Hotărârea nr. 98/2018

HOTARAREnr. 98 din 2018-02-22 PRIVIND APROBAREA STUDIULUI DE OPORTUNITATE PRIVIND MODALITATEA DE DELEGARE A GESTIUNII SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI IN MUNICIPIUL BUCURESTI SI A CAIETULUI DE SARCINI AL SERVICIULUI PUBLIC SI PRIVAT PENTRU ASIGURAREA MANAGEMENTULUI TRAFICULUI IN MUNICIPIUL BUCURESTI



HOTĂRÂRE

privind aprobarea Studiului de oportunitate privind modalitatea de delegare a gestiunii serviciului de management al traficului în municipiul București și a Caietului de sarcini al serviciului public de administrare a domeniului public și privat pentru asigurarea Managementului Traficului în municipiul București

Având în vedere expunerea de motive a Primarului General al Municipiului București și raportul de specialitate comun al Direcției Generale Infrastructură și Servicii Publice, Direcția Transporturi, Drumuri și Sistematizarea Circulației nr. 2787/07.12.2017 și Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice nr. 3034/06.12.2017;

Văzând raportul Comisiei transporturi și infrastructură urbană nr. 15/21.02.2018 și raportul Comisiei juridice și de disciplină nr. 95/21.02.2018 din cadrul Consiliului General al Munțcipiului București;

în conformitate cu prevederile:

-    Ordonanței Guvernului nr. 71/2002, art. 9 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local, cu modificările și completările ulterioare;

-    Hotărârii C.G.M.B. nr. 188 din 18.05.2017 privind aprobarea extinderii activității Autorității Municipale de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP) în domeniul serviciilor publice de administrare a domeniului public și


Ct


privat de interes local din răspunderea Municipiu actului adițional nr. 2 la statutul AMRSP; respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind


ui București și încheierea ransparența decizională în


administr Jția publică, republicată;


(2)


In

din


emeiul prevederilor art. 36 alin. (2) lit. d), alin. (6) lit. a) pct. 19 și art. 45 alin. _egea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu


modificările și completările ulterioare.


CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI HOTĂRĂȘTE:

Art.1 Se aprobă Studiul de oportunitate privind modalitatea de delegare a gestiunii serviciului de management al traficul în municipiul București, prevăzut în anexa nr. 1.

Art.2 Se aprobă Caietul de sarcini al serviciului public de administrare a domeniului public și privat pentru asigurareâ Managementului Traficului în municipiul prevăzut în anexa nr. 2.



Art.3 Anexele nr. 1 și nr. 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.4 Direcțiile din cadrul ’ aparatului de specialitate âl/'Primarului General al

Municipiului București și Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.    •    '

Această hotărâre a fost adoptată în ședința ordinară a Consiliului General al Municipiului București din data de 22.02.2018.




se


001

Anexa 1



MANAGEMENTALTRAF1

- MUNICIPIUL BUC^m^Bi


BUCUREȘTI

[2017]


Acest studiu a fost elaborat de un colectiv de experți, constituit în Grupul de Lucru AMRSP, format din:

•    Prof. univ. dr. Ioan RADU - Coordonator

•    Conf. univ. dr. Cleopatra ȘENDROIU

•    Dr. Speranța STOMFF

•    Lector univ. dr. Sorin BURLACU

•    • Dr. Tudor STOMFF

•    Ing. expert Iulia RUGINĂ

*

•    Ec. drd. Mihai DEMETER

Lucrarea este proprietatea intelectuală a AMRSP.

l management ^alitraflcului în municipiul ,București ,va funcționa " în * condiții de pțțtf f    */p l v»**^ î*"^/*** M ' *"    C'v * 4/"    1    •'* j    1 /wr 11

{profitabilitate prin exercitareă unui management performant fără să beneficieze de

?    - /fi, „ * ,*>«■    "'’fti** *1-1 ^O< n    4 ' *    x»\

3 4. j^fc    h j“    >tf *<*s    ***%■ *1    **    •*    j t    s    r    » i, r    I

wompensatii^din^)artett4PKimărieiismunicipiului București peptru'realizata acestui 'urandtotoaala o sursamnanciara suplimentara-ae alimentare a bugetului

> wwWWB“

"J-t■>' ‘ *7 y> y- '■"'' ■,' _' ■ i • * î* „ ~s >»'>-«,■    -'>ii    ■    /-• •

UAT


Unitate Administrativ Teritorială


CUPRINS

1.    INTRODUCERE.....................................................................................................................5

2.    STAREA ACTUALĂ A SERVICIULUI................................................................................6

2.1.    ARIA DE DESFĂȘURARE A SERVICIULUI.........................................................................................6

2.2.    MODALITATEA ACTUALĂ DE GESTIUNE A SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI......10

2.3.    ACTIVITĂȚILE PRESTATE ÎN CADRUL SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI ÎN

MUNICIPIUL BUCUREȘTI.........................................................................................................................15

3.    CADRUL LEGISLATIV APLICABIL SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL

TRAFICULUI...............................................................................................................................19

4.    MOTIVE DE ORDIN ECONOMIC, SOCIAL ȘI DE MEDIU CARE JUSTIFICĂ

REALIZAREA SERVICIULUI...................................................................................................26

4.1.    MOTIVE DE ORDIN ECONOMIC PRIVIND DELEGAREA SERVICIULUI.............................. 26

4.2.    MOTIVE DE ORDIN SOCIAL PRIVIND DELEGAREA SERVICIULUI..................................................28

4.3.    MOTIVE DE MEDIU PRIVIND DELEGAREA SERVICIULUI......................................... 30

5.    PROCEDURA DE DELEGARE A GESTIUNII SERVICIULUI........................................36

6.    REDEVENȚA....................................................................................... 47

7.    DURATA ESTIMATĂ A CONTRACTULUI.....................................................................47

8.    TERMENELE PENTRU REALIZAREA PROCEDURII DE ÎNCHEIERE A

CONTRACTULUI.......................................................................................................................48



1. INTRODUCERE

Prezentul studiu de oportunitate este realizat în conformitate cu HCGMB nr. 188/18.05.2017 în vederea alegerii variantei optime de gestiune pentru serviciul public de management al traficului în municipiul București, conform grupei de activități ce vizează „organizarea și optimizarea circulației rutiere și pietonale” (art. 3, alin 1, lit. f din OG 71/2002). Astfel, în concordanță cu art. 5. din OG 71/2002 principalele activitățile care vor fi prestate în cadrul serviciului de management al traficului în municipiul București sunt următoarele:

•    elaborarea studiilor de trafic, împreună cu organele specializate ale Ministerului de

Interne și în concordanță cu planurile de urbanism și programele de dezvoltare *

economico-socială de perspectivă a localităților;

•    organizarea circulației rutiere în localități și optimizarea traseelor în funcție de fluxurile de vehicule și pietoni, prin lucrări și amenajări rutiere, instalații de dirijare și semnalizare, amplasarea și montarea indicatoarelor rutiere, a marcajelor și a altor instalații de avertizare;

•    realizarea și întreținerea în perfectă stare de funcționare a instalațiilor de dirijare a circulației, a semafoarelor, a indicatoarelor rutiere și a marcajelor,

•    perfecționarea și modernizarea mijloacelor de semnalizare și avertizare rutieră și de dirijare a circulației.

Modalitatea de gestiune a activităților din cadrul serviciului de management al traficului, în conformitate cu OG nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local va fi stabilită pe baza analizei situației actuale a elementelor de infrastructură ce vor fi gestionate în cadrul serviciului de management al traficului și a modului de administrare și exploatare a acestora în prezent, cât și pe baza legislației aplicabile în domeniu.

Prezentul studiu se referă exclusiv la străzile și intersecțiile din domeniul public și privat care cad sub incidența Primăriei Generale din municipiul București și care sunt gestionate de Administrația Străzilor.

Studiul de oportunitate, regulamentul de organizare și funcționare a serviciului și caietul de sarcini aferent se aprobă prin HCGMB și vor sta la baza alegerii soluției optime pentru gestiunea activităților din cadrul serviciului de management al traficului din municipiul București.

2. STAREA ACTUALĂ A SERVICIULUI
2.1. ARIA DE DESFĂȘURARE A SERVICIULUI

Structura Municipiului București, în funcție de suprafață și locuitori, este următoarea:

Sector 1

70,7 km2

206.329 locuitori

Sector 2

30,7 km2

352.386 locuitori

Sector 3

34,6 km2

405.113 locuitori

Sector 4

32,3 km2

299.044 locuitori

Sector 5

29,9 km2

288.338 locuitori

Sector 6

40,2 km2

361.305 locuitori



Sectoarele sunt unități administrative mai mari chiar decât orașele de rang 2 din România, ceea ce implică probleme majore în administrarea lor.

Municipiul București este principalul nod feroviar, de aici plecând nouă magistrale feroviare și o cale ferată de centură de 74 km. Din dreptul Bisericii Sf. Gheorghe, în apropiere de Piața Unirii, începe măsurarea distanțelor pe principalele drumuri naționale cu trafic internațional și pe autostrăzi. în Municipiul București se află mai multe autogări pentru transportul de călători.

Municipiul București, cel mai populat oraș din România și cel mai important centru industrial,

comercial, universitar, cultural, constituie o atraCțj^p^rt^^n puternic flux migrator dinspre O



localitățile României. Populația de 1.883.425 de locuitori în 2011, face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană.

Prin funcțiile sale complexe politico-administrative, financiare, comerciale, industriale, culturale, turistice, Municipiul București constituie un pol de convergență majoră în cadrul sistemului urban național. Municipiul București este de circa 6 ori mai mare comparativ cu următorul municipiu ca număr de locuitori și dezvoltare economică și socială, municipiul Cluj-Napoca,

Una din marile probleme ale municipiului București, asemeni marilor capitale europene, este traficul din ce în ce mai congestionat ca urmare a evoluției puternice a numărului de mașini.

După anul 1990, numărul vehiculelor din București a fost într-o continuă creștere, modalitatea de gestiune a traficului devenind o adevărată provocare pentru administrația locală, în condițiile în care, majoritatea orașelor istorice, precum Bucureștiul, au fost dimensionate pentru transporturi de mici dimensiuni, precum căruțele, specifice vremurilor în care acestea au fost construite.

O evidență a evoluției parcului auto în România și în București este realizată de Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și este prezentată în tabelul 1.

Tabel 1 Evoluția numărului de autovehicule din București și din România.

2012

2013

2014

2015

2016

^Parcul auto București.

.1.118.125.

4.125 '59 i

-J > * 4    * jSȘă

Bij8B

.1i253,691

Autovehicule noi în

București

7.466

27.205

40.979

59.916

,5.710 773*

'•5.985.085

6 270 615

r"

6 600.325

7.010 608

Autovehicule noi în

România

274.312

285.530

329.710

410.283

Sursă: Pre

’ucrare date statistice preluate de la DRPCIV

După cum se poate observa în tabelul 1, pe tot orizontul de timp analizat numărul de autovehicule a crescut în mod continuu, având ca efect direct creșterea gradului de congestionare a traficului în municipiul Btfc^țeșfi. Jțote^ată, în figura 1, se poate observa





evoluția numărului de autovehicule în municipiul București este mai accentuată național, impunându-se astfel o atenție deosebită din partea municipalității asupra i acestei evoluții.


Figură 1 Evoluția numărului de mașini înmatriculate anual în România și în București

Sursă: Prelucrare date statistice preluate de la DRPCIV

Conform statisticilor elaborate de DRPCIV1, parcul auto național din România s-a majorat în anul 2016 cu 6,21% față de anul anterior, depășind astăzi 7 milioane de mașini la nivel național, 1,25 de milioane fiind înmatriculate în București. La acest număr se adaugă și autovehiculele care sunt înmatriculate în Ilfov dar care tranzitează zilnic municipiul București.

Evoluția puternică din ultimul an a numărului de mașini second - hand înmatriculate în România este explicată și de eliminarea taxei de mediu, conform legii nr. 1/2017 care abrogă OUG 9/2013. Eliminarea taxei a permis ca autovehiculele aduse din străinătate și care nu au plătit timbrul de mediu să poată fi înmatriculate fără taxe suplimentare, indiferent de motorizare sau vechime a autovehiculului, ducând astfel la o creștere rapidă a numărului de autovehicule și implicit la creșterea gradului de congestie a traficului.


Congestia reprezintă una din principalele probleme ale marilor orașe, în special în Europa, unde principalele zone ale orașelor au fost proiectate și construite la momentul în care automobilele nu făceau parte din viața de zi cu zi a cetățenilor. Bucureștiul este un astfel de oraș, infrastructura acestuia nefiind concepută să suporte un număr atât de ridicat de mașini de aproximativ 1,25 de milioane. Conform unui studiu realizat de firma producătoare de GPS-uri Tom-Tom2, la nivelul anului 2014 Bucureștiul este orașul cu cele mai mari probleme din punct de vedere a congestiei traficului din Europa și pe locul 8 în lume. în cadrul studiului a fost analizat indicele de congestie, care reprezintă procentajul timpului suplimentar de călătorie necesar efectuării unei călătorii, în comparație cu timpul necesar efectuării aceleiași călătorii în afara orelor de vârf. Astfel, conform studiului, la nivelul municipiului București, a rezultatunnivel de congestie de 41% după cum se poate observa și în figura de mai jos.    .    ,,,. j

Figura 2 Gradul de congestie al marilor orașe din Europa (2014)

Sursă: Preluat din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016 -2030pentru regiunea București - Ilfov

Analizând rapoartele elaborate de cei de la Tom-Tom pentru anul 2017 observăm că încercările făcute la nivelul municipiului București de a decongestiona traficul nu au avut efectul scontat în condițiile în care, dacă la nivelul anului 2014 Bucureștiul se situa pe locul 8 în lume ca grad de congestie (indice de congestie 41%), la nivelul anului 2017 acesta a urcat pe locul 5 cu un indice de congestie de 50%.


2.2. MODALITATEA ACTUALĂ DE GESTIUNE A SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI

în prezent, nu există un operator care prestează totalitatea activităților din cadrul serviciului de management al traficului, acestea fiind prestate, partajat, de mai multe entități, astfel:

1.    Primăria Municipiului București - gestionează centrul de control pentru semaforizarea inteligentă din cadrul serviciului.

2.    Administrația străzilor - instalează și întreține toate mijloacele de semnalizare și

marcajele rutiere de pe străzile din patrimoniul public al Primăriei Municipiului București.    j

i • '    .

i

L„_________

Centrul de control pentru managementul traficului - PMB

Sistemul de management al traficului în municipiul București â-fbstreătîzat și implementat către firma UTI la nivelul anului 2009, făcând parte din programul multisectorial pentru București, finanțat printr-un împrumut BERD și a costat aproximativ 20 milioane de euro. în prima etapă sistemul a fost conceput pentru a gestiona un număr de 96 de intersecții, ulterior fiind instalate și conectate alte 81 de intersecții. Datorită unei gestiuni nesatisfăcătoare a sistemului de management al traficului, datorat atât problemelor tehnice cât și a incapacității de implementare a sistemului la adevărata sa capaclt^țe Pa p^nșre a unei lipse de personal cu o




pregătire adecvată, Primăria Municipiului București decide rezilierea contractului cu firma UTI pentru gestiunea sistemului de management a traficului. Astfel, din anul 2017, după o investiție de aproximativ 260 de mii de euro, centrul de control pentru managementului traficului funcționează în cadrul PMB.

Centrul de control pentru managementul traficului, care se află în prezent în gestiunea PMB prin Direcția de sistematizare a circulației, reprezintă punctul unic de comandă al întregului sistem. Centrul de control este format din următoarele două sisteme principale:    

o Sistemul de control al traficului urban (UTG).

o Sistemul de supraveghere video (CCTV). ------------

Sistemul reprezintă o soluție modernă de management integrat al traficului și reunește mai mi^ffe componente dintre care: Urban Trafic Control (UTC), Public Transportation Manfiggp&n& (PTM), Closed Circuit Television (CCTV), Control Center Supervisory System cu Strw$$ty Supervisor si Fault Management System. Toate acestea integrate reprezintă un sistem complex care contribuie la fluidizarea traficului în București.

Subsistemele funcționează integrat și sunt coordonate în cadrul Centrului de Control al Traficului. în cadrul Centrului se asigură un management centralizat al tuturor activităților de trafic prin intermediul imaginilor din teren, a informațiilor furnizate de sistemele de control de trafic și managementul transportului public și a proceselor de analiză a datelor de trafic.

Sistemul de management al defecțiunilor - detectează defecțiunile din sistem în timp real și stabilește activitățile de întreținere, astfel încât costurile să fie minime. Acest modul centralizează alarmele de defectare a componentelor hardware, software și de comunicație și alertează operatorii în momentul apariției acestora. O alarmă de defectare reprezintă depășirea anumitor praguri normale de funcționare pentru o componentă.

Sistemul de management al rețelei de comunicații - monitorizează, gestionează și analizează infrastructura de comunicații. Este responsabil de buna funcționare a tuturor elementelor conectate în rețeaua de comunicații fixă sau mobilă.

Sistemul de management al strategiilor de trafic- adună datele de trafic de la toate subsistemele și stabilește cele mai bune strategiile ^nt^ol^wUru fluidizarea traficului. Această


componentă reprezintă un excelent mijloc trafic.

Sistemul de raportare și analiză a datelor - asigură rapoartele operaționale curente precum și cele de analiza statistică în funcție de diverși parametri (intervale de timp, volume de trafic, etc.)

Subsistemul de distribuire a informațiilor din trafic - asigură schimbul de date cu alte centre

n.............= -•«


de trafic care respectă standardele internaționale în domeniu,

Scopul sistemului BTMS.

Sistemul BTMS a fost conceput în scopul asigurării:

•    Unui timp de deplasare între două puncte de trafic cu minjfn 152

•    Fluidizării circulației în zonele controlate de sistem, prin adaptabilitatea sistemuh^J^ |(V^ trafic în mod dinamic.

•    înlocuirii echipamentelor de semaforizare vechi cu modele noi, modeme, cu o fiabilitate crescută, consum redus de energie și rezistență mai mare la defecte.

•    Asigurării unui aspect vizual unitar al intersecțiilor datorită modernizării întregii infrastructuri.

•    Gestionării vehiculelor de transport în comun pentru a asigura un ritm prestabilit de sosire a acestora în stații.

•    Prioritizarea în intersecții pentru vehiculele de transport public sau de intervenție (Politie, Pompieri, Ambulanță).

•    Existenței unui punct unic de control al întregului sistem.

•    Obținerii de informații și imagini în timp real din intersecțiile monitorizate.

•    Configurării semafoarelor pentru a lua în calcul lucrările la infrastructura rutieră.

•    Semnalizării imediate a echipamentelor defecte din intersecții la nivelul Centrului de Control.

• Elaborării strategiilor de trafic și simularea aplicării lor.


05

(/)


(    \    /ZvT1

STTJDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND MODALITATEA DE DELEGARE-A-GESTIWII o* SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI    ?'

_-AMRSP 2017-_<?y

•    Asigură funcționalități de vizualizare a vehiculelor în intersecții, în scopul identificării eventualelor probleme de trafic.

•    Permite urmărirea automată a vehiculelor gestionate în cadrul sistemului de management al transportului public.

•    Furnizează non-stop imagini în timp real din intersecțiile monitorizate.

•    Permite operatorilor din Centrul de Control să ia decizii sau să transmită către alte instituții informații în timp real.

•    Asigură repoziționarea camerelor video în cazul detectării unor disfuncționalități ale celorlalte echipamente din intersecții.

Conform informațiilor trimise de Administrația străzilor cu privire la intersecțiile din București care sunt incluse in sistemul de management a traficului, constatăm că doar 149 de intersecții funcționează în cadrul sistemului, dintr-un total de 451.

Intersecțiile semaforizate incluse în sistemul de management integrat al traficului se găsesc în anexai.


întreținerea mijloacelor de semnalizare si a marcajelor rutiere - Administrația străzilor

La momentul actual în municipiul București serviciul de administrare al drumurilor principale este prestat de către Administrația Străzilor.

Conform Regulamentului de Organizare și funcționare al acesteia întreținerea mijloacelor de semnalizare și a marcajelor rutiere este asigurată de Direcția Tehnică prin secția de întreținere Sisteme de Siguranța Circulației. Principalele activități ale acestei secții, conform ROF-ului sunt următoarele:


STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND MODALITATEA DE DE



SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI IN MUNICIPIUL BUCUREȘTI _-AMRSP 2017-_

•    Coordonează, verifică, îndrumă și răspunde, în limita competențelor, de buna or] și funcționare a activităților de întreținere și reparații din subordine și anume:

o activitatea de indicatoare rutiere; o activitatea de marcaje rutiere.

•    Execută lucrări de montare, demontare și întreținere a indicatoarelor rutiere, balustrade pentru proptecție pietoni, stâlpișori ornamentali pentru blocarea accesului pe trotuar a autovehiculelor, limitatoare de viteză, conform programelor anuale, aprobate prin dispoziții ale conducătorului administrației sau a directorului tehnic.

•    Execută lucrări de amenajare trotuare prin balustrade sau panouri de delimitare în cadrul mitingurilor autorizate sau vizitelor oficiale de stat, conform programelor aprobate;

•    Execută lucrări de marcaje rutiere în deplină siguranță, privind circulația rutieră și a personalului muncitor executant, conform prescripțiilor tehnice, în concordanță cu programele aprobate.

în ceea ce privește întreținerea mijloacelor de semnalizare luminoase, acestea sunt întreținute prin direcția Sistematizarea Circulației, secția întreținere Sisteme Luminoase de Semnalizare Rutieră care prestează următoarele activități principale:

•    Coordonează, verifică, îndrumă și răspunde, în limita competențelor de buna organizare și funcționare a activităților de întreținere și reparații din subordine și anume:

_ o activitatea de întreținere sisteme luminoase de semnalizare rutieră; o activitatea linii;

•    Asigură funcționarea la parametrii tehnici corespunzători a sistemelor luminoase de semnalizarea rutieră în colaborare cu organele poliției rutiere, centrului de control al traficului și a serviciului de specialitate, prin monitorizarea permanentă a stării de funcționare a acestora.

•    Colaborează și asigură asistență tehnică de specialitate firmelor contractante privind modernizarea sistemelor luminoase de semnalizare rutieră, conform strategiei și programelor aprobate de conducerea administrației.

•    Execută lucrări curente de revizie și întreținere pentru menținerea în stare de funcționare a sistemelor luminoase de semnalizare rutieră și intervine operativ pentru remedierea deranjamentelor apărute, eliminarea^ffec&el^ uftb^yarii, accidente:

• Asigură permanența dispeceratului propriu care colaborează cu dispeceratul din cadrul administrației și centrului de control trafic privind sesizările organelor de poliție, cetățenilor, referitoare la diferitele defecțiuni, disfuncționalități, avarii, distrugeri de echipamente de semnalizare rutieră.


2.3. ACTIVITĂȚILE PRESTATE ÎN CADRUL SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Conform Regulamentului de Organizare și Funcționare a Serviciilor din cadrul Sistemului Integrat de Management al Traficului, elaborat de AMRSP, vor fi prestate o multitudine de activități incluse în grupa de activități „organizarea și optimizarea circulației rutiere și pietonale”, arta 3, alin 1, lit. f din OG 71/2002, după cum urmează:    .

• elaborarea studii de trafic pentru pregătirea planurilor de dezvoltare urbanistică, programelor și proiectelor de dezvoltare economico-sociale de perspectivă a municipiului București, utilizând modelul IT de transport elaborat în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) București -Ilfov 2016-2030, studii care includ:

o recensăminte de circulație; o prognoze de trafic rutier; o înregistrarea automată a traficului rutier; o monitorizarea traficului greu; o studii și sinteze asupra traficului rutier; o sisteme de prelucrare a datelor de trafic; o baze de date în domeniul traficului rutier;


o perfecționarea aparaturii de înregistrare automată a traficului rutier; o impactul traficului asupra mediului



I

I

I

I

I

I

!•

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I


STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND MODALITATEA DE DEL


SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI IN MUNICIPIUL BUCUREmSoM -AMRSP 2017-

organizează traficul rutier și optimizează circulația rutieră și pietonală în ^cție^'^'3'

Vkn-

fluxurile de vehicule și pietoni, în vederea reducerii aglomerațiilor și grimarea congestiilor, creșterea vitezei de deplasare și reducerea timpilor de circulație; amplasează și montează echipamente de măsurare și gestionare a datelor privind traficul, dispozitive și alte instalații specifice activității de fluidizare a traficului și optimizare a circulației;

detectează și remediază defecțiunile din sistem cu ajutorul echipamentelor și instalațiilor specifice sistemului de management al defecțiunilor și ia măsuri de îmbunătățire a activității de întreținere, astfel încât costurile să fie minime;

monitorizează și evaluează infrastructura de comunicații prin sistemul de management al rețelei de comunicații;

culege date de trafic de la toate subsistemele de monitorizare a traficului în vederea analizei și stabilirii celei mai bune strategii de control pentru fluidizarea traficului prin sistemul de management al strategiilor de trafic. Această componentă reprezintă un mijloc pentru simularea diverselor situații ce pot apărea în trafic;

elaborează rapoartele operaționale curente precum și cele de analiză statistică în funcție de diverși parametri (intervale de timp, volume de trafic etc.) prin sistemul de raportare și analiză a datelor;

realizează schimbul de date cu alte centre de trafic care respectă standardele internaționale în domeniu;

asigură gestionarea eficientă a vehiculelor de transport public prin subsistemul de management al transportului public și va lucra cu sistemul de control al traficului urban pentru a oferi prioritate la semnalele de trafic. Arhitectura trebuie să fie modulară, distribuită și să permită gestionarea simultană a legăturii cu diferite flote de transport public, eventual echipate cu diferite unități de bord și conectate prin medii de comunicare diferite, acolo unde este posibil acest lucru;

coordonează Centrul de Control Trafic care include subsistemul de supraveghere Video

(CCTV) pentru evaluarea fluxului din trafic, în vederea decongestionării în zonele de

conflict. Fluxurile video trebuie să înregistreze, prin echipamente adecvate și aplicații,

imagini pentru o perioadă determinată xdS^mț». Jetonul de supraveghere video se ,    Z Q --- Z X

constituie într-o unealtă foarte importanță înzdetermfl^areyfrțăsprilor ce trebuie




fc

STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND MODALITATEA DE DELEGARE A GESTIUNII

SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI    5

-AMRSP 2017-    <?,/

-----_L    Szi

teren, atât din punct de vedere al circulației rutiere, cât și din punct de vedere al seat&J&ții persoanelor. Sistemul de televiziune cu circuit închis este bazat pe echipament digital ae-"^ ultimă generație și asigură înregistrarea continuă a imaginilor de la toate camerele, la calitate maximă, pe o durată de 31 de zile;

•    face propuneri în ceea ce privește tehnologia suport care asigură integrarea și interfața subsistemelor componente ale sistemului de fluidizare a traficului în cadrul Centrului de Control prin Sistemul de Supervizare și Coordonare Centrală (CCSS) ale centrului de fluidizare a traficului și care trebuie să cuprindă:

o componentele centralizate ale fiecărui subsistem; o interfețele dintre subsisteme;

o subsistemul de management al defectelor prin care se asigură gestiunea echipamentelor, planificarea intervențiilor asupra echipamentelor, gestiunea incidentelor și avariilor, rapoarte și statistici;

o interfața grafică comună;

•    execută modelări ale rețelei de transport utilizând modelele IT de transport;

•    urmărește și face propuneri de implementare a sistemelor de gestiune a traficului care să promoveze diferite strategii pentru furnizarea în timp real de informații privind desfășurarea circulației din întreaga rețea de transport și care să favorizeze transportul intermodal;

•    propune actualizarea modulelor de mobilitate în corelare cu strategiile locale de mobilitate urbană și de dezvoltare durabilă a orașului sau a metropolei, după caz;

•    face periodic simulări de trafic și va genera scenarii care să descrie evoluția traficului folosind măsuri globale cum ar fi mărimea mișcării sau densitatea traficului în vederea creșterii capacității de circulație și implicit reducerii gradului de aglomerație și care să cuprindă;

o geometria intersecției și a amenajărilor rutiere (insule de dirijare și separare a traficului, treceri de pietoni, parcări existente, piste de bicicliști);

o numărul de autovehicule de pe fiecare bandă; o elemente specifice traficului pietonal;    .

o lungimea coloanelor de vehicule care ajung în intersecții și care așteaptă la semafor;

o timpi de așteptare corespunzător coloanelor de vehicule care așteaptă la semafor;

•    achiziționează platforme cu aplicații de stocare a datelor privitoare la trafic, dispozitive și alte instalații specifice activității de fluidizare a traficului și optimizare a circulației;

•    realizează și întreține în perfectă stare de funcționare platformele de aplicații utilizate în dirijarea traficului, semafoarele și indicatoarele electronice rutiere;

•    administrează platforma tehnologică aferentă și aplicațiile sistemului prin intermediul unor interfețe de management;


•    asigură comunicarea în cadrul sistemului cu echipamentele cu care sunt dotate autovehiculele (GPS, Baze și limitare de viteză);

•    asigură dispecerizarea vehiculelor de transport public de călători în vederea respectării programului de transport.

Studiile pe care le va efectua operatorul vor trebui să identifice soluții de mărire a capacității de transport, de organizare a parcărilor, de protecție a mediului, de înființare de benzi unice dedicate și de găsire a drumului optim (prin modificarea dinamică a traseelor pentru transportul public local de călători), de conectare a tuturor intersecțiilor semaforizate la Sistemul Integrat de Management al Traficului București (SIMTB), precum și de actualizare a programelor de semnalizare de la SIMTB în funcție de dinamica parametrilor din trafic.


3. CADRUL LEGISLATIV APLICABIL SERVICIULUI

DE


MANAGEMENT AL TRAFICULUI

i î

i

Legislație primară    |

1.1.    Lege nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societățile, republicată în Monito: partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004 dându-se textelor o nouă numen} modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 17 noiembrie 1990;

1.2.    Lege nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 01 ianuarie 2007;

1.3.    Lege nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 123 din 10 iunie 2011, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 23 ianuarie 1999;

1.4.    Ordonanța Guvernului nr. 71/2002 din 29 august 2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 648 din 31 august 2002, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 30 septembrie 2002

1.5.    Lege nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare, intrată în vigoare la 23 mai 2001;

1.6.    Hotărâre de Guvern nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 295 din 03 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 03 aprilie 2006;

1.7.    Ordonanța Guvernului nr. 71/2002 din 29 august 2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 648 din 31 august 2002, cu modificările și completările


C ' JS

STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND MODALITATEA DE DELEGARE A GESTIUNE < & SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI’    5

_-AMRSP2017-_sj

1.8.    Hotărâre de Guvern nr. 955/2004 pentru aprobarea reglementărilor-cadru de aplică^a

Ordonanței Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice"----

de administrare a domeniului public și privat de interes local, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 660 din 22 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, intrată

în vigoare la 22 iulie 2004;

1.9.    Ordonanța Guvernului nr. 21 din 30 ianuarie 2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 86 din 1 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 03 martie 2002;

1.10.    Lege nr. 515 din 12 iulie 2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 578 din 5 august 2002, intrată în vigoare la 05 august 2002;

1.11.    Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 109 din 30 noiembrie 2011 privind guvemanța corporativă a întreprinderilor publice, publicată Monitorul Oficial partea I, nr. 883 din 14 decembrie 2011, intrată în vigoare la 14 decembrie 2011;

1.12.    Hotărâre de Guvern nr. 722 din 28 septembrie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a unor prevederi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.

109/2011 privind guvemanța corporativă a întreprinderilor publice, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 803 din 12 octombrie 2016, intrată în vigoare la 18 februarie 2016;

1.13.    Lege nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr.

391 din 23 mai 2016, intrată în vigoare la 26 mai 2016;

1.14.    Lege nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 392 din 23 mai 2016, intrată în vigoare la 26 mai 2016;

1.15.    Hotărâre de Guvern nr. 867/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 985 din 7 decembrie 2016, intrată în vigoare la 07 decembrie 2016;

1.16.    Lege nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și



de Soluționare a Contestațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României partea^

392/2016;

1.17. Lege nr. 98/2016 privind achizițiile publice, publicată în Monitorul Oficial partea

390 din 23 mai 2016, intrată în vigoare la 26 mai 2016;

1.18.    Hotărâre de Guvern nr. 395/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;

1.19.    Lege nr. 228 din 4 iulie 2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică;

1.20.    Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 74 din 29 iunie 2005 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice;

1.21.    Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică;

1.22.    Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 19 din 7 martie 2009 privind unele măsuri în domeniul legislației referitoare la achizițiile publice;

1.23.    Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 13 din 20 mai 2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice;

1.24.    Ordonanță de Urgență a Guvernului nr 58/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achizițiilor publice;

1.25.    Hotărâre de Guvern nr. 1705 din 29 noiembrie 2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 1020 din 21 decembrie 2006;

1.26.    Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare;

1.27.    Lege nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 487 din 31 mai 2004, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 07 august 1991;

1.28.    Lege nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcții, republicată în Monitorul

Oficial partea I, nr. 765 din 30 septembrie 2016, cumodificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 24 ianuarie 1995; /L    -'V




1.29.    Ordonanța Guvernului nr. 63 din 30 august 2001 privind înființarea Inspectoratului i în Construcții - I.S.C., publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 536 din 01 septp 2001, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 01 octombrie 2O'(

1.30.    Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulația5^drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 670 din 03 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare la 28 decembrie 2002;

1.31.    Ordonanța Guvernului nr. 27 din 31 august 2011 privind transporturile rutiere;

1.32.    Ordonanța Guvernului nr. 11 din 27 februarie 2013 pentru modificare OG nr. 27/2011 privind transporturile rutiere;

1.33.    Legea nr. 109 din 11 iulie 2014 privind aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 11/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere;

1.34.    Legea nr. 265 din 07 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, republicată;

1.35.    Ordonanța Guvernului nr. 26 din 31 august 2011privmd înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier;

1.36.    Legea nr. 18 din 06 ianuarie 2012 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier;

1.37.    Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 101 din 30 octombrie 2013 pentru modificarea OG nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier;

1.38.    Ordonanța nr. 21 din 30 august 2011 privind înființarea Autorității Metropolitane de Transport București;

1.39.    Legea nr. 8 din 06 ianuarie 2012 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2011 privind înființarea Autorității Metropolitane de Transport București;

1.40.    Legea nr. 92 din 10 aprilie 2007 a serviciilor de transport public local;

1.41.    Ordonanța Guvernului nr. 5 din 31 ianuarie 2011 pentru aprobarea unor reglementări privind creșterea siguranței rutiere și destinația sumelor încasate de către personalul împuternicit cu atribuții de inspecție și control în urma aplicării sancțiunilor contravenționale specifice activității de transpqrtrufier;

ț'Q


via^


1.42.    Ordonanța Guvernului nr. 21 din 29 august 2009 aprobata prin'Tegea-527Z0T0, pențrf

/fâs

modificarea și completarea OG nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare £ regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnS conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora;

1.43.    Ordonanța Guvernului nr. 37 din 16 august 2007, privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora;

1.44.    Hotărârea de Guvern nr. 1088 din 02 noiembrie 2011, privind organizarea si funcționarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier;

1.45.    Hotărârea de Guvern nr. 1373 din 28 octombrie 2008, privind reglementarea furnizării si transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din Romania;

1.46.    Hotărârea de Guvern nr. 1175 din 26 septembrie 2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activității de transport rutier de mărfuri periculoase în România.

Legislație secundară

2.1.    Hotărâre CGMB nr. 98 din 23 martie 2017 privind înființarea societății pe acțiuni Compania Municipală Managementul Traficului București SA;

2.2.    Anexa la Hotărâre CGMB nr. 98 din 23 martie 2017 privind înființarea societății pe acțiuni Compania Municipală Managementul Traficului București SA;

2.3.    Hotărâre CGMB nr. 208 din 18 mai 2017 pentru modificarea Hotărârii CGMB. nr. 98 din 29.03.2017 privind aprobarea înființării societății pe acțiuni Compania Municipală Managementul Traficului București SA;

2.4.    Hotărârile CGMB aplicabile, alte documente legislative, reglementări și hotărâri ale autorităților deliberative ale Municipiului București;

2.5.    Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1044 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea Regulamentului pentru desemnarea, pregătirea profesională și examinarea consilierilor de siguranță pentru transportul rutier, feroviar sau pe căile navigabile interioare al mărfurilor periculoase;

2.6.    Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1934 din 16 noiembrie 2006 privind modificarea și completareaRegulațnentului pentru desemnarea, pregătirea

-AMRSP 2017-


profesională și examinarea consilierilor de siguranță pentru transportul rutier, apro OMTCTnr. 1044/2003;    _

2.7,

2.8.

2.9.


Ordinul ministrului transporturilor nr. 972 din 27 noiembrie 2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru pentru efectuarea transportului public local și a Caietului de sarcini-cadru al serviciilor de transport public local;

Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 353 din 23 noiembrie 2007, pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007;

Ordinul ministrului de interne și reformelor administrative nr. 353 din 03 decembrie 2007 pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii serviciilor de transport public local nr.

92/2007;

2.10.    Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 792 din 06 octombrie 2010 pentru aprobarea componenței, a atribuțiilor și a Regulamentului de organizare și funcționare a comisiei de atestare, disciplină și soluționare a contestațiilor privind auditul de siguranță rutieră, precum și a Metodologiei de atestare a auditorilor de siguranță rutieră;

2.11.    Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr 480 din 20 iulie 2011 pentru aprobarea programelor-cadru de formare, instruire și perfecționare profesională a auditorilor de siguranță rutieră, a tarifelor pentru efectuarea evaluării de impact, a auditului de siguranță rutieră și a inspecției de siguranță, a onorariilor cuvenite auditorilor de siguranță rutieră, precum și a contractelor-cadru care se încheie de către Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R. cu investitorii, cu administratorii și cu auditorii de siguranță rutieră;

2.12.    Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 980 din 30 noiembrie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere cu modificările și completările aduse de către Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.640 din 8 noiembrie 2012;

2.13.    Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 358 din 04 mai 2012 pentru aprobarea Liniilor directoare cu privire la măsurile de îmbunătățire a siguranței circulației pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării=fîtfectivei 2008/96/CE a Parlamentului

I

I

I

I

I

I




European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere;

2.14.    Ordin al ministrului transporturilor nr. 1567 din 30 decembrie 2013 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 980/2011;

2.15.    Ordin al ministrului transporturilor nr. 1001 din 08 septembrie 2015 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 980/2011;

2.16.    Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1568 din    15

octombrie 2002, pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări și obiecte de construcții pentru investiții realizate din fonduri publice”, indicativ P 91/1-02.    ------------------

Legislație terțiară    .................

standarde (se va lua în considerare ultima versiune adoptată de ASR<


3.1. Standard român SR 1848 - 1, decembrie 2011: Semnalizare rutieră. Indicatoare mij de semnalizare rutieră. Partea 1: Clasificare, simboluri amplasare.

Legislație europeană

4.1.    Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului European din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune;

4.2.    Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului European din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE.


Transpuse în legislația națională prin:

■    Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, publicată în M.O. nr. 390/23.05.2016;

■    Norme de aplicare: Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 423/06.06.2016;

■    Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, publicată în M.O. nr. 390/23.05.2016;

■    Norme de aplicare: Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 423/06.06.2016;

■    Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 392/2016;

■    Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, publicată în Monitorul Oficial al RomâmeThf?393/2Q16.


4.


MOTIVE PE ORDIN ECONOMIC, SOCIAL SI DE MEPIU CAR
JUSTIFICĂ REALIZAREA SERVICIULUI
4.1. MOTIVE DE ORDIN ECONOMIC PRIVIND DELEGAREA SERVICIULUlW

PMB va beneficia de o serie de avantaje de natură economică și financiară care justifică realizarea serviciului de management al traficului, dar și delegarea acestuia către Compania Municipală Managementul Traficului București S.A., dintre care menționăm:

-    potrivit art. 1 lit. f din OG nr. 64/2001 actualizată, municipalitatea este beneficiară a minimum 50% vărsăminte la bugetul local din profitul net realizat de către companie;

-    delegarea de gestiune pe o durată mai lungă permite realizarea de investiții semnificative ca valoare și importanță de către operator care pot conduce la creșterea productivității muncii și la scăderea tarifelor;

-    posibilitatea diminuării plăților către companie în perioada următoare în cazul nerealizării unor lucrări la termenele stabilite în contractul de delegare și în condiții de calitate necorespunzătoare, astfel încât aceste sume nu mai pot fi recuperate de operator în perioada următoare, fiind diminuări de venituri totale încasate, ceea ce obligă operatorul la o respectare foarte riguroasă a contractului;

-    eficientizarea utilizării fondurilor publice;

-    PMB deține controlul, intervenția directă și imediată asupra activităților companiei;

-    realizarea activităților aferente semicului în regia proprie a companiei elimină procedurile lungi și costisitoare necesare realizării de licitații pentru extemalizarea/subcontractarea acestor activități;

-    prin instrumentele specifice guvernării corporative, se asigură condițiile monitorizării în timp real a evoluției indicatorilor de performanță, atât ai serviciului cât și ai conducerii companiei;

-    CGMB poate impune adoptarea unor soluții și tehnologii performante care pot contribui la creșterea eficienței și calității serviciului în municipiul București.

Datorită costurilor relativ mari necesare asigurării stării de funcționalitate a companiei, este de așteptat ca în primii ani profitul obținut să fie destul de redus sau chiar nul?


Proiectele de investiții (inclusiv cele cu fonduri europene) necesari îmbunătățirea managementului traficului în București:

Tehnologii de operare pentru transportul public: centru de control, informare în timp real,' dispecerizare, adaptare program, siguranță personal și managementul incidentelor, utilizarea centrului creat la Cotroceni pentru supravegherea integrată a circulației în București (Cod PMUD -Gl); Control asupra tuturor intersecțiilor semnalizate din București, pentru a acorda prioritate autobuzelor și tramvaielor și pentru optimizarea timpilor de semnalizare cu scopul reducerii congestiei generale - buget estimativ 10 mii Euro.

1. Sistem de management al traficului: îmbunătățire, extindere, funcționalitate, interfață cu centrul de control trafic și serviciul de urgență, prioritizarea transportului public, asigurarea securității cibernetice a sistemelor IT; Utilizarea centrului creat la Cotroceni pentru supravegherea integrată a circulației în Bucuresti; (Cod PMUD -G2); Modernizarea sistemului TP în zona Bl și introducerea unor element^



următoarele elemente: A. Centru de comandă TP, B. ITS în stații, C. ITS la bordul mijloa^or de transport în comun - buget estimativ 17 mii Euro.


4.2. MOTIVE DE ORDIN SOCIAL PRIVIND DELEGAREA SERVICIULUI

Conform Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) 2016-2030 pentru Regiunea București-Ilfov, ”un sistem de transport eficient, integrat, durabil și sigur, [trebuie na.].) proiectat să promoveze dezvoltarea economică și teritorială incluzivă din punct de vedere social și să asigure o calitate ridicată a vieții”. PMUD vizează îndeplinirea viziunii de dezvoltare a mobilității, prin abordarea următoarelor obiective strategice:

I.    ACCESIBILITATE - Asigură că toți cetățenii au opțiuni de transport, care le permit accesul la destinații și servicii esențiale;

II.    SIGURANȚĂ ȘI SECURITATE - îmbunătățirea siguranței și securității în circulație;

III.    MEDIU - Reducerea poluării aerului și fonice, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie;

IV.    EFICIENȚĂ ECONOMICĂ - îmbunătățirea eficienței și rentabilității transportului de persoane și mărfuri;

V. CALITATEA MEDIULUI URBAN - Contribuie la creșterea atractivității și calității mediului urban și la proiectarea unui mediu urban în beneficiul cetățenilor, economiei și societății în general.


I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I*

I

I

I

I


--------------—„----------

STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND MODALITATEA DE DELEGARE A GESTIUNII SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI ÎN MUNICIPIUL BUCTOEȘSlanr i$ ț' -AMRSP 2017-    si £    vinaisisv ?1!

U—


Urmărirea obiectivelor strategice propuse în planul de mobilitate urbană durabilăWMt?S)uși &

y<p.

identificarea unor măsuri de realizare eficiente sunt esențiale pentru creșterea calității din Sistemul Integrat de Management al Traficului în municipiul București.

Dintre măsurile sociale propuse în planul de mobilitate urbană, proiectul de îmbunătățire a condițiilor de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă atrage atenția prin țintele propuse, ca de exemplu:

-    Eliminarea tuturor obstacolelor montate pe trotuare, planeizarea circulațiilor pietonale și monitorizarea respectării tuturor prevederilor Normativului 51/2012 (Revizuire NP 051/2000). Exemple: bolarzi, panouri publicitare, chioșcuri, etc.

-    Accesibilizarea,m\x-o primă etapă, a unei rețele primare formată de străzile unde circulă transportul public (lățime și planeitate trotuare, signalistică, intersecții, refugii etc.).

-    Accesibilizarea unei rețele secundare din străzi care să conecteze rețeaua primară de instituții publice și private de interes general (sănătate, educație, servicii sociale, cultură, comercial, clădiri de birouri etc),

-    Accesibilizarea sistemului public de transport și a stațiilor aferente (automate de eliberare a biletelor, signalistică, accesul la stații, accesul în vehicule, vehicule, facilități etc)

-    Planificarea călătoriei (hărți, informații, telefon dedicat etc.).

-    Ghid de accesibilizare pentru instituții publice și private (amenajări obligatorii, recomandări, etc.).

O accesibilitate mai bună este benefică de altfel întregii comunități, nu numai persoanelor cu dizabilități, generând dezvoltare economică și socială și asigurând o mai bună integrarea a categoriilor sociale cu risc de izolare.

Asigurarea accesibilității incluzive a spațiului public și a sistemului de transport public este un obiectiv al PMUD și este o condiție a justiției sociale și a șanselor egale de acces la oraș, servicii publice și locuri de muncă, fără marginalizarea persoanelor cu mobilitate redusă, considerându-

II



\(s (foi vooanriS Ițy

STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND MODALITATEA PI?DeLEGARE A GESTgW^j3v^iSlSv|j SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI    Z/J

_-AMRSP2017-_

în scenariul optim al PMUD sunt prezentate beneficiile cu caracter necomercial carepCf^^

contribui la bunăstarea socială cetățenilor urbei. Aplicarea măsurilor din PMUD ar putea contribui la reducerea timpului de deplasare pentru călătorii ce utilizează transportul public cât și pentru conducătorii auto și pasagerii care se deplasează cu autoturisme personale sau alte categorii de vehicule. O parte dintre măsurile propuse în PMUD presupun renunțarea la utilizarea folosirii autoturismelor personale în favoarea transportului public cu argumentul economisirii costurilor de operare și a altor costuri prin evitarea accidentelor mortale și vătămărilor corporale cauzate de accidentele rutiere, reducerea emisiilor nocive (NOx și particule) precum și evitarea schimbărilor climatice datorate emisiilor de CO2.

Considerăm că aceste beneficii simt în strânsă legătură cu realizarea unui management performant al traficului.

Lipsa unui management al traficului performat în municipiul București ar conduce în mod inevitabil la fenomenul de captivitate socială prin inaccesibilitatea cetățenilor la serviciile de transport cu consecințe directe asupra bunăstării cetățeanului. Blocarea traficului în municipiul București poate produce probleme semnificative privind accesul cetățenilor la locul de muncă, la serviciile de urgență, învățământ, asistență socială, alimentație, lipsa de interacțiune socială și recreere etc.


4.3. MOTIVE DE MEDIU PRIVIND DELEGAREA SERVICIULUI

Orașele europene, chiar dacă sunt diferite, se confruntă cu aceleași dificultăți: schimbări climatice, ambuteiaje, poluare, insecuritate. Aceste dificultăți impun concentrarea cetățenilor Europei asupra dimensiunii urbane a politicilor din domeniul transporturilor și identificarea/aplicarea acelora inovatoare, a căror^jntă constă în depoluarea orașelor, fluidizarea inteligentă a transportului alături de accesibiîi^reași''


Managementul traficului rămâne o provocare deosebită în orașele dens populate. O utilizare mai eficientă a capacităților drumurilor existente, fluxurile de trafic armonizate, controlul traficului ținând cont de emisiile de CO2, prioritizarea mijloacelor de transport public și concentrarea asupra siguranței pietonilor, sunt unele dintre abordările necesare pentru o mai bună gestionare a mobilității urbane.

încă de când primul automobil a ieșit pe stradă în 1886, lumea s-a îndrăgostit de mașini. Acum, cu mai mult de 1 miliard de automobile în circulație, este greu să mai putem scăpa de poluare, zgomot sau pericolul accidentelor. Conform datelor OMS, miliarde de oameni care trăiesc în orașe sunt expuși particulelor periculoase din gazele de eșapament, poluarea aerului fiind responsabilă de mai mult de 3 milioane de decese anual. Cu toate acestea, Bucureștiul este din ce în ce mai motorizat, aerul devine din ce în ce mai contaminat iar oamenii se îmbolnăvesc din ce în ce mai mult și mai des. De altfel, problema de bază a transporturilor rutiere o reprezintă faptul că există un număr mare de deplasări ale căror costuri impuse societății depășesc cu mult beneficiile individuale. Astfel, majoritatea deceselor din oraș datorate traficului rutier nu sunt cauzate, așa cum s-ar presupune, de accidentele rutiere, ci de gradul de deteriorare a calității mediului.

Implementarea la nivelul municipiului București a unui management al traficului înseamnă, de fapt:

>    Scăderea următorilor factori de poluare a mediului până la un nivel nepericulos și pe

termen lung:    ------------ ...

o gaze toxice și afectarea climei;

o zgomot;    ___________________


o ocuparea spațiului;

o încărcarea peisajului și a spațiilor locuite;    \

>    Scăderea consumului de energie, în special al energiilor nereciclabile.

Aglomerația, blocajele în trafic și poluarea generată de noxe sunt noțiuni extrem de familiare locuitorilor Bucureștiului. Poluarea creste proporțional cu traficul auto, iar în zonele în care sunt blocaje se înregistrează așa numitele “puncte fierbinți”. Printre zonele “fierbinți” ale Capitalei,

din punctul de vedere al poluării cu noxe, se numără Bulevardul Nicolae Bălcescu, Piața Universității sau zona Gării de Nord.

Poluarea aerului și schimbarea climatică. Traficul rutier din zonele urbane este responsabil pentru peste 10% din emisiile totale de dioxid de carbon - principalul gaz cu efect de seră - din UE. Cu fiecare noi 4,3 milioane autoturisme care circulă pe drumurile europene în fiecare an, emisiile de CO2 produse de transport pot fi cu până la 40% mai mari în 2020 decât în 1990 -subminând eforturile făcute de celelalte sectoare industriale în realizarea angajamentelor europene asumate la Kyoto. Transportul rutier este și principala sursă de monoxid de carbon și particule fine, care prezintă riscuri majore pentru sănătate, inclusiv probleme respiratorii cum ar fi astmul. în fiecare an, circa 300 000 persoane mor prematur ca urmare a bolilor produse de poluarea aerului, la nivelul UE.

Impactul transportului rutier asupra mediului rezidă din:    , .....    ...... j

-    consum de resurse energetice (carburanți),


-    emisii de poluanți atmosferici,

-    ocuparea spațiului cu căi de transport și parcare,

-    poluare fonică,

-    antrenarea de pericole grave pentru om și mediu, generate transporturilor de persoane și mărfuri sau de conținutul mărfurilor transportate (substanțe inflamabile, toxice).

Traficul urban reprezintă o sursă liniară de emisii la joasă înălțime de poluanți ca: dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi, plumb, compuși organici volatili.

Poluarea aerului din localitățile urbane ca urmare a traficului rutier este influențată și de factorii geografici și urbanistici specifici acestora, corelându-se cu condițiile de microclimat astfel create, care în multe cazuri împiedică dispersia poluanților, astfel încât are loc o concentrare a acestora, îndeosebi în zonele intens circulate, pe străzile de tip „canion”.




Carosabilul este adesea îngust, flancat de blocuri înalte care favorizează apariția fenomen^

"canion", ceea ce conduce la creșterea gradului de poluare și greutatea dispersării emisiilor de la vehicule. Această situație este cea care imprimă necesitatea de a se regândi procesul de gestiune a traficului, acolo unde situația o impune, prin măsuri care să vizeze "calmarea" traficului și dispersia "norilor” de emisii poluante generate de traficul rutier. Acest lucru îl va putea realiza Compania Municipală Managementul Traficului București SA în cadrul serviciilor ce le va oferi Primăriei Municipiului București, în special și locuitorilor acestuia, în general.

Traficul rutier afectează mediul în măsură tot mai mare prin creșterea numărului de autovehicule. Străzile din București construite cu zeci de ani în urmă nu mai corespund din punct de vedere al capacității portante și nici din punct de vedere al elementelor geometrice în plan și în profil transversal pentru a asigura trecerea volumului actual de trafic.

în municipiul București poluarea atmosferei datorată traficului urban ridică probleme în special datorită pulberilor PM10, la al căror nivel ridicat își aduce contribuția traficul auto, pe de o parte și caracteristicile climatice (zonă cu veri din ce în ce mai uscate și cu temperaturi ridicate), pe de altă parte.

Blocajele de trafic se întâlnesc în majoritatea intersecțiilor din oraș. Fenomenul se datorează parțial structurii rețelei și gradului său scăzut de dezvoltare, spre exemplu la Piața Unirii, Bucur Obor, Piața Victoriei. Pe de altă parte, putem afirma că nu a existat, până în prezent, o strategie a managementului pentru traficul din capitală, în ceea ce privește utilizarea spațiului carosabil.

La toate aceste probleme și la multe altele va trebui să răspundă CM Managementul Traficului București S.A. din momentul implementării programelor de mobilitatea urbană preconizate de PMB.

Traficul rutier generează o multitudine de compuși poluanți (al căror număr este estimat la peste 150). Conform raportului privind Starea mediului din București, elaborat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului București (2014), pentru evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calității aerului a fost urmărită evoluția principalilor poluanți, grupați în următoarele categorii:



•    pulberi: pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 sau decât 2,5 pm;

•    componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb;

•    compuși organici volatili: benzen, butadienă.

Nivelul de poluare a aerului datorat traficului auto este diferit în timp și spațiu. Impactul cel mai mare apare în zonele construite, cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanților este dificil de realizat.

Cel mai reprezentativ poluant generat de traficul auto este monoxidul de carbon. Potrivit studiului menționat, realizat de ANPM București nivelul maxim de monoxid de carbon se înregistrează în zona ultracentrală a municipiului București. Nivelurile concentrației maxime orare de CO nu pot fi comparate cu normele existente în Uniunea Europeană. Comparativ cu vechile norme, se remarcă depășiri ale acestor valori de până la 3-4 ori.

Accidente și siguranța rutieră. Creșterea traficului determină și creșterea numărului de accidente. Statisticile arată că unul din trei accidente mortale are loc în zonele urbane.

România se clasează pe ultimele locuri la capitolul siguranță rutieră, conform statisticilor europene privind accidentele rutiere și consecințele acestora. Țara noastră are obligația să reducă cu 50% numărul victimelor din accidente rutiere până în anul 2020 față de valorile înregistrate în 2010.

Zgomotul. Aproximativ 65% din populația europeană este expusă unui nivel de zgomot inacceptabil de ridicat - provenit în mare parte din traficul urban. Zgomotul poate produce tulburări de somn și afectează capacitățile de învățare, motivare și rezolvare a problemelor. Anual se înregistrează în jur de 1800 decese - în principal în zonele urbane - favorizate de zgomotul excesiv.

Habitatul modem se caracterizează prin deteriorarea continuă a mediului sonor urban. Rezultatele acțiunii de monitorizare a poluării sonore urbane, desfășurate de Institutul pentru Sănătate Publică București, au evidențiat o dinamică continuu ascendentă a nivelurilor expunerii la valori medii de 50 de dB(L) la începutul anilor '80, la aproximativ 70 de dB(L) în anii 2000,


Astfel, nivelurile medii anuale ale zgomotului diurn la limita locuințelor situate pe arterei trafic intens, bulevardele marilor orașe, depășesc frecvent 70 dB(L), maximele înregistrându-se' constant în București. Climatul sonor al zonelor rezidențiale obișnuite, din cartiere, în care locuiește majoritatea populației urbane, în condițiile actualei zonări tinde și el spre niveluri cuprinse între 60 și 70 dB(L), semnalând pericolul apariției efectelor expunerii la zgomot excesiv. Indicatorii psihofiziologici calculați, indicele de deranj și TNI (Trafic Nise Index) marchează și aceștia o evoluție paralelă, de la valori de zgomot moderat - în urmă cu un deceniu, la foarte zgomotos și 'chiar traumatizant pentru ultimii ani, confirmând posibilitatea inițierii proceselor patologice pentru populația expusă.

Poluarea solului. Dintre elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru zonele cu trafic auto intens. Conform rapoartelor anuale ale ANPM București privind Starea mediului în București, în zonele centrale și ultracentrale ale orașului, conținutul de Pb total din primii 5 cm de sol depășește de până la 3,6 ori valoarea limitei maxime admisibile a acestui element (100 pom). Astfel de situații s-au înregistrat la probele recoltate din Piața Rosetti, Piața Nicolae Grigorescu, Piața Sudului, șoseaua Kiseleff. în aceste puncte, conținuturi ridicate s-au înregistrat și la probele de la adâncimea de 5 - 10 cm și chiar la adâncimi mai mari. Gradul ridicat de încărcare cu Pb a solurilor dispuse de-a lungul arterelor de circulație este bine ilustrat și de valorile conținutului de Pb mobil, valori care întrec de până la 12 ori valoarea limitei maxime admisibile.

Ca o concluzie a celor descrise anterior, este necesară adoptarea de urgență de către autoritățile locale a unei politici, în special a Primăriei Municipiului București, corespunzătoare de diminuare a intensității traficului auto în București, prin implementarea de programe de management al traficului concomitent cu susținerea dezvoltării unor alternative de transport ecologic nepoluant.

Mersul cu bicicleta în zonele urbane. Strategia pentru încurajarea mersului cu bicicleta are implicații pentru planificatorii și operatorii de transport public. Dacă se promovează împreună există mari oportunități pentru ambele moduri de a prospera, printr-o integrare și o coordonare sporită. în condițiile actuale niciunul dintre cele două moduri nu poate oferi o alternativă convingătoare la autoturism, în condițiile oferite de municmiuLBucurești. în privința afectării mediului și a congestiilor de trafic în creștere, percep^ i^ersuluic^îcicleta este pozitivă.


STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND MODALITATEA DE DELEGARE A GESTIUNII    *

SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI    gA

_-AMRSP2017-_

Bicicleta este un mod de transport economic, sănătos și prietenos pentru mediu. Pentru multe33^

călătorii scurte bicicleta este o alternativă reală la autoturism. Pentru călătoriile mai lungi ea poate fi combinată cu transportul public pentru creșterea ariilor deservite.


5. PROCEDURA DE DELEGARE A GESTIUNII SERVICIULUI

Serviciile de administrare a domeniului public sunt definite și reglementate de O.G. nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit de art. 2 Iit. a, acestea sunt definite ca reprezentând „totalitatea acțiunilor și activităților edilitar-gospodărești prin care se asigură administrarea, gestionarea și exploatarea bunurilor din domeniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale, altele decât cele date, potrivit legii, în administrarea altor servicii publice locale”.



STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND MODALITATEA DE DELEGARE A GESTIUNII SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI [L

_-AMRSP2017-_ -

Serviciile de administrare a domeniului public și privat sunt destinate satisfacerii unor nevoi ale comunității locale, contribuie la ridicarea gradului de civilizație și confort al acestora și grupează activități edilitar-gospodărești și acțiuni de utilitate și interes public local.

Pe de altă parte în baza prevederilor Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, organizarea și reglementarea serviciilor de administrare a domeniului public și privat constituie dreptul exclusiv al autorităților administrației publice locale.

în exercitarea acestui drept, Consiliul local are posibilitatea de a adopta hotărâri care să asigure funcționarea corespunzătoare a serviciilor de administrare a domeniului public și privat al unității administrativ-teritoriale.

Potrivit prev. art. 10 din OG nr. 71/2002, gestiunea serviciilor de administrare a domeniului public și privat se poate organiza în următoarele modalități:

a)    gestiune directă;

b)    gestiune indirectă sau gestiune delegată.    *

Pentru exploatarea eficientă a activităților edilitar-gospodărești care compun serviciul de administrare a domeniului public și privat, autoritatea publică locală răspunde direct de organizarea, finanțarea, gestiunea și controlul activității, având însă posibilitatea de a încredința sarcinile și responsabilitățile proprii cu privire la gestiunea propriu-zisă a serviciului și administrarea infrastructurii necesare, unor operatori prestatori de servicii de administrare.

Activitățile se pot transmite spre administrare, gestiune și exploatare, fie unui compartiment din aparatul propriu de specialitate sau unui serviciu public înființat în subordinea autorității publice, cum este cazul gestiunii directe, fie unui operator societate pe acțiuni cu capital al unității administrativ-teritoriale, înființată de autoritățile administrației publice locale, cum este cazul gestiunii indirecte (art. 12 din OG nr. 71/2002).

Conform Art. 12 din OG nr. 71/2002:

”(1) în cazul gestiunii indirecte sau gestiunii delegate autoritățile administrației publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau la mai mulți operatori cărora le încredințează, în


responsabilitățile proprii cu privire la gestiunea propriu-zisă a serviciilor, precum și la^

administrarea și exploatarea infrastructurii edilitar-urbane necesare realizării serviciilor.

(2) Gestiunea indirectă sau gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori fumizori/prestatori de servicii de administrare a domeniului public și privat, care pot fi:

a) societăți comerciale pe acțiuni cu capital al unităților administrativ-teritoriale, înființate de

autoritățile administrației publice locale:

b)    societăți comerciale pe acțiuni cu capital privat, intern sau extern;

c)    societăți comerciale pe acțiuni cu capital mixt, public și privat.

Activitatea Companiei Municipale Managementul Traficului București S.A. este organizată, coordonată, reglementată, condusă, monitorizată și controlată de autoritatea publică locală, respectiv Primăria Municipiului București.

înființarea Companiei Municipale Managementul Traficului București S.A. are un scop de interes public, în conformitate cu prevederile art. 36, alin. (1), alin. (2) lit. d) și alin.7 lit. a) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare. Conform acestui articol 36 - Secțiunea a 2-a Atribuțiile consiliului local:

”(1) Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competenta altor autorități ale administrației publice locale sau centrale.

(2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții: [...]

d) atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni; [...] (6) în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local: a) asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind: [...]

7.    ordinea publică;

8.    situațiile de urgență; [...] 11. dezvoltarea urbană;



13.    podurile și drumurile publice;

14.    serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apăt


salubrizare, energie termică, iluminat public și transport public local, după caz; [...] 16. activitățile de administrație social-comunitară; ”

CGMB poate decide, în baza studiului de oportunitate, dacă va asigura serviciul de administrare a domeniului public și privat prin forte proprii prin gestiune directă sau dacă va delega responsabilitatea prestării serviciului unui operator prin delegarea gestiunii, în baza unui contract de delegare.

Indiferent de modalitatea de gestiune adoptată, gestiune directă sau delegată, activitățile specifice componente ale serviciilor de administrare a domeniului public și privat sunt organizate și se desfășoară pe baza regulamentului serviciului și a caietului de sarcini, aprobate prin hotărâre a CGMB.

înființarea Companiei Municipale Managementul Traficului București S.A. este justificată de Legea nr. 273/2006. privind finanțele publice locale, care prevede la art. 35:

” [...] (2) Autoritățile deliberative pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăți comerciale sau la înființarea unor servicii de interes public local ori județean, după caz, în condițiile legii. Autoritățile deliberative pot hotărî achiziționarea, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, de acțiuni la societățile la a căror constituire au participat cu aport de capital sau în natură și pot majora sau diminua capitalul social al acestora, în condițiile legii. ”

Cadrul legal este definit de normele de drept enumerate mai sus, la care se adaugă Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109 din 30 noiembrie 2011 privind guvemanța corporativă a întreprinderilor publice, publicată Monitorul Oficial partea I, nr. 883 din 14 decembrie 2011.

Apreciem că față de normele legale enumerate mai sus, gestiunea indirectă a serviciului de

managementul traficului în Municipiul București se poate'




delegarea serviciului pe SEAP, fără licitație publică, în temeiul art. 36 din Legea privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 392 din 23 mai 2016 și a următoarelor texte de lege enumerate în continuare, pe care le invocăm în sprijinul susținerilor noastre:

• Constituția României TITLUL VI, Art. 148 :

”[...] (2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fată de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

(3)    Prevederile alineatelor (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, și pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.

(4)    Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului (2). [...]”

Legislație europeană

3.1.    Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European si a Consiliului European din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune;

3.2.    Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului European din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE.

Transpuse în legislația națională prin:

■    Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, publicată în M.O. nr. 390/23.05.2016;

■    Norme de aplicare: Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, publicată în M.O. nr. 423/06.06.2016;

Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, publicată în M.O. nr. 390/23.05.2016;

Norme de aplicare: Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, publicată în M.O. nr. 423/06.06.2016;


■    Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, publ: Monitorul Oficial al României nr. 392/2016;

■    Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contracte! de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea CNSC, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 393/2016.

Directivele 2014/23/UE1 și 2014/24/UE2 includ gestiunea indirectă ca nouă modalitate, respectiv atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii serviciilor de administrare a domeniului public și privat al UAT operatorilor ”in house”, care duce la lărgirea sferei modalităților de delegare a serviciilor de administrare a domeniului public și privat al UAT, gestiunea indirectă fiind o formă a gestiunii delegate în care UAT/ADI atribuie în mod direct, fără licitație, contractul de delegare a gestiunii serviciilor de administrare a domeniului public și privat al UAT operatorilor „in house”. __

Operatorii „in house” sunt societăți comerciale înființate și controlate de UAT. în reglementarea europeană se cumulează funcția de operare îndeplinită de societatea comercială căreia i se deleagă în mod direct gestiunea serviciilor de administrare a domeniului public și privat al UAT, cu funcția de reglementare îndeplinită de autoritățile deliberative ale UAT.

Trebuie precizat faptul că asigurarea unui control al operatorului „in house” similar celui exercitat asupra propriilor servicii (ca parte a aparatului administrativ), presupune, în mod cumulativ, îndeplinirea condițiilor de control asupra acestei întreprinderi și înlăturarea posibilității operatorului respectiv de a avea o orientare spre piață și o maijă de autonomie care ar periclita controlul exercitat de UAT. Condițiile de control prezumă existenta unui control al operatorului „in house” similar celui exercitat asupra propriilor servicii.

Gestiunea delegată a serviciilor de administrare a domeniului public și privat al UAT implică punerea la dispoziția operatorilor a sistemelor de administrare a domeniului public și privat al

DIRECTIVA 2014/23/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN Șl A CONSILIULUI din 26 februarie 2014 privind atribuirea




UAT aferente serviciilor delegate, precum și dreptul și obligația acestora de a administra și de a exploata aceste sisteme.

Menționăm că prin Legea nr. 174/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achizițiilor publice, în vigoare de la 21 iulie 2017, s-a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achizițiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 22 septembrie 2016, cu următoarea modificare: la articolul IIpunctul 27, articolul 52 se abrogă.

Ca urmare nu mai este nevoie de notificarea Consiliului Concurenței, în contextul în care avizul acestuia nu mai este necesar pentru delegarea directă a gestiunii unui operator înființat de Municipiul București prin CGMB.

Dacă analizăm HCGMB nr. 98 din 29 martie 2017 privind înființarea Companiei Municipale Managementul Traficului București SA, raportat la prevederile legislației specifice aplicabile, observăm următoarele:

> Gestiunea indirectă se realizează prin intermediul unor operatori de drept public sau privat, astfel cum sunt definiți în același act normativ, dar cu anumite excepții privind concesionarea serviciului unei societăți comerciale înființate de UAT (conform art. 36 din Legea nr. 100/20163):

Extras LEGE 100 19/05/2016 a concesiunilor de servicii

L..



Articolul 36



(1) Prezenta lege nu se aplică contractelor de concesiune atribuite de o entitate contracta, sensul art. 10 alin. (1) lit. a) unei persoane juridice de drept privat sau de drept public, în în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

a) entitatea contractantă respectivă exercită asupra persoanei juridice în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii;

b) mai mult de 80% din activitățile persoanei juridice controlate sunt efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredințate de către entitatea contractantă respectivă care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de respectiva entitate contractantă;

c) nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu excepția participațiilor care nu oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror existență este necesară potrivit dispozițiilor legale, în conformitate cu tratatele, și care nu exercită o influență determinantă asupra persoanei juridice controlate.

(2)    în sensul alin. (1) lit. a), se consideră că entitatea contractantă în sensul art. 10 alin. (1) lit. a) exercită asupra unei persoane juridice un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii, atunci când exercită o influență determinantă atât asupra obiectivelor strategice, cât și asupra deciziilor importante ale persoanei juridice controlate; un astfel de control poate fi exercitat și de o altă persoană juridică, ea însăși controlată în același mod de către entitatea contractantă respectivă.

(3)    Excepția prevăzută la alin. (1) se aplică și atunci când o persoană juridică controlată, care are calitatea de entitate contractantă în sensul art. 10 alin. (1) lit. a), atribuie o concesiune de lucrări sau o concesiune de servicii entității contractante care o controlează sau unei alte persoane juridice controlate de aceeași entitate contractantă, cu condiția să nu existe participare privată directă la capitalul persoanei juridice căreia i se atribuie concesiunea de lucrări sau concesiunea de servicii, cu excepția participațiilor care nu oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror existență este necesară potrivit dispozițiilor legale, în conformitate cu tratatele, și care nu exercită o influență determinantă asupra persoanei juridice controlate.

(4) Prezenta lege nu se aplică nici contractelor de concesiune atribuite unei persoane juridice de

drept privat sau de drept public de către o entitate contractanțajjijensul art. 10 alin. (1) lit. a) A "

/'O


care nu exercită asupra acelei persoane juridice un control în sensul alin. (1), în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

a)    entitatea contractantă în sensul art. 10 alin. (1) lit. a) exercită în comun cu alte entități contractante asupra persoanei juridice în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii;

b)    mai mult de 80% din activitățile respectivei persoane juridice sunt efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredințate de către entitățile contractante care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de aceleași entități contractante;

c)    nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu excepția

participațiilor care nu oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror existență este necesară potrivit dispozițiilor legale, în conformitate cu tratatele, și care nu exercită o influență determinantă asupra persoanei juridice controlate, j    ~]

a) Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 5 octombrie 2010, cu modificările și completările ulterioare;

b) Hotărârea Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 8 februarie 2007;

c) orice alte prevederi contrare cuprinse în orice alte acte normative.


delegarea serviciului pe SEAP și fără licitație publică, operatorul către care se încredințea^Să

serviciul trebuie să îndeplinească CONCOMITENT următoarele condiții:

1.    Compania Municipală Managementul Traficului București S.A. să fie o societate înființată în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 - condiție îndeplinită;

2.    Compania Municipală Managementul Traficului București S.A. să desfășoare exclusiv activități din sfera fumizării/prestării serviciilor de administrare a domeniului public și privat al UAT destinate satisfacerii nevoilor de interes public general, pe raza de competentă a Municipiului București - condiție îndeplinită;

3.    CGMB să exercite asupra Companiei Municipale Managementul Traficului București SA un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii - condiție îndeplinită;

4.    mai mult de 80% din activitățile Companiei Municipale Managementul Traficului București SA să fie efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi simt încredințate de către CGMB care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de CGMB - condiție îndeplinită;

5.    să nu există participare privată directă la capitalul Companiei Municipale Managementul Traficului București SA, cu excepția participațiilor care nu oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror existență este necesară potrivit dispozițiilor legale, în conformitate cu tratatele, și care nu exercită o influență determinantă asupra persoanei juridice controlate - condiție îndeplinită;

6.    să nu existe participare privată la capitalul social al societății, acesta fiind deținut în totalitate de CGMB - condiție îndeplinită dacă luăm în considerare faptul că Municipiul București este asociat unic și la Service Ciclop SA, deci nu ar exista participare privată la capital al noii societăți, iar în final Municipiul București deține tot capitalul social al noii societăți.

Societatea Service Ciclop SA are CUI 11573879 și este înregistrată la registrul Comerțului sub nr. J40/2545/1999. Din datele comunicate de Oficiul Registrul Comerțului se confirmă că Service Ciclop SA are ca acționar unic Municipiul București prin CGMB.

în concluzie, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru delegare prin atribuire

directă a serviciului de management al traficului în municipiul București, fața^^de^^ prevederile:

•    Legii 215/2001 privind administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare;

•    Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

•    Legii nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, republicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 123 din 10 iunie 2011, cu modificările și completările ulterioare;

•    Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109 din 30 noiembrie 2011 privind guvemanța corporativă a întreprinderilor publice, publicată Monitorul Oficial partea I, nr. 883 din 14 decembrie 2011;

•    Legii nr. 100 din 19/05/2016 a concesiunilor de servicii, care transpune în legislația română Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European si a Consiliului European din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune;

•    Ordonanței Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale;

•    Hotărârii de Guvern nr. 1705 din 29 noiembrie 2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;

•    Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea și actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.




6. REDEVENTA


Serviciile de administrare a domeniului public sunt definite și reglementate de O.G. nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local, cu modificările și completările ulterioare.

Conform art. 13 alin. (7) din OG 71/2002 cu modificările și completările ulterioare:

Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de administrare a domeniului public și privat cuprinde în mod obligatoriu'.

[...] ~

g)    indicatorii de performanta stabiliți prin caietul de sarcini și regulamentul de serviciu privind calitatea și cantitatea serviciilor prestate și modul de evaluare a acestora, condiții și garanții;

h)    tarifele practicate și procedura de stabilire, ajustare, avizare și aprobare a acestora;

i)    modul de tarifare și încasare a contravalorii serviciilor fumizate/prestate;

i) nivelul redevențelor;

n) condiții privind transmiterea bunurilor la expirarea contractului; q) clauze privind administrarea patrimoniului public și privat încredințat;

Facem precizarea că în conformitate cu prerogativele care îi revin, Consiliul General al municipiului București stabilește, prin HCGMB, nivelul redevenței pentru utilizarea infrastructurii de prestare a serviciului.

7. DURATA ESTIMATĂ A CONTRACTULUI



In pnncipiu, perioada de valabilitate a actului nu trebuie să depășească perioada necesă^Ps £ amortizării celor mai importante active necesare pentru prestarea SIEG - serviciu de interes economic general.

Durata pentru care autoritatea contractantă încredințează efectuarea serviciului de administrare a domeniului public și privat al UAT unui singur operator devine un element esențial. Astfel, durata derulării unui astfel de contract trebuie fixată ținând cont de necesitatea garantării stabilității economice și financiare a proiectului, în așa fel încât să nu limiteze libera concurență mai mult decât este necesar pentru garantarea recuperării costurilor asociate investiției.


8. TERMENELE PENTRU REALIZAREA PROCEDURII DE ÎNCHEIERE
A CONTRACTULUI

Delegarea gestiunii serviciului public de management al traficului în municipiul București către Compania Municipală de Managementul Traficului S.A. se va realiza prin negociere directă, în temeiul art. 13 alin. (2) lit. a din OG nr.71/2002, deoarece acesta este un operator cu capital social integral al municipiului București și este înființat prin HCGMB. Procedura aplicabilă va respecta reglementările în vigoare.

9. RISCURI

Indiferent de forma de delegare adoptată, activitățile specifice serviciilor de administrare a domeniului public si privat se organizează și se desfășoară pe baza unui caiet de sarcini si a unui regulament de serviciu, prin care se stabilesc nivelurile de calitate si indicatorii de


performanță ai serviciilor, condițiile tehnice, raporturile Op^ de tarifare, facturare si încasare a contravalorii/seme


(3)). Astfel, exigențele la care trebuie să răspundă un operator, care funcționează ca so£

pe acțiuni înființată de municipalitate, căreia i-a fost încredințată gestiunea serviciului printr-un contract de delegare sunt aceleași ca și în cazul unui operator căreia i-a fost delegat serviciul prin câștigarea licitației de atribuire a contractului de gestiune. Repartiția riscurilor din punct de vedere al entității care își asumă responsabilitatea pentru eventualele consecințe ale manifestării acestora, este prezentată în tabelul 2.


Infrastructura

existentă

(reabilitare/mod

ernizare)


Existența „ anumitor elemente de infrastructură care vor urma să fie administrate în cadrul prezentului serviciu, în municipiul București, care prezintă un grad de uzură ridicat ( semafoare, semne de circulație, marcaje rutiere).

Scăderea    calității

serviciului și creșterea gradului de insatisfacție al cetățenilor față de serviciul prestat.


oper atom Iui

prin delegare directă, către


în municipiul

5jy®?£-    '"'

se' acorde .o mare atenție „-J?' ■

„    * s'. . dotării tehnice .necesare

-v- ’

-îîiX* ^«‘ctarflQ , -


-k ■    economicitate, • ,u

?zzr ?•    î-^‘Z'4-


Aprobări

.Conflictecu'alți ’; operatori



ser\ inului.

In situația necesității de reabilitare/modemizare/ext indere infrastructurii aferente sistemului de management al traficului din municipiul București pot apărea blocaje, dacă nu sunt obținute toate aprobările necesare.


întârzieri în începerea sau finalizarea proiectelor de investiții sistemul de management al traficului din municipiul București ce conduc, ulterior, la majorarea costurilor investiționale.


Blocaje t

lucrările t de / reabilitare, i serviciului. > r ~    „„ amenajare și întreținere a

>.    . !    • carosabilului-’ pe străzile



"îf



SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI IN MUNICIPIUL BUCURE -AMRSP2017-


operatori.

~.................•WWM^8BWW«W»M

Utilizarea de materiale de slabă calitate


Creșterea

investiționale


costurilor sau de


operare ca urmare a utilizării unor materiale de calitate inferioară.


Creșterea costurilor de operare/investiționale și în anumite situații, apariția unor blocaje în furnizarea serviciului, pe anumite perioade de timp.

Riscuri de întreținere"și operare    ‘

Creșterea costurilor cu forța de muncă


Creșteri neprevăzute a costurilor cu forța de muncă ca urmare a deciziilor de ordin politic sau a efectelor . unor situații de conjunctură.

(osturi de    Dupăsiiea coslutilor ' ~dc (itștcreu costulilor totdk

întreținere mai <- ‘întreținere rață de icele I ale operatorului * t 4 ,

‘    7    ‘ v    "■?, x A- '

planificate x în BVC | > /*. r"

mari decât cele

d' 5 u’’1*fas\jr{3&<1 BSJ’Sî

previzionate \


(planificat).

< sr


întreruperi în prestarea

serviciului.


Riscuri de disponibilitate


Apariția unor evenimente neprevăzute ce pot duce la incapacitatea operatorului de a presta serviciul de management al traficului.

Veniturile Operatorului și cererea aferentă

Condiții extreme ale mediului economic

u t_*........JC    ......

Crize

staul»

economice

Diminuare

a veniturilor

“ ......... - - -

X

neprevăzute

la nivel

operatorului

ca urmare a

internațional

ce pot avea

unor

dezechilibre

efecte puternice asupra

economicei?

ufemice atât la

// >JV

A .

general

echilibrului financiar al

nivel internațional cât și la

operatorului.

nivel național.

77 'Un' ■' nivel neprevăzut ‘ al

Afectarea    ■ echilibrului

X

MJL.ÎfiTs'J



; ■/    << -1 -S'

Risc legal și de politică a PJ


Schimbări legislative generale

Schimbări politice


Legi,    ordonanțe,

reglementări care afectează prestarea serviciului față de condițiile actuale.

Anumite schimbări la nivel

Exigențe noi asupra modalității de prestare a serviciului.


5b


I

i

I

I

I

I

le

I

I

I

I

I

I*

I

I

I

I


îf- ?-■

MMM

1    :5

i*..    < i* '' ’    ,'f

cadrul general de prestare

a , L serviciului"'    .' de

■%.'!? ' -■ administrare' a domeniului

.public și privat‘de‘-interes

’i ■*    -?îîi4'?S^<«^v-

«local,    ,ta"s țț.',*%7» .<>1,3»

t    rwi&i,

y!±Vy.Wi*k^«;:5Er '’/''?>&<

serviciului.

* uf- -    -n -    j,    ‘'51”* ' ‘

.JAlț "t    1 '■’    l1'. ’    !'■»    ?

v 5»    ,V;«* * *jy<2**4

«4

tl

V K . .

* / - v«

țîgjif x©.3& W*1

'. i \

*. .* -■*- &*

Forță majoră

Evenimentele de forță

majoră vor fi definite în

ROF-ul serviciului sau

contractul de delegare,

după caz.

în cazul manifestării unui

eveniment de forță majoră

pot apărea anumite sistări

temporare în prestarea

serviciului.

X

Riscuri legate de performanța operatorului in prestarea serviciului t

f* UL«iJ*.’S3t?aa»'i ;•.»••



I

I

I

i

I

I

I

I

I

I

I

I*

I



Riscul

neîndeplinirii cerințelor specifice impuse prin contractul de delegare


Posibilitatea ca operatorul care prestează serviciul să nu respecte cerințele contractului de delegare și nivelurile de performanță impuse de acesta.


10.CONCLUZII


In această situație se pot manifesta creșteri ale costurilor de exploatare, prestarea serviciului la un nivel de calitate sub cel prevăzut în cadrul contractului de delegare etc.


înființarea Companiei Municipale Managementul Traficului București SA este justificată de Legea nr. 273/2006, privind finanțele publice locale, care prevede la art. 35:

” [...] (2) Autoritățile deliberative pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăți comerciale sau la înființarea unor servicii de interes public local ori județean, după caz, în condițiile legii. Autoritățile deliberative pot hotărî achiziționarea, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, de ^^n^ta-spcietățile la a căror constituire au

participat cu aport de capital sau în natură și pot majora sau diminua capitalul social al acestora, în condițiile legii. "

Cadrul legal este definit de normele de drept enumerate mai sus, la care se adaugă Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109 din 30 noiembrie 2011 privind guvemanța corporativă a întreprinderilor publice, publicată Monitorul Oficial partea I, nr. 883 din 14 decembrie 2011. Apreciem că față de normele legale enumerate mai sus, gestiunea indirectă a serviciului de management al traficului în Municipiul București se poate face fără a se publica anunțul privind delegarea serviciului pe SEAP, fără licitație publică.

Rezultă că pentru a fi încredințat direct de către CGMB contractul de delegare a serviciului public de management alt traficului în municipiului București, fără a se publica anunțul privind delegarea serviciului pe SEAP și fără licitație publică, operatorul către care se încredințează serviciul trebuie să îndeplinească CONCOMITENT următoarele condiții:

1.    Compania Municipală Managementul Traficului București SA să fie o societate înființată în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 - condiție îndeplinită;

2.    Compania Municipală Managementul Traficului București SA să desfășoare exclusiv activități din sfera fumizării/prestării serviciilor de administrare a domeniului public și privat al UAT destinate satisfacerii nevoilor de interes public general, pe raza de competentă a Municipiului București - condiție îndeplinită;

3.    CGMB să exercite asupra Companiei Municipale Managementul Traficului București SA un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii - condiție îndeplinită;

4.    mai mult de 80% din activitățile Companiei Municipale Managementul Traficului București SA să fie efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredințate de către CGMB care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de CGMB - condiție îndeplinită;

5.    să nu există participare privată directă la capitalul Companiei Municipale Managementul Traficului București SA, cu excepția participațiilor care nu oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror existență este necesară potrivit dispozițiilor legale, în conformitate cu tratatele, și care nu exercită o influență determinantă asupra persoanei juridice controlate - condiție îndeplinită;

6.    să nu existe participare privată la capitalul social al societății, acesta fiind deținut în totalitate de CGMB - condiție îndeplinită dacă luăm în considerare faptul că Municipiul București este

asociat unic și la Service Ciclop SA, deci nu ar exista participare privată la capital al noii societăți, iar în final Municipiul București deține tot capitalul social al noii societăți.


Apreciem că există suficiente avantaje de natură economică, socială, de mediu care justifică realizarea serviciului public de management al traficului în municipiului București și recomandăm delegarea gestiunii acestuia Companiei Municipală Managementul Traficului București SA.

Compania își va asuma în totalitate responsabilitatea realizării serviciului în condiții de profitabilitate, asigurând creșterea continuă a satisfacției utilizatorilor.



11. Anexa 1


NR

CRT

DENUMIRE INTERSECȚIE

VALOARE

1

ALEXANDRIEI - INTRAREA POSADA

33.851,00

2

ALEXANDRIEI - RECAS

52.422,00

3

ALEXANDRIEI- STATIERATBTRAMVAI A

64.780,00

4

CALEA GRIVITEI - CIMITIRUL SFANȚ A VINERI

28.597,00

5

CALEA GRIVITEI - RAR

38.539,00

6

CALEA GRIVITEI - STOICA LUDESCU

28.597,00

7

CALEA RAHOVEI - BARCA

38.557,00

8

CALEA RAHOVEI - ELECTROMAGNETICA -ZAMFIR OLARU

49.531,00

9

CALEA VITAN-MALL

38.711,00

10

FUNDENI - SPITALUL ONCOLOGIC FUNDENI

24.870,00

11

IULIU MANIU - LICEUL TUDOR VLADIMIRESCU

26.122,00

12

ALEXANDRIEI - ANTIAERIANA

46.099,00

13

ALEXANDRIEI - MĂRGEANULUI

49.401,00

14

CALEA RAHOVEI - ALEXANDRIEI - AMURGULUI -BUZOEENI (PIAȚA RAHOVA)

73.004,00-

15

CALEA RAHOVEI - MIHAIL SEBASTIAN

79.329,00

16

CALEA RAHOVEI - PETRE ISPIRESCU

59.322,00

17

PIAȚA REGINA MARIA    ~

1

1

~--------- 45.790,00

18

13 SEPTEMBRIE - LIBERTĂȚII    j ~    ‘

1

54.597,00

19

A.I. CUZA - MALTOPOL

//    44.455,00

20

AGRICULTORI - MATEI VOIEVOD

46.691,00

21

ALEXANDRU OBREGIA - NITU VASILE /

«8-175,00

22

/    4

BERCENI - TR.MAGURELE - IRICEANU/^^ L

\\7n-

-

* 1

O    69.297,00

23

BRAȘOV - CRINUL »E PĂDURE

24

CALEA CALARASI - POPA NAN

43.951,00

25

CALEA DUDESTI - CALEA VITAN    z;

63.903,00

CALEA FERENTARI - SALAJ - SPATARLI    '

A    46.928,00


I

I

I

I

I

I

!•

I

I

I

I

I

le

I

I


26

27

CALEA FLOREASCA - FABRICA DE GLUCOZA

28.101,00

28

CALEA GRIVITEI - DACIA - MIRCEA VULCANESCU

56.140,00

29

CALEA GRIVITEI - I.G.DUCA

50.761,00

30

CALEA PLEVNEI - WITING

35.505,00

31

DINICU GOLESCU - MIRCEA VULCANESCU

52.046,00

32

EMIL RACOVITA - TURNU MĂGURELE

33.284,00

33

GHENCEA (PRELUNGIREA) - VALEA OLTULUI

37.285,00

34

ION IRICEANU - OLTENIȚEI

54.347,00

35

ION MIHALACHE - SANDU ALDEA    •    - "

i

.......33.248,00

36

IZVOR - HASDEU    ;    - •

* '^4^ 54.217,00

37

LIBERTĂȚII - NAȚIUNILE UNITE

^X^/^64.885,00

38

MARASTI - ALEEA ȘTRANDULUI    1/

41.079,00

39

MIRCEA VODĂ - UDRISTE - MATEI BASARA^/SÎ^

&32.728,00

40

II

MIRCEA VULCANESCU-POPA TATU

s)    33.995,00

41

NICOLAE CARAMFIL - PIPERA

69.065,00

42

NICOLAE GRIGORESCU - POLICLINICA TITAN

26.279,00

43

ORȘOVA - VIRTUȚII

49.531,00

44

PIAȚA MONTREAL (EXPOZIȚIEI - MARASTI -SOFITEL)

75.823,00

45

POD MARASESTI (MARASESTI - SPLAIUL UNIRII)

47.076,00

46

PROGRESULUI - SPATARU PREDA

36.128,00

47

PROGRESULUI - VESELIEI

18.159,00

48

ȘTIRBEI VODĂ - LUTERANA    / O

X    37.015,00



CA


49

TURDA NR. 125

49.268,00

50

OLTENIȚEI - INTRAREA METEA

52.174,00

51

ALEXANDRU OBREGIA - TURNU MĂGURELE -METALURGIEI

53.494,00

52

BARBU VACARESCU - CEAIKOVSKI

36.916,00

53

BASARABIA - CHISINAU - NICOLAE GRIGORESCU

40.275,00

54

BUCUREȘTII NOI - PAJURA

36.938,00

55

C.A.ROSETTI - VASILE LASCAR

48.243,00

56

CALEA CALARASI - TRAIAN

37.445,00

57

CALEA DUDESTI - UNITATII(POPOVICI TRAIAN)

62.824,00

58

CONSTANTIN BRANCUSI - BARAJUL SADULUI -LUCRETIU PATRASCANU

27.116,00

59

DOAMNA GHICA - LACUL TEI

53.564,00

60

DRUMUL SĂRII - LT. GAINA    „ ...... ,, ...    .

1    29.154,00

61

JIULUI - NATATIEI

30.649,00

62

LACUL TEI - MAICA DOMNULUI    B

fV    34.690,00

63

LACUL TEI-TEIUL DOAMNEI

ZM 33j99’°°

64

NICOLAE GRIGORESCU - POSTAVARU^UT^I*

I)    36.851,00

65

NICOLAE GRIGORESCU - THEODOR PALLADY CAMILRESSU

66

PANTELIMON - FERDINAND

37.315,00

67

PANTELIMON - RITMULUI

49.858,00

68

PIAȚA FOIȘORUL DE FOC (FERDINAND-TRAIAN-I. CAVALER DE FLONDOR)

44.996,00

69

ȘTIRBEI VODĂ - POPA TATU

35.478,00

70

ȘTIRBEI VODĂ - POIANA NARCISELOR

20.021,00

ȘTIRBEI VODĂ - PUȚUL CU PLOPI    /    >

\ 20.021,00


72


73


74


75


76


77


78


79

80


81


82


AVERESCU - MARASTI


BRAȘOV - COMPOZITORILOR


BRAȘOV - GHENCEA


CONSTRUCTORILOR - VIRTUȚII - POPOVAT


CRANGASI - CEAHLAU


CRANGASI - MIHAILESCU


ION MIHALACHE - TURDA


MARASTI - ALEXANDRU CONSTANTINESCU


BRAȘOV - DRUMUL TABEREI


POD CIUREL (SPLAIUL INDEPENDENTEI VIRTUȚII)


BARBU VACARESCU - LACUL TEI


82.373,00


101.924,00


67.779,00


94.988,00


76.011,00


49.637,00


94.314,00


44.135,00


108.435,00


69.721,00


49.034,00



91


CALEA GRTVITEI - LAINICI


44.299,00



94

CONSTANTIN BRANCOVEANU - LUICA

34.870,00

95

ION CAMPINEANU - WALTER MARACINEANU

62.387,00

96

ION MIHALACHE-AV. POPISTEANU

91.843,00

97

ION MIHALACHE - B ANU MANTA

69.738,00

98

PIAȚA DOMENII (ALEXANDRU CONSTANTINESCU -ION MIHALACHE)

54.461,00

99

POD TIMPURI NOI (SPLAIUL UNIRII - N.TRAIAN-VACARESTI-SINCAI)

68.152,00

100

1 DECEMBRIE 1918 - BASARABIA

42.537,00

101

1 DECEMBRIE 1918 - POSTĂVARULUI

73.867,00

102

1 DECEMBRIE 1918 - THEODOR PALLADY

68.007,00

103

AMURGULUI - SALAJ    S“

l

33.154,00

104

BABA NOVAC - CAMPIA LIBERTĂȚII j

|    49.090,00

105

BASARABIA - MORARILOR    7^^/

/    64.381,00

106

BUCUREȘTII NOI - JIULUI - STRĂBUNĂ    jZ/jX

52.855,00

107

CALEA VITAN - ENERGETICIENILOR    //

x, ZA 52.180,00

108

CAMIL RESSU - DRISTOR - RAMNICU VALCEA F

Vîr ■

O 49.560,00 Z    .QII

109

CONSTANTIN BRANCOVEANU-NITUVASILE

ZgnajgX    35.001,00

110

CONSTANTIN BRANCOVEANU - SECUILOR

36.087,00

111

CONSTANTIN BRANCUSI - NICOLAE GRIGORESCU -BABA NOVAC

38.512,00

112

DINICU GOLESCU - WITING

34.636,00

113

LIVIU REBREANU - NICOLAE GRIGORESCU

175.462,00

114

NERV A TRAIAN - OCTAVIAN GOGA

70.668,00

115

VITAN BARZESTI - METROLOGIEI    _

30:175,00

13 SEPTEMBRIE - DRUMUL SĂRII    77 '

X    98.56^00-7




116

117

13 SPETEMBRIE - SEBASTIAN

101.661,00

118

AEROGĂRII - AV SERBANSCU - NICOLAE

CARAMFIL

52.304,00

119

ALEXANDRIEI - CORA

126.174,00

120

ALEXANDRIEI - ACCES JANDARMERIEI

50.390,00

*121

ALEXANDRIEI - PENITENCIAR RAHOVA

52.741,00

122

BARBU VACARESCU - GLINKA

80.364,00

123

BERCENI - DOSSAN - IMGB

43.432,00

124

BERZEI - BUZESTI - MIRCEA VULCANESCU

191.560,00

125

BERZEI - CALEA PLEVNEI - VASILE PARVAN

146.402,00

126

BERZEI - ȘTIRBEI VODĂ (- COBALCESCU)

151.019,00

127

BERZEI - VIRGILIU - DINICU GOLES CU-- GENERAL -H M BERTHELOT    i

~ ........]    118.306,00

128

BERZEI - COBALCESCU    Li

69.856,00

129

BUCUREȘTII NOI - LAMINORULUI

95.485,00

130

BUZESTI - CALEA GRIVITEI    /

124.809,00

131

BUZESTI - NICOLAE TITULESCU - ION

”'55i-°°

132

BUZESTI - OCCIDENTULUI    L '

fJJ 107.025,00

133

BUZESTI - POPA TATU

84.876,00

134

BUZESTI - SEVASTOPOL

98.118,00

135

CALEA DOROBANȚI - LICEUL IL CARAGIALE -STRADA BRUXELLES

45.304,00

136

CALEA FLOREASCA - PIPERA

94.631,00

137

CALEA GIULESTI - ȘCOALA GENERALA 163

35.878,00

138

CALEA PLEVNEI - MIRCEA VULCANESCU -

-----

S.    84.927,00

-A-:-ZX

139

CAMIL RESSU - FIZICIENILOR

122.257,00

140

CHITILA - BAUMAX

73.515,00

141

CHITILA - NEAGOE THEODOR (COLLOSSEUM)

81.957,00

142

COLENTINA - CÂMPURI MOȘI

62.683,00

143

COLENTINA - DOAMNA GHICA

164.591,00

144

COLENTINA - FUNDENI

131.302,00

145

COLENTINA - KAUFLAND (VLADISLAV VOEVOD)

77.598,00

146

COLENTINA - MAIOR BACILA

61.810,00

147

COLENTINA - NICOLAE CANEA (CARREFOURE)

76.669,00

148

COLENTINA - SPORTULUI

80.041,00

149

COLENTINA - TEIUL DOAMNEI

107.780,00

150

COLENTINA - ZIDURI MOȘI

93.256,00

151

DRUMUL SĂRII - CONSTANTIN MARINESCU

!    72.973,00

152

DRUMUL SĂRII - NABUCULUI - EROINADE LA JJU^

16,00

153

DRUMUL TABEREI - DRUMUL SARH    h

26.822,00

154

DRUMUL TABEREI - LOCOTENENT GAINA

/

56.613,00

155

DRUMUL TABEREI - MIHAELA MARCU - OiUZGNT \\-.

A/ i    69.331,00

Z//

156

VA

DRUMUL TABEREI - RÂUL DOAMNEI

,na    34.783,00

157

DRUMUL TABEREI - ROMANCIERILOR

40.829,00

158

DRUMUL TABEREI - SIBIU

67.369,00

159

DRUMUL TABEREI - VALEA ARGEȘULUI

78.197,00

160

DRUMUL TABEREI - VALEA IALOMITEI

•' f a

107.417,00

DRUMUL TABEREI-VASILEMILEA    Z iS    J

A.    81.185^QCU^

161

162

GIURGIULUI - NUTU ANGHEL - ILIE OPREA

82.453,00

163

GIURGIULUI - TRECERE PIETONI (INTRAREA ACȚIUNII)

66.753,00

164

HUEDIN - REȘIȚA - STRAJA

83.338,00

165

IULIU MANIU - LIC INDUSTRIAL NR 8

20.651,00

166

METALURGIEI - CARREFOURE GRAND ARENA

65.888,00

167

MIHAIBRAVU - GHEORGHE PETRASCU (SPITAL VICTOR BABES)

85.239,00

168

MIHAI EMINESCU - VASILE LASCAR

47.360,00

169

MIHAIL SEBASTIAN - KAUFLAND    r■ ................

......___________1 80.131,00

170

MORARILOR - VERGULUI    j'

• ■ -    ^73.424,00

171

NITU VASILE - PIAȚA SUDULUI (CAPAT TROLEIBUZE)    X'X

0,00

172

PANTELIMON - VERGULUI - CORA    |

//fl/    83.501,00

173

PLATA CONSTITUȚIEI ( BD UNIRII - LIBERTĂȚII^

XXXX 89.942,00

174

PIAȚA DOROBANȚI (DOROBANȚILOR - RADlI^W

BELLER - ROMA - PARIS)

<• d?

ZA 3 >46316,00

zrfy    cil

175

PIAȚA PUIȘOR ( 13 SEPTEMBRIE - IZVOR)    'fe

169.299,00

176

PIERRE DE COUBERTAINE - VATRA LUMINOASA

49.144,00

177

PIPERA - AV SERBANESCU - BARBU VACARESCU

144.984,00

178

POD VITAN BARZESTI (SPLAIUL UNIRII - CALEA VITAN- VITAN BARZESTI)

99.352,00

179

POPA NAN-MECET

55.541,00

180

PRECIZIEI - METROU PRECIZIEI

58.842,00

181

REAL - TH PALLADY

118.146,00

182

SELLGROS BERCENI - TURNU MĂGURELE - FOST

LUICA

69.923,00

183

SIBIU - TIMIȘOARA

-/



Gi


184

SPLAIUL INDEPENDENTEI - INTRARE CĂMINE POLITEHNICA

52.940,00

185

TIMIȘOARA - MOINESTI

71.123,00

186

TIMIȘOARA - VALEA OLTULUI

75.061,00

187

VALEA ARGEȘULUI - VALEA OLTULUI

44.968,00

188

VALEA IALOMITEI - VALEA OLTULUI

89.228,00

189

VITAN BARZESTI - ACCES VITANTIS

71.577,00

190

SOS. STRAULESTI - STR. CORALILOR

605.964,14

191

BD. EROILOR SANITARI - SC. GEN. NR. 150

920.787,74

192

SOS. FUNDENI - STR. ITCANI

367.928,53

193

BD. LASCAR CATARGIU - STR. G. ALEXANDRESCU

729.013,68

194

STR. MIHAIEMINESCU - STR. ICOANEI 1

i ..

_    . J 494.669,25

195

CALEA VITAN -STR. ZIZIN    l_____

<^^^>801.918,78

196

BD. IULIU MANIU - STR. RĂSĂRITULUI    1 /

991.182,76

197

STR. ION IRICEANU - SC. GEN. NR. 102    /

fi „z/ W664'41

198

BD. CONSTRUCTORILOR - CALEA CRAN^Sf

^jr.699,62

199

CALEA SERBAN VODĂ - STR. CUTITUL DE ARGINT

^S^£^356.282,93

200

STR. NASAUD - CALEA FERENTARI

949.311,98

201

SOS. BERCENI - BD. METALURGIEI

936.042,98

202

SOS. PANTELIMON - STR. BAICULUI

830.608,39

203

STR. AGRICULTORI - STR. ORZARI

682.224,74

204

PRELUNGIREA FERENTARI - STR. BACHUS

2.510.545,69

205

SOS. FUNDENI - STR. CÂMPUL CU NARCISE

623.086,97

STR. J.L. CALDERON - STR. PICTOR A. VERONA^

1.031.156,84

206

207

BD. DACIA - STR. AUREL VLAICU

716.984,88

208

IANCU CAVALER DE FLONDOR - BD. PACHE PROTOPOPESCU

802.693,46

209

STR. VASELE PARVAN - CALEA PLEVNEI ( CAPAT TROLEIBUZ)

730.840,12

210

STR. JIULUI - STR. DRIDU

770.558,17

211

STR. SFANȚUL ELEFTERIE - STR. DR. CLUNET

683.210,20

212

BD. GHENCEA - CAPATUL LINIEI 41

1.107.567,21

213

STR. C.A. ROSETTI - CALEA VICTORIEI

774.990,45

214

BD. IULIU MANIU - STR. TIMONIERULUI

720.184,33

215

BD. IULIU MANIU - STR. CENTURII

691.169,23

216

BD. IULIU MANIU - STR. DEZROBIRII

1.104.559,13

217

IULIU MANIU - CERNISOARA

616.660,13

218

IULIU MANIU - VALEA LUNGA

699.026,94

219

IULIU MANIU - APUSULUI    '    ;

^-7 J    825.860,91

220

IULIU MANIU - ACCES METRO

—679.592,76

221

IULIU MANIU - LUJERULUI

25.825,46

222

IULIU MANIU-VALEA CASCADELOR

1.096.608,85

A

223

IULIU MANIU-BACRIULUI    *

"Trft-

|l)    764.354,63

224

IULIU MANIU - PRAKTIKER

418.752,08

225

IULIU MANIU - VASILE MILEA

5.310,48

226

BATISTEI - J.L. CALDERON

428.272,00

227

CALEA RAHOVEI - SOS. PROGRESULUI

740.896,71

228

CALEA VĂCĂREȘTI - TINERETULUI

329.744,31

229

CALEA VICTORIEI - DOAMNEI - EFORIE

368.278,28

230

CALEA VICTORIEI - FRANCEZA - ING. MARCONI

221.726,14

231

CALEA VICTORIEI - LIPSCANI

394.167,76

232

COTROCENI - GH. MARINESCU

639.412,57

233

DECEBAL - DRISTOR

473.751,92

234

MIHAIBRAVU - PENES CURCANUL

259.777,10

235

MIHAIL KOGALNICEANU - VASILE PARVAN

403.433,79

236

OLTENIȚEI - HUȘI

248.126,66

237

OLTENIȚEI - OPRIȘI ILIE

222.499,45

238

OLTENIȚEI - SURA MARE

164.942,35

239

PACHE PROTOPOPESCU - HOREI

161.910,47

240

PACHE PROTOPOPESCU - MARIN CALOTA

164.386,06

241

PANDURI - GHIULAMILA

254.424,30

242

PANDURI - MIHAI CIUCA - SC. GEN. 146[~“ “

"    ........] 227.999,10

243

PANDURI - URDAREANU    Q

232.588,20

244

PIAȚA MIHAIL KOGALNICEANU    /

174.246,06

245

PIAȚA OPEREI    /kk-

/ 777 P*'

870.431

246

POD COTROCENI    / 77 aV

1.178.268,73

C|1

247

PODHASDEU    V /

§)    430.852,96

77/

248

PROGRESULUI - NASAUD

-

543.678,63

249

REGINA ELISABETA - SCHITU MAGUREANU

333.280,87

250

POD IZVOR (SPL. INDEP.- SCHITU MAGUREANU)

482.542,83

ȘTEFAN CEL MARE - ALEEA CIRCULUI

217.450,31

251

252

TINERETULUI - BALADEI

238.077,71

253

TINERETULUI - PISCULUI

217.810,77

254

TINERETULUI - TRESTIANA

218.744,85

255

TINERETULUI - VISANA

197.282,85

256

UNIRII - BANCA FIRENZE

217.939,67

257

VIILOR - INTRAREA VIILOR

198.120,16

258

VIILOR - ION BAIULESCU

214.589,39

259

MIRCEA ELIADE - RADU BELLER

88.116,47

260

ALEXANDRIEI - CONEA

72.002,30

261

GLORIEI-JIULUI

44.702,27

262

NITU VASILE - SECUILOR    _____ __

59.428,45

263

BASARABIA - CAMPIA LIBERTĂȚII    „.... .

---------------- 45.848,86

264

BASARABIA-BAIA DE ARAMA    '    >

f -

265

BASARABIA - PESCARUS

î^X^/x507.823,00

266

UVERTURII - DEZROBIRII    >

J/^x

93.812,00

267

BUCUREȘTI TARGOVISTE-ODĂI    ff C&K

p

t\\    122.695,00

z||

268

LIVIU REBREANU -1 DECEMBRIE 1918 V

S/f

361.101,00

269

CALEA DOROBANȚI - MONETAREI

563.744,00

270

PIAȚA VICTOREI - REABEITARE

1.095.172,91

271

POLONA - MIHAIEMINESCU

347.721,23

272

POLONA - DACIA

273

DRUMUL TABEREI 34    <    A

-X u    vA—

228.586,00





274


275


276


277


278


279


280


281


282


283


284


285


286


287


288


289


290


291


292


293


294


295


GIURGIULUI - ANGHEL MOLDOVEANU


GIURGIULUI - BRADETULUI


GIURGIULUI - CIMITIRUL EVREIESC


GIURGIULUI - DRUMUL GĂZARULUI


GIURGIULUI-LUICA


GIURGIULUI - OLTENIȚEI


GIURGIULUI - P.S. DUMITRESCU


GIURGIULUI - TOPORASI


GIURGIULUI - VERIGEI - STOIAN MILITARU


GIURGIULUI - CFR PROGRESULUI


GIURGIULUI 5 INTRERSECTII


CONSTRUCTORILOR - GIULESTI


MĂRGEANULUI - PETRE ISPlRESCU


UVERTURII - APUSULUI


ALEXANDRIEI - RAHOVA


FUNDENI - MOTO


GHENCEA - CIMITIR


SPLAIUL INDEPENDENTEI - POLITEHNICA


STRAJA-REȘIȚA


BASARAB - COPOSU


MIHAIBRAVU - PATRASCANI



1.360.974,91


1.105.882,44


1.105.882,44


545.761,81


455.990,78



281.650,52

571.045,88

482.611,86

504.878,07

853.678,17

886.271,36


571.828,23


689.713,79



I

I    STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND MODALITATEA DE DELEGARE A GESTIUNII

SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

-AMRSP 2017-

I I I I

!•

296

297

POLIGRAFIEI - TIPOGRAFILOR

944.343,85

298

TARGOVISTE - SISESTI

936.645,27

299

BRAD - SISESTI

618.695,80

300

OASPEȚI - SISESTI

814.497,07

301

BARBU VACARESCU - TITEICA

704.578,32

302

CHITILA - LAMINORULUI

956.167,45

SISTEM MANAGEMENT TRAFIC MUNICIPIUL BUCUREȘTI -149 INTERSECȚII

101.497.885,27



aA . <32feoJ8

I

I

I

I

!•

I

I

I

I

I

le

U

I


CAIET DE SARCINI

AL SERVICIULUI PUBLIC DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT PENTRU ASIGURAREA MANAGEMENTULUI TRAFICULUI IN MUNICIPIUL

BUCUREȘTI

CAPITOLUL I

OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI

Art 1.

Prezentul Caiet de Sarcini stabilește condițiile de efectuare a serviciului public de administrare a sistemului integrat de management al traficului în municipiul București, stabilind nivelurile de calitate și condițiile tehnice necesare efectuării acestuia în condiții de eficiență și siguranță.

Art 2.

Prezentul Caiet de Sarcini a fost elaborat spre a servi drept documentație tehnică și de referință în vederea stabilirii condițiilor specifice de efectuare a serviciului public de administrare a sistemului integrat de management al traficului în municipiul București, indiferent de tipul de gestiune.

Art 3.

Caietul de Sarcini face parte integrantă din documentația necesară efectuării activităților de realizare a serviciului public de administrare a sistemului integrat de management al traficului în municipiul București și constituie ansamblul cerințelor tehnice de bază.

Art 4.

Prezentul Caiet de Sarcini conține specificațiile tehnice care definesc caracteristicile referitoare la nivelul calitativ, tehnic și de performanță și siguranță în exploatare.

Art 5.

Terminologia utilizată este cea prevăzută în Regulamentul serviciilor din sistemul integrat de management al traficului în Municipiul București, aprobat prin Hotărâre a autoritatii administrației publice locale.    -


CAPITOLUL II "

CERINȚE ORGANIZATORICE MINIMALE

Art 6.

Operatorul serviciului public de administrare a sistemului integrat de management, municipiul București va asigura:

a)    numărul și tipul de echipamente, dispozitive, platforme și aplicații necesare fluidizăriî^ralMului care satisfac condițiile impuse privind siguranța circulației și fluidizarea traficului, pre protecția mediului;

b)    informarea operativă despre starea automatelor de trafic a tuturor utilizatorilor interesați;

-c) asigurarea fluenței traficului prin;    - —=---------------------- --------- —

-    corelarea vitezei de deplasare cu capacitatea de evacuare în flux continuu a intersecțiilor, zonelor cu limitări și restricții;

-    informarea în timp real a participanților la trafic așuprg_restricțiilor și a vitezei optime de

circulație;    ĂJ*

corelarea sectoarelor semaforizate cu sectoarelexldîăte cu-paqourfiî


crearea de sectoare de control pentru preveniri


d)    integrarea în sistem de echipamente eterogene pentru păstrarea caracterului de sistem flexibil și deschis;

e)    încadrarea în standardele europene din domeniu (norme de interconectare, clase de precizie, fiabilitate, compatibilitate electromegnetică etc);

f)    sistem operațional 24 de ore pe zi;

g)    sistemul integrat de management al traficului rutier se va baza pe tehnologii GIS și platforme IT evoluate, care să asigure suportul informațional și decizional;

h)    arhitectura sistemului utilizat va ține cont de cerințele operaționale ~și va alege componentele hardware și platforme software care să permită:


-    monitorizarea centralizată a traficului rutier;

-    monitorizarea parametrilor de mediu;    _ _________

-    managementul tratării incidentelor;

-    elaborarea de rapoarte specifice;

-    telesupraveghere parametri critici pe toate tronsoanele de circulație;

-    implementare algoritmi de estimare, predicție, evaluare și orognozacd’ a fluidizării trâ

i)    informarea în timp real despre starea curentă, intervenții de urgență, raportări statistic

j)    tehnologiile utilizate de către sistem trebuie să permită:

-    achiziția de date prin senzorii de trafic, interfețe cu sistemele pentru determinarea emisiilor poluante;

-    comunicarea datelor se va face prin cablu și wireless;

-    controlul fluxului de vehicule prin automatele de trafic;

k)    personal calificat, echipamente și mijloace de transport adecvate, necesare intervenției operative din cadrul sistemului integrat de management al traficului;

l)    centrul de control al traficului trebuie să aibă configurat și instalat următoarele:

-    componentele centralizate ale fiecărui subsistem;

-    interfețele dintre subsisteme;

-    subsistemul de management al defectelor prin care se asigură gestiunea echipamentelor, planificarea intervențiilor asupra echipamentelor, gestiunea incidentelor și avariilor raportate la statistici;

-    interfața grafică comună.

m)    menținerea stării tehnice corespunzătoare a echipamentelor, dispozitivelor, platformelor utilizate;

n)    respectarea indicatorilor de performanță și de calitate stabiliți prin contractul de delegare a gestiunii sau prin hotărârea de dare în administrare a serviciului și precizați în Regulamentul serviciilor din sistemul integrat de management al traficului, elaborat și aprobat de Autoritatea administrației publice locale;

o)    furnizarea către Autoritatea administrației publice locale a informațiilor solicitate și accesul la toate informațiile necesare, în vederea verificării și evaluării funcționării și dezvoltării serviciilor din sistemul integrat de management al traficului;

p)    realizarea unui sistem de evidență a sesizărilor și reclamațiilor și de rezolvare operativă a acestora;

q)    statistica accidentelor și analiza acestora;

r)    aplicarea de metode performante de management care să conducă la reducerea costurilor de operare;

s)    respectarea reglementărilor legale în vigoare din domeniul serviciilor din sistemul integrat de management al traficului;

t)    respectarea legislației în vigoare privind securitatea și sănătatea în muncă, protecția mediului,

precum șfsituațiile deurgență;-----------------------------------: -..... -.......................

u)    planificarea lucrărilor de întreținere și reparații a echipamentelor, dispozitivelor și platformelor utilizate, conform normativelor aflate în vigoare;


Art 8.

(1)    Condițiile de realizare a investițiilor, precum și a altor cheltuieli pe care le va face operatorul serviciului din sistemul public de administrare a sistemului integrat de management al traficului, modul de aprobare și decontare a acestora se vor stabili în contractul încheiat între autoritatea administrației publice locale și operatorul serviciului public.

(2)    Finanțarea cheltuielilor de capital pentru realizarea investițiilor, se asigură din următoarele surse:

a)    fonduri proprii ale operatorului;

b)    fonduri alocate de la bugetul local;

c)    fonduri nerambursabile obținute prin aranjamente bilaterale sau multilaterale;

d)    finanțări de la bugetul de stat, în condițiile legii;

e)    alte surse, constituite potrivit legii.

(3)    Obiectivele de investiții se realizează cu respectarea prevederilor legale în vigoare, privind

elaborarea, avizarea și aprobarea documentațiilor de execuție,-a prevederilor-legale-]în vigoare privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și a documentațiilor de Urbanism și_ amenajarea teritoriului aprobate, conform legii.    ,    . • J . v .

CAPITOLUL III


REALIZAREA SERVICIULUI PUBLIC DE ADMINISTRARE A SISTE INTEGRAT DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI ÎN MUNICIPIUL BUC

SECȚIUNEA 1

ACTIVITATILE DE ADMINISTRARE A SISTEMULUI INTEGRAT DE AL TRAFICULUI DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Art 9.

Operatorul serviciului de administrare a sistemul integrat de management al traficului din municipiul București are dreptul să efectueze, în condițiile legislației în vigoare, întreținerea și operarea sistemului de semnalizare, supraveghere, dirijare și gestionare a traficului în scopul asigurării fluidizării și siguranței circulației auto și pietonale al sistematizării și optimizării acestuia în condiții de eficiență tehnico-economică cu respectarea tehnologiilor și a instrucțiunilor tehnice de exploatare.

Art 10.

Operatorul are permisiunea de a desfășura activitățile privind semnalizarea rutieră și managementul traficului în condițiile legii, în aria administrativ-teritorială a municipiului București sau în zona Metropolitană, după caz.

Art 11.

Domeniul de aplicare a prezentului regulament sunt rutele de transport urban, drumurile de legătură între localitățile din zona metropolitană, inclusiv străzile din localitățile respective.

Art 12.

Prestarea serviciului se va face conform programului anual de lucrări, întocmit și fundamentat anual de către operator și avizat de către autoritățile administrației publice locale, după caz. Programul anual de lucrări însoțit de fișele de fundamentare și memoriile tehnico-economice justificative va sta eventual la baza alocării subvențiilor din bugetele' locale pentru Activitatea ce urmează â fi prestată și vor fi aprobate odată cu aprobarea bugetelor locale, anuale.

Art 13.

Mijloacele de semnalizare rutieră, marcajele ori^o: circulației precum și poziția acestora sunt pre




Art 14.    >

Mijloacele de monitorizare a traficului sunt prevăzute în Anexa nr. 2 lțripi;

SECȚIUNEA 2

LUCRĂRI DE ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII

Art 15

Lucrările de întreținere și reparație a sistemului integrat de management al traficului vor cuprinde:

a)    lucrări de întreținere (L.I.);

b)    lucrări de reparații curente (R.C.);

c)    lucrări de reparații capitale (R.K.);

(1)    Lucrările de întreținere (L.I.) - au caracter permanent executându-se în tot cursul anului din întregul sistem integrat de management al traficului din Municipiul București, în scopul menținerii tuturor echipamentelor, elementelor de semnalizare rutieră în condiții tehnice corespunzătoare desfășurării continue și fără pericol a circulației.

(2)    Lucrările de reparații curente (R.C.) - se execută periodic în scopul compensării parțiale sau totale a uzurii sau degradării elementelor componente ale sistemului elementelor de semnalizare rutieră, spre a fi repuse în funcțiune în condiții normale de exploatare și siguranță a circulației. Lucrările de reparații curente asigură, după caz, îmbunătățirea, repararea sau chiar înlocuirea elementelor care au suferit deteriorări, în cazul în care nu mai pot fi remediate prin. lucrări de întreținere.

(3)    Lucrările de reparații capitale (R.K.) - reprezintă complexul de lucrări care se execută la intervale mai mari de timp, la sfârșitul unei durate normale de funcționare, în scopul compensării totale a uzurii fizice și morale a unor componente din sistem sau a elementelor de semnalizare rutieră.

Pentru lucrările de reparații capitale efectuate la mijloacele fixe aparținând sistemului integrat de management al traficului, la terminarea acestora se va ține cont ca parametri tehnici să nu fie modificați și să corespundă celor inițiali sau să aibă un nivel superior

Art 16

întreținerea si repararea instalațiilor de semnalizare luminoasă și detecție

I. întreținerea instalațiilor de semnalizare luminoasă și detecție

Lucrările de întreținere a instalațiilor de semnalizare luminoasă și detecție vor cuprinde:

a)    verificarea zilnică a integrității și funcționării corecte a fiecărei instalații, prin control vizual al fiecărui ochi de semafor (rutier și pietonal) a semafoarelor și a dulapurilor de automatizare;curățirea subansamblelor ce concură la vizibilitatea semaforului;

b)    revizia și verificarea periodică a stării rețelei de cabluri electrice aferente instalației de semaforizare (conexiuni, continuități, rezistențe de izolație etc.), precum și legăturile de protecție la pământ și la nulul de protecție;

c)    verificări, încercări și probe ale funcționării echipamentului electronic de dirijare;

d)    verificarea detectorilor de trafic;

e)    verificarea integrității dulapului de semaforizare;

f)    verificarea sistemului de închidere a automatului;

g)    curățirea internă și externă a automatului de semaforizare (praf și depuneri de particule);

h)    verificarea tensiunilor de alimentare de la rețea și de la sursele de tensiune stabilizată ale automatului;

h)    verificarea execuției corecte a programului de semaforizare prin urmărirea a 2, 3 cicluri de

semaforizare, conform, documentației de însoțire (diagrama de semaforizare);    ........

i)    verificarea originalității programului de semaforizare înmagazinat (corespondența programului de dirijare înmagazinat în automat cu cel stabilit de beneficiar);

j)    verificarea funcționării detectoarelor de trafic (upde^ișȘ^^

k)    ajustarea informațiilor privind ora și ziua curț?****

l)    verificarea funcționării protecțiilor la „roșu j

m)    curățirea prin spălare a corpurilor de sema


n)    ajustarea planurilor de desfășurare a fazelor de semaforizare (în conformitate cu solicitările beneficiarului).

o)    verificarea marcajelor orizontale și refacerea parțială a sectorului în care marcajul a suferit degradări.

II. Repararea instalațiilor de semnalizare luminoasă și detecție

Lucrările de reparații la instalațiile de semnalizare luminoasă și detecție vor cuprinde:

a)    înlocuirea modulelor defecte cu LED-uri noi;

b)    înlocuirea subansamblelor deteriorate sau învechite ale corpurilor de semafoare;

c)    înlocuirea cablurilor electrice și clemelor deteriorate;

d)    repararea și punerea în funcțiune a instalațiilor în caz de defecțiune;

e)    înlocuirea automatelor uzate, cu durata de viață expirată sau care nu mai prezintă garanții din punct de vedere al siguranței în exploatare;

f)    înlocuirea corpurilor de semafor uzate, cu durata de viață expirată, cu performanțe optice necorespunzătoare și care nu mai prezintă siguranță în exploatare;

g)    înlocuirea subansamblelor uzate sau deteriorate ale stâlpilor de semafor;

h)    înlocuirea stâlpilor de semafor uzați care nu mai prezintă siguranță în exploatare;

i)    încercări, verificări și probe ale automatelor de dirijare după efectuarea lucrărilor de reparații ale instalațiilor de semaforizare (înaintea repunerii în funcțiune);


j)    repunerea în funcțiune a automatelor de dirijare;

k)    înlocuirea modulelor electronice defecte din componența automatelor de i

l)    refacerea completă a marcajelor

Art 18    i" ™

(1)    Lucrările în regim de urgență se execută în caz dei' .

a)    accidente de circulație;

b)    furturi, vandalism;

c)    cauze naturale;

d)    defecțiuni majore sau avarii la automatele de semaforizare și sistemele de monitorizare;'

(2)    Din considerente de siguranță și fluența traficului, lucrările de remediere se vor operativitate maximă.

(3)    în cazul accidentelor de circulație, costul avariilor instalațiilor de semaforizare și sistemelor automate de monitorizare va fi suportat de către asigurător sau de către vinovat, după caz.

Art 23

Marcaje rutiere

Marcajele a căror suprafață este plană (netedă) și care nu au valori de retroreflexie nocturnă pe timp umed notabile, sunt definite ca marcaje de tip I. Marcajele rutiere care au o retroreflexie accentuată în condiții de noapte și ploaie, se numesc marcaje de tip II. în literatura de specialitate, ele sunt denumite"după geometrie și mod de execuție - marcaje profilate, marcaje de tip aglomerat marcaje structurate etc. (multi-dot stochastic, tumble-strip).

Art 24

Marcajele rutiere utilizate pentru semnalizare orizontală cuprind: marcaje longitudinale, săgeți, simboluri sau marcaje care se aplică pe suprafața drumului.

Sistemele de marcaj rutier executate "in situ" sunt compuse din materiale de marcaj fluide (sau fluidizabile) și materiale de adaos/împrăștiere, care se combină direct pe suprafața carosabilă. Conform SR4 848-7 tipurile de vopsele/materiahrpentru marcajfrecvent utilizate sunturmătoarele:

a) vopsea de marcaj monocomponentă, cu solvent organic, care formează peliculă prin uscare la aer;

b)    vopsea de marcaj monocomponentă, pe bază de a/7«,rjcafeTfîîTmează peliculă prin uscare la aer;


c)    produse bicomponente pe bază de metil metai subțire prin pulverizare și/sau în strat gros - m rezonator care formează peliculă prin întărire în


d)    produse termoplastice pentru aplicarea la cald în strat subțire, (prini (prin extrudare) - marcaj neted, structurat (spot/multidot) și rezonator răcire;

e)    produse antiderapante pentru aplicarea manuală, de tip produse bicomponente (pe ba metacrilat - MMA) sau de tip termoplastic. Acestea se aplică la cald sau la rece, la grosimi'

la 3mm până la 5mm, cu adâncimi de textură de la 0,5 mm până la 2,00 mm. Produsele antiderapante conțin agregate cu duritate ridicată care asigură creșterea aderenței la rulare. Pelicula se formează în urma reacției dintre componente sau prin răcire. Valoarea minimă a SRT este de 60 (S4) conform SR EN 1436. Valoarea minimă a adâncimii medii a texturii și a macrotexturii MTD este 1,2 mm determinată conform SR EN 13036-1;

f)    marcaje prin săgeți, inscripții, figuri, precum și alte marcaje cu suprafață redusă pot fi executate manual, în strat subțire sau gros, cu ajutorul șabloanelor corespunzătoare sau din elemente termoplastice prefabricate. Retroreflexia este asigurată de microbile de sticlă aplicate pe suprafața marcajului.

Art 25

Materialele de adaos sunt reprezentate de substanțe utilizate pentru creșterea aderentei ("primer"), adezivi, diluanți, material retroreflectiv, material antiaderent sau amestecuri aderento-retroreflexive.

Art 26

Produsele de marcaj prefabricate livrate în formă de plăci, rulouri, benzi și la care aderența la substrat se realizează cu adeziv, prin încălzire (material și/sau substrat), se vor aplica prin respecatarea tehnologiei de aplicare. Aici se încadrează foliile acrilice sau cu substrat neutru (folie aluminiu, țesătură textilă etc.) și preformatele termoplastice. Tot aici, pot fi incluse materiale, precum butonii rutieri aplicați sau încastrați, din material plastic, conform SR EN 1463-1 și simbolurile grafice aplicate (replicarea simbolisticii indicatoarelor rutiere sau inscripțiile) pe suprafața carosabiă, dar care nu fac obiectul prezentelor instrucțiuni.

Art 27

Pentru creșterea rugozității materialele de marcaj reflectorizant utlizate în procesul de marcare se va putea adăuga material de adaos antiderapant, în așa fel încât, să nu afecteze retroreflexia marcajui.

Art 28

(1)    Fiecare dintre produsele pentru marcaj vor fi utilizate în funcție de tipul de marcaj (de tip I sau de tip II) și performanțele solicitate (durabilitate, rezistență la uzură, vizibilitate în orice condiții), zona și perioada calendaristică în care se execută marcajele, recomandările specifice din fișa tehnică.

(2)    Standardul european SR EN 1871 stabilește proprietățile fizice ale produselor pentru marcare rutieră utilizate pentru "Semnalizare orizontală".

Art 29

Marcajele rutiere se execută cu caracter permanent sau temporar și se realizează cu produse de marcare de culoare albă și culoare galbenă. Acestea pot fi:

a)    marcajul permanent - este marcajul cu durata de viață funcțională pentru care se acordă garanție de execuție și se realizează cu produse de marcare de culoare albă și culoare galbenă.

b)    marcajul temporar - este marcajul a cărui durată de viață funcțională este limitată, nu se poate

.stabili garanție pentruexecuție și.serealizează cui produse.de marcare de culoare galbenă sau.albă*.________

Art 30

Pentru o vizibilitate nocturnă, corespunzătoare a marcajelor, se vor utiliza material retroreflectorizante, în principal material cu microsj^e=d®^-sticlă cu granulație necesare realizării unei combinații de reflexie și refțâdțfe Alufțjihi^ incidente generai automobilelor, ce permite ca o parte din aceasta




Art 31

(1)    Pentru efectul de atenționare acustică, se vor elabora pr< intensitate a semnalului sonor de la care începe receptivitatea

(2)    Validarea acestor parametri se poate face prin testare în teren, folosind un autovehicul standard

care să ruleze la viteza maximă admisibilă pentru acel sector de drum, peste sectorul de test care se marchează de regulă la începutul fiecărui proiect în faza de validare a tipului de marcaj de către Consultant.

Art 32

Covoarele antiderapante se execută în zonele în care trebuie să se asigure o stabilitate transversală bună a vehiculelor și/sau un coeficient de frecare ridicat pentru micșorarea spațiului de frânare a vehiculelor, de exemplu: viraje periculoase, ieșiri de pe autostrăzi sau drumuri expres, treceri de pietoni etc. Pentru evidențierea zonei periculoase pe care este amplasat, covorul rutier antiderapant se realizează din material intens colorat, de obicei roșu (pentru a evidenția pericolul), verde (pentru alte aplicații specifice, de exemplu zonele destinate circulației bicicletelor), albastru, negru etc.

Pe aceste covoare se pot aplica și alte elemente de semnalizare orizontală, cum ar fi marcaje rutiere care servesc la dirijarea circulației și marcaje pentru avertizarea sau îndrumarea participanților la trafic.

Art 33

(1)    Materialul utilizat conține lianți polimerici modificați care încorporează agregate minerale.

(2)    Grosimea peliculei aplicate pe carosabil este de minim 4000 pm, structura materialului asigurând o aderență foarte ridicată, pe suprafețe bituminoase noi sau vechi, fără degradări. La îmbrăcămințile din beton de ciment pentru îmbunătățirea aderenței se va aplica primer.

Art 34

Covoarele antiderapante se realizează din produse de marcare speciale pentru astfel de aplicații și pot fi realizate din produse de marcare termoplastic cu agregate minerale aplicate la cald sau produse plastice aplicate la rece.

Art 35

Materialele pentru marcajele rutiere antiderapante formate din material polimeric termoplastic se aplică manual și se realizează prin distribuirea uniformă a materialului în stare topită, cu ajutorul unor racluri sub formă de cadre metalice. Prin răcire se formează o peliculă coezivă cu grosimi cuprinse între 4-6 mm, având efect puternic antiderapant.

Art 36

Soluția tehnică optimă care să asigure un marcaj rutier funcțional în condițiile de exploatare și de mediu înconjurător (regim pluvial, temperaturi anuale etc.) specifice fiecărui segment de drum în parte, rămâne la latitudinea specialistului. Alegerea tipului de marcaj, a materialului, a grosimii stratului de aplicare și durata de garanție, respectiv de exploatare dorite, trebuie coroborate cu valorile MZA (media zilnică anuală de trafic), densitatea de trafic greu, intensitatea acțiunilor de deszăpezire pe sectorul de drum, tipul și starea infrastructurii.

Art 37

Sistemele de marcare trebuie executate conform regulilor de prelucrare ale producătorului materialelor. Compoziția materialului pentru sistemele de marcare utilizate trebuie să corespundă - -compoziției pentru care a fost certificat produsul.

Art 38

Tehnologiile privind executarea marcajului se tehnice specifice aflate în vigoare.



Art 19

Programul cadru anual de lucrări și activități specifice siste traficului este prevăzut în Anexa nr. 4 la prezentul caiet de sarcini.

Art 20

Evidența lucrărilor efectuate se va ține zilnic, decontarea acestora făcându-se lunar, pe baza situațiilor de lucrări.

Art 21

Controlul calității lucrărilor de orice categorie și instalații aferente acestora efectuate, se va face de către responsabilul tehnic cu execuția iar recepția acestora se va face pe bază de procese verbale de recepție la terminarea lucrărilor cu respectarea prevederilor Regulamentulului de recepție a lucrărilor in construcții si instalații aferente acestora aprobat prin HG 273/1994.

Art 22

Confirmarea lucrărilor se asigură lunar, de reprezentanții autorității administrației publice locale, în baza Programului de lucrări avizat.

Art 39

Prestarea activității se va desfășura cu respectarea prevederilor legislației de mediu, protecției muncii și prevenirii și stingerii incendiilor, în vigoare, astfel:

a)    Ordonanța nr. 43/1997 privind regimul drumurilor;

b)    Ordonanța nr. 71/2002 actualizată, privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local;

c)    Ordonanța de Urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată și actualizată;

d)    Legea nr. 265/29.06.2006 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecția mediului, cu modificări și completări ulterioare.

e)    Legea nr. 319/2006 - Legea securității și sănătății în muncă, cu modificările și completările ulterioare.

f)    Norme Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006, aprobate prin H.G. nr. 1425/2006.

g)    Legea nr. 307/12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

h)    Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă.

i)    Ordinul nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de protecție împotriva incendiilor, precum și alte reglementări în vigoare specifice domeniilor.

Art 40

Prestarea activităților de semnalizare rutieră și managementul traficului în municipiul București se va executa astfel încât să se realizeze:

a)    continuitatea activității, indiferent de anotimp și condițiile meteo, cu respectarea prevederilor contractuale;

b)    îndeplinirea indicatorilor de calitate a prestării activității, specificați în normativele în vigoare;

c)    controlul calității serviciului prestat;

d)    respectarea procedurilor interne de prestare a activității;

e)    ținerea la zi a documentelor cu privire la prestarea serviciului;

f)    respectarea Regulamentului serviciului public de administrare a domeniului public și privat al

municipiului București, aprobatde autoritatea administrațieipublice locale, în condițiile legii,-.......

g)    prestarea activității în baza principiilor de eficiență economică, având ca obiectiv reducerea costurilor de prestare a serviciului;

h)    asigurarea dotărilor și resurselor materiale necesare pențnuprestarea serviciului în întreaga arie

administrativ-teritorială încredințată;    Â

i)    reînnoirea echipamentelor, dispozitivelor și ^âplicațiiloi^în /<e^erea creșterii efiț'^ ' ' exploatarea acestuia, încadrării în normele serviciu de calitate;




modernizare ce se vor efectua, care pot afecta calitatea serviciului;    --'

n) un sistem de înregistrare, investigare, soluționare și raportare privind reclamațiile făcute în legătură cu calitatea serviciilor.

Art 41

Reglementări tehnice utilizate în prestarea serviciului public de administrare a sistemului integrat de management al traficului sunt:

a)    AND 600 - 2010 - Normativ pentru amenajarea intersecțiilor la nivel și în sens giratoriu;

b)    NP 116-04 - Normativ privind alcătuirea structurilor rutiere rigide și suple pentru străzi;

c)    C243 - Instrucțiunile tehnice pentru efectuarea măsurătorilor și sondajelor de trafic din localități și teritoriul de influență;

d)    C242/1993 - Normativ pentru elaborarea studiilor de circulație din localități și teritoriul de influență; Legea nr. 413/2002 privind aprobarea O.G. nr.79/2001 pentru modificarea și completarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor;

Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice;

e)    PD - 189/2012 - Normativ pentru determinarea capacității de circulație a drumurilor publice;

f)    AND 584/2012 - Normativ pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea drumurilor din punctul de vedere al capacității portante și al capacității de circulație;

g)    DD 506/2001 - Normativ privind determinarea stării tehnice a drumurilor modeme.

h)    CD 155/2001 - Normativ privind stabilirea cerințelor tehnice de calitate a drumurilor, legate de cerințele utilizatorilor NE 021/2003;

i)    Tehnica traficului rutier. Terminologie. STAS 4032/2-1992 Calculul capacității de circulație pentru străzi;

j)    STAS 10144-5-89 - Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple și semirigide (metoda analitică);

k)    PD 177-2001 - Normativ de dimensionare a structurilor rutiere rigide;

l)    NP 08/2002 - Normativul privind întreținerea și repararea drumurilor publice - indicativ AND 554-2004;

m)    Etapele metodologice constau din: determinarea caracteristicilor principale ale traficului în anul de bază 2016;

n)    C 243/1993 “măsurători, anchete și sondaje de trafic în localități și teritoriul de influență”; Instrucțiuni AND 517/1993 - Instrucțiuni pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple și rigide;

o)    SR 7348/2002 - echivalarea vehiculelor fizice în vehicule etalon (autoturisme);

Art 42

Anexele 1-6 fac parte integrantă din prezentul Caiet de Sarcini pentru efectuarea serviciului public de administrare a sistemului integrat de management al traficului în municipiul București




Tabelul nr. 1 - Mijloacele de semnalizare rutieră și dirijare a traficului

Nr.

crt.

Tip

UM

Cantitate

Caracteristici

Starea tehnică

I

SEMAFORIZARE

1.

Semafoare rutiere

-    cu lampă

-    cu led

2.

Cronometra de trafic

3.

Indicatoare de circulație cu leduri

4.

Echipamente de dirijare trafic auto, specializate

5.

Echipamente de dirijare cu butoni pentru pietoni

II

SEMNALIZARE VERTICALĂ

1.

Indicatoare de circulație |    |    |    |

III

SEMNALIZARE ORIZONTALĂ

1.

Marcaje longitudinale

2.

Marcaje transversale

3.

Marcaje diverse

Tabelul nr. 2 - Echipamente de monitorizare a traficului rutier

Nr.

crt.

Denumire echipament

Tip

Număr

existent

Locație

An de fabricație

Starea

tehnică

1.

Camera video tip.........

2.

Server

3.

Softuri de bază și specializate

4.

Fibra optică aeriană

5.

Detectori (bucle inductive)

-    transversal

-    longitudinal

-    avansate

Tabelul nr. 3 - Dotarea cu utilaje, echipamente și mijloace de transport pentru desfășurarea activității de management trafic

Tip

Necesar

minim

Număr

existent

Caracteristici

Starea tehnică

An de fabricație







Program cadru de lucrări cu regim special permanent


Nr.

crt


Denumire lucrare


Planificat

cantitativ


Periodicitatea efectuării lucrărilor (nr. intervenții/perioada)


SEMAFORIZARE


1.


Verificarea vizuală, cu un autoturism, a stării fizice, a corpurilor de semafoare, a lentilelor nesupravegheate de echipamente și înlocuirea celor arse.


2.


Verificarea, cu un autoturism, a funcționării sincronizate în undă verde a semafoarelor și funcționarea în galben intermitent a lentilelor de la trecerile de pietoni inainte de ora 6,30.


3.


Verificarea, cu un autoturism, a funcționării sincronizate în undă verde a semafoarelor și funcționarea în galben intermitent a lentilelor de la trecerile de pietoni (între orele 18,00-20,00).


4.


Verificarea, zilnică a conformității informațiilor de pe cronometre în teren.


5.


Verificarea vizuală, a funcționării lentilelor cu leduri de pe trecerile de pietoni.


6.


7.


Intervenții cauzate de arderea lentilelor supravegheate

Intervenții cauzate de apariția culorii verde pe direcții antagoniste


8.


Intervenții cauzate de intrarea automatului în regim de avarie de “Blocaj”.


9.


Intervenții de comutare pe galben intermitent (cu ocazia desfășurării diverselor activități în zonele semaforizate, în zilele lucrătoare, sărbători legale, etc.), analize de trafic la anumite ore, deplasări la accidente, întâlniri cu bresle (taximetriști, instructori de șoferi, etc.).


10.


Intervenții la solicitarea comisarilor, inspectorilor sau agenților de circulație, de către personalul consemnat în localitate


11.


12.


Reviziile periodice programate.


13.


Reviziile periodice neprogramate.


Programarea orei de vară/iamă


14.


Reprogramarea unei direcții a automatului de semaforizare.



15.


Montarea unui semafor nou.


16.


17.


Repararea componentelor automatului de semaforizare în urma unor avarii generate de cauze externe.


18.


Repararea unui semafor (defecțiuni).


înlocuirea unui semafor.


19.


Reprogramarea automatului de semaforizare.


n

î.


2.


SEMNALIZAREA VERTICALĂ (Indicatoare și amenajări rutiere)

înlocuirea indicatoarelor care au termenul de utilizare

expirat, sau nu mai corespund din punct de vedere tehnic.

Verificarea vizuală, a stării fizice a indicatoarelor, a. stâlpilor consolelor sau elementelor de susținere^ acestora, repoziționarea acestora (se face pe zone).

Curățarea prin spălare, ori de câte ori este nee indicatoarelor de circulație



4.

întreținerea prin verificare a elementelor de fixare ale indicatoarelor de circulație (șuruburi, accesorii de fixare).

5. '

Confecționarea de produse necesare activității (stâlpi, console, indicatoare) si realizarea unui stoc minim.

6.

Verificarea vizuală a amenajărilor rutiere (sensuri giratorii provizorii, dispozitive de limitare a accesului-stâlpișori).

7.

Activități de refacere a semnalizării în urma accidentelor de circulație.

* Se execută de către terți, în regim de prestări servicii, cu respectarea legii achizițiilor publice.


Nr.

crt.

Denumire lucrare

Planificat

cantitativ

Periodicitatea efectuării lucrărilor (nr. intervenții/perioada)

I.

ACTIVITĂȚI DE SEMAFORIZARE - NOI

1.

- studiul documentației (proiectului, planșei)

2.

- deplasarea la fața locului și alegerea soluției tehnice corespunzătoare, dacă nu există documentație.

3.

- elaborarea documentației pentru obținerea avizului de la biroul rutier.

4.

- deplasarea cu documentația la biroul rutier.

5.

- procurarea (confecționarea) materialelor necesare (stâlpi, semafoare, sisteme de fixare, etc.)

6.

- procurarea și îhlocuirea automatului de dirijare a circulației în intersecții.

7.

- întocmirea noului plan de desfășurare a circulației în intersecții.    .    ’

8.

- repunerea în funcțiune a instalației de semaforizare.

8.

- alte lucrări (instalarea de detector de trafic și bucle inductive, instalarea de aparate, dispozitive și echipamente auxiliare automatului programabil).

II.

ACTIVITĂȚI DE SEMNALIZARE VERTICAL - NOI

1.

- studiul documentației (proiectului, planșei).

2.

- deplasarea la fața locului și alegerea soluției tehnice corespunzătoare, dacă nu există documentație.

3.

- elaborarea documentației pentru obținerea avizului de la biroul rutier.

4.

- obținerea avizului de la biroul rutier.

5.

- procurarea (confecționarea) materialelor necesare (stâlpi, semafoare, sisteme de fixare etc.).

i

6.

- instalarea efectivă a acestora sau realizarea amenajării.

1

f

III

ACTIVITĂȚI CONEXE SEMNALIZĂRII    ---------.

1.

Realizarea de monitorizări și măsurători de traffic.

2.

Analizarea și propunerea de soluții de îmbunătățire a circulației.

3.

Deplasări la sesizările cetățenilor hnpreună cu lucrători ai biroului rutier.

4.

întocmirea de procese verbale, împreună cu lucrătorii

biroului rutier privind rezultatele monitorizării și a constatărilor în urma sesizărilor.

c

5.

întocmirea răspunsurilor către semnatarii sesizărilor (lucrători ai biroului rutier, dacă este cazul).

F    V/t

6.

Urmărirea semnalizării corecte a lucrărilor pe domeniului public și armonizarea acestora cu semnalizarea limitrofă.

7.

Colaborarea cu lucrători ai biroului rutier, în cazuri de" urgență (accidente grave, neclarități privind semnalizarea, zonei în care s-a produs accidentul).    ((n^


.v.


<- un,



Tabelul nr. 1 - Lista intersecțiilor semaforizate, conectate la sistemul de management al traficului din București

Nr.crt.

Denumire intersecție

Coordonate

Conectat/neconectat la sistemul de management al traficului

1.

Sos.Colentina - Str. Doamna Ghica


Caietul de Sarcini pentru efectuarea Serviciilor din sistemul integrat de management al traficului în municipiul București


Harta digitală a Sistemului Integrat de organizare și monitorizare a valorilor de trafic





1

contractelor de concesiune

2

DIRECTIVA 2014/24/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN Șl A CON, publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE

3

LEGE 100 19/05/2016 a concesiunilor de servicii transpune prevederile art. 3, 8, 11, 13 - 19, 22 -28, 31, 34 - 36, 38 - 40, 43, 44 și 54 din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, publicată în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene, seria L, nr. 94 din 28 martie 2014, și părți 29, 30,32,33,37,41,42 și 45 din Directiva 2014/23