturale este scăzută.

în cadrul proiectelor de modernizare derulate de RADET, s-a realizat modernizarea a 33 de centrale termice prin înlocuirea cazanelor, începând cu anul 2003. Au mai rămas de modernizat 13 centrale termice.

Centralele termice nemodernizate sunt în general echipate cu următoarele echipamente:

-    cazane PAG Metalica, pentru apă caldă 95 / 75°C;

-    cazane pentru apă caldă 95 / 75°C, tip MANOTEHNICA;


-    schimbătoare de căldură cu plăci pentru prepararea apei calde;

-    pompe de circulație a agenților termici de încălzire, pompe de

pompe de ridicare a presiunii, pompe pentru apă de adaos

-    stație de dedurizare;

-    vase de expansiune;

-    ventilatoare de evacuare a gazelor de ardere;

-    coș de evacuare a gazelor de ardere;

-    rezervoare de CLU.


în tabelele următoare sunt cazanelor, anul PIF, respectiv

ELSACO

ESCO

^+Httt"pfoîectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare ar'SĂfEfjfucurești

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Edifia: 0 | Revizia: 1

Pagină 63 din 138

Tabelul 4. 1 Capacitățile instalate în centralele termice

Centrală termică/Adresa

Caracteristici

Putere

instalată

[kWt]

Combustibi de bază

An PIF

Mențiuni

(amplasare/tip)

CASA PRESEI/ Str.Băiculești

1x1400+

1x5600

Gaze

Etapa I 1996

Suprateran/centrală de zonă racordată la SACET municipal debitând

4x5800+

2x3400

naturale

Etapa II 2004

Energia termică sub formă de apă fierbinte în RADET

18 A / Str. Ion Campineanu, nr.15

4x1400

Gaze

naturale

1964

Subsol bloc /centrală cvartal/632 ml conduta CD/3 imobile

AMZEI / Str. Amzei, nr. 10-22

5x1400

Gaze

naturale

1964

Subsol bloc /centrală cvartal/1268 ml conduta CD/3 imobile

BACIULUI/ Str.Baciului, nr.18

4x1400+

3x1000

Gaze

naturale

2008

S u prateran/centrală cvartal/8081 ml conduta CD/18 imobile

BĂNEASA1 / Str. Marinarilor, nr.10

4x1700+

1x700+

2x300

Gaze

naturale

2007

Suprateran/centrală cvartal/15223 ml conduta CD/45 imobile

BĂNEASA2 / Str. Bibescu GV., nr. 21

1x600+

2x1000+

3x1700

Gaze

naturale

2007

S u prateran/centrală cvartal conduta CD/42 imobile

BĂNEASA AGRONOMIE/ Str.Somesul Rece, nr.29

3x1700

Gaze

naturale

2004

Suprateran/centrală cvartal/5261 ml conduta CD/9 imobile

BUCUR 14/ Str. Bucur, nr. 14

1x700

Gaze

naturale

1960

Subsol bloc /centrală cvartal/456 ml conduta CD/1 imobile

CAPORAL BALAN/ Str.Anghel Dogaru, nr.14

8x1400

Gaze

naturale^'

/Z"'

1975

"x \

_--

Suprateran/centrală cvartal/13632 ml conduta CD/30 imobile



L_


£Z. ELSACO ESCO

— /^tlp+^roiectu Iu i^^s/niwo*’&P

Bilanț energetic al sistZfnului de termoficar^ai^SAC]E^București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 64 din 138


DESIȘULUI/ Str.Cetatea de Balta, nr. 118


3x1400+

2x700


Gaze

naturale


2005


Suprateran/centrală cvartal/4738 ml conduta CD/13

imobile


DOMITROV Bl/B-dul Gării Obor, nr. 1


3x1400+

1x1700


Gaze

naturale


Subsol bloc /centrală

2004    | cvartal/3239 ml

conduta CD/6

imobile


DOROBANȚI/ Calea Dorobanți, nr. 134


1x1200+

3x2300+

2x1700


Gaze

naturale


2007


Suprateran/centrală cvartal/5301 ml conduta CD/19

imobile


DUNAREA/ B-dul Nicolae Balcescu, nr. 5


2x1200


Gaze

naturale


2000


Suprateran/centrală cvartal/654 ml conduta CD/3

imobile


EROILOR 1/ B-dul Eroilor, nr. 23


1x1400+

1x700


Gaze

naturale


2005


Subsol bloc /centrală cvartal/1548 ml conduta CD/6 imobile


EROILOR 2/B-dul    I    1x600+

Eroiior, nr. 30    |    1x1000


Gaze

naturale


Subsol bloc /centrală

2005    | cvartal/1185 ml

conduta CD/4

imobile


FERENTARI 72/ Calea Ferentari, nr.72-74


1x2000+

3x2300+

2x1700


Gaze

naturale


2006


Suprateran/centrală cvartal/10395 ml conduta CD/23

imobile—


FERENTARI DEPOU/ Str. Iacob Andrei, nr.31


8x1400


Gaze

naturale


1971


Suprateran/centrală cvartaI/5027 ml conduta CD/23

imobile


FERENTARI ȘCOALA/ Aleea Livezilor, nr.21


Gaze

naturale


2006


Su prateran/central ă cvartal/7654 ml conduta CD/18

imobile


FLOREASCA/Str. Banu |    13x1400+

Antonche, nr. 17    |    3x1200


Gaze

naturale


1958


S uprateran/central ă cvartal/26361 ml conduta CD/60

imobile


Subsol bloc

_/centrală _

cvartal/4626 ml




ELSACO

ESCO

TifluJ/p^oiectu

Bilanț energetic al sisjenuttui de termoficareat^A^ET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 65 din 138

conduta CD/13 imobile

LUTERANA/ Str Ion Campineanu, nr.34

5x1400

Gaze

naturale

1964

Subsol bloc/centrală cvartal/775 ml conduta CD/4

imobile

MAGHERU 7/ B-dul Magheru, nr.7

4x1400

Gaze

naturale

1996

Subsol bloc/centrală cvartal/786 ml conduta CD/3

imobile

MARASESTI 11/B-dul Dimitrie Cantemir, nr. 15

2x1400+

2x700

Gaze

naturale

2005

Suprateran/centrală cvartal/2132 ml conduta CD/4

imobile

MARASESTI 3/ B-dul Dimitrie Cantemir, nr.6

2x1700+

1x1000

Gaze

naturale

2003

Suprateran/centrală cvartal/2179 ml conduta CD/4imobile

MARASESTI 6 / B-dul Dimitrie Cantemir, nr.3

4x1700

Gaze

naturale

2004

Subsol bloc/centrală cvartal/3130 ml conduta CD/10 imobile

MARASESTI 9 / B-dul Dimitrie Cantemir, nr.22-24

5x2300+

2x1600

Gaze

naturale

2000

Suprateran/centrală cvartal/9365 ml conduta CD/35imobile

MOZART/ Str.Mozart, nr.3-5

1x700+

2x1000

Gaze

naturale

2007

Subsol bloc/centrală cvartal/2232 ml conduta CD/9 imobile

OLIMPULUI/

Str.01impului,nr.84

1x1400

Gaze

naturale

1964

Subsol bloc/centrală cvartal/966 ml conduta CD/1

imobile

PAUNASUL CODRILOR/ Str.Zabrautilor, nr.13

2x1400+

1x1700

Gaze

naturale

2001

S uprateran/central ă cvartal/4275 ml conduta CD/13

imobile

PAVEL CONSTANTIN/ Str. Radu Con^tarrtin,^

2x2300+

2x1400

——

Gaze

naturale

___2003

'S -    ■*< 1

Suprateran/centrală cvartal/4981 ml conduta CD/16

/j





££ ELSACO & ESCO

Titlul țM-niprhUwt-^

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 66 din 138


SALAJ/Aleea Humulesti, nr. 6

SCALA/ Str. CA

Rosetti, nr. 9-14




imobile Subsol bloc/centrală cvartaI/1539 ml conduta CD/6 imobile Subsol bloc/centrală cvartal/785 ml conduta CD/4 imobile Subsol bloc/centrală cvartal/315 ml conduta CD/3 imobile Suprateran/centrală cvartal/9657 ml conduta CD/28 imobile

Suprateran/centrală-(-

cvartal/608 ml conduta CD/3 imobile

Suprateran/centrală cvartal/ 5252 ml conduta CD/ 8 imobile Subsol bloc/centrală cvartal/322 ml conduta CD/2 imobile Subsol bloc/centrală cvartal/620 ml conduta CD/4 imobile

ELSACO 4- ESCO

VIILOR/ Str. Viilor, nr.102

3x1700+

2x1200

Gaze

naturale

2005

Subteran/centrală cvartal/5260 ml conduta CD/ 14 imobile

VISTEA/Aleea Livezilor, nr. 16

3x2200+

2x1700

Gaze

naturale

2006

Suprateran/centrală cvartal/7349 ml conduta CD/24 imobile

&S*


'Or


ÎJthd-protectului:    Vx +    -^7

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al    .București'

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 67 din 138


• CTZ Casa Presei Libere

Centrala termică de zonă Casa Presei este amplasată în zona de nord a Municipiului București. Consumatorii aferenți acestei centrale sunt în majoritate consumatori urbani, alimentați cu căldură prin puncte termice și module termice.

în prezent profilul centralei este alcătuit din următoarele echipamente principale:

•    Cazane de abur:

-    1 x 2 t/h (8 bar; 175 OC) - tip ABA2 - cazanul de abur este utilizat pentru servicii

interne termice, este în stare de funcționare fiind pus în funcțiune în anul 2004.

-    1 x 8 t/h (16 bar; 205 OC) - tip BALTUR8 - cazanul de abur se află în conservare.

•    Cazane de apă fierbinte:

-2x5 Gcal/h - tip ECAF 5000 - cazanele de apă fierbinte ignitubulare sunt în stare de funcționare, fiind puse în funcțiune în anii 1997.

-2x5 Gcal/h - tip C5D - cazanele de apă fierbinte sunt casate.

-    2 x 30 Gcal/h - tip CCT HFWB - cazanele de apă fierbinte acvatubulare sunt în stare

de funcționare, fiind puse în funcțiune în anii 2004.

4.2 Descrierea punctelor termice

La nivelul anului 2017, SACET București cuprindea 665 de puncte termice, în tabelul de mai jos sunt prezentate sintetic date cu privire la numărul de puncte

termice și capacitățile instalate:




Tabelul 4.2 Numărul de puncte termcie si capacități instalate

Nr.crt.

Denumirea

UM

Valoarea

Numărul total de PT aparținând RADET

-

456

1

Capacitatea totală instalată pentru acc în PT-RADET

Gcal/h

592,107

MW

688,620

Capacitatea totală instalată pentru încălzire în PT-RADET

Gcal/h

2346,081

MW

2728,492

2

Numărul total de PT aparținând altor operatori decât RADET (agenți economici, instituții, etc)

-

180

Capacitatea totală instalată pentru acc în PT care nu aparțin

Gcal/h

19,134

RADET

MW

22,253

Capacitatea totală instalată pentru încălzire în PT care nu

Gcal/h

463,55

aparțin RADET

MW

53flUJ-l

££ ELSACO ESCO


Titlul

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al


Faza I: (unică) Voi I



Ediția: O [ Revizia: T


Pagină 68 din 138


Echiparea fiecărui punct termic este descrisă pe larg în Fișele tehnice din Anexa 1 la prezentul Bilanț

4.3 Descrierea modulelor termice

La nivelul anului 2017, SACET București cuprindea 308 de module termice, în tabelul de mai jos sunt prezentate date cu privire la numărul de module termice și

capacitățile instalate:

Echiparea fiecărui modul termic este descrisă pe larg în Fișele tehnice din Anexa II la prezentul Bilanț.    Z

Tabelul 4.3 Numărul de module termice si capacități instalate    Y /(


« ELSACO ÎÎESCO

4tthrf-pfoiecti/îgiJ    o

Bilanț energetic al sistemului de termo^are tilj$M?El$/tifpurești

Cod/2018

ATE 1/1

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 69 din 138

Capacitatea totală instalată pentru încălzire în MT-RADET

Gcal/h

114,933

MW

133,667

2

Numărul total de MT aparținând altor operatori decât RADET (agenți economici, instituții, etc)

-

53

Capacitatea totală instalată pentru acc în MT care nu

aparțin RADET

Gcal/h

6,344

MW

7,378

Capacitatea totală instalată pentru încălzire în MT care nu

aparțin RADET

Gcal/h

16,494

MW

19,183

4.4 Descrierea rețelei termice secundare

Sistemul de rețele termice secundare asigură distribuția căldurii de la punctele termice la consumatori - clădirile acestora.

Din cele 665 de puncte termice racordate la RT sunt branșate rețele de distribuție încălzire și apă caldă de consum, care alimentează aproximativ 8.500 ansambluri de locuințe și imobile, precum și aproximativ 5.400 de instituții, obiective sociale și agenți economici individuali.

în ceea ce privește sistemul de distribuție, acesta are următoarele componente:

•    punctele termice centralizate care alimentează cu căldură consumatorii urbani propriu-

ziși, cât și cei terțiari (social-administrativi, culturali, etc.) prin intermediul unei rețele de distribuție;

•    modulele termice (punctele termice descentralizate) care alimentează cu căldură

consumatorii urbani propriu-ziși;

•    punctele termice care alimentează cu căldură consumatorii terțiari (social-

administrativi, culturali, etc.) direct din rețeaua de apă fierbinte și sunt exploatate de

RADET;

) J z-tf'fc7 c^ *\1 o 2

££ ELSACO ESCO

--:—-c-    —’ -1 r j'.-s;/

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACETBficureșiT7

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 70 din 138

•    rețelele termice de distribuție pentru încălzire și apă caldă de consum aferente punctelor

termice aflate în exploatarea RADET Sistemul de distribuție se compune astfel din:

•    665 puncte termice cu o capacitate totală instalată de 611 Gcal/h pentru acc și 2.810

Gcal/h pentru încălzire.

•    308 module termice cu o capacitate totală instalată de 54 Gcal/h pentru acc și 131

Gcal/h pentru încălzire.

Configurația rețelelor termice secundare este pur arborescentă, cu diametrele lin descrescătoare, atât pentru încălzire, cât și pentru apă caldă de consum. Rețeaua secundară este cu patru conducte și anume:

■    conductă tur și o conductă retur de încălzire;

■    conductă de apă caldă de consum;

■    conductă de recirculare.

Vechimea marii majorități a rețelelor termice secundare este de peste 30 de ani. In

ultimii 15 ani s-au înlocuit circa 13% din rețeaua secundară. în tabelul de mai jos se prezintă situația reabilitării acestor rețele.

Tabelul 4.4 Rețele termice secundare


Nr .crt

Denumirea

UM

Valoarea

1

Lungimea totală a rețelelor de acc, total din care

km traseu

411,2

lungimea rețelelor de acc reabilitate

km traseu

45,0

2

Lungimea totală a rețelelor de recirculare acc

km traseu

405,6

lungimea rețelelor de acc reabilitate

km traseu

45,7

3

Lungimea totală a rețelelor de încălzire

km traseu

449,4

lungimea rețelelor de încălzire reabilitate

km traseu

71,9

Descrierea detaliată a fiecărei rețele de distribuție este realizată pe larg în Fișele





ELSACO

^ESCO

T’tl 1    •    * |    •

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al

m--i

^7/ Cod/2018

4/ ATEI/I

Faza I: (unică) Voi I

'Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 71 din 138

4.5 Descrierea rețelei termice primare

Sistemul de rețele termice primare asigură transportul căldurii de la CET-uri la punctele termice, respective la modulele termice.

Acest sistem de rețele termice primare din municipiul București, alimentate cu căldură din sursele sistemului (6 CET-uri și o CT) este de tip bitubular închis, iar din punctul de vedere al configurației este de tip mixt, buclat-arborescent. Sistemul de rețele termice primare prezintă un inel magistral principal, care permite funcționarea interconectată a tuturor surselor de căldură și o serie de inele secundare rezultate din condiții de alimentare sigură a consumatorilor. Această configurație prezintă următoarele aspecte:

•    permite alimentarea consumatorilor și în caz de avarie (cu excepția zonei dintre vanele care izolează defectul);

•    permite reducerea perioadelor de nealimentare cu căldură în cursul reviziilor surselor;

•    permite o repartiție optimă a sarcinii între surse, în special în timpul verii, când consumul scade foarte mult;

•    investițiile în rețea sunt mai mari decât în cazul unor rețele pur arborescente, datorită investiției mari în inelul magistral care are un diametru mare, practic constant pe lungimea inelului;

•    regimurile hidraulice în regim normal de funcționare sunt mai greu de controlat.

Peste 80% din rețeaua de transport are o vechime de peste 30 ani și o stare tehnică precară demonstrată de evoluția continuu crescătoare a pierderilor de agent termic. Din totalul rețelelor de transport au fost înlocuiți cca. 87 km traseu (cca. 18% din total).

înlocuirile s-au făcut în majoritate cu conducte modeme preizolate (64 km traseu). Rețeaua termică primară a suferit o degradare continuă a stării tehnice înregistrând creșteri drastice ale consumului de apă de adaos.

Descrierea detaliată a fiecărui tronson de rețea primară este realizată pe larg în Fișele tehnice din Anexa IV la prezentul Bilanț.

S*


ELSACO


ESCO



Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET


Faza I: (unică) Voi I


Ediția: 0 | Revizia: 1


Pagină 72 din 138


CAPITOLUL 5
SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC



în figura 5.1 este prezentată schema fluxului tehnologic al SACET București.


UfT-uiiifuiiUw de energie iurmka


alimentare api tox*


Fisura 5.1. Schema fluxului tehnologic al SACET București


AsC.g.m.o'

££ ELSACO ESCO

---~~ț

Titlul proiectului: f ~Ir " Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET Bucureșiț'Y^

Q $

î’418

Faza I: (unică) Voi I

^Revizia: 1

----- -----

"“Pagină 75 din 138

6. Prezentarea procesului tehnologic

în cadrul sistemului centralizat de transport și distribuție a energiei temice din Municipiul București, figurate și în schema fluxului tehnologic, se întâlnesc următoarele situații:

Rețea de transport - punct termic - rețea de distribuție - utilizator de energie termică.

în această categorie intră toate punctele termice.

Rețea de transport - modul termic - utilizator de energie termică.

« ELSACO tf ESCO

Titlul proiectului:    ) x-""

Bilanț energetic al sistemului de termoficare'ul~SA€LT București

Cod/2018

ATE l/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 76 din 138

> t/V


"’C


gS1


*"o


6.1 Circuitul secundar PT

Pentru îndeplinirea scopului pentru care este realizat, respectiv alimentarea cu căldură (pentru încălzire) și apă caldă menajeră a consumatorilor arondați, punctul termic este echipat cu următoarele instalații termoenergetice:

Instalația de alimentare cu apă fierbinte de 120°C,

^Instalația de preparare apă caldă de încălzire 50 / 65°C,

S Instalația de preparare apă caldă menajeră 10 / 60°C.

Deservirea acestor instalații energetice este realizată prin instalațiile auxiliare ale punctului termic, respectiv:

S Instalația de preparare a apei de adaos în circuitele de încălzire,

S Alimentarea cu apă potabilă.

6.2 Fluxul tehnologic în circuitul secundar de încălzire

In funcție de temperatura necesară a apei de încălzire sau a apei calde menajere (reglată de regulatorul climatic de încălzire și de preparare a apei calde menajere) se reglează debitele agentului de încălzire ale acestor instalații prin pompele de circulație aferente acestora. Reglarea se realizează prin intermediul pompelor de circulație, dotate cu motoare cu turație variabilă, prin care se permite astfel modificarea continuă a debitelor de apă fierbinte de 120°C ce trece prin schimbătoarele de căldură corespunzător consumului de căldură ale acestora

Circulația apei în CIRCUITUL SECUNDAR (butelie de egalizare - schimbător de căidură (TUR) și schimbător de căldură - butelie de egalizare (RETUR) se realizează cu pompe cu turație variabilă.

Variația volumului de apă ce apare în circuitul secundar se preia în vasele de expansiune închise din punctul termic.

Preluarea căldurii la consumatorii arondați Ia punctului termic se face prin corpuri de încălzire tip radiator. Agentul de încălzire (apa caldă) se utilizează în ecartul de temperatură de 65/50°C.


ELSACO

ESCO

Titlul pro^eCtuhiH^^'    ° V’

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SApii? Bufytfeșți

Cod/2018

J    ATEI/I

Faza I: (unică) Voi I    Us®.    o r

//Ediția: 0 | Revizia: 1

Q

L---.-V    ,    -

1 Pagină 77 din 138

Consumatorii de căldură sunt grupați în zone adiacente P.T. și ca atare alimentarea lor se face prin magistrale TUR-RETUR ce se racordează distinct la instalație. Conductele de retur se racordează la un colector comun care duce apa caldă de 50°C prin separatorul de nămol în circuitul de preîncălzire. Din colector, apa este preluată de pompa de circulație tip „IN LINIE" și este trecută prin schimbătoarele de căldură cu plăci. Schimbătorul de căldură are un ecart de temperatură pentru agentul primar de 110/ 80°C și pentru agentul secundar de 10 / 60°C. Schimbătorul de căldură este protejat la suprapresiune printr-o supapă de siguranță care deschide la depășirea nivelului de presiune admis în circuit.

Compensarea pierderilor de apă din circuitele de apă caldă de încălzire se face prin adaos de apă dedurizată furnizată de instalația specializată. Instalația are rolul și de a prelua variațiile de volum ce pot apărea în circuitul de încălzire prin deversarea surplusului de apă în rezervorul atmosferic de apă de adaos, preluată printr-o injecție de agent termic din returul rețelei de transport în turul rețelei de distribuție, prin intermediul unui debitmetru, în fiecare punct termic.

Din schimbătoarele de căldură, apa caldă de încălzire ajunge în conductele TUR care alimentează consumatorii arondați.

6.3 Fluxul tehnologic în instalația de preparare a apei calde de consum (ACC)

Apa caldă de consum se livrează consumatorilor la temperatura nominală de 60°C. Prepararea acesteia se face prin preîncălzirea apei potabile preluate din rețeaua orășenească la care este racordat punctul termic.

Asigurarea debitului de apă menajeră se face exclusiv din rețeaua de apă potabilă, prin presiunea disponobilă a acesteia sau prin hidrofoare.

Apa potabilă de consum trece prin linia de preîncălzire echipată cu două schimbătoare de căldură cu plăci la un ecart de temperatură pentru agentul primar de 110/ 80°C și de 10 / 60°C pentru agentul secundar (apa potabilă).

■^•cv)CGi«s

ELSACO ESCO

Titlul proiectului^ /fe 1>

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SA^EE Bucdr^ști o t?

Cod/2018 l)    ATEI/I

Faza I: (unică) Voi I    W,..

' Ediția: 0 | Revizia: 1

Pagină 78 din 138

Schimbătoarele de căldură sunt protejate la suprapresiune printr-o supapă de siguranță care deschide la depășirea nivelului de presiune admis în circuit.

6.4 Instalații auxiliare

6.4.1    Alimentarea cu apă potabilă

Din racordul de apă potabilă al centralei termice/punctului termic se alimentează printr-un colector consumatorii interni, respectiv:

-    Instalația de tratarea apei de adaos încircuitele de încălzire,

-    Instalația de preparare a apei calde menajere .

6.4.2    Instalația de apă de adaos

Conform normativelor învigoare, se recomandă alimentarea cazanelor de apă caldă/schimbătoarelor cu apă tratată a cărei duritate reziduală nu depășește valoarea de 0,2°d. (0,0714mval / litru). Conținutul total de săruri de calciu și magneziu :

-    1 °d - 10 mg. CaO / litru (respectiv 7,14 mg. MgO / litru)

-    1 mval / litru = 28 mg. MgO / litru

-    I°d = 0,357 mval/litru

Utilizarea apei tratate pentru umplerea instalației și adios în exploatare (completarea pierderilor de lichid din circuite) limitează depunerea de săruri pe suprafețele de schimb de căldură ale cazanelor și schimbătoarelor de căldură.

Depunerile de săruri duc la diminuarea randamentului termic și favorizează arderea părților metalice cele mai expuse radiației termice.

Pentru satisfacerea cerințelor de mai sus, centralele termice/punctele termice sunt dotate cu instalație de dedurizare a apei de adaos ce acoperă în totalitate necesarul de consum.

Instalația lucrează după un program automat de serviciu și regenerare. Regenerarea se face cu soluție de saramură și se efectuează ori de câte ori se epuizează capacitatea de reținere a masei schimbătoare de ioni.


-    CIRCUITUL PRIMAR și CIRCUITUL SECUNDAR al cazanelor de producere a apei

calde 80/110°C,

-    CIRCUITUL DE ÎNCĂLZIRE cu apă caldă 90 / 70°C

6.4.3 Alimentarea cu apă de adaos a circuitelor de apă caldă

Apa de adaos este stocată într-un rezervor atmosferic având două compartimente de depozitare, pentru deservirea circuitelor de apă caldă ale cazanelor (Ia CT), respectiv pentru deservirea circuitului de apă caldă.

în fiecare compartiment este menținut, prin ventile de reglare, un nivel minim de apă demineralizată pentru adaos în circuite.

La unul din compartimente este racordată pompa care menține o presiune constantă în circuitul închis al cazanelor de apă caldă. Instalația permite ca, printr-un deversor, să se evacueze surplusul de apă din circuitul cazanelor în compartiment, surplus ce apare la variația de volum prin încălzire, evitându-se astfel pierderile de lichid. în mod similar, la celălalt compartiment se racordează pompa ce deservește circuitul de apă caldă de încălzire.

Ambele instalații sunt comandate din panourile proprii ce sunt cuplate cu sondele de presiune (presostate) și asigură menținerea automată a presiunii în circuite și completarea pierderilor de apă ce apar în exploatare.



ELSACO

ESCO

Titlul ppoiectuhXr*------

Bilanț energetic al sistemulyfae termaficare al SACET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 , Revizia: I

Pagină 80 din 138

CAPITOLUL 7
STABILIREA UNITĂȚII DE REFERINȚĂ ASOC I ATE BILANȚULUI

ELS/XCO

tf^ESCO

T«.| C    •    ‘    b'-»    V

Bilanț energetic al sistemului de termofic^re Hl fyt^EțBticufyști

Cod/2018

ATE 1/1

Faza I: (unică) Voi I    .&£//

Ediția: 0 | Revizia: 1

\\ ? V,    < '«■?/

Pag. 81 din 138

7. Stabilirea unității de referință asociate bilanțului

Pentru a obține rezultate relevante cu privire la regimul de funcționare, având în vedere factorii de influență cum ar fi variația temperaturilor exterioare, fluctuația parametrilor de preparare și furnizare a apei calde de consum din cauza variațiilor mari ale consumului pe parcursul unei zile sau la sfârșit de săptămână, variația cererii de agent termic primar pentru prepararea de energie termică pentru încălzire, precum și structura conturului de bilanț, s-a stabilit, de comun acord cu Beneficiarul lucrării, ca perioada de timp pe care se va face bilanțul să fie un an calendaristic (01.01.2017-31.12.2017).


CAPITOLUL 8

APARATE DE MĂSURĂ FOLOSITE



ELSACO

ESCO

.... Wproi<U«£fe

Bilanț energetic al sistemirfttrtietermoficqr'etyl    București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 83 din 138

8. Aparate de măsură folosite

•    Pentru măsurarea temperaturilor:

Termometru cu infraroșu și spot laser TESTO 860 T2, termorezistență de contact;

Termometru digital cu termorezistență Testo 825 T4;

Termometre aflate în instalație.

•    Pentru măsurarea debitelor, temperaturilor pe conductele tur si retur, cantităților de

energie termică:

Contoare de energie termică (debitmetru ultrasonic) - Dotare beneficiar;

•    Pentru măsurarea presiunilor:

Manometre aflate în instalație.



ELSACO

ESCO

Titlul proiectatul:

Bilanț energetic al sistemului de termojicam}^ Sftt^fBucujțești

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I    l(r" «•    £ */,

Ediția: 0 | Revizia: 1

\\3<    “*"0

-Vffo»-M'-

Pag. 84 din 138

CAPITOLUL 9

schemJLșlpungt&d&mâsurât


££ ELSACO ESCO

- ——r/V^: " a

Titlul proiectului: /

Bilanț energetic al sistemului de termoftcurPal S/^CET ifyicțfrești ~ »\

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I    H    P»)

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 85 din 138

9. Schemă și puncte de măsură

în Figura 9.1 este prezentată schema SACET analizat și punctele de măsură.


I.Q "

Os


ELSACO &ESCO

Titlul pnrtmnTurafe7^    ; *\\

Bilanț energetic al sistemului de termoficafd al S'AJ3B^BUiiir'fști

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I    V?>%,

Ediția: 0 | Revizia: 1

-Xfov.

Pag. 86 din 138


CAPITOLUL 10

FIȘA DE MĂSURĂTORI




Au fost efectuate măsurători privind debitele de agent termic transportate, parametrii agentului termic, debitele masice de apă de adaos, pentru toate punctele caracteristice ale SACET care este analizat. Fișele de date măsurate se regăsesc, centralizat pentru întregul SACET, în informațiile prezentate în capitolele următoare.

Valori măsurate privind energia termică livrată lunar pentru încălzire și apă caldă de consum prin punctele termice in rețelele termice sunt prezentate detaliat în anexa numărul V respectiv anexa numărul VI.

Tabelul 10.1 Valori măsurate privind energia termică totală livrată pentru încălzire prin puncte termice 2017

IAN

[Gcal/

lună]

FEB

[Gcal/

lună]

MAR

[Gcal/

lună]

APR

[Gcal/

lună]

MAI

[Gcal/

lună]

IUN

[Gcal/

lună]

TOTAL

605059

492160

320932

104028

0

0

IUL

[Gcal/

lună]

AUG

[Gcal/

lună]

SEP

[Gcal/

lună]

OCT

[Gcal/

lună]

NOV

[Gcal/

lună]

DEC

[Gcal/

lună]

TOTAL

0

0

0

185831

398494

463700

Tabelul 10.2 Valori măsurate privind energia termică totală livrată pentru apă caldă de consum prin puncte termice 2017

IAN

[Gcal/

lună]

FEB

[Gcal/

lună]

MAR

[Gcal/

lună]

APR

[Gcal/

lună]

MAI

[Gcal/

lună]

IUN

[Gcal/

lună]

TOTAL

101032

93566

93579

72882

63657

59775




IUL

[Gcal/

lună]

AUG

[Gcal/

lună]

SEP

[Gcal/

lună]

OCT

[Gcal/

lună]

NOV

[Gcal/

lună]

DEC

[Gcal/

lună]

JOTAL

38309

40151

48384

68402

93034

85753






IAN

[Gcal/

lună]

FEB

[Gcal/

lună]

MAR

[Gcal/

lună]

APR

[Gcal/

lună]

MAI

[Gcal/

lună]

IUN

[Gcal/

lună]

TOTAL

844188

680660

493306

229441

99630

98181

IUL

[Gcal/

lună]

AUG

[Gcal/

lună]

SEP

[Gcal/

lună]

OCT

[Gcal/

lună]

NOV

[Gcal/

lună]

DEC

[Gcal/

lună]

TOTAL

75140

78200

87365

293692

558184

669698

Tabelul 10.4 Valori măsurate privind energia termică totală intrată în modulele termice 2017

IUL

AUG

SEP

OCT

NOV

DEC

[Gcal/

lună]

[Gcal/

lună]

[Gcal/

lună]

[Gcal/

lună]

[Gcal/

lună]

[Gcal/

lună]

TOTAL

2673

2752

3229

16560

33562

31922



—-----——————

IAN

[Gcal/

lună]

FEB

[Gcal/

lună]

MAR

[Gcal/

lună]

APR

[Gcal/

lună]

MAI

[Gcal/

lună]

IUN

[Gcal/

lună]

TOTAL

42202

34429

26158

12153

3993

3869

Datele corespunzătoare energiei termice lunare intrată în punctele termice și modulele termice conectate la SACET București sunt prezentate în Anexa VII respectiv Anexa VIII.

Tabelul 10.5 Valori măsurate privind energia termică intrată în SACET din surse 2017(inclusiv adaos)

IAN

[Gcal/

lună]

FEB

[Gcal/

lună]

MAR

[Gcal/

lună]

APR

[Gcal/

lună]

MAI

[Gcal/

lună]

IUN

[Gcal/

lună]

985908

793056

568228

328024

173875

135251





di


ELSACO

ESCO


TithM^roiectjim:<'C

Bilanf energetic al sistemuHH-de'tSfmqfetițre tyfSlKEt București

Cod/2018

ATE 1/1

Faza I: (unică) Voi I    £?))

Ediția: 0 | Revizia: 1

.^y/

Pag. 89 din 138


IUL

[Gcal/

lună]

AUG

[Gcal/

lună]

SEP

[Gcal/

lună]

OCT

[Gcal/

lună]

NOV

[Gcal/

lună]

DEC

[Gcal/

lună]

CET

126801

121538

138155

346704

629232

754973


Tabelul 10.6 Valori măsurate privind energia termică intrată in CT 2017 (fără adt


IAN

[Gcal/

lună]

FEB

[Gcal/

lună]

MAR

[Gcal/

lună]

APR

[Gcal/

lună]

MAI

[Gcal/

lună]

IUN

[Gcal/

lună]

IUL

[Gcal/

lună]

AUG

[Gcal/

lună]

SEP

[Gcal/

lună]

OCT

[Gcal/

lună]

NOV

[Gcal/

lună]

DEC

[Gcal/

lună]

CT CASA PRESEI

2961

2195

976

639

329

252

149

0

3

461

1910

2360

CT CAP.BALAN

419

355

280

123

28

28

21

24

26

130

371

282

CTPAVELC-TIN

158

124

95

35

0

0

0

0

0

68

125

121

CT FERENTARI-DE

263

219

157

37

29

26

19

22

24

53

210

197

CT EROILOR 23

391

311

228

152

25

26

16

17

19

140

289

262

C.T.FERENTARI 72

949

790

598

246

52

49

37

41

43

344

698

862

CT VISTEA

996

796

613

218

53

61

40

46

49

264

791

750

CT FERENTARI-SC

951

772

477

164

41

43

29

32

34

176

743

670

CT BACIULUI

1143

889

663

262

102

101

66

65

83

284

873

826

CT SALAJ

1886

1583

1092

500

131

169

112

56

134

721

1610

1539

CT EROILOR 30

294

229

172

79

18

17

11

13

16

101

221

205

CT TRANDAFIRILO

676

512

374

173

35

33

22

26

28

218

453

447

CT B. VACARESCU

61

51

34

13

9

9

6

7

8

12

47

43

CT BUC NOI 13

206

164

123

0

0

0

0

0

0

0

0

0

CT DR.SION

210

159

104

44

12

11

7

7

10

49

149

146

CT 13 DECEMBRIE

403

323

222

129

56

49

34

39

44

140

286

270

CT LUTERANA

464

349

246

131

60

54

41

38

49

172

348

343

CT.STIRBEI VODĂ

449

336

235

143

43

37

26

27

31

130

293

300

CTTURN PALAT

389

305

207

112

28

27

17

19

22

126

285

274

CT DOROBANȚI 1

1766

1346

955

459

134

148

101

97

249

696

1339

1288

CT.C.A.ROSETTI

129

114

82

50

13

12

8

9

10

46

114

104

CT SCALA

230

186

134

74

22

18

13

13

15

87

183

165

CT FLOREASCA

2959

2516

2002

1000

204

192

122

99

294

1266

2225

2224

CT MOZART

424

308

215

101

0

0

0

0

0

143

301

292

CT PIAȚA AMZEI

585

460

336

150

49

46

37

34

37

177

443

400

CT BANEASA A

724

595

507

237

60

59

40

40

45

300

556

535

CT PROTOPOPE§£fcg=

319

W

120

38

40

27

30

32

153

319

291

CTBANEAȘ^fcV-

a 497

\1195

/23

410

134

126

87

"fțȚSȘ.,

633

1195

1177




*=> ELSACO <- ESCO


Titlul proiectului:---

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al ^ÂCET^Bu^Ureșii ’

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I    £ ;•))

Ediția: 0 | Revizia: 1

\\x4L-

V-S

Pag. 90 din 138


CTTURTURELE


614


499


361


148


67


63


41


43


51


176


471


456


CT DIMITROVAI


138


104


56


30


228


99


95


CT DIMITROVBI


732


557


363


66


57


56


34


36


40


211


476


443


CT VICTORIEI


124


98


72


25


12


37


100


91


CT.BANEASA 1


1888


1546


1146


538


128


146


99


57


119


726


1475


1487


CT MAGHERU 7


691


527


373


221


57


50


35


40


42


293


495


485


CT DESIȘULUI


773


639


472


278


58


55


38


40


44


317


665


685


CT ST.MILITARU


850


648


467


236


50


49


34


36


41


288


627


599


CT PAUNASUL COD


175


153


115


33


11


11


28


127


153


CT MARASESTI 11


596


561


359


193


50


48


32


35


39


255


525


475


CT MARASESTI 3


429


326


230


104


37


36


26


26


29


262


302


289


CT MARASESTI 6


581


429


307


166


49


46


29


33


34


286


407


377


CT MARASESTI 9


1669


1286


940


420


120


124


82


92


100


545


1207


1125


CT VIILOR


899


695


516


244


72


72


48


51


62


286


734


638


CT DUNAREA


279


231


171


85


30


24


18


19


22


94


192


195


CT REPUBLICII


337


280


201


115


32


30


14


15


14


123


234


226


CTCAVAFI


81


67


46


13


34


65


63


CT BUCUR


51


44


30


16


21


35


34


CT PROPRIU CT


136


115


90


28


42


112


102


CTQEMENII l—


CT GEMENII 2


TOTAL


33034


0-


-0-


-0--


-0"


24


48


16


51


26306


18602


8760


2550


2469    1641


1426


2127


11342


24765


24490


Tabelul 10.7 Valori măsurate privind completările de apă de adaos în SACET 2017 (Gcal/lună) — rețea primară



Luna

Completare apă adaos

— ■

la intrarea în SACET

Ian

31975

Feb

30545

Mar

24907

Apr

21247

Mai

17964

Iun

18646

Iul

21162

Aug

21262

Sep

22194

Oct

20829

Nov

26357

Dec

30086

Tptal

287174






£* EkSACO ESCO

Titlul proiectul^

Bilanț energetic al sistemului de termoftcare c

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 91 din 138

Tabelul 10.8 Valori măsurate privind completările de apă de adaos în SACET 2017 (Gcat/lună) -rețea distribuție

Luna

Completare apă adaos -rețea distribuție-

Ian

1931

Feb

1585

Mar

1479

Apr

1145

Mai

2

Iun

2

Iul

2

Aug

2

Sep

2

Oct

3714

Nov

2092

Dec

2074

Total

14028


CAPITOLUL 11

ECUAȚIA DE BILANȚ. CALCULUL COMPONENTELOR DE BILANȚ (EXPRESII ANALITICE, FORMULE DE CALCUL)


EL5ACO

Titlul proiectului*-^'''^    >a ~’’

Cod/2018

ESCO

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SAfzEȚ București; ^1/

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 93 din 138

11. Ecuația de bilanț. Calculul componentelor de bilanț (expresii analitice, formule de calcul)

Schema fluxurilor energetice din contur este prezentată în Figura 11.1:

Fie ura 11.1. Schema fluxurilor energetice

Calculul termic al conductelor de transport și distribuție

Fluxul unitar de căldură transmis de fluidul cu temperatura tf aerului ambiant cu temperatura to prin peretele conductei izolate termic (fig. 11.1) este:

Qi = At/Ri = (tf- t0)/(Ri, + Rip + Riiz + Rie) = (tf— to)/[ 1 /TrdiOij + (l/2nap)lnde/d, +

+ (1 /2jtaiZ)lndiz/de + (1 /2rcasp)lndcAiiZ + 1 /ndcOe] [ W] (11.1)

unde Ri este rezistența termică totală, iar rezistențele termice Ru, Rip, Riiz, RisP, Rie se referă, respectiv, la transferul căldurii prin convecție de la fluid la peretele interior al conductei, prin conducție prin peretele conductei, prin stratul de izolație de bază, prin stratul protector, prin convecție de la suprafața exterioară a izolației la mediul ambiant.

elsaco <*- ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al'-SACEFfiueilre$ii

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: I

Pag. 94 din 138



Fie. 11.1. Transferul căldurii prin conducta izolată termic Temperaturile intermediare ti, tp, tiz, te se determină cu relațiile:

ti = tf — CJ|R|i = to + CJ|(R|e +Risp + Rliz "^ Rlp) —    [°C]----

tp= tf ~ tjl(R|i + R|p)= to + CJl(R|e + Risp + Rliz) [°C] tiz= tf — qi(Rii + Rip + Riiz)= to + qi(Rie + Risp)    [ ^C]

te= tf— qi(Ri, + Rip+ RiizT RisP)= to + qiRie    [^C]

Pierderea totală de căldură Qt a unei conducte este:

Qt = QiLc = qi(KL+l)    [W]

Lc = KL + 1    [m]

Unde: qi este pierderea specifică liniară de căldură, în W/m;

Lc este lungimea de calcul (echivalenta a conductei), în m;



(11-2)

(11-3)

(11-4)


K este un coeficient pentru pierderile suplimentare de căldură prin elementele de susținere a





££ ELSACO ESCO

Titlul proiectuțrfî:    J1'•> 3 'tfao.

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACEjyBucujfoțt’

Cod/2018

ATE 1/1

Faza I: (unică) Voi I    wo'ri

/Ediția: 0 1 Revizia: 1

<;/Pag. 95 din 138

L este lungimea geometrică a conductei, în m;

1 este lungimea de conductă izolată care echivalează pierderile de căldură prin armăturile de închidere și prin îmbinări, în m.

în practică, calculul pierderilor de căldură qi la conductele izolate termic se poate efectua cu nomograme care se găsesc în literatura de specialitate.

Ecuațiile de bilanț energetic pe conturul de cuprindere al rețelelor termice secundare sunt:

-    pentru încălzire: ETinc = ETfactinc + Qpinc

-    pentru apă caldă de consum: ETacc= ETfactacc + Qpacc

unde: Actl- cantitatea de energie livrată consumatorilor pentru încălzire

Qpinc - cantitatea de căldură pierdută în sistemul de distribuție a energiei termice (rețelele termice secundare) pentru încălzire.

unde:

Qrc - cantitatea de căldură pierdută prin transfer termic (radiație și convecție) în sistemul de distribuție a energiei termice (rețelele termice secundare) pentru încălzire

Q'miv - cantitatea de căldură înglobată în pierderile masice/volumice ale sistemului de distribuție a energiei termice (rețelele termice secundare) pentru încălzire unde:

EȚact,- cantitatea de energie livrată consumatorilor pentru apă caldă de consum

Qpacc- cantitatea de căldură pierdută în sistemul de distribuție a energiei termice (rețelele termice secundare) pentru apă caldă de consum.

unde:

Qrc - cantitatea de căldură pierdută prin transfer termic (radiație și convecție)

în sistemul de distribuție a energiei termice (rețelele termice secundare) pentru

apa caldă de consum.

Quîr - cantitatea de căldură înglobată în pierderile masice/volumice ale sistemului de distribuție a energiei termice (rețelele termice secundare) pentru apă caldă de

/ )    consum.

a. fc ELSACO fcESCO

Titlul proiroultjî:    t

Bilanț energetic al sistemului de termaficaipal^S/iC^ET^București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

1

Pag. 96 din 138

Ecuația de bilanț termoenergetic pentru conturul de bilanț al rețelei primare este:

ETcET = ETpr+ETMT+Eadaos+QRP    (11.6)

ETcet reprezintă cantitatea anuală de căldură livrate către rețeaua primară din CET. Valorile lunare sunt măsurate, datele fiind prezentate în tabelul 10.5.

ETpr și ETmt reprezintă cantitățile anuale de căldură livrate către punctele termice și către modulele termice din rețeaua primară. Aceste valori sunt măsurate, datele fiind prezentate în anexa VII , respectiv în anexa VIII.

Qrp = Q^mv+Q^rc    (11-7)

Qrp reprezintă pierderile anuale de căldură în rețeaua primară, formate din pierderi masice Qpfmv , respectiv pierderi prin radiație și convecție Qrprc- Pierderile masice se determină cu următoarea formulă:

Eadaos reprezintă energie termică cedată din rețeaua primară prin cantitatea anuală de agent termic extrasă din returul rețelei primare pentru completare pierderi în turul rețelei secundare, circuit de încălzire. Se determină cu formula:

Eadaos=DadaosCp(trePP-tref)_    _____________(1 1-8)--

Unde: Dadaos reprezintă cantitatea anuală de agent termic extrasă din returul rețelei primare pentru completare pierderi în turul rețelei secundare, circuit de încălzire, cp

este căldura specifică a apei la temperatura de retur din circuitul primar, tret^ este temperatura agentului termic în returul rețelei primare considerată 60°C, lnf temperatura de referință pentru calcul considerată ca fiind temperatura medie a apei de adaos pe timpul anului 10°C.

Valorile pentru Eadaos din rețeaua primară sunt prezentate în tabelul 13.1.

Prin închiderea bilanțului pe rețeaua primară se vor determina pierderile anuale prin radiație și convecție Q^rc la nivelul rețelei primare.

Ecuația de bilanț termoenergetic pentru conturul de bilanț al rețelei secundare este:

ETpt +ETmt +Eadaos=ETFACTINC+ETFACTACC+QpiNC+QpACC    (11.9)

ETfactinc și ETfactacc reprezintă cantitățile anuale de căldură livrată din rețelele secundare pentru încălzire, respectiv apă caldă de consum. Valorile lunare sunt măsurate, datele fiind prezentate în tabelele 10.1. și 10.2.

Qpinc—Qincmf+ Q,ncrc reprezintă suma pierderilor de căldură masice și volumice, respectiv prin radiație și convecție în rețelele secundare pentru încălzire.


QpACC=Q4CCMF+^^RG=-repre,zmtă suma pierderilor de căldură masice și volumice, respectiv p?in radiație



ELSACO

&ESCO

Titlul proiectuttm

Bilanț energetic al sistemului de termlificareJ^S/iTEȚ bucurești

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I    \\<> * I,UO34"o

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 97 din 138

Q!ncmv sunt egale cu Eadaos din considerente tehnologice, din modul de acoperire a pierderilor masice în rețelele secundare de încălzire.

Q'^rc și (?4CCsc se calculează prin închiderea bilanțului pe conturul rețelelor secundare, prin ponderarea acestor elemente (cunoscând suma acestora) cu valorile facturate anual pentru energie termică pentru încălzire, respectiv pentru apă caldă de consum ETfactinc și ETfactacc. Bilanțul este realizat cu ipoteza că pierderile de căldură aferente funcționării punctelor termice sunt foarte mici și sunt incluse în pierderile de căldură calculate pentru rețelele secundare.


ELSACO

ESCO

Titlul proi^tului:    VJ}i

Bilanț energetic al sistemului de termojîcare al ȘÂGET^Ucuțeșll

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 98 din 138

CAPITOLUL 12
TABELUL DE BILANȚ ȘI DIAGRAMA SANKEY


ELSACO

ESCO

Titlul proiedîului:

fJnr    J "c'Tn

1 j    o Q    ? > ii

Cod/2018

Bilanț energetic al sistemului de termoficare a

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 99 din 138

12. Tabelul de bilanț și diagrama Sankey

Pe baza metodologiei prezentate în paragrafele anterioare, a măsurătorilor efectuate precum și a datelor culese din instalație la fața locului, s-au efectuat calculele de bilanț termic real de lucru precum și bilanțul optim.

In continuare, sunt prezentate centralizat rezultatele obținute pe baza metodologiei din capitolul anterior concretizate în fluxuri termice, pentru punctele termice, modulele termice și rețeaua de distribuție, pe de o parte, și pentru rețeaua primară, pe de altă parte.

Erorile de bilanț atât pentru rețeaua primară, cât și pentru rețeaua secundară, nu depășesc 3% și provin din precizia de măsurare a datelor de intrare în bilanț, din colectarea informațiilor și din calculele realizate.



££ ELSACO «- ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de\ termoficare al SACET București

Cod /2018

ATE 1/1

Faza 1: (unică) Voi 1

Ediția: 0

Revizia: 1

1 1

Pag. 100 din 138


Tab. 12.1 Fluxuri energetice totale rețea primară SACET București

Rețea primara

IAN 17

FEB 17

MAR 17

APR 17

MAI 17 |lUN 17

IUL 17

AUG 17 | SEP 17 | OCT 17

NOV 17

DEC 17

TOTAL

%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

ETRPÎ[Gcal]

985908

793056

568228

328024

173875

135251

126801

121538

138155

346704

629232

754973

5101746

%

79%

79%

80%

64%

53%

67%

54%

59%

58%

78%

81%

81%

76%

ETPTi[Gcal]

773951

624029

452262

210351

91340

90012

68889

71694

80096

269257

511742

613978

3857601

%

4%

4%

5%

4%

2%

3%

2%

2%

2%

5%

5%

4%

4%

ETMȚ [Gcal]

42202

34429

26158

12153

3993

3869

2673

2752

3229

16560

33562

31922

213501

%

17%

17%

16%

32%

45%

31%

44%

39%

40%

18%

13%

14%

20.2%

QRP |

169756

134599

89808

105520

78542

41369

55239

47092

54830

60887

83928

109073

1030644

%

3.2%

3.9%

4.4%

6.5%

10.3%

13.8%

16.7%

17.5%

16.1%

6.0%

4.2%

4.0%

5.63%

QM/VINC [Gcal]

31975

30545

24907

21247

17964

18647

21162

21262

22194

20829

26357

30086

287174

%

14%

13%

11%

26%

35%

17%

27%

21%

24%

12%

9%

10%

14.57%

QRC INC [Gcal]

137781

104054

64901

84273

60578

| 22722

34077

25831

32636

40058

57571

78987

743469




o


ELSACO «- E5CO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza 1: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 101 din 138


Tab. 12.2 Fluxuri energetice totale PT-uri SACETBucurești



i:




Total PT-uri

IAN 17

FEB 17

MAR 17

APR 17

MAI 17

IUN 17

IUL 17

AUG 17

SEP 17

OCT 17

NOV 17

DEC 17

TOTAL

%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

ETPT [Gcal]

773951

624029

452262

210351

91340

90012

68889

71694

80096

269257

511742

613978

3857601

%

91.2%

93.9%

91.7%

84.1%

69.7%

66.4%

55.6%

56.0%

60.4%

94.4%

96.0%

89.5%

88.88%

ETFACT [Gcal]

706091

585727

414511

176910

63657

59775

38309

40151

48384

254234

491528

549453

3428728

%

86%

84%

77%

59%

0%

0%

0%

0%

0%

73%

81%

84%

72%

ETPT INC [Gcal]

663209

524344

350161

123692

0

0

0

0

0

196812

414883

518155

2791255

%

78%

79%

71%

49%

0%

0%

0%

0%

0%

69%

78%

76%

67%

ETFACT INC [Gcal]

605059

492160

320932

104028

0

0

0

0

0

185831

398494

463700

2570203

% I

1.1%

0.8%

1.0%

1.4%

0.0%

0.0%

0.0%

0.0%

0.0%

0.6%

0.5%

1.3%

0.9%

QM/VINC [Gcal]

8723

4828

4384

2950

0

0

0

0

0

1647

2458

8168

33158

%

6%

4%

5%

8%

0%

0%

0%

0%

0%

3%

3%

8%

4.87°4 5

QRC INC [Gcal]

49428

27356

24844

16715

0

0

0

0

0

9334

13930

46287

JȘW

%

14%

16%

23%

41%

100%

100%

100%

100%

100%

27%

19%

16%

ETPTIACC [Gcal]

110742

99685

102101

86659

91340

90012

68889

71694

80096

72444

96860

95823

1066&46,

%

13%

15%

21%

35%

70%

66%

56%

56%

60%

25%

18%

14%

2^r

ETFACT ACC [Gcal]

101032

93566

93579

72882

63657

59775

38309

40151

48384

68402

93034

85753

85852^

%

0.2%

0%

0%

1%

5%

5%

7%

7%

6%

0%

0%

0%

0.81%

QM/V ACC [Gcal]

1456

918

1278

2067

4152

4536

4587

4731

4757

606

574

1511

31173

%

1%

1%

2%

6%

26%

29%

38%

37%

34%

1%

1%

1%

4.58%

QRC ACC [Gcal]

8253

5201

7244

11710

23531

25702

25993

26812

26955

3436

3252

8560

176648

QINC [Gcal]

58150

32184

29229

19664

0

0

0

0

0

10981

16389

54455

221052

QACC [Gca/X

9710

6119

8523

13777

27683

30237

30580

31543

31712

4042

3826

10071

207821

Q [Gcal] \ ]

6786C

38302

37751

33441

27683

30237

30580

31543

31712

15023

20215

64526

428873^

- x.    C1

-

101



i inwiosyo no waodwoo


X T? -A


•* / • V\*>





ET,r[GCil]


r[GC«l]


■q


100.0% 100.0%


100.0%


100.0%


100.0%


100.0%


100.0%


100.0%


100.0% 100.0%


100.0%


100.0% 100.0%


34964


27891


20077


9905


2551


2472


1643


1429


2130    15056


26857


26564


171540


87%


87%


84%


78%


88%


87%


85%


87%


67%


62%


85%


84%


83%


30569


24247


16830


7725


2235


2150


1402


1240


1416


9369


22751


22411


142346


93%


94%


93%


88%


104%


104%


106%


114%


93%


73%


92’/.


92%


92%


33133


26306


18598


8760


2649


2570


1741


1627


1978


10943


24765


24440


157510


6%


6%


7%


12%


0%


0%


0%


0%


0%


25%


8%


834


85»


1931


91%


1585

89%


1479

84%


1145


74%


0%


0%


0%


0%


2

0%


3714

78%


2092

89%


2074

90%


14030

82%


31781


24824


16908


7304


11725


23836


23794


140182


79%


77%


70%


55%


0%


0%


0%


0%


0%


46%


74%


75%


673»


27539


21419


13962


5432


6859


19976


19917


115105


2%


2%


2%


3%


0%


0%


0%


0%


0%


5%


2%


2%


2%


636


Sil


442


281


730


579


582


3762


10%


10%


12%


163;


W.


0%


034


034


034


2734


1234


1234


1234


3605


2894


2504


1592


4136


3281


3295


21316


9%


11%


16%


26%


100%


100%


100%


100%


100%


22%


11%


10%


18%


3183


3068


3169


2601


2549


2470


1641


1427


2128


3332


3021


2770


31358


9%


10%


14%


23%


88%


87%


85%


87%


67%


17%


10%


9%


3029


2828


2868


2294


2235


2150


1402


1240


1416


2510


2775


0.1%


0.1%


0.2%


0.5%


1.8%


1P%


22%


2.0%


5.0%


0.8%


0.1%


2494

02%


16%

27241



23


36


43


46


47


48


36


28


107


123


37


41


0.4%

617


0%


1%


1%


3%


10%


11%


12%


11%


28%


5%


1%


1%


2%


131


204


256


261


267


272


204


158


605


698


209


234


3499


4241


3404


2946


1873


4866


3860


3877


25077


154


240


301


307


314


319


239


186


711


822


246


276


4116


4396


3644


3247


2180


316


321


241


188


713


4106


4153


29194


102




££ ELSACO ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

Cod/2018

ATE 1/1

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 103 din 138


Elementele bilanțului termic real centralizat pentru CT-urile din București sunt prezentate în tabelul 12.4, iar diagrama Sankey pentru regimul termic real al CT-urilor este prezentată în figura 12.1.


Tabelul 12.4. Elementele bilanțului termic real CT (2017)


Intrări

Ieșiri

Gcal

%

Gcal

%

Intrat edii CT

17154»

10»

115105

67.10%

Qeonc

' 21316

12.43%

QmYBÎC

3762

2.19%

pyFACT

U '    ACC

27241

15.S856

Qrcacc

3499

2.04%

Qmvacc

617

0J6%

Total

171540

100

Total

171540

100%

intrat C~ 171540 Gcal 100.0 %




Fie. 12.1 Diagrama Sankey regim real CT (2017)



ELSACO

ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoflcare al SACET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi 1

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 104 din 138

Elementele bilanțului termic real centralizat pentru PT-urile din București sunt prezentate în tabelul 12.5, iar diagrama Sankey pentru regimul termic real al PT-urilor este prezentată în figura 12.2.

Tabelul 12.5. Elementele bilanțului termic real PT-uri +RD (2017)

Intrări

Ieșiri

Gcal

%

Gcal

PTkactini-

2570203

66.6Wo2

Qrcinc

1 87204

4 270%?;

n

33158

a cx;o/

Intrat din RP

3857601

i nn

VMVINC

U.oO /o

1 uu

PTKACTACC

858524

22.26%

Qrcacc

176648

4.58%

Qmvacc

31173

0.81%

100

Total

3857601

100%

Total

3857601

Din RP 3857601 Gcal 100.0 %






ELSACO

ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 105 din 138

Elementele bilanțului termic real centralizat pentru rețeaua primară din SACET București sunt prezentate în tabelul 12.6, iar diagrama Sankey pentru regimul termic real de funcționare al rețelei primare este prezentată în figura 12.3.

Tabelul 12.6. Elementele bilanțului termic real rețea primară (2017),

Intrări

Ieșiri

Gcal

%

Gcal

%/

RP din CET

4814571

ppFACTPT

3857601

75.6^

Rp FACTMT

213501

4.18% \

RP din apa de adaos

287174

100

Qrc

743469

14.57%

Qmv

287174

5.63%

Total

5101746

100

Total

5101746

100%

RP1 =    5101746 Gcal

100 %




ETfactpt = 3857601 Gcal 175.61%




££ ELSACO ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

Cod/2018

ATEI/1

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 106 din 138

Se vor lua în considerare două regimuri de funcționare distincte, corespunzătoare celor două perioade de furnizare distincte (vară, iarnă):

VREGIM VARĂ (corespunzător lunilor în care se furnizează numai ACC: mai, iunie, iulie, august, septembrie)

VREGIM IARNĂ (corespunzător lunilor octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie, aprilie),

REGIM VARĂ    I


Elementele bilanțului termic real pentru regimul de vară sunt prezentate 12.7, 12.8 și respectiv 12.9.

Tabelul 12.7. Elementele bilanțului termic real REGIM VÂRA — PT-uri

Intrări

Mri

Gcal

%

Gcal

°/<c~

PT mctinc

0

0.00%

Qrcinc

0

0.00%

r.

—0

—ooo%r

Intrat din RP

402031

100

VMVINC

PT hACTACC

250276

62.25%

Qrcacc

128992

32.09%

Qmvacc

22763

5.66%

Total

402031

100

Total

402031

100%



Tabelul 12.8. Elementele bilanțului termic real REGIM VARA - Refea primară

Intrări

Ieșiri

Gcal

%

Gcal

%

RpFACTPT

402031

57.8%

RP din CET

594390

pp h'ACTMT

16516

2.37%

RP din apa de adaos

101229

100

Qrc

175843

25.28%/

Qmv

101229

14.55%

Total

695619

100

Total

695619

100%




ELSACO

ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

Cod/2018

ATEI/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 107 din 138

Tabelul 12.9. Elementele bilanțului termic real REGIM VARA - CT-uri

în figurile 12.4, 12.5 și 12.6 sunt reprezentate diagramele Sankey pentru regimul real

de vară.

Din RP 402031 Gcal 100.0 %

CONTUR

BILANȚ



-INC *4 RC


nACC -<4 rc -O'NC

U MV ” OACC

(4 MV _




0 Gcal 0.00%


ETFACTacc ■■    250276 Gcal

62.25%

imul real VARĂ PT-uri +RD



££ ELSACO ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

Cod/2018

ATE 1/1

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 108 din 138

Fie. 12.5 Diagrama Sankey pentru regimul real VARĂ Rețea primară

Intrări

Ieșiri

Gcal

%

Gcal

%

Intrat

dînCT

10224

100

pw.irr w«    XU

0

0.00%

Qronc

9

0.08%

Qmunc

2

0.01%

rwplMI vi    MX

8444

82.59%

Qrcaoc

1505

14.72%

QmVAOC

266

2.60%

Total

10224

100

Total

10224

100%




££ EL5ACO & ESCO

Titlul proiectului:

Cod/2018

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

ATE 1/1

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 109 din 138




Intrări

Ieșiri

Gcal

%

Gcal

%/

Intrat din RP

3455570

100

T’T FACTtNC.

2570203

74.^/

Qrcinc

187894

5.44%

Qmvinc

33158

0.96%

PT factacc

608248

17.60%

Qrcacc

47656

1.38%

Qmvacc—

8410

0.24%

Total \    /

34^,^

100

Total

3455570

100%







Intrări

Ieșiri

Gcal

%

Gcal

%

RpFACTPT

3455570

78.4%

RP din CET

4220181

RpFACTMT

196985

4.47%

RP din apa de adaos

100

185945

Qrc

567626

12.88%

Qmv

185945

4.22%

Total

4406126

100

Total

4406126

100%

Tabelul 12.12. Elementele bilanțului termic real REGIM IARNĂ - CT-uri


Intrări

Ieșiri

Gcal

%

Gcal

-%—

Crwcr^r

115105

71.35%

c

Qronc

21307

13.21%

înfiat

dinCT

161316

100

Qmvinc

3760

2.33%

aii:

18797

11.65%

Qrca.cc

1994

1.24%

Qmvaoc

352

0.22%

Total

161316

100

Total

161316

100%



££ ELSACO ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

Cod/2018

AȚE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 111 din 138

Din RP 3455570 Gcal 100.0 %




O,NC -M RC “

187894

Gcal

OACC -U RC -

47656

Gcal

rJNC

4 MV "

33158

Gcal

*ACC

* MV =

8410

Gcal


ETfactinc = 2570203 Gcal 74.38%

ETfactacc 608248 Gcal 17.60%



ELSACO

ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza 1: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 112 din 138

RP* =    4406126 Gcal



Fiș. 12.8 Diagrama Sankey pentru regimul real IARNĂ Rețea primară



££ ELSACO ^ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 113 din 138

ELSACO

ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 114 din 138

CAPITOLUL 13
ANALIZA BILANȚULUI

ETfactinc :    115105 Gcal ETractacc

71.35%


18797 Gcal 11.65%


Fie. 12.9 Diagrama Sankey pentru regimul real IARNĂ CT-uri




>    „«5.

r/    •    < i__

h'.S trriu- ’P

££ ELSACO ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET Bqfcureștfe^ff,

7><od^018

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

./.MS

Pag. 115 din 138

13. Analiza bilanțului

Bilanțul energetic real va fi supus unei analize amănunțite pentru a formula concluzii asupra posibilităților de îmbunătățire a proceselor, atât pe linie energetică, cât și pe linie tehnologică.

Analiza bilanțului energetic real pornește de la informațiile furnizate de:

>    fluxurile de energie intrate, respectiv ieșite din contur;

S diagrama Sankey (prezintă în mod sugestiv bilanțul energetic);

>    indicatorii de eficiență energetică calculați pentru situația existentă;

S experiența specialiștilor în bilanțuri energetice;

S nivelul indicatorilor de eficiență energetică realizați în țări dezvoltate (de exemplu, în Uniunea Europeană);

S proiecte, brevete etc. legate de echipamente identice sau asemănătoare cu cele examinate;

>    proprietățile materialelor care condiționează creșterea eficienței energetice ale echipamentelor, respectiv instalațiilor analizate (materiale pentru izolații termice, catalizatori, gaze inerte etc.);

1.    caracteristicile tehnice ale aparatelor de măsură, control, reglare și automatizare (permit o mai bună conducere a proceselor).

2.    Analiza bilanțului energetic a urmărit: localizarea pierderilor reale de energie, determinarea cauzelor și clasificarea lor, cât și stabilirea măsurilor care trebuie aplicate pentru optimizarea indicatorilor tehnico-economici.

Pe baza analizei se determină indicatorii de eficiență energetică reali, al căror nivel se compară cu cel rezultat din bilanțurile anterioare, cu cei obținuți în instalații similare din țară și străinătate, cât și cu cei rezultați din bilanțurile de proiect, omologare și recepție.

Pe baza concluziilor rezultate din analiza bilanțului real se va elabora un plan de măsuri, în care se înscriu toate măsurile tehnice, posibile, de eliminare sau reducere a pierderilor prin: îmbunătățirea proceselor energetice și tehnologice, îmbunătățirea exploatării, organizarea întregii activități, valorificarea resurselor energetice refolosibile.


La nivel de rețea termică primară

în tabelul 13.1 sunt prezentate valoric și procentual cantitățile de energie termică



1

I

—<? A

' \\

_rl_.4

ELSACO

ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficftr^O)

r^^Bucăr^r

>;!l Cod/2018

ATEI/I

Faza I: (unică) Voi I    S

Ediția: 0 | Revizia: 1

<

J u j

Pag. 116 din 138

Tabelul 13.1. Pierderi reale de energie în rețeaua primară (2017)

Indicatori

U.M.

Regim

iarnă

Regim vară

Total

Energie rețea primară

Gcal/an

4 406 125

695 619

5 101 746

Energie livrată PT

Gcal/an

3 455 570

402 031

3 857 601

Energie livrată MT

Gcal/an

196 985

16516

213 501

Pierderi termice în RP

Gcal/an

753 571

277 073

1 030 644

Pierderi termice în RP

%

17,1%

39,8%

20,2%

Pierderi termice RC

Gcal/an

567 626

175 843

743 469

Pierderi termice RC

%

12,88%

25,28%

14,57%

Pierderi termice MV

Gcal/an

185 945

101 229

287 174

Pierderi termice MV

%

4,22%

14,55%

5,63%

O primă concluzie a acestei analize este faptul că Ia nivelul anului 2017 pierderile de energie termică pe rețeaua primară au fost de aproximativ 20%. Dat fiind volumul de energie tranzitat, nivelul pierderilor este ridicat și conduce la efecte negative din punct de vedere tehnic și economic. Analiza funcționării pe regim de iarnă probează faptul că nivelul pierderilor este ridicat (17%) chiar și când sarcina termică, este la un nivel suficient de mare pentru a asigura o bună încărcare a rețelei. Cauzele pot să fie date de o supradimensionare a rețelelor față de consumurile actuale, dar și o lipsă a sistematizării rețelei.

La nivel de centrale termice

în tabelul 13.2 sunt prezentate valoric și procentual cantitățile de energie termică intrate, precum și pierderile reale de energie termică în centralele termice.


Tabelul 13.2. Pierderi reale de energie în CT-uri (2017)

Indicatori

U.M.

Regim

iarnă

Regim vară

Total

Energie totală CT-uri

Gcal/an

161316

10224

171540

Energie apă adaos

Gcal/an

14020

10

14030

Energie facturată CT-uri

Gcal/an

133902

8444

142346

Pierderi termice în CT

Gcal/an

27413

1781

29194

Pierderi termice în CT

%

16,99%

17,42%

17,02%

Pierderi termice încălzire

Gcal/an

25067

11

25078

Pierderi termice încălzire

%

15,54%

0%

14,62%

Pierderi tepnieeMV

Gcal/â^

3760

2

3762

Pierd^r\teftrîK^e MV^' , y

7    0%

2,19%



£% ELSACO & ESCO

———--- ■    j.    r» "r£ —-!

Bilanț energetic al sistewtuui de^moficar^ai^S^CETRucurești

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Vot I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 117 din 138

Indicatori

U.M.

Regim

iarnă

Regim vară

Total

Pierderi termice RC

Gcal/an

21307

9

21316

Pierderi termice RC

%

13,21%

0%

12,43%

Pierderi termice acc

Gcal/an

2346

1770

4116

Pierderi termice acc

%

1,46%

17,32%

2,40%

Pierderi termice RC

Gcal/an

1994

1505

3499

Pierderi termice RC

%

1,24%

14,72%

2,04%

Pierderi termice MV

Gcal/an

352

265

617

Pierderi termice MV

%

0,22%

2,60%

0,36%

Pierderile în rețelele secundare aferente centralelor termice se ridică la un nivel acceptabil pentru astfel de sisteme, în condițiile date de funcționare.

La nivel de puncte termice

în tabelul 13.3, sunt prezentate valoric și procentual cantitățile de energie termică livrate la intrarea în punctele termice, precum și pierderile reale de energie termică la nivelul acestora.

Tabelul 13.3. Pierderi reale de energie în puncte termice și RD (2017)

Indicatori

U.M.

Regim

iarnă

Regim

vară

Total

Energie intrată din RP

Gcal/an

3 455 570

402 031

3 857 601

Energie facturată încălzire

Gcal/an

2 570 203

0

2 570 203

Energie facturată acc.

Gcal/an

608 248

250 276

858 524

Pierderi termice în PT+RD

Gcal/an

277 118

151 755

428 873

Pierderi termice în PT+RD

%

8,02%

37,74%

11,1%

Pierderi termice încălzire

Gcal/an

221 052

0

221 052

Pierderi termice încălzire

%

6,40%

0

6,40%

Pierderi termice încălzire MV

Gcal/an

33 158

0

33 158

Pierderi termice încălzire MV

%

0,9%

0

0,9%

Pierderi termice încălzire RC

Gcal/an

187 894

0

187 894

Pierderi termice încălzire RC

%

5,44%

0

5,44%

Pierderi termice acc

Gcal/an

56 066

151 755

207 821

Pierderi termice acc

%

1,62%

37,74%

5,38%

Pierderi termice acc RC

Gcal/an

47 656

128 992

176 648

Pierderi termice acc RC

%

1,38%

32,09%

4,58%

Pierderi termice acc MV

Gcal/an

8410

22 763

31 173

Pierderi termice acc MV

%

0,24%

5,66%

0,81%,

5+

Mii cur

ELSACO

ESCO

f— _ Titlu) proiectului: Bilanț energetic al sistemului de termoficare ai

/ACE

--

>'j, Cod/2018 ?*// ATEI/I

Faza I: (unică) Voi I    (ț }

/Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 118 din 138

pentru apă caldă de consum. Nivelul acestora este considerat foarte bun, în condițiile date de funcționare.

Tabelul 13.4 Tabel centralizator privind pierderile reale de energie în SACET București la funcționarea în regim anual

Nr.

Indicatori

U.M.

Regim anual 2017

Mod de calcul

1

Energia intrată în RP

Gcal/an

5 101 746

Tabel 12.1, pag 94, măsurată

Gcal/an

213 501

Tabel 12.1, pag 94, măsurată

2

Energie intrată in MT-un

3

Energie intrată în PT-uri

Gcal/an

3 857 601

Tabel 12.1, pag 94, măsurată

4

Pierderi termice în RP

Gcal/an

1 030 644

Diferență l-(2+3)

5

%

20,2%

Raport 5/1

6

Pierderi termice RC

Gcal/an

743 469

Tabel 12.1, pag 94, calculată

7

Pierderi termice RC

%

14,57%

Raport 6/1

8

Pierderi termice MV

Gcal/an

287 174

Tabel 12.1, pag 94, calculată

9

Pierderi termice MV

%

5,63%

Raport 8/1

10

Energie intrată în PT-uri din

Gcal/an

3 857 601

Tabel 12.2, pag 95, măsurată

RP

11

Pierderi termice în PT+RD

'<-

Gcal/an

428 873

Tabel 12.2, pag 95 , calculată

12

Pierderi termice în PT+RD

%

11,1%

Raport 11/10

Gcal/an

Tabei 12.2, pag 95, caicuiată

13

Pierderi termice încălzire

221 052

14

Pierderi termice încălzire

%

6,40%

Raport 13/10

15

Pierderi termice acc

Gcal/an

33 158

Tabel 12.2, pag 95, calculată

16

Pierderi termice acc

%

0,9%

Raport 15/10

1 7

Energie intrată în CT-uri

171540

Tabel 13.2, pag 110, măsurată

18

Pierderi termice în CT-uri

Gcal/an

29194

Tabel 13.2, pag 110 , calculată

19

rierderi termice in CT-uri

%

17,02”/o

«.aport 18/17

20

Pierderi termice încălzire

Gcal/an

25078

Tabel 13.2, pag 110 , calculată

21

Pierderi termice încălzire

%

14,62%

Raport 20/17

22

Pierderi termice acc

Gcal/an

4116

Tabel 13.2, pag 110, calculată

23

Pierderi termice acc

%

2,40%

Raport 22/17

ELSACO

ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoflcare al SACET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 119 din 138

CAPITOLUL 14
BILANȚUL OPTIMIZAT


ELSACO

ESCO

Titlul proiectului: ^''t /f/s Bilanț energetic al sistemului de termofictlre al SAfKT Bi

H    u u țL

J ::

țureștia < H

| ÎSid/2018

.77/

3?k/;AtE 1/1

Faza I: (unică) Voi I    V

^Ediția: 0 | Revizia: 1

- - -

120 din 138

14. Bilanțul optimizat

Bilanțul optim reprezintă situația în care energia folosită în mod util în proces, cât și pierderile de energie, vor fi reduse până la limita minimă realizabilă tehnic.




Tabelul 14.1 Elementele bilanțului termic OPTIM pentru rețea primară

Intrări

Ieșiri

Gcal

%

Gcal

%

RP din CET

4309512

100

ppFACTPT

3857601

89.0%

pp FACTMT

213501

4.93%

RP din apa de adaos

25400

Qrc

238410

5.50%

Qmv

25400

0.59%

Total

4334912

100

Total

4334912

100%

RP1 =    4334912 Gcal

100 %

ETfactpt = 3857601 Gcal 88.99%

Fie. 14.1. Diagrama Sankeym6ntru’regipjăl OPTIM re

ELSACO

^ESCO

TitluTpfoiejufm i r'țfe ’i.    s 4    .11

Bilanț energetic al sistemu(uijle'lermoficare alXȘACtfZf Bucuț-ești

Cod/2018

ATE 1/1

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 121 din 138

în tabelul 14.1 este prezentat bilanțul pentru regimul OPTIM mediu anual. Acesta este realizat doar pentru rețeaua primară deoarece având pierderi destul de mici pe rețeaua de distribuție și la nivelul punctelor termice, se consideră că acestea funcționează în regim foarte apropiat de optim.



d. tn- A v»

ELSACO

ESCO

Titlul proi^ctului.^x^ Bilanț energetic al sistemului de termoficare al

// '•    rf\oo 2 Ml

fes    $'

i^C£T București, v])

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi I

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 122 din 138

CAPITOLUL 15
PIERDERI TEHNOLOGICE

î

I

x----

ș    ^5—7^

ZP -<?Za ,    VA

££ ELSACO ESCO

Titlul proiectului:    l -r '

Bilanț energetic al sistemului de termoficare afSfiCSjl£ncuwti^-—

>,Hlco9zbi8

Faza I: (unică) Voi I

Edițifeu 0Ț Revizia: 1

din 138

15. Pierderi tehnologice

Considerații generale, prevederi legislative și metodologice în domeniu

Cadrul legal care reglementează necesitatea determinării pierderilor tehnologice și a pierderilor reale din sistemele de alimentare centralizată cu energie termică este constituit din:

•    Legea nr. 325/2006 (M. Of. nr. 651 din 27 iulie 2006):

“Art. 40. - (1) Prețurile locale se stabilesc, se ajustează sau se modifică pe baza metodologiilor aprobate de autoritatea de reglementare competentă. în calculul acestora vor fi luate în considerare costurile justificate ale activităților de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice, inclusiv cheltuielile aferente dezvoltării și modernizării SACET, pierderile tehnologice, cheltuielile pentru protecția mediului, precum și o cotă de profit, dar nu mai mult de 5%.

(3) Pierderile tehnologice se aprobă de autoritatea administrației publice locale, având în vedere o documentație, elaborată pe baza bilanțului energetic, întocmită de operatorul care are și calitatea de furnizor și avizată de autoritatea competentă.

•    Ordin nr. 66 din 28 februarie 2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire,

ajustare sau modificare a prețurilor și tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termica produsă centralizat, exclusiv energia termica produsă în cogenerare (emitent: AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ, publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 2 aprilie 2007):

“CAP. V


Dispoziții generale ART. 6

(4) în calculul prețurilor și tarifelor locale vor fi luate în considerare costurile justificate ale activităților de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice, inclusiv cheltuielile aferente dezvoltării și modernizării SACET, pierderile tehnologice, cheltuielile pentru protecția mediului, precum și o cota de profit, dar nu mai mult de 5%.

(8) Pierderile tehnologice anuale în sistemul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice din SACET se aprobă de autoritatea administrației publice locale implicata, având în jedere o documentație elaborată pe baza bilanțului energetic,



*2 elsaco <£- ESCO

Titlul proiectului:    V

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACEIHiucurești j

/z,• y"'t,.

Faza I: (unică) Voi I    \

"fitiiti^M Recita: 1

X;l?SfeH34'âuî'08

competentă. Pierderile tehnologice se vor determina la programul anual al serviciului/activității, având în vedere sezonabilitatea acestora.

CAP. VI

Stabilirea prețurilor și tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat, exclusiv energia termică produsă în cogenerare ART. 9

(3) Stabilirea prețurilor/tarifelor locale se determină avându-se în vedere următoarele

criterii:

d) pierderile tehnologice de energie termică din sistemul de transport, distribuție și furnizare a energiei termice vor fi luate în calcul la nivelul aprobat de autoritățile administrației publice locale;

ART. 14

Ajustarea prețurilor/tarifelor locale pentru producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice se realizează avându-se în vedere următoarele criterii:

d) în preț/tarif se vor include pierderile tehnologice din sistemul de transport, distribuție și furnizare, cota de dezvoltare, modernizare a SACET, aprobate de autoritățile administrației publice locale implicate.”;

• ORDIN nr. 91 din 20 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului

public de alimentare cu energie termică (emitent: AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 23 mai 2007):

“ART. 119

(1) Pierderea masică de agent termic, medie anuală orară, în condiții normale de funcționare, nu trebuie sa fie mai mare de 0,2% din volumul instalației în funcțiune. în limitele acestei norme, anual, transportatorul/distribuitorul va stabili norma sezonieră de pierderi pentru fiecare rețea pe baza măsurătorilor efectuate, a bilanțurilor și a datelor statistice înregistrate anterior, transmițând această normă sezonieră autorității publice locale.

ART. 124

(6) Reducerea temperaturii ca urmare a pierderilor de căldură prin transfer termic nu trebuie să fie mai mare de-0.5^rad    IrandameBtufeUolatiei termice iiefeyie^sa fie mai


mare de 80%



Relația pentru calculul pierderilor tehnologice masice de apă fierbinte este următoarea. fl-xK

[t/h]

in care:

a - pierderea masică de apă fierbinte, medie anuală, în condiții normale de funcționare, exprimată în procente din volumul instalației în funcțiune;

V - volumul rețelei primare de apă fierbinte.

Conform normelor, “a” trebuie să fie 0,2% din volumul instalației.

Volumul “V” cuprinde volumele interioare ale tuturor tronsoanelor de_magistrale, de ramificații și de racorduri la punctele termice, atât pe tur, cât și pe retur/

J

Calculul acestui volum se execută cu relația următoare:

1=1


[m3]



în care:

i - indice de identificare a tronsonului de conductă;

Di - diametrul interior al tronsonului “i” de conductă;[m] Li - lungimea tronsonului “i” de ce^ductăjfjn]




££ el-SACO ESCO

i V

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

g    j -

a^d/Sbii

Faza I: (unică) Voi I

sBdftîS:iâifkevizia: 1

Pag. 126 din 138

Pierderile orare de energie termică datorate pierderilor orare de apă fierbinte se calculează cu relația următoare:


-3

7    [Gcal/h]

în care:

mpt - pierderea orară tehnologică de apă fierbinte; [t/h]

tr - temperatura apei fierbinți în conductele de tur, corespunzătoare temperaturii exterioare teoretice de calcul; [°C]

îr - temperatura apei fierbinți în conductele de retur, corespunzătoare temperaturii exterioare teoretice de calcul; [°C]

taad - temperatura apei de adaos la ieșirea din stațiile de tratare chimică; [°C]

cr- căldura specifică a apei la temperatura medie a temperaturilor tr și îr; [kcal/kg °C]

C2 - căldura specifică a apei la temperatura apei de adaos, [kcal/kg °CJ


-Mărime

Dn76

Dn80

DnlOO

Dnl25

Dnl33

Dnl50

Dnl68

Dn200

Lungime (m)

90

5823

7819

1782

595

22670

32

76620

-Pierdere orară (t/h)

0,0001

0,0006

0,0026

0,0011

0,0005

0,3015

0,0007

0,32

-Elux termic pierdut (kW)

0,0002

0.0151

0.046

0.026

0,013

0,682

0,002

7,291

~ ' •

-Mărime

Dn219

Dn250

Dn273

Dn300

Dn350

Dn400

Dn500

Dr

\600. 907 „

-Lungime (m)

122

18560

1014

36234

2505

37911

48851

34

-pierdere orară (t/h)

0,001

0,189

0,0015

2,47

0,099

2,531

11,14

11,88_

Flux termic pierdut (kW)

0,02

4,3

0,34

15,76

2,24

57,74

252,29

269,15.

-Mărime

Dn700

Dn800

Dn900

DnlOOO

DnllOO

Dnl200

Dnl300

-

-Lungime (m)

22999

23004

3659

21028

4823

2569

2126

JPierdere orară (t/h)

19,£2

29,916

16,607

136,79

18,54

13,99

15,95

—Flux termic pierdut^kW),~o

^4,73

667,53.

- A'

. 1261

420,1

316,9

361


...K-V



Tabelul 15.1. Flux termic pierderi masice/volumice în rețeaua primară SACET București

(Mărime

Dn25

Dn30

Dn32

Dn40

Dn50

Dn60

Dn65

-Lungime (m)

133

39

84

147

3097

1428

2738

Pierdere orară (t/hl

0,000001

0,000001

0,000002

0,00001

0,0005

0,40002

0,7000

t]ux termic pierdut (kW)

0,00003-

L 0,00001

-0,0001

0,00021

0,5072

0,0053

0,0033


Pierderile totale orare masice/volumice în rețeaua primară sunt calculate la valoarea de 4 230kW.

Pierderea tehnologică orară prin radiație/convecție apă f.erbinte/mediu ambiant se calculează cu relația:

n

Qtc - 2L x ci x A X Ar X 1 o-3    [Gcal/h]

în care:

i - indice de identificare a tronsonului de conductă; mni - debitul nominal de apă fierbinte în tronsonul i de conduc , 1 Cj - căldura specifică a apei fierbinți în tronsonul i , [kcal/kg 1 Li - lungimea tronsonului “i” de conductă; [km]

At - reducerea admisibilă a temperaturii apei fierbinț' P conductă. [°C/km]

au rez lt t    ' Plerderii tehnologice orară prin radiație/convecție în rețeaua primară,

instala iii    VanC3re lnc^l|de o majorare de 7% pentru a ține cont de vechimea


Tabelul 15.2^ Flux termic pierdui prin rac/iafie/convecție în refeaua primară SACET București

I Mărime

Dn25

Dn30

Dn32

Dn40

Dn50

Dn60

Dn65

LLungime (m)

133

39

i    84

147

3097

1428 1

2738

Imensitate apă (kg/m3)

965

965

'    965

965

965

965

965

LVițeză curgere (m/s)

1,5

1,5 J

1 5

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

3

4 /

7

10

15

17

3

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5    |

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

0,078

0.03

o nsi?

0.02216

7,299

4,84

5,34

-------_

Mărime

Dn76

Dn80

100

Dnl25

Dnl33

Dnl50

Dnl68

Dn200

Lungime (m)

90

5823

78 19

1782

595

22670

32

76620

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1,5

1    .5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

24

26

- —*

^4 1

64

72

92

115

164

pierdere temp (°C/km)

0,5

0.5

O

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

/hAJermic pierdut (kW)

0,5.

36    Fi'*

27

12

481

1    | 2893

direcția SERVICII

\-<O INTEGRA1

££ ELSACO ESCO

Mărime

Dn219

Dn250

Dn273

Dn300

Dn350

QftâOO

Dn600

Lungime (m)

122

18560

1014

36234

2505

37911

48851

34907

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

196

256

305

368

501

655

1023

1473

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

6

802

71

3076

290

5723

16006

11858

Mărime

Dn700

Dn800

Dn900

DnlOOO

DnllOO

Dnl200

Dnl300

Lungime (m)

22999

23004

3659

21028

4823

2569

2126

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1 c

1 c

1,5

1,5

1 s

1,5

1,5

1,5

I

Debit agent (t/h)

2004

2618

3313

4091

4950

5891

6913

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

14525

16791

2797

20113

550

3491

3390

Titlul proiectului:    /Zv

Bilanț energetic al sistemului de termoficare af^SACJ&'Bucureșty^'^

Faza I: (unică) Voi I    IfS

?Kdițîa: oțl Avizia: 1

W 128 din 138


Pierderile totale orare de căldură prin radiație/convecție în rețeaua primară sunt calculate la valoarea de 108 013 kW.

Formule echivalente au fost folosite pentru calculul pierderilor orare de căldură în rețelele de distribuție.

Precizăm că, în cazul de față, pierderile de căldură pentru rețelele de distribuție includ și cele aferente punctelor termice. Trecerea de la putere la energie se face prin multiplicarea pierderilor calculate cu duratele de alimentare cu căldură pentru încălzire, respectiv apă caldă de consum. Pentru aceasta, se vor calcula pierderile de căldură pentru cele două sezoane distincte (de iarnă - în care se asigură încălzire, de vară - restul perioadei de an, în care se asigură doar apă caldă de consum). Duratele anuale de alimentare cu căldură au fost de 4.536 h/an pentru regimul de iarnă, respectiv de 4.224 h/an, pentru regimul de vară. Pierderile




Pierderi reale


Nr.


10


11


14


Indicatori


Energia intrată în RP


Pierderi termice în RP


Pierderi termice RC


Pierderi termice MV


Energie intrată în PT-uri din RP


Pierderi termice în PT+RD


Pierderi termice RC


U.M.


Gcal/an

Gcal/an


Gcal/an


Gcal/an

Gcal/an


Gcal/an


Valori absolute

5 101 746 1 030 644 743 469

287 174 3 857 601

428 873^


Pondere

2^2%

7^57%

7^3%


Gcal/an 364 542


Pierderi tehnologice

Valori Pondere absolute 5 101 746 540 393 462 107

78 286

3 857 601

366 820

351 412


Pierderi termice MV Gcal/an


Gcal/an


Pierderi termice rețea CT-uri    Gcal/an

________

Pierderi termice încălzire Gcal/an


Pierderi termice acc Gcal/an


64 331

Î71540

~29^94~


173)2%

14,62%

170%^


15 408

771540

j0994~


0,4%

12,24%

10,56%





CAPITOLUL 16


PLAN DE MĂSURI ȘI ACȚIUNI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE




i

££ ELSACO ESCO

Titlul proiectulițlȚ

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET Buc

(•-B

te.

J    ■■ -'4    ■

fcdd/2018

I/I

Faza I: (unică) Voi I

(Ediți^ZO | Revizia: 1

ZPâg. 131 din 138

16. Plan de măsuri și acțiuni pentru creșterea eficienței energetice

Măsurile de eficiență energetică au rolul de a duce eficiența sistemului centralizat de alimentare cu energie termică până la limitele minime posibile ale pierderilor pe diferitele tronsoane de producere-transport-distribuție a căldurii. Eficiența unui sistem modem de alimentare cu energie termică nu poate să facă abstracție de efortul de modernizare a tehnologiilor de consum a energiei în clădirile alimentate din sistem. O modernizare a SACET București trebuie să fie corelată cu cererea de energie termică ce se va înregistra în clădirile Municipiului pe măsură ce programul de reabilitare și modernizare a acestora va avansa.

Procesul de reducere a pierderilor de energie termică trebuie să fie în spiritul elementelor tehnologice care țin de a generația a 4-a de sisteme centralizate de alimentare cu căldură, care constau în sisteme de transport și distribuție a apei calde sub presiune la temperaturi de 50°C, cu maxime de 70°C. Aceste sisteme presupun utilizarea celor mai bune tehnologii din domeniu, cum ar fi: stocarea de căldură și frig, utilizarea pe scară largă a tehnologiilor solare, conversia biomasei, pompe de căldură centralizate, valorificarea energetică a deșeurilor, utiizarea căldurii deșeu din industrie, boilere electrice alimentate cu energie provenită din surse regenerabile necontrolabile (eolian). Toate elementele prezentate sunt caracteristice conceptului de smart city, obiectiv pe care Municipiul București speră să-l atingă pe termen mediu și lung.

Aceste tehnologii vor duce la schimbări profunde Ia nivelul elementelor de rețea utilizate actualmente: utilizarea conductelor din plastic, preizolate pentru transportul și distribuția energiei termice; consumuri mult mai mici de energie pentru pompare, pierderi de energie prin radiație și convecție mult mai mici.

Planul de măsuri trebuie să se concentreze pe rețeaua primară, acolo unde pierderile de agent termic și energie termică sunt mari, mai ales dacă sunt corelate cu debitele tranzitate.

Rețea primară

Pentru reducerea pierderilor de energie înglobate în pierderile masice/valorice, precum și a celor prin radiație și convecție, se recomandă demararea programului de reabilitare a rețelelor Ztfermice prin înlocuirea acestora cu conducte preizolate prevăzute cu sistem de detectare ' dutomată a piet^efîl^x. \ /



££ELSACO

«-ESCO

Titlul proiectuțtn:

Bilanț energetic al sistemului de termo/tcdrem SACET tf aiurești- ? g

VVd/2018

IJate i/i

Faza I: (unică) Voi I    \\V    °    '

Ediții 0 | Revizia: 1

\ pag. 132 din 138

A fost lansat proiectul de reabilitare a primelor tronsoane de rețea primară care presupune efectuarea de lucrări asupra a aproape 32 de kilometri de conducte, cu costuri totale estimate la peste 265 milioane Iei, cu intenția reducerii cu 90% a nivelului pierderilor anuale de căldură din rețeaua municipală de termoficare, cauzate de vechimea mare și starea precară a acesteia.

Se poate estima că reabilitarea întregului sistem de transport ar fi un proiect care s-ar desfășura pe cel puțin 20 de ani și ar costa cel puțin 4,1 mild. lei, aproximativ 1 mild euro.

Calculele indică faptul că se poate ajunge la redimensionarea și înlocuirea a cca. 80% din totalul conductelor, având vechime mai mare de 20 ani, dacă se va ține seama de debitele reale de agent termic rezultate din reducerea necesarului de energie termică maxim orar. Acestea se vor înlocui cu conducte preizolate prevăzute cu sisteme eficiente de depistare și localizare a avariilor, în scopul reducerii timpilor de intervenție în cazul unor incidente. Se va urmări rearondarea zonelor de consum la sursele generatoare de energie termică și eventuala reconfigurare parțială a schemei generale prin eliminarea rețelelor primare ineficient utilizate. Se-va trece- la eliminarea—în-procesul reconstrucției sistemului de transport — a tuturor

armăturilor defecte și a tuturor compensatorilor de dilatare cu presgamituri și înlocuirea acestora cu compensatori lenticulari. .

Puncte termice și rețea distribuție

Propunerile de reabilitare pentru sistemul de distribuție sunt următoarele:

--- reanaljzarea sub aspectul dotării cu echipamente și aparatură de automatizare de


ultimă generație a punctelor termice și redimensionarea acestora în situația existenței unor consumatori aflați la distanță neeconomică, pentru care se pot instala module termice.

-    desființarea stațiilor termice centralizate care în prezent alimentează cu apă caldă

menajeră anumiți consumatori pentru care încălzirea se furnizează direct din rețeaua de transport cu ajutorul hidroelevatoarelor și trecerea alimentării consumatorilor prin intermediul modulelor termice.

-    redimensionarea rețelelor de distribuție cu vechime mai mare de 20 ani și înlocuirea

lor cu conducte nemetalice preizolate, având pierderi specifice de energie termică reduse..âhțplasate direct în sol, urmând trasggfexapalelor de distanță existente.



££ ELSACO ESCO

Titlul proiectului:    /'''

Bilanț energetic al sistemului de termo/icare al £4€ET Bucureștijlj- jȘ

E55»erfi

Faza I: (unică) Voi I    V?

Ediția^O |.Revizia: 1

-rr'

H Pag. 133<djtfl38

Se va urmări exploatarea corespunzătoare a punctelor termice. La punerea în funcțiune, după perioada de revizii, reparații capitale și la începutul sezonului de încălzire, se vor face probe prealabile punerii în funcțiune atât la instalațiile noi, cat și la instalațiile la care s-au făcut reparații capitale, pentru întreaga instalație sau pentru părți ale acesteia.

înaintea efectuării probelor se vor verifica:

■Sconcordanta dintre proiectul de execuție și realitatea din teren;

Scaracteristicile tehnice ale echipamentelor și concordanta acestora cu documentația tehnica din proiecte;

Sstarea operaționala a echipamentelor și instalațiilor;

Ssuporturi, poziția conductelor, corespondenta cu schemele și planurile instalațiilor;

Scalitatea sudurilor.

După terminarea verificărilor se vor efectua obligatoriu probe la rece și la cald, precum și probe de performanțe pe intreaga instalație sau, dacă este necesar, la părți de instalație și echipamente.

în exploatarea curentă distribuitorul va:

a)    verifica dacă pierderea de sarcina în organele de laminare este cea stabilită pentru reglarea hidraulica a rețelei;

b)    verifica permanent etanșeitatea organelor de închidere, îmbinărilor cu flanse etc.;

c)    supraveghea și verifica dispozitivele de siguranța și protecție a elementelor în mișcare ale echipamentelor;

d)    controla periodic aparatele de măsura și le va supune controlului metrologic;

e)    verifica permanent starea schimbătoarelor de căldură, a filtrelor de impurități, a separatoarelor de nămol, curatandu-le în cazul în care căderea de presiune pe acestea a atins valoarea maxima admisibilă;

f)    verifica starea izolației termice a schimbătoarelor de căldură, a conductelor, colectoarelor, distribuitoarelor etc.;

g)    controla permanent indicațiile și înregistrările aparatelor de măsurare a debitului și energiei termice primite și livrate;

h)    tine sub control pierderile masice de agent termic;

i)    verifica și reduce nivelul de zgomot produs de echipamente astfel încât sa nu dăuneze personalului propriu sau sa deranjezi persoanele care locuiesc în zona în care se afla statia



, S>    c'-

_L._


f SSR fr? <r 7?

EL5ACO

ESCO

f    11 ;    o- ■ > i?

Titlul proiectiHwr:    U'. » aR^g

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București •,

,o;< WCod/2018 ATEI/I

Faza I: (unică) Voi I

țsSâitia: 0 | Revizia: 1

Pag. 134 din 138

j)    asigura circulația apei în conducte prin aerisirea în punctele cele mai de sus ale conductelor, echipamentelor și coloanelor la utilizatori;

k)    asigura presiunea necesară în instalații prin umplerea pana la nivelul necesar al apei în vasul de expansiune deschis, realizarea presiunii în vasul de expansiune închis, corecta egalizare a presiunii în butelii și realizarea presiunii diferențiale la pompele de circulație;

l)    urmări funcționarea elementelor de siguranța a instalațiilor, inclusiv semnalizările;

m)    utiliza și întreține mijloacele de automatizare.

Se impune ca RADET București, prin personalul său, să supravegheze funcționarea rețelelor de distribuție pentru:

Smenținerea în stare de funcționare a întregului echipament al rețelelor;

■Sînlăturarea pierderilor anormale de căldură;

•Sînlăturarea pierderilor anormale de presiune;

•/controlul pierderilor și al sustragerii de agent termic și înlăturarea pierderilor ale căror

___valori sunt situate peste valorile normate;___________________

■Scontrolul sistemelor de blocare a armăturilor împotriva manevrării ăi a capacelor de

cămin împotriva deschiderii de către persoane neautorizate;

•/controlul compensatoarelor de dilatatie, al suporturilor, al armaturilor si al integrității izolației rețelelor;

Sevacuarea apelor si curatarea căminelor si a canalelor vizitabile;

Scontrolul instalațiilor de iluminat si de forța din canale si cămine;

S urmărirea aparatelor de măsură si control aflate în rețea;

^înregistrarea presiunilor si a temperaturilor în rețea si la stațiile termice pentru depistarea pierderilor anormale.

în timpul funcționării rețelelor de distribuție, se va verifica periodic exactitatea și integritatea aparatelor de măsură, realizându-se în acest sens toate lucrările de întreținere și revizie stabilite în instrucțiunile/procedurile tehnice interne.


în timpul exploatării se va verifica periodic starea izolațiilor termice, astfel încât acestea să-și păstreze proprietățile mecanice și termice inițiale și să se ia măsuri operative pentru repararea porțiunibr-deteriprate. Cu ocazia reparațiilor la conductele rețelei se va reface


ipt^j^atifizarea vechii izolații. Anual se


££ ELSACO ESCO

Titlul proiectului:    Kr ?

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București^- i

/Șoi'â

Faza I: (unică) Voi I    \

Ediția: 0<|>;Re^izia: 1

? Pag. 135 din 138

va face verificarea pierderilor masice de agent termic și a celor prin transfer de căldură pe baza de bilanț.

Se poate estima că modernizarea întregului sistem de distribuție ar fi un proiect care s-ar ridica la aproximativ 400 mii. euro.

Sistem de monitorizare și control

Pentru reușita planului de măsuri este necesară completarea procesului de contorizare și monitorizare a debitelor de agent și de căldură care tranzitează punctele principale ale rețelei de transport și distribuție. Pentru monitorizarea pierderilor din rețea (esențial în luarea de măsuri de eliminare în timp util ale acestora) recomandăm introducerea unui sistem SCADA (Supervisory Control And Data Acquisition - control de supervizare și achiziție de date), cu integrarea de contoare de energie termică în cadrul acestuia.

Investiția estimată pentru implementarea sistemului de monitorizare și control a întregului sistem de transport și distribuție se ridică la aproximativ 50 mii. euro.




ELSACO

ESCO


Titlul proieciuluîT^^

Bilanț energetic al sistemului de termoflcare al SACET


Faza I: (unică) Voi I



Pag. 136 din 138


CAPITOLUL 17

CALCULUL DE EFICIENȚĂ ECONOMICĂ A PRINCIPALELOR MĂSURI STABILITE






££ ELSACO ESCO


Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al


Faza I: (unică) Voi I



17. Calculul de eficiență economică a principalelor măsuri stabilite

Analiza bilanțului termic real, corespunzător modului de lucru actual, a evidențiat o serie de deficiențe, ce se pot cuantifica în cantități măsurabile de energie termică economisită în cazul în care propunerile de îmbunătățire a activității vor fi puse în aplicare.

Comparând cele două variante de bilanț, respectiv bilanțul real cu cel optimizat, s-au pus în evidență abaterile de la valorile prescrise, atât în normele tehnice de exploatare, cât și în literatura de specialitate, abateri care se regăsesc cuantificate în expresie cantitativă sub forma economiei de combustibil.

Avându-se în vedere fluctuația prețului combustibilului pe parcursul unui an, raportarea economiei de energie se va face în GCal/an.



Nr.

crt.

Denumirea măsurii

Economii estimate

Costuri de

investiție

[miiEuro]

Durata de

recuperare

[Ani]

1.

Reabilitare

tronsoane de rețea

primară.

Continuare

modemzare

tronsoane de rețea

secundară

Module termice

Sistem de

monitorizare

500.000 GCal/an

50.000 tep/an

25 mil.euro/an*)

1.450

-

ELSACO ier esco

Titlul proiectului:    ă

Bilan( energetic al sistemului de termoficare al SACET'Bucureșy

./fiXSd/ibîl's ’

Faza I: (unică) Voi I

Ediți^O'l Reyi?ia:vP

Pag

BIBLIOGRAFIE

1.    BERINDE, T., ș.a.    întocmirea și analiza bilanțurilor energetice în industrie

(voi. I și II), Ed. Tehnică - București, 1976

2.    POPA, B., ș.a.    Manualul inginerului termotehnician (voi. I),

Editura Tehnică București, 1986

3.    CARABULEA, A., ș.a Modele de bilanțuri energetice reale și optime,

Editura Academiei Române, București, 1982

4.    CARABOGDAN, I.Gh., ș.a. Bilanțuri energetice. Probleme și aplicații pentru ingineri,

Editura Tehnică, București, 1986

5.    PĂTRAȘCU, R., ș.a.    Audit energetic, Editura AGIR, București, 2001


Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SA CE T București

Cod ATI/I

Ediția 0; Revizia l;VoI II


L....

££ ELSACO <- ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET/București

18

I/I

Faza I: (unică) Voi II    (

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 1 din 34

CUPRINS

1.    PIERDERI TEHNOLOGICE CALCULATE PE TRONSOANE.................................................6

2.    BILANȚ TERMOENERGETIC PENTRU FUNCȚIONAREA CENTRALEI TERMICE CASA

PRESEI..................................................................................................................................................23


•^ <</    . < 7. .<    - A

• « â.z<y t31

. K o W y O c “ l|

ELSACO

^ESCO

Titlul proiectului:    //v*

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

M:6tl720l8Z

AT EI/I

Faza I: (unică) Voi II

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 2 din 34

SUMAR EXECUTIV

Scopul prezentului volum este de a prezenta o detaliere a calculului de pierderi reale și tehnologice pentru tronsoanele de rețea de transport așa cum au fost ele definite de către Beneficiar, în concordanță cu sursele de energie termică ce livrează în SACET București.

De asemenea, s-a făcut o analiză detaliată a pierderilor reale și tehnologice de energie termică la nivelul zonei alimentate de către Centrala termică de zonă Casa Presei.

Rezultatele analizei de pierderi realeși tehnologice pe tronsoanele de conducte de transport sunt prezentate în tabelul 1 și în figura 1.

Tabelul 1. Pierderi de căldură reale și tehnologice în tronsoanele de rețeaua primară SACET București (Gcal/an)


Casa

Presei

Libere

Grivița

Grozăvești

Progresul

Sud

Vest

Vest

Energo

Total

Energie intrată în tronson

133383

130184

664154

1035292

2068231

906008

164494

5101746

Pierderi reale căldură tronson

28437

62819

210947

156867

310607

197637

63330

1030644

Pierderi reale de căldură în tronson (%)

21,32%

48,25%

31,76%

15,15%

15,02%

21,81%

38,50%

20,2%

Pierderi

tehnologice de căldură

tronson

14910

32938

110605

82249

162859

103626

33206

540393

Pierderi

tehnologice de căldură tronson (%)

11,2%

25,3%

16,7%

7,9%

7,9%

11,4%

20,2%

10,6%

ELSACO

E5CO

Titlul proiectului:    .

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACETJiuctirești

I?a7<i !• f unica) Voi II    —----

1/1.5 Z

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 3 din 34

60%

Fie.l. Pierderi reale relative de energie termică în tronsoanele de rețea primară

După cum se observă din figura 1, cele mai mari pierderi relative de energie termică se

înregistrează în tronsoanele Grivița și Vest Energo (care au și cea mai mică sarcină

înregistrată pe perioada de analiză). Cele mai mici pierderi relative se înregistrează în tronsoanele Progresul și Sud (care au și cea mai mare sarcină tranzitată). Totalul pierderilor relative de energie termică pe tronsoanele de rețea primară este de 20%.

Rezultatele analizei de pierderi reale și tehnologice pentru zona CTCP sunt prezentate

în tabelele 2,3,4,__

Tabelul 2. Pierderi de căldură reale și tehnologice în rețeaua primară SACET București


tronson CTCP (Gcal/an)

Casa Presei Libere

Energie intrată în tronson

133383

Pierderi reale căldură tronson

28437

Pierderi reale de căldură în tronson (%)

21,32%

Pierderi tehnologice de căldură tronspn

14910

Pierderi tehnologice de căldură trqrtson (%)

11,2%







Tabelul 3. Pierderi de căldură reale și tehnologice în rețeaua secundară SACETBucurești -tronson CTCP aferent PT (Gcal/an)

Casa Presei Libere

Energie intrată în distribuție

75 041

Pierderi reale căldură distribuție

13 836

Pierderi reale de căldură în tronson (%)

18,44%

Pierderi tehnologice de căldură tronson

7 128

Pierderi tehnologice de căldură tronson (%)

9,5%

Tabelul 4. Pierderi de căldură reale și tehnologice în rețeaua secundară SACET București -tronson CTCP clienți racordați direct (Gcal/an)

Casa Presei Libere

Energie intrată în distribuție

12 235

Pierderi reale căldură distribuție

2 726

Pierderi reale de căldură în tronson (%)

22,28%

Pierderi tehnologice de căldură tronson

1 497

Pierderi tehnologice de căldură tronson (%)

12,24%

Pierderile relative reale de energie termică pentru tronsonul de rețea primară aferent CTCP sunt la nivelul întregului SACET (21,32% față de 20,2%). Ele sunt considerate ridicate și necesită aplicarea unor programe de modernizare pentru înlocuirea conductelor și adaptarea diametrelor la cererile actuale de energie termică din zonă.

Pierderile relative de energie termică pentru rețeaua de distribuție aferentă CTCP sunt ușor mai ridicate față de media SACET, cel mai probabil din cauza încărcării mai scăzute a instalațiilor din această zonă. De asemenea, se impun măsuri de reabilitare și adaptare a conductelor la sarcina termică actuală tranzitată către consumatorii din zonă. r

V




ELSACO E5CO

Titlul proiectului:    /l/Lfr'"

Bilanț energetic al sistemului de termoficarp'al SACEf București \.

Faza I: (unică) Voi II    --

6afțiar(f| Revizia: 1

Pag. 5 din 34

CAPITOLULl____
PIERDERI TEHNOLOGICE CALCULATE PE TRONSOANE


o u.1 y a

££ ELSACO ESCO

Titlul proiectului:    /

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACEZSueafești

'Y€od/20F8

Faza I: (unică) Voi II

Edi{ia: ifTitevizia: 1

Pag. 6 din 34

1. Pierderi tehnologice

Considerații generale, prevederi legislative și metodologice în domeniu

Cadrul legal care reglementează necesitatea determinării pierderilor tehnologice și a pierderilor reale din sistemele de alimentare centralizată cu energie termică este constituit din:

•    Legea nr. 325/2006 (M. Of. nr. 651 din 27 iulie 2006):

“Art. 40.-(1) Prețurile locale se stabilesc, se ajustează sau se modifică pe baza metodologiilor aprobate de autoritatea de reglementare competentă. In calculul acestora vor fi luate în considerare costurile justificate ale activităților de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice, inclusiv cheltuielile aferente dezvoltării și modernizării SACET, pierderile tehnologice, cheltuielile pentru protecția mediului, precum și o cotă de profit, dar nu mai mult de 5%.

(3) Pierderile tehnologice se aprobă de autoritatea administrației publice locale, având în vedere o documentație, elaborată pe baza bilanțului energetic, întocmită de operatorul care are și calitatea de furnizor și avizată de autoritatea competentă.

•    Ordin nr. 66 din 28 februarie 2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire,

ajustare sau modificare a prețurilor și tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termica produsă centralizat, exclusiv energia termica produsă în cogenerare (emitent: AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ, publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 2 aprilie 2007):

“CAP. V

Dispoziții generale ART. 6

(4) în calculul prețurilor și tarifelor locale vor fi luate în considerare costurile justificate ale activităților de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice, inclusiv cheltuielile aferente dezvoltării și modernizării SACET, pierderile tehnologice, cheltuielile pentru protecția mediului, precum și o cota de profit, dar nu mai mult de 5%.

(8) Pierderile tehnologice anuale în sistemul de producere, transport, distribuție șj^^|p,o7 furnizare a energiei termice din SACET se aprobă de autoritatea administrației publ/^f^    V-'

ocale implicata, având în vederej) documentație elaborață.ne4baza bilanțului energetl&S -_i:x-xea jg fu/gUor( și ^avizată de autoritate*'




/ / z»


L................

......

/ ..    xi******”^ C* , \

ELSACO

ESCO

Titlul proiectului:    /j

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACETmtcurețti \

< U    “«Cil

22    £ptî$018    '

Faza I: (unică) Voi II

«a:?0 | Revftiâ: 1

competentă. Pierderile tehnologice se vor determina Ia programul anual al serviciului/activității, având în vedere sezonabilitatea acestora.

CAP. VI

Stabilirea prețurilor și tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie

termică produsă centralizat, exclusiv energia termică produsă în cogenerare

ART.9

(3) Stabilirea prețurilor/tarifelor locale se determină avându-se în vedere următoarele

criterii:

d) pierderile tehnologice de energie termică din sistemul de transport, distribuție și furnizare a energiei termice vor fi luate în calcul la nivelul aprobat de autoritățile administrației publice locale;

ART. 14    \

Ajustarea prețurilor/tarifelor locale pentru producerea, transportul, distribuția și

furnizarea energiei termice se realizează avându-se în vedere următoarelecriterii:

d) în preț/tarif se vor include pierderile tehnologice din sistemul de transport,

distribuție și furnizare, cota de dezvoltare, modernizare a SACET, aprobate de autoritățile administrației publice locale implicate.”;

• ORDIN nr. 91 din 20 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului





ELSACO ESCO

-—-mv-

Titlul proiectului:    f ____1

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi II

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 8 din 34

(6) Reducerea temperaturii ca urmare a pierderilor de căldură prin transfer termic nu trebuie să fie mai mare de 0,5 grad/km, iar randamentul izolației termice trebuie sa fie mai mare de 80%.”.

Pentru obținerea rezultatelor prezentate in acest capitol s-au folosit expresiile analitice și formulele de calcul descrise pe larg în volumul I al lucrării.

De asemenea, pentru stabilirea pierderilor tehnologice ale SACET București, pe lângă expresiile analitice și formulele de calcul de la Capitolul 11 și literatura de specialitate menționată în bibliografie s-au folosit și următoarele normative:

•    Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor de încălzire centrală. 113-02;

•    Normativ privind exploatarea instalațiilor de incalzire centrala.113/1-02;

•    Normativ de proiectare, execuție si exploatare pentru rețele termice cu conducte preizolate. NP029-02;

•    Normativ privind proiectarea si executarea sistemelor centralizate de alimentare cu

energie termica - rețele si puncte termice. NP 058 - 02;

•    Normativ privind exploatarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termica

- rețele si puncte termice. NP 059 - 02.

Prezentul capitol este destinat să prezinte calculul pierderilor tehnologice și reale pentru tronsoanele de rețea primare așa cum au fost ele stabilite de Beneficiar. Tronsoanele au fost alocate câte unei surse de căldură, în așa fel încât să se poată determina cu o bună precizie atât cantitatea de energie termică injectată lună de lună în respectivele conducte, cât și cantitatea de energie termică livrată către punctele termice, respectiv modulele termice deservite de tronsoanele analizate.

Tabelul nr.1.1 prezintă cantitățile de energie termică livrate de surse, precum și cantitățile de căldură livrate spre puncte și module termice, cu calculul pierderilor de căldură pe diferitele tronsoane de rețea primară analizate.

J Q «'\S

o

V'-'S' «tț-So V;-X țȚuți e b

ELSACO

ESCO

Titlul proiectului:    (

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACEt București '

Faza I: (unică) Voi II

£âîț5at0'z| Revizia: 1

Pag. 9 din 34

Tabelul 1.1. Cantități de căldură intrate, livrate, respectiv pierderi de căldură în tronsoanele de rețeaua primară SACET București (Gcal/an)

Casa

Presei

Libere

Grivița

Grozăvești

Progresul

Sud

Vest

Vest

Energo

Total

Energie intrată în tronson

133383

130184

664154

1035292

2068231

906008

164494

5101746

Energie livrată PT

75041

67365

414053

853450

1684399

662129

101164

3857601

Energie livrată MT

29905

0

39154

24975

73225

46242

0

213501

Pierderi

căldură

tronson

28437

62819

210947

156867

310607

197637

63330

1030644

Relația pentru calculul pierderilor tehnologice masice de apă fierbinte este următoarea:

a IZ

,71    — -X

pt 10°"    [t/h]

în care:

a - pierderea masică de apă fierbinte, medie anuală, în condiții normale de funcționare, exprimată în procente din volumul instalației în funcțiune;

V - volumul rețelei primare de apă fierbinte.

Conform normelor, “a” trebuie să fie 0,2% din volumul instalației.

______Volumul “V” cuprinde volumele interioare ale tuturor tronsoanelor de magistrale; de

ramificații și de racorduri la punctele termice, atât pe tur, cât și pe retur.

Calculul acestui volum se execută cu relația următoare:

i=l


TtD1


xL


[m3]



în care:

i - indice de identificare a tronsonului de conductă;

Di - diametrul interior al tronsonului “i” de conductă;[m] Li - lungimea tronsonului “i” de conductă;[m]

Pierderile orare de




termică, datorate pierderilor orare de apă fierbinți ; dihcti»


/<C2


££ ELSACO ESCO

Titlul proiectului:    [!'-

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București w.

- ■ u——4-

£ ?eo'(fi/20t8'il

Faza I: (unică) Voi II

■/Ediția: Oi |'Revizia: 1

X;Pag. fO din 34

tT +1R


Qptm = ™


C2^aad


xlO"3

[Gcal/h]

în care:

mpt - pierderea orară tehnologică de apă fierbinte; [t/h]

ît - temperatura apei fierbinți în conductele de tur, corespunzătoare temperaturii exterioare teoretice de calcul; [°C]

tR - temperatura apei fierbinți în conductele de retur, corespunzătoare temperaturii exterioare teoretice de calcul; [°C]

taad - temperatura apei de adaos la ieșirea din stațiile de tratare chimică; [°C]

ci - căldura specifică a apei la temperatura medie a temperaturilor tr și îr; [kcal/kg °C]

C2 - căldura specifică a apei Ia temperatura apei de adaos, [kcal/kg °C]

Pierderea tehnologică orară prin radiație/convecție apă fierbinte/mediu ambiant se calculează cu relația:

n

Qhtc = S X Ci    O’3    [Gcal/h]

i=l

în care:

>    i - indice de identificare a tronsonului de conductă;

>    mni - debitul nominal de apă fierbinte în tronsonul “i” de conductă; [t/h]

>    Ci - căldura specifică a apei fierbinți în tronsonul “i” ; [kcal/kg °C]

>    Lj - lungimea tronsonului “i” de conductă; [km]

>    At - reducerea admisibilă a temperaturii apei fierbinți    pe    km de

conductă.[°C/km]

Pentru calculul pierderii tehnologice orară prin radiație/convecție în rețeaua primară, au rezultat următoarele valori, care include o majorare de 7% pentru a ține cont de vechimea




££ ELSACO <S- ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

Cod/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi II

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 11 din 34



Tabelul 1.2. Flux termic pierderi masice/volumice în rețeaua primară SACET București -tronson Casa Presei Libere

Mărime

Dn50

Dn65

Dn80

DnlOO

Dnl25

Dnl50

Lungime (m)

756

678

421

965

397

4348

Pierdere orară (t/h)

0,00012

0,00003

0,00005

0,00025

0,00025

0,00578

Flux termic pierdut (kW)

0,003

0,001

0,001

0,006

0,006

0,131

Mărime

Dn200

Dn250

Dn300

Dn400

Dn500

Dn600

Lungime (m)

1314

1117

1523

9111

3229

1390

Pierdere orară (t/h)

0,00552

0,011

0,032

0,613

0,53

0,473

Flux termic pierdut (kW)

0,125

0,26

0,73

13,88

12,01

10,72

Pierderile totale orare masice/volumice în rețeaua primară sunt calculate la valoarea de

38 kW.

Tabelul 1.3. Flux termic pierderi masice/volumice în rețeaua primară SACET București -

3 kW.


Pierderile totale orare masice/volumice în rețeaua primară sunt calculate la valoarea de




tronson Grivița

Mărime

Dn40

Dn50

Dn80

Dnl50

Dn200

Dn300

T    *    Z    V

115

300

197

415

472

1360

Lungime (mj

Pierdere orară (t/h)

0,00001

0,00005

0,00002

0,00055

0,00198

0,029

Flux termic pierdut (kW)

0,0002

0,001

0,0001

0,012

0,045

0,66

1

Mărime

Dn400

Dn500

Lungime (m)

715

420

Pierdere orară (t/h)

0,029

0,069

Flux termic pierdut (kW)

1,09

1,56

*5 ELSACO ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

Cod/201.8 ' ' AÎEI/I

Faza I: (unică) Voi II

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 12 din 34


Tabelul 1.4. Flux termic pierderi masice/volumice în rețeaua primară SACETBucurești -tronson Grozăvești

Mărime

Dn30

Dn40

Dn50

Dn60

Dn65

Dn80

Lungime (m)

39

32

555

65

248

778

Pierdere orară (t/h)

0,000001

0,000001

0,00009

0,00001

0,00001

0,00008

Flux termic pierdut (kW)

0,00001

0,00001

0,002

0,0001

0,0001

0,002

Mărime

DnlOO

Dnl25

Dnl50

Dn200

Dn250

Dn300

Lungime (m)

2233

584

5451

9531

2372

3687

Pierdere orară (t/h)

0,00059

0,00037

0,00725

0,04006

0,024

1,78

Flux termic pierdut (kW)

0,013

0,008

0,164

0,907

0,55

0,078

Mărime

Dn350

Dn400

Dn500

Dn600

Dn700

Dn800

Lungime (m)

225

3719

13947

8251

7971

9192

Pierdere orară (t/h)

0,009

0,250

2,29

2,81

5,028

9,89

Flux termic pierdut (kW)

0,20

5,66

51,86

63,62

113,86

223,99

Mărime

DnlOOO

Lungime (m)

3449

Pierdere orară (t/h)

9,061

Flux termic pierdut (kW)

215,19

Pierderile totale orare masice/volumice în rețeaua primară sunt calculate la valoarea de 668 kW.


Tabelul 1.5. Flux termic pierderi masice/volumice în rețeaua primară SACET București tronson Progresul

Mărime

Dn50

Dn60

Dn80

DnlOO

Dnl25

Dnl33

Lungime (m)

20

74

297

251

50

6

Pierdere orară (t/h)

0,00001

0,00001

0,00003

0,00007

0,00003

0,00009

Flux termic pierdut (kW)

0,0001

0,0001

0,001

0,001

0,001

0,002

Mărime

Dnl50

Dn200

Dn250

Dn300

Dn400

Dn500 j

Lungime (m)

353

22988

3011

10483

5725

2064 ly/f’

Pierdere orară (t/h)

0,00047-;

i 'O>096tT<

v 0,031

0,223

0,385

3,389[

Flux termic pierdut (kW)

o,oX

>>0,70

^..8,72

76,74

B

direcția

SERVICII

ELSACO

ESCO

Mărime

Dn600

Dn700

Dn800

Dn900

DnlOOO

DnllOO

Lungime (m)

4562

965

5464

664

3911

3507

Pierdere orară (t/h)

1,553

5,92

5,88

1,145

10,27

13,48

Flux termic pierdut (kW)

35,17

133,99

133,15

25,92

232,68

305,47


Titlul proiectului:    ---y,“

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

/ | Cod 72018'

\ ‘ ATE i/I

Faza I: (unică) Voi II

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 13 din 34


Pierderile totale orare masice/volumice în rețeaua primară sunt calculate la valoarea de 959 kW.

Tabelul 1.6. Flux termic pierderi masice/volumice în rețeaua primară SACET București —

tronson Sud

i

Mărime

DnlOOO

DnllOO

Dnl200

Lungime (m)

8446

1316

2569

Pierdere orară (t/h)

22,19

5,062

13,99

Flux termic pierdut (kW)

502,48

114,63

316,92



Pierderile totale orare m 1.636 kW.




'țh rețeaua primară sunt calculate la valoare.



Mărime

Dn25

Dn32

Dn50

Dn60

Dn65

Dn76

Lungime (m)

133

84

1252

1289

1456

90

Pierdere orară (t/h)

0,000001

0,000002

0,00021

0,0004

0,0007

0,0001

Flux termic pierdut (kW)

0,00003

0,0001

0,005

0,0051

0,002

0,0002

_-

Mărime

Dn80

DnlOO

Dnl25

Dnl33

Dnl50

Dnl68

Lungime (m)

2823

2430

751

157

8914

32

Pierdere orară (t/h)

0,0003

0,00064

0,00048

0,00013

0,01186

0,00007

Flux termic pierdut (kW)

0,007

0,014

0,011

0,003

0,268

0,002

Mărime

Dn200

Dn219

Dn250

Dn273

Dn300

Dn350

Lungime (m)

29220

122

6166

1014

10903

268

Pierdere orară (t/h)

0,122

0,001

0,063

0,015

0,232

0,011

Flux termic pierdut (kW)

2,78

0,02

1,43

0,34

5,25

0,24

Mărime

Dn400

Dn500

Dn600

Dn700

Dn800

Dn900

Lungime (m)

10831

21959

16138

8667

10011

2585

Pierdere orară (t/h)

0,728

3,606

5,49

5,47

10,77

4,45

Flux termic pierdut (kW)

16,50

81,65

124,43

123,8

243,95

100,9

££ ELSACO ESCO

Titlul proiectului:    C

Bilanț energetic al sistemului de termoficare afS^CET București J

-T-

* ^Cdd/2018 ’/Te i/i

Faza I: (unică) Voi II

-Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 14 din 34

Tabelul 1.7. Flux termic pierderi masice/volumice în rețeaua primară SACET București — tronson Vest

Mărime

Dn50

Dn65

Dn80

DnlOO

Dnl50

Dn200

Lungime (m)

184

271

1053

1115

1885

10916

Pierdere orară (t/h)

0,00003

0,00001

0,00011

0,00029

0,00251

0,045

Flux termic pierdut (kW)

0,001

0,0001

0,003

0,007

0,057

1,039

Mărime

Dn250

Dn300

Dn350

Dn400

Dn500

Dn600

Lungime (m)

4496

5336

2012

3652

6915

4566

Pierdere orară (t/h)

0,046

0,114

0,079

0,246

1,135

1,555

Flux termic pierdut (kW)

1,04

2,57

1,80

5,56

25,71

35,21

Mărime

Dn700

Dn800

Dn900

DnlOOO

Dnl300

Lungime (m)

5371

1848

410

5222

2126

Pierdere orară (t/h)

3,388

1,989

0,707

13,72

15,95

Flux termic pierdut (kW)

76,72

45,03

16,0

310,67

361,24

Pierderile totale orare masice/volumice în rețeaua primară sunt calculate la valoarea de 883 kW.

Tabelul 1.8. Flux termic pierderi masice/volumice în rețeaua primară SACET București -tronson Vest Energo

Mărime

Dn50

Dn65

Dn80

DnlOO

Dnl33

Dnl50

Lungime (m)

30

85

254

825

432

1304

Pierdere orară (t/h)

0,00001

0,00001

0,00003

0,00022

0,00036

0,00173

Flux termic pierdut (kW)

0,0001

0,0001

0,001

0,005

0,008

0,039

Mărime

Dn200

Dn250

Dn300

Dn400

Dn500

Dn700

Lungime (m)

2179

1398

2942

4158

740

25

Pierdere orară (t/h)

0,00916

0,014

0,063

0,28

0,122

0,016

Flux termic pierdut (kW)

0,207

0,32

1,42

6,33

2,75

0,36

ELSACO

&ESCO

---

Titlul proiectului:    / m

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SAGgT București

-<    Si tf>

%^d/201?

I/I

Faza I: (unică) Voi II

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 15 din 34

Pierderile totale orare masice/volumice în rețeaua primară sunt calculate la valoarea de

43 kW.

Tabelul 1.9. Flux termic pierdut prin radiație/convecție în rețeaua primară SACET București - tronson Casa Presei libere

Mărime

Dn50

Dn65

Dn80

DnlOO

Dnl25

Dnl50

Dn200

Lungime (m)

756

678

421

965

397

4348

1314

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1,5

1 s

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

3

4

7

10

15

17

3

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

1,78

3,0

3,0

9,0 j

6,0

92

50

Mărime

Dn250

Dn300

Dn400

Dn500

Dn600

Lungime (m)

1117

1523

9111

3229

1390

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5”

r,5

“1,5

i,r

‘ L5“

Debit agent (t/h)

24

26

41

64

72

Pierdere temp (°C/km)

0 5

0,5

0 5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

66

129

1376

762

472

Pierderile totale orare de căldură prin radiație/convecție în rețeaua primară sunt calculate la valoarea de 2 969 kW.

Tabelul 1.10. Flux termic pierdut prin radiație/convecție în rețeaua primară SACET București — tronson Grivița

Mărime

Dn40

Dn50

Dn80

Dnl50

Dn200

Dn300

Dn400

Lungime (m)

115

300

197

415

472

1360

715

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

3

4

7

10

15

17

3

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

0,1736

0,708

1

9

18

115

108





- \\

OA /,*//

ELSACO ^ESCO

Titlul proiectului: q___/    v

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București ~~

aj^dod/2018

ATEI/I

Faza I: (unică) Voi II

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 16 din 34

Mărime

Dn500

Lungime (m)

420

Densitate apă (kg/m3)

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

Debit agent (t/h)

24

Pierdere temp (°C/km)

0,5

Flux termic pierdut (kW)

99

Pierderile totale orare de căldură prin radiație/convecție în rețeaua primară sunt calculate la valoarea de 351 kW.

Tabelul 1.11. Flux termic pierdut prin radiație/convecție în rețeaua primară SACET București - tronson Grozăvești

Mărime

Dn30

Dn40

Dn50

Dn60

Dn65

Dn80

DnlOO

Lungime (m)

39

32

555

65

248

778

2233

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

3

4

7

10

15

17

3

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

0,03

0,048

1,309

0,2208

1

5

21

Mărime

Dnl25

Dnl50

Dn200

Dn250

Dn300

Dn350

Dn400

Lungime (m)

584

5451

9531

2372

3687

225

3719

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

24

26

41

64

72

72

72

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

9

116

360

140

313

26

561

Mărime

Dn500

Dn600

Dn700

Dn800

DnlOOO

Lungime (m)

13947

8251

7971

9192

3449

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

24

26

41

64

72

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

3290

2803

>.5551

3255

stnvic (MlfGRATE




> r\\

wfltfiă'rte/iiwecție în rețeaua primară sunt




ELSACO <£- ESCO

Titlul proiectului:    .s    .Jr1'

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACEJL&uCurești

ATETT' '

Faza I: (unică) Voi II

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 17 din 34

Tabelul 1.12. Flux termic pierdut prin radiație/convecție în rețeaua primară SACET București — tronson Progresul

Mărime

Dn50

Dn60

Dn80

DnlOO

Dnl25

Dnl33

Dnl50

Lungime (m)

20

74

297

251

50

111

353

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

L5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

3

4

7

10

15

17

3

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

0,047

0,2514

2

o

1

2

2

/

Mărime

Dn200

Dn250

Dn300

Dn400

Dn500

Dn600

Dn700

Lungime (m)

22988

3011

10483

5725

20641

4562

9380

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

24

26

41

64

72

72

72

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5

0,5

U,J

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

868

178

890

864

4869

1550

4337

Mărime

Dn800

Dn900

DnlOOO

DnllOO

Lungime (m)

5464

664

3911

3507

Densitate. ana

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

24

26

41

64

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

3300

508

3960

4004

Pierderile totale orare de căldură prin radiație/convecție în rețeaua primară sunt calculate la valoarea de 25 072 kW.

Tabelul 1.13. Flux termic pierdut prin radiație/convecție în rețeaua primară SACET București - tronson Sud


Mărime

Dn25

Dn32

Dn50

Dn60

Dn76

Dn80

DnlOO

Lungime (m)

133

84

1252

1289

90

2823

2430

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1,5

i,5^5£

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

3

4

J.0

Ă 15

17

3

Pierdere temp (°C/km)

0,5

Jfr

0,5

0^

0,5

, Flftx termic pierdut (kWX^i

â»

ÎW12

2^A'

y o.5 ,

^3    1






££ ELSACO ESCO

Mărime

Dnl25

Dnl33

Dnl50

Dnl68

Dn200

Dn219

Dn250

Lungime (m)

751

157

8914

32

29220

122

6166

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

24

26

41

64

72

• 72

72

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

11

3

189

1

1103

6

71

Mărime

Dn273

Dn300

Dn350

Dn400

Dn500

Dn600

Lungime (m)

1014

10903

268

10831

21959

16138

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

24

26

41

64

64

64

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

71

926

31

1635

5180

5482

Mărime

Dn700

Dn800

Dn900

DnlOOO

DnllOO

Dnl200

Lungime (m)

8667

10011

2585

8446

1316

2569

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

24

26

41

64

64

64

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

4007

6046

1976

7970

1503

3491


Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al    București

I/I

Faza I: (unică) Voi II

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 18 din 34


Pierderile totale orare de căldură prin radiație/convecție în rețeaua primară sunt calculate la valoarea de 40 047 kW.

Tabelul 1.14. Flux termic pierdut prin radiație/convecție în rețeaua primară SACET București — tronson Vest




Mărime

Dn50

Dn65

Dn80

DnlOO

Dnl50

Dn200

Dn250

Lungime (m)

184

271

1053

1115

1885

10916

4496

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

3

4

7

10

15

17

3

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

0,434

1

-

£3^

40

412

265

Ar,- An

Titlul proiectului:/^/V

Bilanț energetic al sistemului de termoficțire cpSACET București"^

jv^6od/2018

ATE I/I

Faza I: (unică) Voi II

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 19 din 34


££ ELSACO ^ESCO

Mărime

Dn300

Dn350

Dn400

Dn500

Dn600

Dn700

Dn800

Lungime (m)

5336

2012

3652

6915

4566

5371

1848

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

24

26

41

64

72

72

72

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

453

233

551

1631

1551

2483

1116

Mărime

Dn900

DnlOOO

Dnl300

410

5222

2126

jLungime (m)

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

24

26

41

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

313

4928

3390

Pierderile totale orare de căldură prin radiație/convecție în rețeaua primară sunt calculate la valoarea de 17 386 kW.

Tabelul 1.15. Flux termic pierdut prin radiație/convecție în rețeaua primară SACETBucurești


Pierderile totale alculate la valoarea i


*    '4 •    •* v'

Pr'n W;fc£aț!^£fljYveGțik în rețeayaKp£-imară sunt




- tronson Vest Energo

Mărime

Dn50

Dn65

Dn80

DnlOO

Dnl33

Dnl50

Dn200

Lungime (m)

30

85

254

825

432

1304

2179

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

3“

4

7

10

15

17

T

Pierdere temp (°C/km)

n

n

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

0,071

0,34

2

8

7

28

82

Mărime

Dn250

Dn300

Dn400

Dn500

Dn700

Dn800

Lungime (m)

1398

2942

4158

740

25

1289

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

24

26

41

64

72

72

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

82

250

628^

12

778

ELSACO

ESCO

Titlul proiectului:    p

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET București

.^„Cod/2018 v>u ATE I/I

Faza I: (unică) Voi II

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 20 din 34

L.



Centralizând informațiile au rezultat următoarele valori pentru pierderile orare de căldură pentru tronsoanele de rețelele de transport:

Tabelul 1.16. Fluxuri termice pierderi în tronsoanele de rețeaua primară SACET București (kW)

Casa

Presei

Libere

Grivița

Grozăvești

Progresul

Sud

Vest

Vest

Energo

Total

Pierderi M/V

38

3

668

959

1636

883

43

4230

Pierderi R/C

2969

351

20137

25072

40047

17386

2051

108013

Trecerea de la putere la energie se face prin multiplicarea pierderilor calculate cu duratele de alimentare cu căldură pentru încălzire, respectiv apă caldă de consum. Duratele anuale de alimentare cu căldură au fost de 4.536 h/an pentru regimul de iarnă, respectiv de 4.224 h/an, pentru regimul de vară. Pierderile tehnologice de căldură calculate comparativ cu cele reale pentru tronsoanele de rețea primară sunt următoarele:

Tabelul 1.17. Pierderi de căldură reale și tehnologice în tronsoanele de rețeaua primară SACET București (Gcal/an)

Casa

Presei

Libere

Grivița

Grozăvești

Progresul

Sud

Vest

Vest

Energo

Total

Energie intrată în tronson

133383

130184

664154

1035292

2068231

906008

164494

5101746

Pierderi reale căldură tronson

28437

62819

210947

156867

310607

197637

63330

1030644

Pierderi reale de căldură în tronson (%)

21,32%

48,25%

31,76%

15,15%

15,02%

21,81%

38,50%

20,2%

Pierderi

tehnologice de căldură

tronson

14910

32938

110605

82249

162859

103626

33206

540393

Pierderi

tehnologice de căldură tronson (%)

11,2%

-7^

25,3%

l/7%

IIV

llș0 ou»tc

c” S '* i

11,4%

20,2%

10,6%



ELSACO

tfESCO

Titlul proiectului:    Jt/^~

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACțET Bupdrești

<\VI,E 1/I.x

Faza I: (unică) Voi II    "

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 21 din 34

60%

50%

40%

3095

20%

10%

0%

Casa Grivița Grozăvești Progresul Sud

Vest Vest Total Energo


Presei

Libere

Fig'1.1 Pierderi reale relative de energie termică în tronsoanele de rețea primară

După cum se observîtluf figură T.T, cele mai mări pierderi relative de energie termică se înregistrează în tronsoanele Grivița și Vest Energo (care au și cea mai mică sarcină înregistrată pe perioada de analiză). Cele mai mici pierderi relative se înregistrează în tronsoanele Progresul și Sud (care au și cea mai mare sarcină tranzitată). Totalul pierderilor relative de energie termică pe tronsoanele de rețea primară este de 20%.

Se impun acțiuni rapide de reabilitare a tronsoanelor de rețea primară care depășesc nivelul total al pierderi lor relati ve de energie term ică.---------------





£&ELSACO ESCO


Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET Bucufești

Faza I: (unicâ) Voi II


CAPITOLUL 2
BILANȚ TERMOENERGETIC PENTRU FUNCȚIONAREA CENTRALEI TERMICE CASA PRESEI




££ ELSACO ^ESCO


Titlul proiectului: Bilanț energetic al sistemului de termoficare al


Faza I: (unicâ) Voi II



Pag. 23 din 34


Centrala termică de zonă Casa Presei este amplasată în zona de nord a Municipiului București. Consumatorii aferenți acestei centrale sunt în majoritate consumatori urbani, alimentați cu căldură prin puncte termice și module termice.

In prezent profilul centralei este alcătuit din următoarele echipamente principale:

• Cazane de abur:

-    I x 2 t/h (8 bar; 175 OC) - tip ABA2 - cazanul de abur este utilizat pentru servicii

interne termice, este în stare de funcționare fiind pus în funcțiune în anul 2004.

-    1 x 8 t/h (16 bar; 205 OC) — tip BALTUR8 - cazanul de abur se află în conservare.

• Cazane de apă fierbinte:

-    2 x 5 Gcal/h - tip ECAF 5000 - cazanele de apă fierbinte ignitubulare sunt în stare de

funcționare, fiind puse în funcțiune în anii 1997.

-    2 x 5 Gcal/h - tip C5D - cazanele de apă fierbinte sunt casate.

-    2 x 30 Gcal/h - tip CCT HFWB - cazanele de apă fierbinte acvatubulare sunt în stare de

funcționare, fiind puse în funcțiune în anii 2004.

CTZ Casa Presei Libere utilizează în principal drept combustibil gazele naturale. în

perioadele în care presiunea de furnizare a gazelor naturale este scăzută, se utilizează drept combustibil suplimentar combustibilul lichid ușor (CLU tip 3) sau păcură cu conținut redus de sulf(< 1%).

Alimentarea cu gaze naturale se face din rețeaua de medie presiune a SC Distrigaz Sud SA, prin intermediul unei SRM.—---

Păcura este aprovizionată pe calea ferată, este stocată în vederea utilizării în cadrul Depozitului de combustibil lichid în două rezervoare supraterane cu o capacitate totală de stocare de 4.0001.

Combustibilul lichid ușor este aprovizionat cu mijloace auto sau CF și este stocat în cadrul Depozitului de combustibil lichid în 4 rezervoare subterane cu o capacitate totală de stocare de 200 t.


CTZ Casa Presei Libere este dotată și cu rampă dejg    ;ură și CLU, compusă din:

• stație de pompare;




ELSACO <-E5CO

Titlul proiectului:    .S    .

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACET Bucțireștf'''

4^ Cod/î^lS'^nv, ATE

Faza I: (unică) Voi II

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 24 din 34

rv

Alimentarea cu apă potabilă, industrială și pentru incendiu a CTZ Casa Presei Libere se face din două surse:

•    din rețeaua de apă potabilă orășenească aflată în administrarea SC APA NOVABucurești SA, prin intermediul unui branșament situat în str. Băiculești;

•    din forajele de mare adâncime ale RA-APPS (în caz de avarie), prin intermediul unui branșament.

Evacuarea apelor uzate tehnologice

Evacuarea apelor uzate industriale preepurate, a apelor uzate menajere și meteorice se face prin două racorduri în canalizarea orășenească administrată de SC APA NOVA București SA de pe str. Băiculești.

în calitate de consumator CTZ Casa Presei Libere preia energia electrică de la FDFEE ELECTRICA MUNTENIA SUD SA prin intermediul unei stații electrice subterane (10/0,4 kV).

Furnizarea energiei termice de către CT Casa Presei prin:

•    ramura Flora - rețea 2Dn 400 mm pentru Expoziție, Agronomie, Elias, Popisteanu până

la C 11 DTM;

•    ramura Pajura - rețea Dn 400 mm pentru Jiului, Pajura, Hrisovului, până la cămin CR4

România Muncitoare.

Pentru a obține rezultate relevante cu privire la regimul de funcționare, având în vedere factorii de influență cum ar fi variația temperaturilor exterioare, fluctuația parametrilor de preparare și furnizare a apei calde de consum din cauza variațiilor mari ale consumului pe parcursul unei zile sau la sfârșit de săptămână, variația cererii de agent termic primar pentru prepararea de energie termică pentru încălzire, precum și structura conturului de bilanț, s-a stabilit, de comun acord cu Beneficiarul lucrării, ca perioada de timp pe care se va face

L

££ EL5ACO ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare ap^CET^Ba/ureștr^^

ggfe18

Faza I: (unică) Voi II    f

Edi(ia: 0 , Revizia: 1

<——

Pag. 25 din 34

Tabelul 2.1. prezintă valorile energiei termice livrate de CTCP în fiecare lună din perioada analizată. Totalul energiei termice intrate în rețeaua de transport se ridică la valoarea anuală de 133 383 Gcal/an.

Tabelul 2.1 Valori măsurate privind energia termică intrată în rețeaua primară din sursa CTCP 2017(inclusiv adaos)

IAN

[Gcal/

lună]

FEB

[Gcal/

lună]

MAR

[Gcal/

lună]

APR

[Gcal/

lună]

MAI

[Gcal/

lună]

IUN

[Gcal/

lună]

CTCP

22772

18773

14744

9203

8003

5724

IUL

AUG

SEP

OCT

NOV

DEC

[Gcal/

lună]

[Gcal/

lună]

[Gcal/

lună]

[Gcal/

lună]

[Gcal/

lună]

[Gcal/

lună]

CTCP

4412

4951

5853

7804

1512T

16023

Tabelul 2.2. prezintă valorile energiei termice livrate de CTCP în fiecare lună din perioada analizată pentru rețeaua de distribuție racordată direct la centrală. Totalul energiei termice intrate în rețeaua de distribuție se ridică la valoarea anuală de 12 235 Gcal/an.

Tabelul 2.2 Valori măsurate privind energia termică intrată direct în rețeaua distribuție din sursa CTCP 2017

IAN

[Gcal/

lună]

FEB

[Gcal/

lună]

MAR

[Gcal/

lună]

APR

[Gcal/

lună]

MAI

[Gcal/

lună]

IUN

[Gcal/

lună]

CTCP

2461

2195

1476

639

329

252

££ ELSACO ESCO

Titlul proiectului:    fi/tfr

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACETliuearești

Cod/2018 i    ATEI/I

Faza I: (unică) Voi II

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 26 din 34

Tabelul 2.3. prezintă valorile energiei termice livrate de CTCP în fiecare lună din perioada analizată în punctele termice racordate la rețeaua de transport. Totalul energiei termice intrate în punctele termice se ridică la valoarea anuală de 75 041 Gcal/an.

Tabelul 2.3 Valori măsurate privind energia termică intrată în punctele termice racordate la rețeaua de transport aferentă sursei CTCP 2017

IAN

[Gcal/

lună]

FEB

[Gcal/

lună]

MAR

[Gcal/

lună]

APR

[Gcal/

lună]

MAI

[Gcal/

lună]

IUN

[Gcal/

lună]

PT

14020

11991

9983

5648

1984

2197

IUL

[Gcal/

lună]

AUG

[Gcal/

lună]

SEP

[Gcal/

lună]

OCT

[Gcal/

lună]

NOV

[Gcal/

lună]

DEC

[Gcal/

lună]

PT

1338

1566

1724

4626

9253

10709

Tabelul 2.4. prezintă valorile energiei termice livrate de CTCP în fiecare lună din perioada analizată în modulele termice racordate la rețeaua de transport. Totalul energiei termice intrate în modulele termice se ridică la valoarea anuală de 29 905 Gcal/an.

Tabelul 2.4 Valori măsurate privind energia termică intrată în modulele termice racordate la rețeaua de transport aferentă sursei CTCP 2017

IAN

[Gcal/

lună]

FEB

[Gcal/

lună]

MAR

[Gcal/

lună]

APR

[Gcal/

lună]

MAI

[Gcal/

lună]

IUN

[Gcal/

lună]

MT

5942

4287

3610

1628

598

568

ir.

ELSACO ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termoficare al SACETBucurești

Faza I: (unică) Voi II

'Edl(ia:-Q Revizia: 1

Pag. 27 din 34

Tabelul 2.5. prezintă valorile energiei termice facturate pentru încălzire în fiecare lună din perioada analizată la consumatorii arondați rețelei de distribuție aferente PT-urilor din rețeaua CTPT. Totalul energiei termice livrate pentru încălzire se ridică la valoarea anuală de 46 268 Gcal/an.

Tabelul 2.5 Valori măsurate privind energia termică pentru încălzire la clienții branșați la PT-urile aferente sursei CTCP 2017

IAN

[Gcal/

lună]

FEB

[Gcal/

lună]

MAR

[Gcal/

lună]

APR

[Gcal/

lună]

MAI

[Gcal/

lună]

IUN

[Gcal/

lună]

INC

10593

9520

5738

1882

0

0

IUL

[Gcal/

AUG

[Gcal/

SEP

[Gcal/

OCT

[Gcal/

NOV

[Gcal/

DEC

[Gcal/

----

lună]

lună]

lună]

lună]

lună]

lună]

INC

0

0

0

3091

7406

8038

Tabelul 2.6. prezintă valorile energiei termice facturate pentru apă caldă de consum în fiecare lună din perioada analizată la consumatorii arondați rețelei de distribuție aferente PT-urilor din rețeaua CTPT. Totalul energiei termice livrate pentru apă caldă de consum se ridică la valoarea anuală de 14 935 Gcal/an.

—<- -;---------------- - - -_

Tabelul 2.6 Valori măsurate privind energia termică pentru apă caldă de consum la clienții branșați la PT-urile aferente sursei CTCP 2017


IAN

[Gcal/

lună]

FEB

[Gcal/

lună]

MAR

[Gcal/

lună]

APR

[Gcal/

lună]

MAI

[Gcal/

lună]

IUN

[Gcal/

lună]

ACC

1745

1619

1646

1286

1060

1015





££ ELSACO ESCO

Titlul proiectului^    /

Bilanț energetic al sistemului de termo/icaTe-aCSACET BucureȘtifi v

Q/d /2018 ’J^TEI/I

Faza I: (unică) Voi II

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 28 din 34

Tabelul 2.7. prezintă valorile energiei termice facturate în total în fiecare lună din perioada analizată la consumatorii arondați rețelei de distribuție aferente PT-urilor din rețeaua CTPT. Totalul energiei termice livrate în total se ridică Ia valoarea anuală de 61 203 Gcal/an.

Tabelul 2.7 Valori măsurate privind energia termică în total la clienții branșați la PT-urile aferente sursei CTCP 2017

IAN

[Gcal/

lună]

FEB

[Gcal/

lună]

MAR

[Gcal/

lună]

APR

[Gcal/

lună]

MAI

[Gcal/

lună]

IUN

[Gcal/

lună]

TOT

12338

11139

7384

3168

1060

1015

IUL

[Gcal/

lună]

AUG

[Gcal/

lună]

SEP

[Gcal/

lună]

OCT

[Gcal/

lună]

NOV

[Gcal/

lună]

DEC

[Gcal/

lună]

TOT

670

711

822

4381

9001

9514

Tabelul 2.8. prezintă valorile pierderilor de energie termică în fiecare lună din perioada analizată calculate pentru rețeaua de transport aferentă CTPT. Totalul pierderilor de energie termică pe transport se ridică la valoarea anuală de 28 437 Gcal/an.

Tabelul 2.8 Valori calculate privind pierderile de energie termică pe rețeaua de transport aferente sursei CTCP 2017

IAN

[Gcal/

lună]

FEB

[Gcal/

lună]

MAR

[Gcal/

lună]

APR

[Gcal/

lună]

MAI

[Gcal/

lună]

IUN

[Gcal/

lună]

RP

2810

2495

1151

1927

5421

2959




ELSACO

ESCO

Titlul proiectului: x'    /    vs"

Bilanț energetic al sistemului de termoficare (ftSACET București

_

Faza I: (unică) Voi II

fâirparT) | Revizia: I

Pag. 29 din 34

Prin raportare la valoarea energiei termice intrate în rețeaua primară, pierderile relative de energie termică pentru tronsonul de conducte de transport aferent CTCP se ridică la 21,32%.

Tabelul 2.9. prezintă valorile pierderilor de energie termică în fiecare lună din perioada analizată calculate pentru rețeaua de distribuție aferentă PT-urilor din zona CTPT. Totalul pierderilor de energie termică pe distribuție se ridică la valoarea anuală de 13 836 Gcal/an.

Tabelul 2.9 Valori calculate privind pierderile de energie termică pe rețeaua de distribuție a PT-urilor aferente sursei CTCP 2017

IAN

[Gcal/

lună]

FEB

[Gcal/

lună]

MAR

[Gcal/

lună]

APR

[Gcal/

lună]

MAI

[Gcal/

lună]

IUN

[Gcal/

lună]

RD

1682

852

2599

2480

924

1182

IUL

[Gcal/

AUG

[Gcal/

SEP

[Gcal/

OCT

[Gcal/

NOV

[Gcal/

DEC

[Gcal/

lună]

lună]

lună]

lună]

lună]

lună]

RD

668

855

902

245

252

1195

Prin raportare Ia valoarea energiei termice intrate în rețeaua de distribuție aferentă PT-urilor, pierderile relative de energie termică pentru tronsonul de conducte secundare se ridici la 18,44%.

Tabelul 2.10. prezintă valorile energiei termice facturate pentru încălzire în fiecare lună din perioada analizată la consumatorii arondați rețelei de distribuție directă din rețeaua CTPT. Totalul energiei termice livrate pentru încălzire se ridică la valoarea anuală de 6 801

ELSACO

ESCO

Titlul proiectuluțî^^x^

Bilanț energetic al sistemului de termofieurCal SACET București^ i

•Tiv"3' .ĂÎ/

$018

E 1/1

Faza I: (unică) Voi II

-Ediția: 0 |

Revizia: 1

Pag. 30 din 34

Tabelul 2.10 Valori măsurate privind energia termică pentru încălzire la clienții branșați direct la distribuția aferente sursei CTCP 2017

IAN

[Gcal/

lună]

FEB

[Gcal/

lună]

MAR

[Gcal/

lună]

APR

[Gcal/

lună]

MAI

[Gcal/

lună]

IUN

[Gcal/

lună]

INC

1529

1283

810

287

0

0

IUL

[Gcal/

lună]

AUG

[Gcal/

lună]

SEP

[Gcal/

lună]

OCT

[Gcal/

lună]

NOV

[Gcal/

lună]

DEC

[Gcal/

lună]

INC

0

0

0

466

1256

1170

Tabelul 2.11. prezintă valorile energiei termice facturate pentru apă caldă de consum în fiecare lună din perioada analizată la consumatorii arondați direct rețelei de distribuție CTPT. Totalul energiei termice livrate pentru apă caldă de consum se ridică la valoarea anuală de 2708 Gcal/an.

Tabelul 2.11 Valori măsurate privind energia termică pentru apă caldă de consum la clienții branșați direct la distribuția sursei CTCP 2017

IUL

[Gcal/

lună]

AUG

[Gcal/

lună]

SEP

[Gcal/

lună]

OCT

[Gcal/

lună]

NOV

[Gcal/

lună]

DEC

[Gcal/

lună]

ACC

119

129

152

217

298

270



IAN

[Gcal/

lună]

FEB

[Gcal/

lună]

MAR

[Gcal/

lună]

APR

[Gcal/

lună]

MAI

[Gcal/

lună]

IUN

[Gcal/

lună]

ACC

315

294

295

238

194

185

Tabelul 2.12. prezintă valorile energiei termice facturate în total în fiecare lună din

energiei termice livrate în






Tabelul 2.12 Valori măsurate privind energia termică în total la clienții branșați direct la distribuția aferente sursei CTCP 2017

IAN

[Gcal/

lună]

FEB

[Gcal/

lună]

MAR

[Gcal/

lună]

APR

[Gcal/

lună]

MAI

[Gcal/

lună]

IUN

[Gcal/

lună]

TOT

1844

1577

1106

525

194

185

IUL

AUG

SEP

OCT

NOV

DEC

[Gcal/

lună]

[Gcal/

lună]

[Gcal/

lună]

[Gcal/

lună]

[Gcal/

lună]

[Gcal/

lună]

TOT

119

129

152

684

1554

1440

Tabelul 2.13. prezintă valorile pierderilor de energie termică în fiecare lună din perioada analizată calculate pentru rețeaua de distribuție aferentă CTPT. Totalul pierderilor de energie termică pe distribuție se ridică la valoarea anuală de 2 726 Gcal/an.

Tabelul 2.13 Valori calculate privind pierderile de energie termică pe rețeaua de distribuție aferentă sursei CTCP 2017

IAN

FEB

MAR

APR

MAI

L

1U11

t

[Gcal/

[Gcal/

[Gcal/

[Gcal/

[Gcal/

[Gcal/

lună]

lună]

lună]

lună]

lună]

lună]

RD

617

618

370

114

135

67


la 22,28%.


IUL

[Gcal/

lună]

AUG

[Gcal/

lună]

SEP

[Gcal/

lună]

OCT

[Gcal/

lună]

NOV

[Gcal/

lună]

DEC

[Gcal/

lună]

RD

130

71

51

77

156

320





££ ELSACO ^ESCO

Titlul proiectului: / /*

Bilanț energetic al sistemului de termoficarp al^fACET București

d>18

v-u ’^ATE I/I

Faza I: (unică) Voi II

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 32 din 34

Tabelul 2.14 prezintă valorile fluxului de pierderi masice/volumice din rețeaua de transport aferentă CTCP.

Tabelul 2.14. Flux termic pierderi masice/volumice în rețeaua primară SACET București -tronson Casa Presei Libere

Mărime

Dn50

Dn65

Dn80

DnlOO

Dnl25

Dnl50

Lungime (m)

756

678

421

965

397

4348

Pierdere orară (t/h)

0,00012

0,00003

0,00005

0,00025

0,00025

0,00578

Flux termic pierdut (kW)

0,003

0,001

0,001

0,006

0,006

0,131

Mărime

Dn200

Dn250

Dn300

Dn400

Dn500

Dn600

Lungime (m)

1314

1117

1523

9111

3229

1390

Pierdere orară (t/h)

0,00552

0,011

0,032

0,613

0,53

0,473

Flux termic pierdut (kW)

0,125

0,26

0,73

13,88

12,01

10,72

Pierderile totale orare masice/volumice în rețeaua primară sunt calculate la valoarea de

38 kW.

Tabelul 2.15. prezintă valorile fluxului de pierderi radiație/convecție din rețeaua de transport aferentă CTCP.


Mărime

Dn250

Dn300

Dn400

Dn500

Dn600

Lungime (m)

1117

1523

9111

3229

1390

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

41

64

72

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (k$V‘

1370

762



Tabelul 2.15. Flux termic pierdut prin radiație/convecție în rețeaua primară SACET București — tronson Casa Presei libere

Mărime

Dn50

Dn65

Dn80

DnlOO

Dnl25

Dnl50

Dn200

Lungime (m)

756

678

421

965

397

4348

1314

Densitate apă (kg/m3)

965

965

965

965

965

965

965

Viteză curgere (m/s)

L5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

Debit agent (t/h)

3

4

7

10

15

17

3

Pierdere temp (°C/km)

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

Flux termic pierdut (kW)

1,78

3,0

3,0

9,0

6,0

92

50

ELSACO

ESCO

Titlul proiectului:

Bilanț energetic al sistemului de termofîcare al SACET București

'ÂTE I/I

Faza I: (unică) Voi II

Ediția: 0 | Revizia: 1

Pag. 33 din 34


Pierderile totale orare de căldură prin radiație/convecție în rețeaua primară sunt calculate la valoarea de 2 969 kW.

Trecerea de la putere la energie se face prin multiplicarea pierderilor calculate cu duratele de alimentare cu căldură pentru încălzire, respectiv apă caldă de consum. Duratele anuale de alimentare cu căldură au fost de 4.536 h/an pentru regimul de iarnă, respectiv de 4.224 h/an, pentru regimul de vară. Pierderile tehnologice de căldură calculate comparativ cu cele reale pentru tronsoanele de rețea primară aferente CTCP sunt următoarele:

Tabelul 2.16. Pierderi de căldură reale și tehnologice în rețeaua primară SACET București -tronson CTCP (Gcal/an)

Casa Presei Libere

Energie intrată în tronson

133383

Pierderi reale căldură tronson

28437

Pierderi reale de căldură în tronson (%)

21,32%

Pierderi tehnologice de căldură tronson

14910

Pierderi tehnologice de căldură tronson (%)

11,2%

Formule echivalente au fost folosite pentru calculul pierderilor orare de căldură în rețelele de distribuție. Precizăm că, în cazul de față, pierderile de căldură pentru rețelele de distribuție includ și cele aferente punctelor termice.

Tabelul 2.17. Pierderi de căldură reale și tehnologice în rețeaua secundară SACET București - tronson CTCP aferent PT (Gcal/an)



Casa Presei Libere

Energie intrată în distribuție

75 041

Pierderi reale căldură distribuție

13 836

Pierderi reale de căldură în tronson (%)

18,44%

Pierderi tehnologice de căldură tronson

7 128

Pierderi tehnologice de cățdură tronson (%)

9,5%

CUCf

ELSACO

^ESCO

Titlul proiectului:    (/    'X-j

Bila nț energetic al sistemului de termoficare al SACET București    \

\ "e&dă /Zojfc/

Faza I: (unică) Voi II

fedițiatâ-lRevizia: 1

Pag. 34 din 34

Tabelul 2.18. Pierderi de căldură reale și tehnologice în rețeaua secundară SACET București — tronson CTCP clienți racordați direct (Gcal/an)

Casa Presei Libere

Energie intrată în distribuție

12 235

Pierderi reale căldură distribuție

2 726

Pierderi reale de căldură în tronson (%)

22,28%

Pierderi tehnologice de căldură tronson

1 497

Pierderi tehnologice de căldură tronson (%)

12,24%

Pierderile relative reale de energie termică pentru tronsonul de rețea primară aferent CTCP sunt la nivelul întregului SACET (21,32% față de 20,2%). Ele sunt considerate ridicate și necesită aplicarea unor programe de modernizare pentru înlocuirea conductelor și adaptarea diametrelor la cererile actuale de energie termică din zonă.

Pierderile relative de energie termică pentru rețeaua de distribuție aferentă CTCP sunt ușor mai ridicate față de media SACET, cel mai probabil din cauza încărcării mai scăzute a instalațiilor din această zonă. De asemenea, se impun măsuri de reabilitare și adaptare a conductelor la sarcina termică actuală tranzitată către consumatorii din zonă.



1

culat^eeâMntt^aniimite limitfi'jm jznnk,r.lar determinate mXr?analize de regim hidraulic