Hotărârea nr. 361/2018

HCLS3 nr.361 din 14.08.2018



MUNICIPIUL BUCUREȘTI

CONSILIUL LOCAL SECTOR 3

HOTĂRÂRE

privind aprobarea modelului de contract și a caietului de sarcini întocmite în vedereaatribuirii către întreprinderile publice având ca autoritate tutelară Sectorul 3 al Municipiului București, a contractului având ca obiect execuția de lucrări ” Amplasare platforme subterane pentru colectarea selectivă a deșeurilor de pe raza Sectorului 3 al Municipiului București”

Consiliul Local al Sectorului 3 al Municipiului București,

ales în condițiile stabilite de Legea nr. 1 î5/20î5 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind

Statutul aleșilor locali,

întrunit în ședință extraordinară, azi 14.08.2018

>9    '    7

Având în vedere:

-    Expunerea de motive nr. 162939/CP/10.08.2018 a Primarului Sectorului 3;

-    Raportul de specialitate nr. 161792/09.08.2018 al Direcției Administrarea

Domeniului Public;

-    Anunțul de intenție nr. 273/09.08.2018 al societății SD 3 Salubritate și

Deszăpezire S3 SRL înregistrat cu nr. 161340/PS3/09.08.2018;

-    Adresa nr. 162528/10.08.2018 a Direcției Administrarea Domeniului Public;

A

In conformitate cu prevederile:

-    Art. 31 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare;

-    HCLS 3 nr. 219/30.05.2017 privind acordul de principiu privind atribuirea către întreprinderile publice având ca autoritate tutelară Sectorul 3 al Municipiului București, a contractelor având ca obiect execuția de lucrări și/sau prestarea de servicii;

în temeiul prevederilor art. 45 alin. (1) și art. 81 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂȘTE:

Art.l. Se aprobă modelul de contract având ca obiect execuția de lucrări ”Amplasare platforme subterane pentru colectarea selectivă a deșeurilor de pe raza Sectorului 3 al Municipiului București”, ce se va încheia între Sectorul 3 al Municipiului București și întreprinderile publice ce au ca autoritate tutelară Sectorul 3 al Municipiului București, conform anexei nr. 1, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. Se aprobă caietul de șarcini însoțit de anexe, conform anexei nr. 2, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, întocmit în vederea atribuirii contractului ce are ca obiect execuția de lucrări „Amplasare platforme subterane pentru colectarea selectivă a deșeurilor de pe raza Sectorului 3 al Municipiului București”,

Art.3. Primarul Sectorului 3, prin Direcția Administrarea Domeniului Public, va duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ 1ULIANA VĂDUVA



NR.

DIN 14.08.2018

Anexa nr. 1 la HCLS3 nr.


CONTRACT DE LUCRĂRI nr.....................din........................



1. în temeiul prevederilor art. 31 din Legea 98/2016 privind atribuirea contractelor de achiziție publică. Având în vedere prevederile normative menționate în continuare:

-    Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, republicată cu modificările și completările ulterioare;

-    Legea 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată cu modificările și completările ulterioare;

-    Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare;

-    Legea 215/2001 privind administrația publică locală, republicată cu modificările și completările ulterioare;

-    Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Local al sectorului 3, aprobat prin Hotărârea nr. 5/26.01.2017;

-    Ordonanța nr.43/1997 privind regimul drumurilor, republicată cu modificările și completările ulterioare;

-    Hotărârea Consiliului Local Sector 3 nr. 356 din 25.08.2017 privind înființarea unei societăți comerciale având drept scop prestarea activității de amenajare și întreținere spații verzi.

-    Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

-    Hotărârea nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora;

-    alte acte legislative aflate în vigoare la această dată; s-a încheiat prezentul contract de lucrări, între:

Părțile contractante

A. SECTORUL 3 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, Calea Dudești nr. 191, sector 3 cod fiscal RO4420465 având cont nr. R047TREZ24A740501201900X deschis la Trezoreria Sector 3, reprezentată prin Primar - Robert Sorin Negoiță în calitate de achizitor, pe de o parte și

B    , cu sediul social în    înregistrată la Registrul Comerțului cu

nr.    , cod de înregistrare fiscală    , având cont    deschis

la    , reprezentată prin    , în calitate de prestator, pe de altă

parte

2. Definiții

2.1. în prezentul contract următorii termeni vor fi interpretați astfel:

a. contract - prezentul contract și toate anexele sale;

Direcția Juridica Serviciul Legislație și Avizare Contracte

Șef Serviciu . Georgeta Visan

b.    contract de lucrări - contractul care are ca obiect exclusiv execuția de lucrări;

c.    achizitor și executant - părțile contractante, așa cum sunt acestea numite în prezentul contract;

d.    prețul contractului - prețul plătibil executantului de către achizitor, în baza contractului, pentru îndeplinirea integrală și corespunzătoare a tuturor obligațiilor sale, asumate prin contract;

e.    reprezentanții achizitorului - persoane juridice sau fizice desemnate de Achizitor pentru asigurarea verificării execuției corecte a lucrărilor sau pentru a îndeplini anumite îndatoriri;

f.    reprezentantul executantului - persoana desemnată de executant să primească instrucțiuni în numele acestuia aprobate de achizitor;

g.    lucrări - totalitatea lucrărilor de execuție;

h.    amplasamentul lucrării - locul unde executantul execută lucrarea;

i.    graficul de execuție - evaluarea fizică și valorică în timp a lucrărilor de execuție contractate, cu respectarea fluxurilor tehnologice de execuție și încadrarea în termenele de execuție contractuale; întocmit de executant și supus aprobării achizitorului, în condițiile contractului;

j.    data de începere a lucrărilor - data stabilită în ordinul de începere al lucrărilor emis de achizitor;

k.    ordinul de începere a lucrărilor - notificarea emisă de achizitor către executant, care stabilește data atacării lucrărilor de execuție, în corelare cu graficul de execuție;

l.    document scris - orice document întocmit de achizitor sau executant, datat, semnat și confirmat de primire, care are legătura cu orice problemă intervenită în derularea contractului;

m.    situații lunare de plată - situațiile financiare, având caracter tranzitoriu, înaintate lunar, de executant, spre aprobare achizitorului, în forma și conținutul stabilit de acesta, care cuprind sumele datorate executantului, calculate pe baza cantităților de lucrări și a prețurilor unitare și executate cumulat până la sfârșitul lunii de raportare;

n.    situație finală de plată - ultima situație cumulativă de plată întocmită de executant, cu ocazia comunicării finalizării lucrărilor, în vederea recepției la terminarea lucrărilor și supusă aprobării achizitorului, care cuprinde totalitatea cheltuielilor efective aferente executării tuturor lucrărilor contractate;

o.    perioada de garanție - perioada de timp cuprinsă între data recepției la terminarea lucrărilor și data recepției finale, a cărei durată se stabilește prin contract și în cadrul căreia executantul are obligația înlăturării, pe cheltuiala sa, a tuturor deficiențelor apărute datorită nerespectării clauzelor și specificațiilor contractuale, a prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile sau a folosirii de materiale, instalații, subansamble etc., necorespunzătoare;

p.    costul lucrărilor - totalitatea cheltuielilor executantului efectuate în conformitate cu contractul;

r.    utilajele executantului - toate aparatele, mașinile, vehiculele, facilitățile și alte lucruri necesare execuției lucrărilor, dar care nu includ materialele sau echipamentele;

s.    materiale - produse de orice tip (altele decât echipamentele), care vor face sau fac parte din lucrările permanente;

t.    echipamente — mașinile și aparatele care vor face sau fac parte din lucrările permanente;

x.    modificare - schimbare adusă specificațiilor dispusa de către achizitor potrivit contractului;

y.    forța majoră - un eveniment mai presus controlul părților, care nu se datorează greșelii sau vinei acestora, care nu putea fi prevăzut la momentul încheierii contractului și care face imposibilă executarea și, respectiv, îndeplinirea contractului;

simt considerate asemenea evenimente: războaie, revoluții, cutremure, incendii, inundații, sau orice alte catastrofe naturale, restricții apărute ca urmare a unei carantine, embargou, enumerarea nefiind exhaustivă, ci enunțiativă. Nu este considerat forță majoră un eveniment asemenea celor de mai sus care, fără a crea o imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare executarea obligațiilor uneia dintreparti;


z. zi - zi calendaristica; an - 365 zile.

3. Interpretare

Direcția Juridica Serviciul Legislație și Avizare Contracte

3.1.    In prezentul contract, cu excepția unei prevederi contrare, cuvintele la forma de singular vor include forma de plural si viceversa, acolo unde acest lucru este permis de context.

3.2.    Termenul „zi” ori „zile” sau orice referire la zile reprezintă zilele calendaristice, dar nu se specifica in mod diferit.

3.3.    Interpretarea tuturor prevederilor contractului se face in conformitate cu documentele contractului.

3.4.    Ca urmare, prevederile contractului vor fi citite si interpretate ca parte din contract, in următoarea ordine de prioritate:


-    Prevederile legii romane;

-    Prezentul contract, impreuna cu anexele sale;

Clauze obligatorii:

4. Obiectul principal al contractului

4.1.    Executantul se obligă să execute, finalizeze și să întrețină următoarele obiective de investirii:

” Amplasare platforme subterane pentru colectarea selectiva a deșeurilor de pe raza Sectorului 3 al Municipiului București”

4.2.    Caietul de sarcini are caracter obligatoriu, clauzele sale complctandu-se cu cele convenite de Parti prin prezentul contract.

5. Prețul contractului

5.1.    Prețul convenit pentru îndeplinirea contractului, platibil executantului de către achizitor este de

_ lei cu TVA, din care _ lei TVA, reprezentând_ lei

exclusiv TVA, conform preturilor aferente categoriilor de lucrări aprobate prin H.C.L.S 3 nr._din

_, respectiv:

” Amplasare platforme subterane pentru colectarea selectiva a deșeurilor de pe raza Sectorului 3 al Municipiului București””, exclusiv proiectarea aferentă, conform anexei la prezentul contract.

5.2.    Valoarea finala a contractului, respectiv prețul lucrărilor executate, platibilă executantului de către achizitor, va fi valoarea rezultata in baza tuturor situațiilor de lucrări, ca urmare a lucrărilor real executate si a măsurătorilor efectuate in teren, dar nu va putea depăși valoarea indicatorilor tehnico-economici aprobați.

5.3.    Sursa de finanțare va fi: Bugetul local si alte surse legal constituite.

6.    Durata contractului

6.1.    Contractul intra in vigoare la data semnării acestuia de către ambele parti si produce efecte pana la data incheierii procesului verbal de recepție finala, fara obiecții, a lucrărilor contractate si eliberarea garanției de buna execuție, respectiv pana la îndeplinirea tuturor obligațiilor contractuale de către ambele parti.

6.2.    Durata contractului se va decala corespunzător cu numărul de zile atunci când intervine orice fel de sistare comunicata de achizitor.

7.    Executarea contractului

7.1.    Executarea contractului incepe după constituirea garanției de buna execuție si emiterea Ordinului de începere a lucrărilor.

7.2.    Executantul se obliga sa execute lucrările prevăzute la art.4.1. în decurs de 3 (trei) luni de la data emiterii Ordinului de începere a lucrărilor, cu drept de finalizare in avans.

Direcția Juridica Serviciul Legislație și Avizare Contracte

Șef Serviciu {} a^OTgete^ișan

Ordinul de începere se va emite in termen de 5 zile lucratoare de la emiterea autorizației de construire.


-""A

iW aB

w 5 2

&&

Wow


£' sg s »*ș


8. Documentele contractului

8.1. Documentele contractului sunt:

a.    Caietul de sarcini;

b.    Oferta tehnico-financiara a executantului;

c.    Proces-verbal de negociere al Comisiei de negociere si atribuire;

d.    H.C.L.S 3 nr. _din_pentru aprobarea preturilor aferente categoriilor de

lucrări;

e.    H.C.L.S 3 nr. ___din_pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici:

f.    Anexe.

9.    Protecția patrimoniului cultural național

9.1.    Toate fosilele, monedele, obiectele de valoare sau orice alte vestigii sau obiecte de interes arheologic descoperite pe amplasamentul lucrării sunt considerate, in relațiile dintre parti, ca fiind proprietatea absoluta a achizitorului.

9.2.    Executantul are obligația de a lua toate precauțiile necesare pentru ca muncitorii lor sau oricare alte persoane sa nu îndepărteze sau sa deterioreze obiectele prevăzute la clauza 9.L, iar imediat după descoperirea si înainte de indepartarea lor, de a instiinta achizitorul despre aceasta descoperire si de a indeplini dispozițiile primite de la achizitor privind indepartarea acestora. Daca din cauza unor astfel de dispoziții executantul suferă întârzieri atunci, prin consultare, părțile vor stabili orice prelungire a duratei de execuție la care executantul are dreptul.

9.2. Achizitorul are obligația, de indata ce a luat la cunoștința despre descoperirea obiectelor prevăzute la clauza 9.1., de a instiinta in acest sens organele de politie si comisia monumentelor istorice.

10.    Obligațiile principale si drepturile executantului

10.1.    (1) Executantul are obligația de a realiza lucrările, precum si de a remedia viciile ascunse, cu

atentia si promptitudinea cuvenita, in concordanta cu obligațiile asumate prin contract, in limitele prevăzute de prezentul contract.

(2)    Executantul se obliga sa realizeze lucrările la standardele si/sau performantele prezentate atat in caietul de sarcini cat si in legislația incidența.

(3)    Executantul se obliga sa dețină atat personal de specialitate cat si personal necesar pentru îndeplinirea obiectului contractului.

(4)    Executantul se obligă să nu subcontracteze lucrările ce fac obiectul prezentului contract.

(5)    Executantul este pe deplin responsabil pentru execuția lucrărilor, in conformitate cu graficul de execuție. Totodată, este răspunzător atat de siguranța tuturor operațiunilor si metodelor de execuție utilizate, cat si de calificarea personalului folosit pe toata durata contractului.

Conform prevederilor din Caietul de sarcini.

(6)    Executantul este obligat sa despăgubească achizitorul împotriva oricăror:

a)    reclamării si acțiuni in justiție, ce rezulta din incalcarea unor drepturi de proprietate intelectuala (brevete, nume, mărci înregistrate etc.), legate de, materialele, echipamentele, instalațiile sau utilajele folosite pentru sau in legătură cu produsele achiziționate; si

b)    daune-interese, costuri, taxe si cheltuieli de orice natura, aferente, cu excepția situației in care o astfel de încălcare rezulta din respectarea caietului de sarcini întocmit de achizitor.

(7)    Executantul are obligația de a supraveghea lucrările, de a asigura forța de munca, materialele, instalațiile, echipamentele si toate celelalte obiecte, fie de natura provizorie, fie definitive, cerute de si

Direcția Juridica Serviciul Legislație și Avizare Contracte

Șef Serviciu Georeeta Visan

pentru contract, in măsură in care necesitatea asigurării acestora este prevăzută in contract sau se poate deduce in mod rezonabil din contract.

10.2. (1) Executantul este pe deplin responsabil pentru conformitatea, stabilitatea si siguranța tuturor operațiunilor executate pe șantier, precum si pentru procedeele de execuție utilizate, cu respectarea prevederilor si a reglementărilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea in construcții, cu modificările ulterioare.

Executantul lucrărilor de construcții are următoarele obligații principale:

a)    sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiecte, in vederea soluționării;

b)    începerea execuției lucrărilor numai la construcții autorizate in condițiile legii si numai pe baza si in conformitate cu proiecte verificate de specialiști atestati;

c)    asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor printr-un sistem propriu de calitate conceput si realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuția autorizați;

d)    convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrărilor ajunse in faze determinante ale execuției si asigurarea condițiilor necesare efectuării acestora, in scopul obținerii acordului de continuare a lucrărilor;

e)    soluționarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparate in fazele de execuție, numai pe baza soluțiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;

f)    utilizarea in execuția lucrărilor numai a produselor si a procedeelor prevăzute in proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice, care conduc la realizarea cerințelor, precum si gestionarea probelor-martor; inlocuirea produselor si a procedeelor prevăzute in proiect cu altele care indeplinesc condițiile precizate si numai pe baza soluțiilor stabilite de proiectanti cu acordul investitorului;

g)    respectarea proiectelor si a detaliilor de execuție pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor;

h)    sesizarea in termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat in Construcții - I.S.C. in cazul producerii unor accidente tehnice in timpul execuției lucrărilor;

i)    supunerea la recepție numai a construcțiilor care corespund cerințelor de calitate si pentru care a predat investitorului documentele necesare intocmirii cârtii tehnice a construcției;

j)    aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de recepție a lucrărilor de construcții;

k)    remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparate din vina sa, atat in perioada de execuție, cat si in perioada de garanție stabilita potrivit legii;

l)    readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor inițiala, la terminarea execuției lucrărilor;

(2) Executantul are obligația de a pune la dispoziția achizitorului orice documente pe care executantul trebuie sa le intocmeasca sau care sunt cerute de achizitor.

10.3.    Executantul are obligația de a respecta si executa dispozițiile achizitorului in orice problema, menționata sau nu in contract, referitoare la lucrare. In cazul in care executantul considera ca dispozițiile achizitorului sunt nejustificate sau inoportune, acesta are dreptul de a ridica obiecții, in scris, fara ca obiecțiile respective sa il absolve de obligația de a executa dispozițiile primite, cu excepția cazului in care acestea contravin prevederilor legale.

10.4.    (1) Executantul este responsabil de trasarea corecta a lucrărilor fata de reperele date de achizitor, precum si de furnizarea tuturor echipamentelor, instrumentelor, dispozitivelor si resurselor umane necesare indeplinirii responsabilităților respective.

(2) In cazul in care, pe parcursul execuției lucrărilor, survine o eroare in poziția, cotele, dimensiunile sau aliniamentul oricăror parii a lucrărilor, executantul are obligația de a rectifica eroarea constatata, pe cheltuiala sa, cu excepția situației in cass^oarea respectiva este rezultatul datelor incorecte furnizate,


Direcția Juridica Serviciul Legislație și Avizare Contracte Șef Serviciu

in scris, de către proiectant. Pentru verificarea trasării de către proiectant, executantul are obligația de a proteja si păstră cu grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrărilor.

10.5.    Pe parcursul execuției lucrărilor si remedierii viciilor ascunse, executantul are obligația:

i)    de a lua toate masurile pentru asigurarea tuturor persoanelor a căror prezenta pe șantier este autorizata si de a menține șantierul (atat timp cat este sub controlul sau) si lucrările (atat timp cat acestea nu sunt finalizate si ocupate de către achizitor) in starea de ordine necesara evitării oricărui pericol pentru respectivele persoane;

ii)    de a procura si de a intretine pe cheltuiala sa toate dispozitivele de iluminare, protecție si ingradire, alarma si paza, inclusiv asigurarea cu toalete ecologice pentru personalul care isi desfasoara activitatea pe șantier, când si unde sunt necesare sau au fost solicitate de către achizitor sau de către alte autoritari competente, in scopul protejării lucrărilor sau al asigurării confortului riveranilor;

iii)    de a lua toate masurile rezonabile necesare pentru a proteja mediul pe si in afara șantierului si pentru a evita orice paguba sau neajuns provocate persoanelor, proprietarilor publice sau altora, rezultate din poluare, zgomot sau alti factori generați de metodele sale de lucru.

10.6.    Executantul este responsabil pentru menținerea în buna stare a lucrărilor, materialelor, echipamentelor și instalațiilor care urmează a fi puse în operă, de la data predării amplasamentului până la data semnării procesului-verbal de recepție a lucrărilor.

10.7.    (1) Pe parcursul execuției lucrărilor și al remedierii viciilor ascunse, executantul are obligația, în măsura permisă de respectarea prevederilor contractului, de a nu stânjeni inutil sau în mod abuziv:

a)    confortul riveranilor;

b)    căile de acces, prin folosirea și ocuparea drumurilor și căilor publice sau private care deservesc proprietățile aflate în posesia achizitorului sau a oricărei alte persoane.

(2) Executantul va despăgubi achizitorul împotriva tuturor reclamațiilor, acțiunilor injustiție, daunelor-intereselor, costurilor, taxelor și cheltuielilor, indiferent de natura lor, rezultând din sau în legătură cu obligația prevăzută la alin. (1), pentru care responsabilitatea revine executantului.

10.8.    (1) Executantul are obligația de a utiliza în mod rezonabil drumurile sau podurile ce comunică cu sau sunt pe traseul șantierului și de a preveni deteriorarea sau distrugerea acestora de către traficul propriu; executantul va selecta traseele, va alege și va folosi vehiculele, va limita și repartiza încărcăturile, în așa fel încât traficul suplimentar ce va rezulta în mod inevitabil din deplasarea materialelor, echipamentelor, instalațiilor sau altora asemenea, de pe și pe șantier, să fie limitat, în măsura în care este posibil, astfel încât să nu producă deteriorări sau distrugeri ale drumurilor și podurilor respective. Este obligatorie curățarea și spălarea roților autovehiculelor la ieșirea din șantier pe drumurile publice.

(2) Cu excepția unor clauze contrare prevăzute în contract, executantul este responsabil și va plăti consolidarea, modificarea sau îmbunătățirea, în scopul facilitării transportului materialelor, echipamentelor, instalațiilor sau altora asemenea, a oricăror drumuri sau poduri care comunică cu sau care se află pe traseul șantierului.

10.9.    (1) Pe parcursul execuției lucrării, executantul are obligația:

i)    de a evita, pe cât posibil, acumularea de obstacole inutile pe șantier;

ii)    de a depozita sau retrage orice utilaje, echipamente, instalații, surplus de materiale;

iii)    de a aduna și îndepărta de pe șantier dărâmăturile, molozul sau lucrările provizorii de orice fel, care nu mai sunt necesare.

(2) Executantul are dreptul de a retine pe șantier, până la sfârșitul perioadei de garanție, numai acele materiale, echipamente, instalații sau lucrări provizorii, care îi sunt necesare în scopul îndeplinirii obligațiilor sale în perioada de garanție.

10.10.    Executantul răspunde, potrivit obligațiilor care îi revin, pentru viciile ascunse ale construcției, ivite într-un interval de 4 ani de la recepția la terminarea lucrării.


Direcția Juridica Serviciul Legislație și Avizare Contracte Șef Serviciu

10.11.    La începerea lucrărilor, Executantul se obligă să obțină de la autoritățile competente toate autorizațiile, aprobările, permisele, licențele și avizele necesare pentru îndeplinirea oricărei activități ce face obiectul prezentului Contract.

10.12.    Executantul se obligă să execute toate operațiunile stabilite în caietul de sarcini și să respecte programul de lucru convenit cu achizitorul și graficul de execuție a lucrărilor.

10.13.    Executantul se obligă să ia măsurile necesare privind igiena, siguranța la locul de muncă și normele de protecți a muncii și evitarea accidentelor.

10.14.    Executantul se obligă să prezinte certificatele de calitate, agrementele tehnice, buletinele de încercare și termenul de valabilitate al materialelor utilizate.

10.15.    Executantul se obligă să remedieze și să suporte integral toate pagubele produse din vina sa, în timpul derulării execuției.

10.16.    în cazul apariției unor cauze de forță majoră care determină întârzieri în execuția lucrărilor sau chiar încetarea temporară a acestuia, Executantul este obligat să anunțe de îndată achizitorul și va lua orice măsuri pentru minimalizarea efectelor negative ivite.

10.17.    Executantul se obligă să respecte toate obligațiile legale în vigoare privind protecția mediului, care decurg direct din executarea lucrărilor ce fac obiectul Contractului, precum și cele derivate din activitățile conexe execuției lucrărilor.

10.18.    Pe toată durata contractului, executantul își asumă obligația de a îndeplini condițiile prevăzute de art.31 din Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice.

10.19.    Executantul răspunde și garantează material și financiar pentru buna desfășurare a lucrărilor, calitatea și cantitatea stabilite prin graficul de execuție. în acest sens, Executantul se obligă să încheie în termen de 10 zile de la data semnării prezentului Contract, o poliță de asigurare complexă pentru toate riscurile aferente prestării serviciilor și execuției lucrărilor ce fac obiectul prezentului Contract pentru o sumă asigurată care să acopere integral eventualele prejudicii ale Achizitorului. Riscurile ce vor fi acoperite de asigurare se referă la cutremure, inundații, incendii și explozii, riscuri electrice și stricarea utilajelor, furt, accidente cauzate de manipularea utilajelor și materialelor utilizate prin care se produc pagube unor bunuri ale persoanelor fizice sau juridice sau vătămări ale unor persoane, inclusiv riscuri care sunt consecința unor fenomene naturale;

Î0.20. Trimestrial, Executantul va comunica achizitorului un tabel, în care va fi cuprinsă o enumerare a polițelor de asigurare în vigoare. Polițele și modificările lor sunt ținute la dispoziția Achizitorului. Executantul se obligă să-l informeze pe Achizitor despre orice încetare, modificare sau limitare a acestor polițe, care implică o schimbare semnificativă în ceea ce privește orice acoperire a riscurilor pentru care s-a încheiat anterior polița. Executantul va informa Achizitorul și asigurătorul ori de câte ori are loc o schimbare de situație, prezentă sau potențială, care ar putea afecta riscul suportat de asigurător; Oricând consideră că este necesar, Achizitorul poate recomanda Executantului extinderea obiectului sau naturii asigurării, pentru a asigura acoperirea unei părți mai largi sau a integralității riscurilor.

10.21.    Executantul se obligă să respecte prevederile legislației incidente în materia achizițiilor publice.

10.22.    Executantul este responsabil pentru trasarea axelor principale, bornelor de referință, căilor de circulație și a limitelor terenului pus la dispoziția executantului, precum și pentru materializarea cotelor de nivel în imediata apropiere a terenului.

11. Obligațiile și drepturile achizitorului

11.1. Achizitorul se obligă să plătească executantului prețul prevăzut la art. 5.1. din prezentul contract, către    , în contul deschis la    , conform prevederilor

prezentului contract.

11.2. Achizitorul are obligația de a prezentul contract.

fi? oR



oarea lucrărilor executate în condițiile stipulate în



Direcția Juridica Serviciul Legislație și Avizare Contracte Șef Serviciu Georgeta Visan

11.3.    (1) Achizitorul are obligația de a pune la dispoziția executantului, fără plată, dacă nu s-a convenit altfel, următoarele:

a)    amplasamentul lucrării, liber de orice sarcină;

b)    suprafețele de teren necesare pentru depozitare și pentru organizarea de șantier;

c)    căile de acces rutier;

(2) Costurile pentru consumul de utilități, precum și cel al contoarelor sau al altor aparate de măsurat se suportă de către executant.

11.4.    Achizitorul are obligația de a pune la dispoziția executantului întreaga documentație necesară pentru execuția lucrărilor contractate (dacă este cazul).

11.5.    Achizitorul are obligația de a examina și măsura lucrările care devin ascunse în cel mult 5 zile de la notificarea executantului.

11.6.    Achizitorul este pe deplin responsabil de exactitatea documentelor și a oricăror alte informații furnizate executantului, precum și pentru dispozițiile și livrările sale.

11.7.    Achizitorul are dreptul de a urmări, controla și supraveghea modul de respectare și îndeplinire a obligațiilor contractuale, calitatea și eficiența activităților în tot timpul executării, întocmind note de constatare pe care le transmite Executantului.

11.8.    Achizitorul are dreptul de a modifica în mod unilateral partea reglementară a Contractului, cu notificarea prealabilă a Operatorului, din motive excepționale legate de interesul național sau local, după caz;

11.9.    Achizitorul are dreptul să sancționeze Operatorul, pentru neândeplinirea obligațiilor contractuale asumate manifestate prin prestarea/execuția unor servicii/lucrări inferioare, calitativ și cantitativ, parametrilor tehnici stabiliți prin Contract, prin caietul de sarcini sau prin normele tehnice în vigoare;

12. Sancțiuni pentru neândeplinirea culpabilă a obligațiilor

12.1.    în cazul în care, din vina sa exclusivă, executantul nu reușește să-și îndeplinească obligațiile asumate prin contract, atunci achizitorul are dreptul de a deduce din valoarea contractului dobânda legală penalizatoare prevăzută la art. 3 alin 21 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligațiile bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fîscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare. Dobânda legală penalizatoare se aplică pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor.

12.2.    în cazul în care, din vina sa exclusivă, achizitorul nu își onorează facturile în termenul stabilit, executantul are dreptul de a solicita plata dobânzii legale penalizatoare aplicate la valoarea plății neefectuate, în conformitate cu art. 4 din Legea nr.72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante. Dobânda legală penalizatoare se aplică pentru fiecare zi de întârziere până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor.

12.3.    Achizitorul își rezervă dreptul de a renunța la contract, printr-o notificare scrisă adresată executantului, fără nicio compensație, dacă acesta din urmă intră în insolvență, cu condiția ca această anulare să nu prejudicieze sau să afecteze dreptul la acțiune sau despăgubire pentru executant. în acest caz, executantul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzătoare pentru partea din contract îndeplinită până la data denunțării unilaterale a contractului.

Clauze specifice

13. Garanția de bună execuție a contractului

13.1. Executantul se obligă să constituie garanția de bună execuție a contractului în cuantum de 10%

din valoarea contractului de lucrări WOfVA. în valoare de_lei, în termen de 5 zile

Direcția Juridica Serviciul Legislație și Avizare Contracte Șef Serviciu Geqțgeta Visan


/

lucrătoare de la semnarea prezentului contract de ambele părți. Perioada de valabilitate a garanției va fi egală cu durata contractului la care se adaugă 2 ani (perioada de garanție a lucrărilor).

13.2.    Garanția de bună execuție se poate constitui în una din variantele de mai jos:

a)    prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate bancară sau de o societate de asigurări, care devine anexă la contract.

b)    în cazul în care valoarea garanției de bună execuție este mai mică de 5.000 de lei, autoritatea contractantă are dreptul de a accepta constituirea acesteia prin depunere la casierie a unor sume în numerar.

c)    prin rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale, cu condiția ca autoritatea contractantă să fi prevăzut această posibilitate în documentația de atribuire. în acest caz, contractantul are obligația de a deschide un cont la dispoziția autorității contractante, la unitatea Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal competent în administrarea acestuia. Suma inițială care se depune de către contractant în contul de disponibil astfel deschis potrivit alin (4) și (5) nu trebuie să fie mai mică de 0,5 % din prețul contractului de achiziție publică Iară TVA. Pe parcursul îndeplinirii contractului de achiziție publică/contractului subsecvent, autoritatea contractantă urmează să alimenteze contul de disponibil prin rețineri succesive din sumele datorate și cuvenite contractantului până la concurența sumei stabilite drept garanție de bună execuție în contractul de achiziție publică și va înștiința contractantul despre vărsământul efectuat, precum și despre destinația lui.

Din contul de disponibil deschis la Trezoreria Statului pe numele contractantului pot fi dispuse plăți atât de către contractant, cu avizul scris al autorității contractante care se prezintă unității Trezoreriei Statului, cât și de unitatea Trezoreriei Statului la solicitarea scrisă a autorității contractante în favoarea căreia este constituită garanția de bună execuție.

13.3.    în cazul în care executantul nu transmite garanția de bună execuție în perioada specificată la punctul 13.(1), contractul este reziliat de drept, fără obligația de notificare sau îndeplinire a oricărei formalități de către Achizitor.

13.4.    Achizitorul are dreptul de a emite pretenții asupra garanției de bună execuție, oricând pe parcursul îndeplinirii contractului, în limita prejudiciului creat, în cazul în care executantul nu își îndeplinește, sau își îndeplinește necorespunzător obligațiile asumate prin prezentul contract. Anterior emiterii unei pretenții asupra garanției de bună execuție, Achizitorul are obligația de a notifica acest lucru executantului, precizând totodată obligațiile care nu au fost respectate.

13.5.    Achizitorul are obligația de a elibera/restitui garanția de bună execuție conform prevederilor legale în vigoare.

14. începerea și execuția lucrărilor

14.1.    (1) Executantul are obligația de a începe lucrările în termen de 3 zile lucratoare de la primirea ordinului de începere din partea achizitorului. Executantul trebuie să notifice achizitorului data începerii efective a lucrărilor.

14.2.    (1) Lucrările trebuie să se deruleze conform graficului general de execuție și să fie terminate la data stabilită. Datele intermediare, prevăzute în graficele de execuție, se consideră date contractuale.

(2)    Executantul va prezenta, la cererea achizitorului, după semnarea contractului, graficul de execuție de detaliu, alcătuit în ordinea tehnologică de execuție. în cazul în care, după opinia achizitorului, pe parcurs, desfășurarea lucrărilor nu concordă cu graficul general de execuție a lucrărilor, la cererea achizitorului, executantul va prezenta un grafic revizuit, în vederea terminării lucrărilor la data prevăzută în contract. Graficul revizuit nu îl va scuti pe executant de niciuna dintre îndatoririle asumate prin contract.

(3)    In cazul în care executantul întârzie începerea lucrărilor, terminarea pregătirilor sau dacă nu își , achizitorul este îndreptățit să-i fixeze

îndeplinește îndatoririle prevăzute în


contract



Direcția Juridica Serviciul Legislație și Avizare Contracte Șef Serviciu


executantului un termen până la care activitatea să intre în normal și să îl avertizeze că, în cazul neconformării, la expirarea termenului stabilit îi va rezilia contractul.

14.3.    (1) Achizitorul are dreptul de a supraveghea desfășurarea execuției lucrărilor și de a stabili conformitatea lor. Părțile contractante au obligația de a notifica, în scris, una celeilalte, identitatea reprezentanților lor atestați profesional pentru acest scop, și anume responsabilul tehnic cu execuția din partea executantului și dirigintele de șantier sau, dacă este cazul, altă persoană fizică sau juridică atestată potrivit legii, din partea achizitorului.

(2) Executantul are obligația de a asigura accesul reprezentantului achizitorului pe șantier, în ateliere, depozite și oriunde își desfășoară activitățile legate de îndeplinirea obligațiilor asumate prin contract, inclusiv pentru verificarea lucrărilor ascunse.

14.4.    (1) Materialele trebuie să fie de calitatea prevăzută în documentația de execuție.

(2)    Executantul are obligația de a asigura instrumentele, utilajele și materialele necesare pentru verificarea, măsurarea și testarea lucrărilor. Costul probelor și încercărilor, inclusiv manopera aferentă acestora, revin executantului.

(3)    Probele neprevăzute și comandate de achizitor pentru verificarea unor lucrări sau materiale puse în operă vor fi suportate de executant dacă se dovedește că materialele nu sunt corespunzătoare calitativ sau că manopera nu este în conformitate cu prevederile contractului. în caz contrar, achizitorul va suporta aceste cheltuieli.

14.5.    (1) Executantul are obligația de a nu acoperi lucrările care devin ascunse, fără aprobarea achizitorului prin consultantul lucrărilor.

(2)    Executantul are obligația de a notifica achizitorului, ori de câte ori astfel de lucrări, inclusiv fundațiile, sunt finalizate, pentru a fi examinate și măsurate.

(3)    Executantul are obligația de a dezveli orice parte sau părți de lucrare, la dispoziția achizitorului, și de a reface această parte sau părți de lucrare, dacă este cazul.

(4)    în cazul în care se constată că lucrările sunt de calitate corespunzătoare și au fost executate conform documentației de execuție, atunci cheltuielile privind dezvelirea și refacerea vor fîsuportate de către achizitor, iar în caz contrar, de către executant.


15.    întârzierea și sistarea lucrărilor

15.1. în cazul în care:

i)    volumul sau natura lucrărilor neprevăzute; sau

ii)    condițiile climaterice excepțional de nefavorabile; sau

iii)    oricare alt motiv de întârziere care nu se datorează executantului și nu a survenit prin încălcarea contractului de către acesta,

îndreptățește executantul de a solicita prelungirea termenului de execuție a lucrărilor sau a oricărei părți a acestora, atunci, prin consultare, părțile vor stabili orice prelungire a duratei de execuție la care executantul are dreptul.

16.    Finalizarea lucrărilor

16.1.    Ansamblul lucrărilor, prevăzut a fi finalizat intr-un termen prin graficul de execuție, trebuie finalizat în termenul convenit, termen care se calculează de la data începerii lucrărilor.

16.2.    (1) La finalizarea lucrărilor, executantul are obligația de a notifica, în scris, achizitorului că sunt îndeplinite condițiile de recepție, solicitând acestuia convocarea comisiei de recepție.

(2) Pe baza situațiilor de lucrări executate confirmate și a constatărilor efectuate pe teren, achizitorul va aprecia dacă sunt întrunite condițiile pentru a convoca comisia de recepție. în cazul în care se constată că sunt lipsuri sau deficiențe, acestea vor fi notificate executantului, stabilindu-se și termenele pentru

Direcția Juridica Serviciul Legislație și Avizare Contracte Șef Serviciu

remediere și finalizare. După constatarea remedierii tuturor lipsurilor și deficiențelor, la o nouă solicitare a executantului, achizitorul va convoca comisia de recepție.

16.3. Comisia de recepție are obligația de a constata stadiul îndeplinirii contractului prin corelarea prevederilor acestuia cu documentația de execuție și cu reglementările în vigoare. în funcție de constatările făcute, achizitorul are dreptul de a aproba sau de a respinge recepția.

17.    Perioada de garanție acordată lucrărilor

17.1.    Perioada de garanție a lucrărilor este de 24 luni și decurge de la data recepției la terminarea lucrărilor și până la recepția finală.

17.2.    (1) în perioada de garanție, executantul are obligația, în urma dispoziției date de achizitor, de a executa toate lucrările de remediere a viciilor și a altor defecte a căror cauză este nerespectarea clauzelor contractuale.

(2) executantul are obligația de a executa toate activitățile prevăzute la alin (1), pe cheltuiala proprie, în cazul în care ele sunt necesare datorită:

i)    utilizări de materiale, de instalații sau a unei manopere neconforme cu prevederile contractului; sau

ii)    neglijenței sau neindeplinirii de către executant a oricăreia dintre obligațiile explicite sau implicite care îi revin în baza contractului.

17.3.    în cazul în care executantul nu execută lucrările prevăzute la clauza 17.2 alin. (2), achizitorul este îndreptățit să angajeze și să plătească alte persoane care să le execute. Cheltuielile aferente acestor lucrări vor fi recuperate de către achizitor de la executant sau reținute din sumele cuvenite acestuia sau din cuantumul garanției de bună execuție constituită.

18,    Modalități de plată

18.1.    Achizitorul are obligația de a efectua plata către executant, în termen de maxim 30 de zile de la data înregistrării facturilor depuse de acesta la Direcția Economică din cadrul Sectorului 3, dar numai după acceptarea situațiilor de lucrări de către achizitor, însoțite de certificate de calitate, declarație de conformitate, procese verbale de lucrări ascunse și atașamente.

18.2.    Toate situațiile de lucrări anterior depunerii la Sectorul 3 al Municipiului București vor fi certificate de către diriginții de șantier.

18.3.    (1) Plățile parțiale trebuie să fie făcute, la cererea executantului, la valoarea lucrărilor executate conform contractului. Lucrările executate să fie dovedite ca atare printr-o situație de lucrări parțiale, întocmită astfel încât să asigure o rapidă și sigură verificare a lor. Din situațiile de lucrări parțiale achizitorul va putea face scăzăminte pentru servicii făcute executantului și convenite cu acesta. Alte scăzăminte nu se pot face decât în cazurile în care ele sunt prevăzute în contract sau ca urmare a unor prevederi legale.

(2)    Situațiile de plată parțiale se vor depune la Direcția Administrarea Domeniului Public înainte de emiterea facturii și vor fi confirmate în termen de 10 zile de la data depunerii.

(3)    Plățile parțiale se efectuează, de regulă, la intervale lunare, dar nu influențează responsabilitatea și garanția de bună execuție a executantului; ele nu se consideră, de către achizitor, ca recepție a lucrărilor executate.

18.3.    Plata facturii finale se va face imediat după verificarea și acceptarea situației de plată finală de către achizitor. Dacă verificarea se prelungește din diferite motive, dar, în special, datorită unor eventuale litigii/notificări/contestații, contravaloarea lucrărilor care nu sunt în litigiu va fi plătită în termenul prevăzut în contract.

18.4.    Contractul nu va fi considerat terminat până când procesul-verbal de recepție finală nu va fi

semnat de comisia de recepție, care confirmă că lucrările au fost executate conform contractului. Recepția finală va fi efectua    or legale, după expirarea perioadei de garanție. Plata


Direcția Juridica Serviciul Legislație și Avizare Contracte Șef Serviciu

ultimelor sume datorate executantului pentru lucrările executate nu va fi condiționată de procesul verbal de recepție finală.

19. Ajustarea prețului contractului

19.1.    Pentru lucrările executate și pentru serviciile prestate se vor utiliza prețurile unitare aprobate prin

H.C.L.S 3 nr._din_.

19.2.    Părțile contractante au dreptul, pe durata îndeplinirii contractului, de a conveni modificarea clauzelor contractuale, prin act adițional, în cazul apariției unor circumstanțe care lezează interesele comerciale legitime ale acestora sau în cazul apariției unor împrejurări care nu au putut fi prevăzute la data încheierii contractului.

20.    Asigurări

20.1.    (1) Executantul are obligația de a încheia, în termen de 10 zile lucrătoare de la data semnării prezentului Contract înainte de începerea lucrărilor conform art. 10.19, o asigurare ce va cuprinde toate riscurile ce ar putea apărea privind lucrările executate, utilajele, instalațiile de lucru, echipamentele, materialele pe stoc, personalul propriu și reprezentanții împuterniciți să verifice, să testeze sau să recepționeze lucrările, precum și daunele sau prejudiciile aduse către terțe persoane fizice sau juridice.

(2)    Asigurarea se va încheia cu o agenție de asigurare. Contravaloarea primelor de asigurare va fi suportată de către executant din capitolul „Cheltuieli indirecte”.

(3)    Executantul are obligația de a prezenta achizitorului, trimestrial conform art. 10.20 și ori de câte ori i se va cere, polița sau polițele de asigurare și recipisele pentru plata primelor curente (actualizate).

20.2.    Achizitorul nu va fi responsabil pentru niciun fel de daune-interese, compensații plătibile prin lege, în privința sau ca urmare a unui accident sau prejudiciu adus unui muncitor sau altei persoane angajate de executant, cu excepția unui accident sau prejudiciu rezultând din vina achizitorului, a agenților sau a angajaților acestuia.

21.    Amendamente

21.1.    (1) Modificarea prezentului Contract se face numai prin act adițional încheiat între Părțile Contractante.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. 1, achizitorul poate modifica unilateral partea reglementară a prezentului Contract, cu notificarea prealabilă de 30 de zile a Operatorului, din motive excepționale legate de interesul public sau local, după caz.

Dacă pe durata derulării Contractului intervin modificări legislative în Codul Fiscal (în principal privind taxa pe valoare adăugată) care să afecteze Contractul, se vor încheia acte adiționale care să alinieze obligațiile ofertate la prevederile legale.

Eventualele diferențe la creanțele bugetare și accesoriile acestora constatate în urma verificărilor efectuate de organele de control abilitate de lege, vor fi suportate de Executant.

22.    încetarea contractului

22.1.    Prezentul Contract încetează în următoarele situații:

a)    la expirarea duratei stabilite prin Contract;

b)    prin executarea de către ambele părți a tuturor obligațiilor ce revin conform prezentului contract și legislației aplicabile;

c)    prin acordul scris al părților;

d)    în cazul în care interesul națiom1    '    , prin denunțarea unilaterală de către Achizitor;


Direcția Juridica Serviciul Legislație și Avizare Contracte Șef Serviciu

Georneta Visan


e)    în cazul în care cazul de forță majoră durează mai mult de 2 luni de zile;

f)    prin rezilierea unilaterală de către Achizitor în condițiile stipulate în prezentul Contract;

22.2.    încetarea Contractului nu afectează executarea obligațiilor scadente între Părțile Contractante și nu exonerează Partea în culpă, în caz de reziliere, de răspunderea pentru prejudiciile cauzate.

22.3.    în situația rezilierii/ rezolutiunii totale/parțiale din cauza neexecutării/executării parțiale de către Executant a obligațiilor contractuale, acesta va datora achizitorului daune-interese în cuantum egal cu valoarea obligațiilor contractuale neexecutate.

22.4.    Nerespectarea în mod repetat de către o parte a obligațiilor contractuale va fî dovedită cu notificările scrise și transmise de către cealaltă parte, notificări care vor face referire la neindeplinirea respectivă, precum și la durata ei. Prin notificări se vor solicita justificări privind neândeplinirea obligațiilor, pe care cealaltă parte este obligată să le furnizeze în termen de maxim 5 zile de la data primirii notificării.

22.5.    Rezilierea prezentului contract nu va avea niciun efect asupra obligațiilor deja scadente între părțile contractante.

22.6.    Părțile simt de drept în întârziere prin simplul fapt al nerespectării clauzelor prezentului contract.

22.7.    Achizitorul își rezervă dreptul de a denunța unilateral contractul de lucrări, în cel mult 15 zile de la apariția unor circumstanțe care nu au putut fi prevăzute la data încheierii contractului, sub condiția notificării executantului cu cel puțin 3 zile înainte de momentul rezilierii.

23. Rezilierea contractului

23.1.    Nerespectarea obligațiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre părți dă dreptul părții lezate de a cere rezilierea contractului de lucrări și de a pretinde plată de daune-interese.

23.2.    Prezentul contract încetează prin reziliere, pentru culpa Achizitorului, printr-o notificare transmisă cu 15 zile înainte de data la care rezilierea unilaterală va produce efecte, în cazul în care Achizitorul nu onorează plata facturilor în perioada stabilită.

23.3.    Achizitorul își rezervă dreptul de a denunța unilateral contractul de lucrări în cel mult 30 de zile de la apariția unor circumstanțe care nu au putut fi prevăzute la data încheierii contractului și care conduc la modificarea clauzelor contractuale astfel încât îndeplinirea contractului respectiv ar fi contrară interesului public.

In acest caz, executantul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzătoare pentru partea din contract îndeplinită până la data denunțării unilaterale a contractului.

23.4.    Achizitorul are dreptul să rezilieze unilateral Contractul printr-o notificare transmisă cu 15 zile înainte de data la care rezilierea unilaterală va produce efecte, iar Executantul se obligă să plătească cu titlu de penalitate Achizitorului o sumă egală cu 10 % din valoare contractului precum și penalitățile datorate în baza prezentului contract, în următoarele cazuri:

a)    Executantul nu respectă termenul final și/sau termenele intermediare prevăzute în Graficul de Execuție, iar întârzierile depășesc cu mai mult de 15 zile termenele convenite în Contract;

b)    Executantul nu execută lucrări de calitate și în conformitate cu Caietul de Sarcini și cu prescripțiile și standardele în vigoare și nu remediază lucrările necorespunzătoare calitativ în termen de maxim 15 zile, deși a fost notificat în acest sens de Achizitor;

c)    In cazul în care împotriva Executantului s-a declanșat procedura dizolvării sau cea a reorganizării judiciare sau a falimentului;

d)    dacă executantului îi sunt retrase sau nu obține autorizațiile, avizele sau orice alte documente necesare executării obligațiilor contractuale;

e)    dacă Executantul subcontractează lucrările ce fac obiectul prezentului contract.

23.5.    Rezilierea contractului pentru motivele menționate la articolele de mai sus, va interveni în urma

unei notificări de reziliere, transmis(^ dc<^artea care invocă rezilierea părții în culpă, conform

termenelor menționate anterior.



Direcția Juridica Serviciul Legislație și Avizare Contracte Șef Serviciu Georgeta Vi;


/W

24. Cesiunea

24.1.    Intr-un contract de achiziție publică este permisă doar cesiunea creanțelor născute din acel contract, obligațiile născute rămânând în sarcina părților contractante, astfel cum au fost stipulate și asumate inițial.

25.    Forța Majoră

25.1.    Forța majoră este constatată de o autoritate competentă

25.2.    Forța majoră exonerează părțile contractante de îndeplinirea obligațiilor asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acționează.

25.3.    îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acțiune a forței majore, dar fără a prejudicia drepturile ce Ii se cuveneau părților până la apariția acesteia.

25.4.    Partea contractantă care invocă forța majoră are obligația de a notifica celeilalte părți, imediat și în mod complet, producerea acesteia și să ia orice măsuri care îi stau la dispoziție în vederea limitării consecințelor.

25.5.    Dacă forța majoră acționează sau se estimează că va acționa o perioadă mai mare de 2 luni, fiecare parte va avea dreptul să notifice celeilalte părți încetarea de plin drept a prezentului contract, fără va vreuna din părți să poată pretinde celeilalte daune-interese.

26.    Soluționarea litigiilor

26.1.    Achizitorul și furnizorul vor face toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin tratative directe, orice neînțelegere sau dispută care se poate ivi între ei în cadrul sau în legătură cu îndeplinirea contractului.

26.2.    Dacă, după 15 zile de la începerea acestor tratative neoficiale, achizitorul și furnizorul nu reușesc să rezolve în mod amiabil o divergență contractuală, fiecare poate solicita ca disputa să se soluționeze

28.1.    (1) Orice comunicare între părți, referitoare la îndeplinirea prezentului contract, trebuie să fie transmisă în scris.

(2) Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii, cât și în momentul primirii.

28.2.    Comunicările între părți se pot face și prin telefon, telegramă, telex, fax sau e-mail, cu condiția confirmării în scris a primirii comunicării.

28.3.    In accepțiunea părților contractante, orice notificare adresată de una dintre acestea celeilalte este valabil îndeplinită dacă va fi transmisă la sediul prevăzut în Partea introductivă a prezentului Contract.

28.4.    în cazul în care notificarea se face pe cale poștală, ea va fi transmisă, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire și se consideră primită de destinatar la data menționată de oficiul poștal primitor pe această confirmare.

28.5.    Dacă notificarea se trimite prin fax, ea se consideră primită în prima zi lucrătoare după cea în care a fost expediată.

28.6.    Notificările verbale nu se iau în considerare de niciuna dintre Părți, dacă nu sunt confirmate, prin intermediul uneia din modalitățile prezentate la alineatele precedente.

Direcția Juridica Serviciul Legislație și Avizare Contracte

Șef Serviciu «Georgeta Vișan

29. Legea aplicabilă contractului

29.1. Contractul va fi interpretat conform legilor din România.

30.    Dispoziții finale

30.1.    Prevederile propunerii tehnice anexă la prezentul Contract sunt obligatorii pentru părțile contractante.

30.2.    Prevederile prezentului Contract se completează cu prevederile caietului de sarcini, părțile având obligația de a aplica și respecta în totalitate obligațiile și sarcinile stabilite prin aceste acte.

31.    Părțile desemnează următorii reprezentanți pentru urmărirea derulării contractului:

- din partea executantului:_

- din partea achizitorului: _

Prezentul Contract intră în vigoare la data semnării lui și a fost încheiat în 2 exemplare de o valoare egală, din care un exemplar pentru Achizitor și un exemplar pentru Executant.

ACHIZITOR PRIMĂRIA SECTOR 3 Robert Sorin NEGOIȚĂ

EXECUTANT



DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC, Director Executiv

Adriana - Mădălina Gradu

DIRECȚIA ECONOMICA, Director Executiv Octavian Ghețu

DIRECȚIA JURIDICA, Director Executiv Roxana Cîrstea

Direcția Juridica Serviciul Legislație și Avizare Contracte Șef Serviciu

GeorgetaYișan



TELEFON (004 021) 341 07 15-- 28 FAX {004 021} 341 07 15 E-MAIL d0rneniu.pubiic@primarie3.ro Str. Intrarea Odobesti nr, 5-7, sector 3, 032158, București, www.primarie3.r0

Anexa nr. 2 la HCLS3 nr


CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUȚIA LUCRĂRII

"Amplasare platforme subterane pentru colectarea selectiva a deșeurilor de pe raza Sectorului 3 al Municipiului București"

Datele dumneavoastră personale sunt prelucrate de Primăria Sectorului 3 în conformitate cu Regulamentul Uniunii Europene 679/2016 în scopul îndeplinirii atribuțiilor legale. Datele pot fi dezvăluite unor terți în baza unui temei legal justificat. Va puteți exercita drepturile prevăzute în Regulamentul UE 679/2016, printr-o cerere scrisă, semnată și datată transmisă pe adresa Primăriei Sector 3.


I. CAIET DE SARCINI STRUCTURI METALICE


1. Generalități


1.1. Obiectul caietului de sarcini



Prezentul Caiet de sarcini se aplica la execuția, controlul si recepția construcțiilor metalice ce fac parte din investiție.

Execuția, recepția, depozitarea, atât în uzina cât si pe șantier, transportul, ambalarea, montajul, vopsitoria si finisajul construcției si a pârtilor de construcție metalica, vor respecta prevederile standardelor, normativelor si intructiunilor tehnice in vigoare si prevederile prezentului Caiet de sarcini.

Prezentul Caiet de sarcini nu suplinește prevederile normativelor in vigoare cî le completează si precizează anumite detalii si modul de interpretare.

Respectarea prevederilor normativelor in vigoare si a prezentului Caiet de sarcini, este obligatorie si constituie baza recepției provizorii si definitive a unor parti din lucrare sau a ansamblului ei.

Furnizorul(executantul) va face instructajul necesar cu întregul personal de execuție, în uzina si pe șantier, referitor la proiect, normative, intructiuni tehnice si prezentul Caiet de sarcini în asa fel încât fiecare din cei ce contribuie la realizarea lucrării sa cunoască perfect sarcinile ce le revin în respectarea condițiilor tehnice de calitatea lucrării.

In scopul asigurării calitatii lucrării, furnizorul poate completa prezentul Caiet de sarcini cu alte prevederi pe care le va considera necesare, în vederea realizării corecte a elementelor constitutive, subansamblurilor si ansamblurilor uzinate si montate.

Pentru lucrările de construcții metalice se vor respecta:

- STAS 767/0 - 88 Construcții civile, industriale si agricole. Construcții din otel.

Condiții tehnice generale de calitate.

- STAS 767/2 - 78 Construcții civile, industriale si agricole. îmbinări nituite si îmbinări cu șuruburi de construcții din otel. Prescripții de execuție


PRIMĂRIA^"^

SECTORULUI < BUCUREȘTI^JI

-    SR EN 10025-1/05 Produse laminate la cald din oțeluri pentru construcții. Partea 1:

Condiții tehnice de livrare;

-SR EN 10025-2/04 Produse laminate la cald din oteluri pentru construcții. Partea2:

Condiții tehnice de livrare pentru oteluri de construcții nealiate.

-    C150 - 99    Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din otel ale

construcțiilor civile, industriale si agricole.

-    SR EN 10210-1/06 Profile cave finisate la cald pentru construcții din oțeluri de

construcție nealiate și cu granulațîe fină. Partea 1: Condiții tehnice de livrare;

-    SR EN 10219-1/06 Profile cave deformate la rece pentru construcții,din oțeluri de

construcție nealiate și cu granulațîe fina.- Partea 1: Condiții tehnice de livrare.

-    SR EN ISO 5817/15 îmbinări sudate prin topire din otel, nichel, titan si aliajele

acestora.Nivelurile de calitate pentru imperfecțiuni.

-    C 56 - 2002    Normativ pentru verificarea calitatii si recepția lucrărilor de

construcții si instalații aferente.

-    SR EN ISO 13920/1998 Tolerante generale pentru construcții sudate.

-    SR EN ISO 898-1/13 Caracteristicile mecanice ale elementelor de asamblare executate din otel carbon si otel aliat. Partea 1: Șuruburi parțial si complet filetate si prezoane.

1.2. Documentația

1.2.1. Documentația tehnica de execuție este elaborata de :

- proiectant;


- întreprinderea care executa montajul structurii metalice.


- întreprinderea care uzineaza elementele si subansamblele de construcției^

Kj


1.2.2. Documentația tehnica elaborata de proiectant

I.2.2.I. Aceasta trebuie sa cuprindă piesele scrise si desenate specificate la articolul 1.4.1 din STAS 767/0 - 88, la care se adauga :

categoria de execuție A sau B pentru fiecare element in parte conform articolului 1.3. din STAS 767/0-88;

pe elementele sudate se va indica, pentru fiecare cusătură sudata in parte, nivelul de acceptare al sudurilor conform Instrucțiunilor tehnice C 150 - 99 SAU sau conform SR EN 15614/2007- pentru elementele sudate s-a ales nivelul de acceptare "B" pentru defecte, conform SR EN ISO 5817/15;

daca pe planurile de execuție nu se specifica grosimea cusăturilor de colt (a), aceasta se Stabilește de către întreprinderea de uzinare in funcție de grosimea (t) a produselor laminate care se îmbina, conform tabelului A.

TABELUL A

Grosimea minima a cusăturilor de colt


Grosimea tablelor

t (mm)

Grosimea minima a cusăturilor de

colt a (mm) min.

4....8

3.5

9....15

4.0

16...20

4.5

21 ...30

5.0

31 ...40

6.0

>40

8.0


La grosimi neegale ale produselor laminate care se sudeaza, grosimea minima a cusăturilor de colt (a) se Stabilește corespunzător grosimii minime a celor doua laminate.

Proiectul de execuție cuprinde cerințele specificate in contractul încheiat cu clientul.


-x


S\

oj

o/^

"W

1.2.3. Documentația ce trebuie elaborata de uzina constructoare

I.2.3.I. Furnizorul are obligația sa întocmească o documentație a tehnologiei de confecționare, care sa cuprindă operațiile de debitare si prelucrare a pieselor si preasamblare in uzina.

întreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligația ca inainte de începerea uzinarii sa verifice planurile de execuție. O atentie deosebita se va da verificării tipurilor si formelor cusăturilor sudate prevăzute in proiect. In cazul constatării unor deficiente sau in vederea ușurării uzinarii (de exemplu alte forme ale rosturilor, îmbinărilor sudate precum si poziția îmbinărilor de uzina suplimentare), se va proceda după cum urmeaza :

-    pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere al rezistentei sau montajului (neconcodanta unor cote, diferente in extrasul de materiale, etc.), uzina efectuează modificările respective, comunicandu-le in mod obligatoriu si proiectantului;

-    pentru unele modificări care ar afecta structura din punct de vedere al rezistentei sau al montajului, comunica proiectantului propunerile de modificări pentru ca acesta sa-si dea avizul.

Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabila, scrisa, a proiectantului.

Modificările mai importante se introduc in planurile de execuție de către proiectant; pentru unele modificări mici acestea se pot face de uzina după ce primește avizul in scris al proiectantului.

I.2.3.2. După verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificări, uzina constructoare întocmește documentația de execuție care trebuie sa cuprindă :

a)    Toate operațiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor începând de la debitare si terminând cu expedierea lor.

b)    Tehnologia de debitare si taiere.

c)    Procesul tehnologic de execuție pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie sa asigure îmbinărilor sudate cel puțin aceleași caracteristici mecanice ca si cele ale metalului de baza care se sudeaza, precum si clasele de calitate prevăzute in proiect pentru cusăturile sudate.


ECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC Serviciul administrarea domeniului public

d) Preasamblarea in uzina, metodologia de măsurare a tolerantelor la premontaj.

1.2.3.3. Procesul tehnologic de execuție pentru fiecare piesa trebuie sa cuprindă:

-    piese desenate cu cote, pentru fiecare reper;

-    procedeele de debitare ale pieselor si de prelucrare a muchiilor, cu modificarea clasei de calitate a tăieturilor;

-    mărcile si clasele de calitate ale otelurilor care se sudeaza;

-    tipurile si dimensiunile cusăturilor sudate;

-    forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda conform datelor din

proiect sau, in lipsa acestora, conform SR EN ISO 9692-1/14 sî SR EN ISO 9692-2 :2000;

-    marca, caracteristicile si calitatea materialelor de adaos : electrozi, sârme si flexuri;

-    modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansambluri;

-    procedeele de sudare;

-    regimul de sudare;

-    ordinea de execuție a cusăturilor sudate;

-    ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numărul trecerilor;

-    modul de prelucrare a cusăturilor sudate;

-    tratamentele termice daca se considera necesare;

-    ordinea de asamblare a subansamblelor;

-    planul de control nedistructiv (Rontgen, gamma sau ultrasonic) al îmbinărilor;

-    planul de prelevare a epruvetelor pentru încercări distructive;

-    regulile si metodele de verificare a calitatiî pe faze de execuție, cf. cap. 4 din STAS 1&7/Q - 88 si prevederile prezentului caiet de sarcini.



piRECȚiA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC Serviciul administrarea domeniului public

Regimurile de sudare se stabilesc de către întreprinderea de uzinare, pe îmbinări de proba, acestea se considera corespunzătoare numai daca rezultatele încercărilor distructive si analizelor metalografice realizate conform tabel 5 din C 150-99 corespund prevederilor din tabelul 6 al normativului respectiv sau conform SR EN 15614.

Pentru fiecare marca de otel si poziție de sudare prevăzută a se aplica la fiecare subansamblu diferit, se va executa cate o serie de placi de proba ce se vor stabili de către întreprinderea de uzinare, in baza unor proceduri agrementate.

1.23.4.    Procesele tehnologice de execuție vor fi realizate in baza unor tehnologii agrementate.

In vederea realizării in bune conditiuni a subansamblelor sudate de serie, întreprinderea executanta va întocmi fise tehnologice pe baza proceselor tehnologice de mai sus si SDV-urile de execuție pentru toate tipurile diferite de subansamble.

La întocmirea fiselor si procedeelor tehnologice se va avea in vedere respectarea dimensiunilor si cotelor din proiecte, precum si calitatea lucrărilor, in limita tolerantelor admise prin STAS 767/0 - 88 si prin prezentul caiet de sarcini.

Dimensiunile si cotele din planurile de execuție se inteleg după sudarea subansamblelor. Pentru piesele cu lungimi fixe prevăzute ca atare in proiect, dimensiunile se inteleg la + 20°C.

1.23.5.    înainte de începerea lucrărilor, in vederea verificării si definitivării proceselor tehnologice de execuție, uzina va executa cate un subansamblu principal {cap de serie), stabilit de proiectant, pe care se vor face toate măsurătorile si încercările necesare. Măsurătorile vor cuprinde verificări ale cordoanelor de sudura vizual si cu lichide penetrante, control radiografie al sudurilor cap la cap si control US pentru cusăturile de colt pătrunse, precum si control distructiv pe epruvete extrase din plăcile tehnologice. Se vor face, de asemenea, măsurători complete asupra geometriei subansamblului, înainte si după premontaj si se va verifica înscrierea in tolerantele prevăzute in prezentul caiet de sarcini.

Rezultatele acestor măsurători si cercetări se verifica de o comisie formata din reprezentanții proiectantului, uzinei, beneficiarului, întreprinderii de montaj si antreprenorului.


In funcție de rezultatele obținute, comisia va stabili daca sunt necesare măsurători si încercări distructve suplimentare si daca subansamblul de proba (cap de serie) executat se va introduce in lucrare.

Rezultatele acestor încercări si măsurători vor fi consemnate într-un dosar de omologare al subansamblului de proba.

Subansamblele de proba se vor executa pe baza tehnologiilor agrementate de sudare elaborate de uzina si avizate de înstitutii abilitate.

Procesul tehnologic de execuție pentru subansamblele de proba, care va cuprinde si tehnologiile de sudare in baza unor proceduri agrementate.. După omologarea subansamblelor de proba se vor omologa tehnologiile de sudare pentru toate tipurile de îmbinări in conformitate cu SR EN ISO 15614-8 :2003 si EN287.

1.2.3.6.    Procesele tehnologice de execuție pentru subansamblele completate si definitivate in urma execuției celor de proba, vor fi aduse la cunoștința proiectantului, beneficiarului si întreprinderii de montaj.

1.2.3.7.    Pe baza proceselor tehnologice definitivate in urma încercărilor, inginerul sudor va extrage din acestea, din "Caietul de sarcini" si standarde, toate sarcinile de execuție si condițiile de calitate ce trebuiesc respectate la lucrările ce revin fiecărei echipe de lucru (sortare, îndreptare, sablare, trasare, debitare, asamblare provizorie, haftuire, sudare, prelucrare, etc.). Aceste extrase vor fi predate echipelor si prelucrate cu acestea, astfel incat fiecare muncitor sa cunoască perfect sarcinile ce ii revin.

1.2.4. Documentația tehnica ce trebuie întocmită de întreprinderea ce montează structura metalica.

1.2.4.1.    Aceasta trebuie întocmită de personal cu experiența in lucrări de montaj (ingineri, maiștri) care vor conduce montajul, ținând seama de specificul lucrării si utilajele de care se dispune, precum si de anotimpul in care se vor face lucrările de sudare la montaj.

1.2.4.2.    înainte de a începe elaborarea documentației de montaj, întreprinderea care o întocmește are obligația sa verifice documentele tehnice de proiectare si de execuție in uzina si sa semnaleze elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate, precum si sa propună, daca considera necesar, unele eventuale modificări sau completări ce ar ușura montajul.



PRIMĂRIA

SECTORULUI


^-DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUf PUBLIC rvs ’ \ O/^5ERVICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

1.2.4.3.    Documentația tehnica de montaj trebuie sa cuprindă :

-    spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe șantier al elementelor de construcții;

-    organizarea platformelor de preasamblare pe șantier, cu indicarea mijloacelor de transport si ridicare ce se folosesc;

-    verificarea dimensiunilor implicate in obținerea tolerantelor de montaj impuse;

-    pregătirea si execuția îmbinărilor de montaj;

-    verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru construcția montata;

-    ordinea de montaj a elementelor;

-    metode de sprijinire si asigurarea stabilitatiî elementelor in fazele intermediare de montaj;

-    schema si dimensiunile halei incalzite iarna pentru completarea subansamblelor uzinate cu unele piese ce se sudeaza pe șantier.

1.3.    - Materiale

Materialele de baza trebuie sa corespunda condițiilor prescrise în proiect (marca, clasa de calitate) sa fie însoțite de certificatele de calitate ale furnizorului materialelor si sa aîba marcate pe fiecare tabla, platbanda etc. marca otelului, clasa de calitate, numărul șarjei precum si poansonul AQal furnizorului de material.

Folosirea laminatelor nemarcate nu este admisa.

La execuția construcțiilor metalice se folosesc sortimentele de otel S355J0 si S355J0H.

Caracteristicile otelurilor vor fi solicitate explicit în comanda de materiale către furnizorul laminatelor si nu se vor considera având aceasta calitate decât piesele anume marcate, însoțite de certificat de calitate corespunzător. Certificatele de calitate vor trebui prezentate la recepția in uzina a produselor uzinate, după care se vor păstră timp de 10 ani.

Furnizorul lucrărilor este obligat sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la fiecare 200 - 500 tone livrate. Defectele de suprafața si interioare ale laminatelor trebuie sa coerespunda punctului 2.2. din STAS 767/0-88.


SECTORULUI

BUCUREȘTI



5TR£CTIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC / **4 S ’

E^yiCIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

Toate produsele laminate (table si tălpi ale profilelor laminate sau ale elementelor compuse cu secțiune I sau „cruce de malta"), in zonele unde se prind prin sudare elemente perpendiculare pe grosimea lor, vor fi verificate la destrămare lamelara conform STAS 11417-86.

Tablele vor fi verificate cu ultrasunete conform EC 10160:1999. In conformitate cu standardul amintit, tablele vor corespunde următoarelor clase de calitate:

tablele cu grosime mai mica de 30mm vor fi clasa SI;

- tablele cu grosime mai mare de 30mm vor fi clasa S2;

Este interzisa utilizarea profilelor tubulare realizate prin îndoire la rece cu sudura longitudinala sau elicoidala.

Materialele de adaos

La execuția sudurilor manuale (hafturi si suduri definitive) se vor folosi electrozi care trebuie sa corespunda standardelor pentru materiale de adaos.

Furnizorul care executa îmbinările sudate are responsabilitatea folosirii in fabricație a materialelor de adaos corespunzătoare tehnologiilor omologate.

Materialele de adaos se stabilesc de către responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de execuție si se vor utiliza in asa fel incat caracteristicile mecanice de rezistenta a cordoanelor de sudura sa depaseasca cu min. 20% rezistenta materialelor de baza.

Se recomanda folosirea tehnologiei de sudare in mediu de gaz protector.

Șuruburi de înalta rezistenta pretensionate (IP)

Șuruburile de înalta rezistenta vor fi din grupa de caracteristici mecanice 10.9 conform SR EN ISO 898-1/2013, cu piulițe din grupa de caracteristici 10 conform SR EN ISO 898-2 :2012 si șaibe conform STAS 8796/3 - 89.

STANDARD ECHIVALENT PENTRU ȘURUBURI GR. 10.9:

•    Șuruburi IP:gr.lO.9HV

•    Piulițe IP :gr.lO HV

•    Șaibe IP : H

Furnizorul va face de asemenea verificarea caracteristicilor mecanice a șuruburilor, piulițelor si șaibelor prin verificarea durității Brinell. Proporția verificărilor va fi de cate un


organ de asamblare pentru fiecare lot mai mare de 500 buc. livrat de uzina furnizoare pe baza aceluiași certificat de calitate.

Șuruburile, piulițele si șaibele de înalta rezistenta vor fi depozitate in lăzi marcate

special.

Șuruburile, piulițele si șaibele de înalta rezistenta vor fi zincate.

2. Construcția metalica executata în uzina

2.1 Generalități

Furnizorul lucrărilor va întocmi pentru fiecare subansamblu, un proces tehnologic de execuție în asa fel încât sa asigure buna calitate a lucrării.

Procesul tehnologic trebuie sa cuprindă:

-    piesele desenate pe repere cu toate cotele;

-    dimensiunile de taiere si procedeul de taiere al laminatelor;

-    calitatile materialului de baza ce trebuie folosit;

-    modul de pregătire a marginilor pieselor ce se sudeaza (sanfrenarea);

-    modul de preasamblare (haftuire) a elementelor si a subasamblelor;

-    procedeul de sudare cu indicarea de a se folosi pe scara larga sudarea automata si semiautomata;

-    regimul de sudare;

-    tipurile si dimensiunile cordoanelor de sudura;

-    ordinea de execuție a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor neadmisibile si a tensiunilor interne mari;

-    ordinea de aplicare a straturilor si numărul trecerilor, unde e cazul;

-    modul de prelucrarea cordoanelor;

-    ordinea de asamblare;

-    planul de control Rontgen, gamagrafic sau ultrasonic


SECTORULUI

BUCUREȘTI



iRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC sRVICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC


Regimurile de sudare se stabilesc de uzina pe placi de proba, considerându-se corespunzătoare numai după efectuarea încercărilor mecanice si fizice ale cordoanelor de sudura care trebuie sa corespunda cu prevederile prezentului Caiet de sarcini.

Furnizorul este direct si singur răspunzător pentru întocmirea proceselor tehnologice de execuție si sudare ale subansamblelor (care se executa în uzina), de alegerea regimurilor optime de sudare, de calitatea materialelor de adaos alese ca si calitatea lucrărilor executate, în conformitate cu planurile de execuție si prezentul Caiet de sarcini.

2.2. Executarea elementelor metalice sudate

Pregătirea laminatelor

La alegerea lor laminatele trebuie sa fie controlate din punct de vedere al calitatii, starîî si aspectului lor, precum si al eventualelor defecte de laminare.

Pe baza numărului de șarja imprimata pe laminate ca si pe baza buletinelor de analiza si încercări mecanice se va verifica corespondenta datelor cu cerințele proiectului, standardelor si prezentului Caiet de sarcini.

Prin examinarea exterioara pe ambele fete se va stabili starea pieselor si eventualele defecte de laminare. Laminatele ruginite, murdare de noroi, ulei sau vopsea se vor curata înainte de prelucrare.

Laminatele cu defecte ca: stratificări, suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni sau alte defecte neadmisibile, ca si cele cu abateri dimensionale peste cele admise prin standarde sau prezentul Caiet de sarcini nu vor fî folosite la execuția construcției metalice sudate.

Se poate face si un control ultrasonic, prin înțelegere între parti,în măsură în care acest lucru va aparea necesar si în funcție de posibilitățile tehnice.

Prelucrarea laminatelor fara îndreptarea lor prealabila este admisa în cazul în care abaterile fata de forma lor geometrica corecta, nu depasesc tolerantele cuprinse in standardele in vigoare (STAS 767/0 - 88) sau pe cele indicate in detaliile de execuție.

Laminatele care prezintă deformatii mai mari ca cele menționate mai sus, trebuie îndreptate înainte de trasare si debitare.

îndreptarea laminatelor se face în condițiile precizate in prescripțiile in vigoare, îndreptarea la rece este admisa numai daca deformatiiie nu depasesc valorile pentru laminate din standardele în vigoare.


PRIMĂRIA


SECTORULUI

BUCUREȘTI



2.3. Trasarea

Construcțiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect, folosind tehnologia proprie fiecărui atelier specializat.

Trasarea se va executa cu precizie de ±1.00 mm daca in proiect nu se prevede o precizie mai mare. Nu se admite acumularea mai multor tolerante pe aceeași linie de cotare.

Trasarea se efectuează cu instrumente verificate si comparate cu etaloanele de control verificate oficial sau cu instalații speciale. Pe șabloane se scriu : simbolul lucrării, numărul desenului, poziția pieselor, diametrul găurilor, numărul pieselor asemenea, etc.

La stabilirea cotelor din trasare si debitare a materialelor se va tine seama ca valorile cotelor din proiect sa fie cele finale, care trebuie realizate după încheierea întregului proces tehnologic de uzînare. Orientarea pieselor fata de direcția de laminare poate fi oricare, daca in proiect nu se prevede altfel.

După trasare, înainte de executarea tăierii se va marca prin poansonare pe fiecare piesa trasata șarja din care face parte tabla. De asemenea, piesele vor fi marcate prin vopsire (sau poansonare) cu numărul de poziție al piesei conform proiectului sau planului de operații. Verificarea executării corecte a marcajului pe piese va fi efectuata prin sondaj de organul AQ, trasatorul nefiind scutit de răspundere.

2.4. Prelucrarea laminatelor

Taierea pieselor se face cu foarfecă, cu fierăstrăul, cu flacara de oxigen sau cu laser folosindu-se cu precădere taierea mecanizata. Nu se admite tăierile si prelucrările cu arcul electric.

Racordările sau degajările circulare care sunt prevăzute în proiect se vor executa obligatoriu numai prin gaurire cu burghiul sau prin taiere cu suflai axial cu compas.

La piesele debitate sau prelucrate cu flacara, la care nu se mai fac prelucrări ale muchiilor, este obligatoriu sa se curețe crusta de zgura care se formează la partea inferioara a tăieturii.

Prelucrarea muchiilor (sanfrenarea) pieselor ce trebuie îmbinate prin sudura este obligatorie si se va executa conform procesului tehnologic de execuție.


SECTORULUI

BUCUREȘTI



DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC


/SERVICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC


Prelucrarea muchiilor se poate executa atât cu mijloace mecanice (ex, prin aschiere) cât si mecanizat cu flacara de oxigaz. După sanfrenarea cu flacara este obligatorie polizarea muchiilor sanfrenate pe o adâncime de minim 2 mm. Nu se admite prelucrarea muchiilor manual cu flacara de oxigaz.

Suprafețele tăieturilor executate cu stanta sau flacara se prelucrează prin aschiere pe o adâncime de 2 - 3 mm. Se exceptează marginile libere ale guseelor ori rigidizarilor. Marginile tăieturilor executate cu flacara, foarfecă sau laser nu mai necesita prelucrarea prin aschiere, daca prin sudare se topesc complet sau daca se asigura tăierii clasa de calitate 1.2.1 conform SRENISO 9013-2017.

O eventuala preincalzire a laminatelor înainte de taiere se va face conform prevederilor procesului tehnologic de uzinare. Crestaturile, neregularitatile sau fisurile fine rezultate dintr-o prelucrare defectuasa cu oxigen, se înlătură prin daltuire, polizare sau rabotare. Daltuirea sau polizarea se executa cu o panta de 1:10 fata de suprafața tăieturii sau prin încărcare cu sudura, cu respectarea tehnologiei de sudare si acordul proiectantului.

Piesele al căror contur prezintă unghiuri intrande se găuresc în prealabil in vârful unghiului cu un burghiu avand diametrul de minim 25 mm. In cazul tăierii cu o mașina de copiat, la unghiurile intrande trebuie asigurata o racordare cu diametrul de minim 25 mm, urmata de polizare.

Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsire si poansonare, prin care se noteaza :

numărul piesei conform mărcii din desenele de execuție si eventual indicativul elementului la care se folosește; marca si clasa de calitate a tablei; numărul lotului din care provine.

Tipul îmbinării trebuie prevăzut in proiect. Uzina trebuie sa examineze aceste tipuri si sa faca proiectantului propuneri de modificări, daca prin acestea se usureaza execuția, fara a modifica calitatea cusăturii. Geometria rosturilor (unghiul, marimea muchiilor netesite, deschiderea rosturilor, etc.) ca si forma prelucrării muchiilor in vederea sudării se alege de uzina funcție de tipul îmbinării prevăzute in proiect, de procedeul de sudare folosit si de grosimea pieselor, ținând seama de prevederile din SR EN ISO 9692-1/2014 pentru sudarea cu arc electric învelit. Aceste forme trebuie prevăzute in tehnologia de sudare întocmită de uzina.



Toate piesele care în urma procesului de taiere cu flacara au suferit deformării mai mari decât cele indicate în prezentul Caiet de sarcini vor fi supuse îndreptării. Îndreptarea se va putea face la laminorul de planat sau prin încălzire locala. Temperatura tablei în zonele încălzite local va fi de cca. 600° C. Ea va fi obligatoriu controlata.

In cazul îndreptării prin încălzire locala se interzice racirea fortata a zonelor încălzite (de expemplu cu jet de apa sau aer).

Gaurirea se face după operațiile de îndreptare si sudare. Ea se poate face si înaintea acestor operații daca se asigura condițiile de calitate si coincidenta găurilor din piesele care se suprapun.

Dimensiunile pieselor taiate trebuie astfel realizate încât după sudarea definitiva sa nu se depaseasca abaterile admise.

2.5. Controlul cafitatii după debitare, îndreptare si prelucrarea muchiilor

Organul AQare obligația sa verifice următoarele:

-    existenta pe piese a marcajului corect si vizibil;

-    dimensiunile pieselor debitate în limitele tolerantelor;

-    curățirea completa a crustei de zgura, care se formează pe partea inferioara a tăieturii;

-    planeitatea suprafețelor si rectilinitatea marginilor pieselor după îndreptare, în limitele tolerantelor;

-    execuția corecta a sa nfre nu lui la piesele ce necesita aceasta prelucrare.

Nu se admite trecerea la alte operații a pieselor care: sunt necorespunzatoare dimensional;

nu au marcajul corect si vizibil;

prezintă defecte de taiere ce nu pot fi remediate.

2.6. Asamblarea

Operații premergătoare asambiarii.


PRIMĂRIA


SECTORULUI

BUCUREȘTI



Șw ■'4W;RTCȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC S3K ^&hCIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC


Piesele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafețele uscate si curate. Se interzice asamblarea pieselor ude, acoperite cu ghiata, unsoare, noroi, rugina etc. prezentând exfoiieri.

Marginile pieselor care se sudeaza vor fi curatate prin polizare pe o lățime de 20 - 30 mm pe ambele fete pentru îndepărtarea completa a tunderului si ruginii.

Piesele care prezintă mușcaturi rezultate prin oprirea accidentala a procesului de taiere cu flacara, vor fi remediate înainte de asamblare .

2.7. Asamblarea pieselor în vederea sudării (asamblare provizorie)

Asamblarea pieselor se va executa cu ajutorul dispozitivelor de asamblare, sudare. Construcția acestor dispozitive trebuie sa asigure precizia de asamblare a pieselor in limitele tolerantelor admise de prezentul Caiet de sarcini si sa nu împiedice deformarea libera a pieselor precum si executarea lucrărilor de sudare în bune condiții.

La asamblare nu se admite prinderea cu sudura pe suprafețele tablelor a dispozitivelor de tragere.

Asamblarea în vederea sudării automate sub flux a îmbinărilor cap la cap se poate face direct pe dispozitivul de sudare sub flux cu strângere electromagnetica.

In perna se va pune flux de aceeași calitate cu cel întrebuințat la sudarea otelului respectiv. Fluxul va trebui sa îndeplinească condițiile prevăzute. Nu se admite folosirea în perne a unui strat de umplere a pernei de alta calitate si depunerea numai la suprafața a unui strat redus ca grosime din fluxul cu care se sudeaza.

Asamblarea trebuie făcută astfel ca după sudarea definitiva sa rezulte subansamble cu dimensiuni corecte. Eventualele abateri la asamblarea pentru sudare trebuie sa se încadreze în cele prevăzute în acest Caiet de sarcini.

Neregularitatile si deformatiile locale pe care le prezintă o piesa si care depasesc pe cele prevăzute în acest Caiet de sarcini, trebuie sa fie înlăturate prin prelucrare, realizându-se racordarea lina de la porțiunea prelucrata la cea neprelucrata.

La asamblare tolerantele sunt cele din STAS 767 / 0 - 88.

2.8. Controlul calitatii după asamblarea si prinderea provizorie

înainte de operația de sudare, se vor verifica toate dimensiunile subansamblelor.


Se vor controla toate prinderile de sudura (haftuirile). Acestea vor fi controlate de organul AQ din schimbul respectiv. Se va proceda la examinarea amanutita a fiecărei prinderi, folosind în acest scop lămpi electrice si lupe cu o putere de mărire de 2,5 ori.

Daca se constata fisuri în cordoanele de prindere a unor îmbinări cap la cap, se vor îndepărtă complet cordoanele de prindere fisurate, prin craituire arc-aer, urmata de o polizare până la îndepărtarea completa a urmelor lasate de arcul electric (de la craituire) pe materialul de baza.

In cazul unor fisuri în cordoanele de prindere a unor îmbinări de colt acestea se vor elimina prin polizare sau craituire mecanica (se elimina complet cordoanele cu fisuri). Curățirea mecanica va fi urmata obligatoriu de polizare.

După polizarea porțiunilor în care au existat haftuiri cu fisuri este obligatoriu sa se faca un control amanuntit a acestor zone atât vizual cât si cu lichide penetrante.

2.9 Sudarea subansamblelor metalice

2.9.1. Generalități

Executarea unor îmbinări sudate de buna calitate este condiționată de:

folosirea unor laminate de buna calitate lipsite de defecte ca: stratificări, suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni;

-    curățirea de impurități (grăsimi, vopsea, rugina etc.) a laminatelorîn zona îmbinării;

-    uscarea zonelor din table pe care se aplica sudarea;

folosirea unor materiale de adaos (electrozi, sârma, flux) corespunzătoare materialului de baza ce se sudeaza;

respectarea la stabilirea regimului de sudare a energiei liniare minime de sudare prescrisa pentru fiecare tip de îmbinare ;

-    sudarea în plan orizontal a îmbinărilor cap la cap, respectiv sudarea în jgheab a îmbinărilor de colt;

-    sudarea în stare nerigidizata a îmbinărilor pentru evitarea concentrării tensiunilor, prin folosirea unei ordini de asamblare si sudare corecte.


Sudarea subansamblelor metalice se va executa în hale închise la o temperatura de minim +5oC. Locurile de munca vor trebui sa fie lipsite de curenti permanenti de aer care ar influenta asupra calitatii sudurilor.

Daca din anumite motive este necesar sa se execute în aer liber unele îmbinări manuale, de lungime mica, aceasta se va efectua sub directa îndrumare a inginerului sudor al secției. Vor trebui luate masuri speciale pentru protejarea locului de sudare si al sudorului, de vânt, ploaie, zapada, care ar împiedica buna execuție a lucrărilor.

In aceste condiții sudarea pieselor metalice este admisa si la o temperatura sub +5oC dar nu mai mica de - 5oC si numai pentru piese cu grosimi sub 24mm, executate din laminate de otel cu cel mult 0,18%C. înainte de sudare se vor preîncalzi muchiile pieselor ce se sudeaza la o temperatura de 100-150oC.

Pentru piese cu grosimi mai mari de 24 mm si cu conținut în carbon mai mic de 0,18%,muchiile vor fi preîncalzite la o temperatura de 150-200°C. Racirea zonelor sudate se va efectua lent astfel ca temperatura de lOOoC a pieselor (de la temperatura sudării) sa se stingă nu mai devreme de 30 min. Aceasta se poate realiza prin protejarea zonelor sudate cu placi de azbest sau prin micșorarea vitezei de răcire folosind flacara gaz-aer. Personalul care se ocupa cu racirea lenta a îmbinărilor sudate va fi special instruit.

La sudare se vor folosi electrozi, care se vor usca obligatoriu la o temperatura de 150-250oC timp de minim 1 ora.

Port-electrozîi (cleștii), cablurile si modul de realizare a contactului de masa vor corespunde prevederilor.

Utilajul folosit la sudarea automata si semiautomata trebuie sa asigure stabilitatea regimurilor de sudare fixate în proiectul procesului tehnologic, cu următoarele tolerante:

-    ia viteza de sudare ±10%;

-    la intensitatea curentului de sudare ± 3%;

-    la tensiunea arcului voltaic ± 5%.

Unele oscilații izolate de scurta durata ale aparatelor de masurat nu vor fi considerate ca o nerespectare a regimului stabilit, daca aceste oscilații nu au un caracter periodic si nu dauneaza calitatii cordoanelor de sudura executate.


2.9.2. Operații premergătoare sudării

Regimurile de sudare se stabilesc în uzina de către laboratorul de sudura, pe baza de încercări. Scopul stabilirii unui regim de sudura normal, este obținerea unei calitati bune a îmbinărilor sudate. îndeosebi se urmărește:

-    realizarea caracteristicilor mecanice corespunzătoare;

-    pătrunderea corespunzătoare în materialul de baza;

-    pătrunderea la rădăcină;

-    lipsa defectelor (fisuri, pori, incluziuni, etc.).

La stabilirea regimului de sudare se va avea în vedere modul de prelucrare a marginilor recomandate pentru sudura manuala si pentru sudura automata. încercările pentru stabilirea regimului de sudare trebuie sa se faca pe piese care nu mai folosesc ulterior însă cu material de baza si de adaos de aceeași calitate cu cele care se folosesc la sudarea subansamblelor metalice.

Regimurile stabilite se mențin atâta timp cât nu se schimba unul din factorii: marca materialului de baza, mărcile materialelor de adaos, procedeele de sudare.

Laboratorul de sudura va comunica sectorului de sudura si serviciului AQ regimul optim de sudura pentru fiecare tip de cordon.

Toate sudurile manuale, automate si semiautomate se executa cu folosirea plăcutelor terminale (plăcute de prelungire).

-Pentru îmbinări de colt se vor prevedea, la ambele capete ale cordonului, plăcute terminale (plăcute de prelungire) în forma de T.

-Pentru îmbinările cap la cap se vor așeza, la ambele capete ale cordonului plăcute terminale (plăcute de prelungire). Plăcutele terminale (plăcute de prelungire) vor fi sanfrenate la fel cu piesele ce se îmbina.

In cazurile în care nu este posibila așezarea plăcutelor terminale (plăcute de prelungire) trebuie sa se asigure completarea craterelor de la capetele cordoanelor de sudura.

După terminarea operațiilor de sudare, plăcutele terminale (plăcute de prelungire) trebuie îndepărtate iar ca petele codoanelor se vor prelucra. îndepărtarea plăcutelor terminale

(plăcute de prelungire) se va face numai prin taierea cu flacara. Nu se admite îndepărtarea lor prin lovire. Pentru efectuarea încercărilor mecanice necesare controlului calitativ al îmbinării respective se vor executa placi de proba din material de baza de aceeași calitate cu cel al pieselor ce trebuie sudate, având aceleași grosimi si muchiile prelucrate în același mod.

îmbinările cap la cap la care se vor folosi placi de proba pentru încercări mecanice se stabilesc de comun acord intre proiectant si furnizor.

Plăcile pentru probe vor avea poansonat pe ele un număr pentru a putea indentifica locul unde au fost extrase, număr care va corespunde cu cel din procesul tehnologic.

Plăcile de proba se vor suda în acelaesi condiții in care se executa îmbinarea si de către același sudor, careîsi va imprima poansonul pe placa.

2.9.3. Controlul subansamblelor înaintea sudării

înainte de sudare fiecare îmbinare va fi controlata de către maistrul din schimbul respectiv si de către organul AQ.

Nu se va permite începerea sudării daca:

-    fiecare piesa a subansamlului nu are marcat numărul șarjei si numărul poziției sale din planul de operații;

-    ansamblurile si prinderile nu corespund cu planurile de execuție, cu prevederile procesului tehnologic si cu indicațiile din prezentul Caiet de sarcini;

-    sunt depășite tolerantele de prelucrare, sanfrenare sau asamblare, specificate în prezentul Caiet de sarcini;

-    muchiile care se sudeaza si zonele învecinate nu sunt curate. Se va verifica si curățirea zgurii hafturilor;

-    plăcutele terminale (plăcute de prelungire) nu sunt bine așezate sau au dimensiuni mai mici decât cele indicate în procesul tehnologic;

-    rosturile au local abateri mai mari decât cele admise;

-    îmbinările cap la cap ale pieselor ce se asambleaza si care au fost sudate înainte de asamblare nu au fost controlate sau nu corespund clasei de calitate prescrisa.


Rosturile mai mari ca cele admise trebuie micșorate înainte de începerea operației de sudare a îmbinărilor respective. Apropierea pieselor se va face prin taierea haftuirilor. Daca micșorarea rosturilor nu se poate realiza prin apropierea pieselor, este necesar sa se faca încărcarea lor prin sudura. Nu se admite sub nici un motiv introducerea în rost a unor adaosuri formate din sârma, electrozi, etc.

2.9.4. Sudarea propriu-zisa

Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafețele ce nu se acopera ulterior cu sudura. Se vor lua masuri sa nu se producă deteriorări ale pieselor prin stropiri de metal topit.

Se interzice racirea fortata a sudurilor. Zgura de sudura se va îndepărtă numai după racirea normala a acestora. La sudarea automata si semîautomata,îndepartarea fluxului trebuie sa se faca la o distanta de cel puțin 1 m de arcul voltaic.

La sudurile cap la cap, înainte de sudarea pe fata a doua, rădăcină primei suduri se va curata prin craituirea mecanica sau prin procedeul arc-aer pana se obține o suprafața metalica curata. In cazul folosirii procedeului aer-arc este obligatoriu sa se polizeze suprafețele rostului pana la îndepărtarea completa a materialului ars.

Sudurile de prindere (haftuire) se acopera întodeauna complet cu cordonul propriu-zis pentru a evita suprapunerea mai multor cratere de încheiere. In acest scop primul strat va începe intodeauna de la sudura de prindere pentru a putea acoperi complet eventualele cratere, realizându-se cordoane fara îngrosari bruște în dreptul haftuirilor.

Sudarea va începe si se va termina obligatoriu pe plăcutele terminale (plăcute de prelungire}.

Straturile de sudura se vor depune unul după altul fara ca zona îmbinării sa se raceașca. Totuși temperatura stratului depus anterior nu va depăși 200°C. (La îmbinările scurte, se va lașa pentru răcire un timp de 5-6 minute între doua straturi succesive de sudura).

2.9.5 Sudarea manuala

Electrozii pentru sudura manuala se vor alege în funcție de marca otelului.

Se vor avea în vedere următoarele:

- In timpul sudării, arcul electric se menține cât mai scurt, efectuând mici pendulari perpendiculare la direcția de sudare. Se interzice efectuarea unor pendulari mari, prin care la


SECTORULUI

BUCUREȘTI



.^,DI^ș|țÎa ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC OdîWittJL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC


fiecare strat depus sa se acopere întregul rost de sudare. Ultimul strat se va putea executa cu acoperirea întregului rost;

-    La îmbinări de colt sensul de sudare se va păstră de regula de la mijlocul subansamblului către capete. Se recomanda ca sudurile de colt lungi sa fie executate simultan de doi sudori începând de la mijloc spre capete;

-    La stabilirea regimului de sudare se va avea în vedere alegerea diametrelor electrozilor astfel ca sa se asigure o pătrundere buna la rădăcină îmbinării;

-Sudarea manuala a îmbinărilor cap la capse va executa de preferința în plan orizontal;

-    Numărul de straturi la îmbinările cap la cap se va stabili prin procesul tehnologic si va fi în funcție de marca otelului.

-    Fiecare strat de sudura la îmbinările cap la cap se va depune în mod obligatoriu de la un capat spre celalalt Nu se admite sudarea de la cele doua capete spre centru.

Fiecare strat se va depune în sens invers celui parcurs pentru depunerea stratului precedent.

2.9.6. Sudarea automata

Materialele de adaos {sârma, flux) sa îndeplinească condițiile prevăzute de prescripțiile in vigoare.

Ingrosarile rezultate la începerea si încheierea cordoanelor se vor netezi prin polizare (în cazul când nu a fost posibila așezarea pe plăcute la capetele sudurilor).

Sudarea automata a îmbinărilor de colt se va executa orizontal în jgheab, asigurându-se pătrunderea necesara.

La depunerea unui strat de sudura trebuie sa se asigure execuția stratului respectiv fara a fi necesara întreruperea procesului de sudare.

Daca în mod accidental se întrerupe procesul de sudare al unui strat, el se va relua in mod obligatoriu în același sens si cât mai repede.

La fiecare cordon de sudura de rezistenta sudorul trebuie sa imprime poansonul sau pe metalul de baza în locuri vizibile la circa 50 mm distanta de axul cusăturii si anume la mijlocul lungimii la cordoane de 1 m si de la început si sfârsit la cordoane mai lungi de 1 m.



DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC SERVICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

Sudurile se vor executa fara pori, incluziuni, lipsuri de topire etc. Suprafața cusăturilor trebuie sa fie cât mai neteda si uniforma. Se vor evita crestaturile de topire de la marginile cordoanelor de sudura iar craterele se vor completa cu sudura. Nu se admite matarea sudurilor.

Toate cordoanele de sudura se vor executa cu dimensiunile prevăzute în procesul tehnologic în conformitate cu proiectul de execuție.

2.9.7.    Controlul operațiilor de sudare si a îmbinărilor sudate.

Controlul operațiilor de sudare si a îmbinărilor sudate se executa în fazele principale ale procesului de sudare, după cum urmeaza:

Controlul materialelor de adaos - acestea vor trebui sa corespunda prescripțiilor standardelor si normativelor in vigoare. In timpul execuției se va urmări folosirea corecta a materialelor de adaos, pastrarea si uscarea lor în bune conditiuni. Materialele necorespunzatoare sau cele care prezintă dubii nu vor fi folosite la sudare.

Controlul procesului de sudare - în timpul procesului de sudare se va verifica respectarea întocmai a prescripțiilor din procesul tehnologic si proiectul de execuție. Se va verifica respectarea aplicării corecte a procedeelor indicate, a ordineî de asamblare si sudare, a regimului de sudare.

Cordoanele de sudura se vor verifica:

-între straturi vizual, cu lupa, iar în caz de dubii si cu lichide penetrante;

- cordoanele finale- vizual, cu lupa , cu lichide penetrante (în caz de dubii) si cu instrumente de masurat.

2.9.8.    Prelucrarea după sudare.

După sudare, cordoanele de sudura se vor prelucra conform indicațiilor din proiect si procesul tehnologic.

Prelucrarea se va face în general prin polizare sau aschiere urmata de polizare. Rizurile rezultate din polizare vor fi paralele in direcția efortului în piesa respectiva. Este interzisa prelucrarea finala perpendicular pe direcția efortului.

2.9.9. Condiții de calitate ale pieselor, elementelor, subansamblelor si cusăturilor

sudate


PRIMĂRIA


SECTORULUI


BUCUREȘTI



^itjfeiECȚiA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC ^gț/ICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC


a) Abateri dimensionale ale pieselor elementelor si subansamblelor sudate.

Dimensiunile specificate pe desenele de execuție corespund temperaturii de + 20°C.

Pentru măsurători făcute la alte temperaturi se vor face corecturile necesare, coeficientul de dilatare termica liniara fiind a = 1,2 x IO"5.

Abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt cele specificate in STAS 767/0 -88 pct. 2.3.1 ... 2.3.5 si anume tabelele 1, 2 si 3, cu următoarele limitări si precizări:

-    abateri limita la lungimea pieselor secundare :    +2 ... -4 mm

-    abateri limita la lungimea grinzilor principale :

- pana la deschideri de 9 m inclusiv : - la deschideri mai mari de 9 m :

+0... -4 mm


+0... -6 mm


-    abateri limita Ea stâlpi frezați (cu lungimea intre 4, 5 si 9 m): ±1 mm.

Lungimile de la punctele de mai sus se înțeleg măsurate intre fetele exterioare prelucrate ale sudurilor, care vor avea formele si dimensiunile din SR EN 9692-1/2014 sau din procesele tehnologice, cu tolerantele prescrise in acestea.

Daca lungimile rezulta mai mari, ele se vor prelucra cu discuri abrazive, iar daca rezulta mai mici, se va proceda conform pct. 4.7.I.4. d si art. 2.3.S.2 din STAS J&7/Q -88.

-    înclinarea limita Aia tălpii superioare a grinzilor dublu T conform numărului 1 din tabel B;

-    pe porțiunea pe care se sudeaza plăcile cutate sau in dreptul îmbinărilor cu alte piese așezate deasupra:

Amax = 0,005 B dar cel mult 1 mm;

-    in celelalte porțiuni ale grinzilor: B/40 dar cel mult 5 mm.

-    deformatia limita in ciuperca Ai, conform numărului 2 din tabel B

- pe porțiunile pe care se sudeaza gujoanele sau in locurile de îmbinare cu alte piese poziționate deasupra elementului: Ai < 0,005 C dar cel mult 1 mm;




DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC SERVICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC


- in celelalte porțiuni ale grinzilor: 0,025 B dar cel mult 5 mm.

Pentru a respecta toleranta la deformarea "in ciuperca" se recomanda ca tălpile superioare ale grinzilor principale sa fie predeformate invers la rece, înainte de sudare.

In vederea realizării corespunzătoare a rosturilor de montaj intre subansamble si tronsoane, abaterile la inaltimea si latimea acestora pe zonele de montaj: conform numărului 13 si 14 din tabel B :+2 ...-3 mm.

Excepție fac distantele dintre fetele interioare ale stâlpilor intre care se montează grinzi fara rosturi in lungul lor, care trebuie sa fie de cel mult ± 2 mm; aceste tolerante trebuie respectate pe inaltimea pe care se face îmbinarea intre stâlpi si grinzi.

Pentru restul abaterilor limita se respecta prevederile din tabelul 3.a, iar pentru tolerantele de aliniere cele din SR EN ISO 13920 -1998.

b) Condiții de calitate ale cusăturilor sudate.

Indiferent de tipul îmbinărilor si forma cusăturilor, calitatea cusăturilor sudate se verifica vizual (prin examinare exterioara si cu lupa) in proporție de 100%.

Toate cusăturile au nivelul B de acceptare al sudurilor si se verifica suplimentar fata de controlul vizual si prin metode nedistructive.

Toate sudurile cap la cap (suduri V, Y sau X) vor fi realizate cu pătrundere completa si vor fi controlate 35% cu ultrasunete.

Toate sudurile de la plăcile de capat (suduri 1/2K sau K) vor fi realizate cu pătrundere completa si vor fi controlate 35% cu ultrasunete.

Restul sudurilor in adâncime sunt cu pătrundere completa si vor fi controlate 25% cu ultrasunete sau 25% cu particule magnetice.

Toate sudurile de colt (in relief) vor fi verificate 15% cu particule magnetice.

Condițiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor, corespunzătoare claselor de calitate din proiect, sunt cele din tabelul 3 din Normativul C 150 -99.


Nivelurile de acceptare a defectelor in îmbinările sudate sunt cele din Tabelul 6 din Normativul C 150 -99 pentru cusături cap la cap si de colt.

2.9.10.    Controlul calitatii

Controlul de calitate al subansamblurilor si al îmbinărilor lor sudate se face de către organele competente ale furnizorului.

Controlul se va face vizual si prin măsurători dimensionale.

La acest control nu trebuie depășite tolerantele admisibile din STAS 767/0 -88.

Se va da o deosebita atentie la respectarea tolerantelor în locurile de îmbinare cu alte elemente.

Furnizorul lucrărilor va face prin sondaj încercări la rupere pe epruvete din materialul de baza folosit (otelul) si încercări pe epruvete sudate, conform SR EN ISO 4136/2013.

2.9.11.    Remedierea defectelor

Remedierile defectelor constatate pe fiecare faza de execuție sau la controlul final ai unui subansamblu, in vederea aducerii la forma si dimensiunile din proiect sau a realizării clasei de calitate a cusăturilor sudate prevăzute in proiect sau in procesele tehnologice de sudare se stabilesc de inginerul sudor al uzinei responsabil cu lucrarea.

In cazul apariției mai frecvente a unor defecte neadmise, uzina împreuna cu organul de supraveghere vor stabili cauzele lor si vor propune soluții de remediere care vor fi analizate si avizate de o comisie de specialiști autorizați si de beneficiar.

Defectele din cusăturile greu accesibile se remediază pe baza unei tehnologii de remediere ce urmeaza sa fie stabilita de inginerul sudor, ținând seama si de prevederile prezentului caiet de sarcini si Normativul C 150 -99.

Tehnologia va fi avizata, iar executarea lucrărilor se va face sub conducerea si supravegherea directa a inginerului sudor.

Se admit șlefuiri locale ale cusăturilor marginale si urmelor de amorsare a arcului electric, care nu depasesc 5% din grosimea pieselor sudate.


Crestaturile marginale, denivelări mai mari sub cota sau cratere neumpiute mai adanci se vor poliza si umple cu sudura, trecerile de la sudura la materialul de baza urmând sa fie racordate lin si netezite prin polizare in direcția eforturilor principale.

Se interzice lasarea unor denivelări mari sau rizuri perpendiculare pe direcția eforturilor

Remedierea porilor izolați sau a incluziunilor izolate, avand dimensiuni mai mari ca cele admise se face prin excavare cu pereți înclinați de 1/20... 1/50 si apoi resudare.

Remedierile defectelor interioare ca incluziuni, nepatrunderi, etc. din cusăturile sudate se fac prin inlaturarea porțiunii cu defecte si resudare.

înlăturarea acestor porțiuni se poate face prin :

-    polizare sau taiere cu discuri abrazive;

-    ra bota re;

-    daltuire sau craituire cu dalta pneumatica;

-    taiere prin procedeul arc - aer.

După îndepărtarea porțiunii cu defect, locul se polizează si se examinează cu ochiul liber si cu lupa, de maistru, inginer sudor pentru a se convinge ca întregul defect a fost eliminat, după care se face resudarea porțiunii excavate.

Tehnologia de resudare care trebuie sa asigure deformatîi si tensiuni interne minime, se stabilește de inginerul sudor.

După resudare, locul se curata de zgura si se examinează din nou pentru a exista convingerea ca lucrarea a fost corect executata.

In cazul sudurilor remediate, controlate inițial prin mijloace nedistructive, se face o noua examinare cu ultrasunete (100 %) pentru a exista siguranța ca defectul a fost complet eliminat.

Racordarea sudurii de remediere cu metalul de baza si cusătură inițiala se face prin polizare.

Nu se admit mai mult de doua remedieri in același ioc.


7 «O

St* W?4^®

tMApjg

^ECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC [VICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC


<?n

Toate remedierile se inseamna cu vopsea pe piesa remediata si se trec in "fisele de urmărire a execuției".

Tehnologiile de îndreptare a pieselor deformate prin sudare sau alte cauze, peste tolerantele admise, se stabilesc de inginerul sudor si se executa sub supravegherea si răspunderea acestuia.

In general îndreptarea se face la cald la temperaturi controlate in jur de 600°C si prin presare ușoara. Se interzice îndreptarea la temperaturi la cald - albastru (200° .... 300°C) sau prin ciocanire.

In cazul îndreptării de piese si subansamble, locurile îndreptate se marcheaza pe piese si se noteaza in fișierele de urmărire a execuției.

2.9.12.    Marcare

Fiecare subansamblu sau elemente de construcție gata de a fi expediat la șantier, se va marca cu vopsea rezistenta la intemperii.

Subansamblele sau elementele construcțiilor metalice vor avea notate:

-    tipul elementului - conform denumirii din proiect;

-    numărul de ordine de fabricație (numerotat de la 1 la numărul total);

-    poziția piesei sau subansamblului în ansamblul piesei (stânga, dreapta, centrala, marginala).

Pentru piesele mici care se livrează detașat se va nota tipul elementului, numărul de poziție al piesei (în extrasul de laminate) si eventual planșa cu detalii.

2.9.13.    Preasamblarea

Fiecare parte de obiect va fi preasamblata în uzina, se va verifica colinearitatea barelor, respectarea tolerantelor de asamblare, se va marca si apoi se va expedia după dezasamblare si cofetare.

La coletare se va tine seama de gabaritele de transport CF sau AUTO.

Pe piesele preasamblate se va marca obligatoriu poziția pieselor preasamblate.

2.9.14. Certificat de calitate



\ e*n

Ml DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC ș • Z3 5    *

7 eefsERVICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

Pentru fiecare piesa sau subansamblu care paraseste uzina, se va elibera un certificat de calitate care sa ateste ca subansamblu este calitativ si dimensional corespunzător proiectului si Caietului de sarcini.

Nu se va primi nici un subansamblu fara sa fie însotit de certificatul de calitate respectiv.

2.9 15. Depozitare si transport

Depozitarea si transportul subansamblelor sau a pieselor detașate finite, se va face atât la uzina cât si în drum spre șantier, în asa fel încât acestea sa nu se deformeze, apa sa nu stagneze pe piesele metalice iar părțile ne protejate prin vopsire sa fie aparate de rugina.

2.9.16. Protecția construcțiilor metalice contra coroziunii

Pregătirea suprafețelor pentru vopsire va fi conform prescripțiilor proiectantului.

In lipsa acestor prescripții, pregătirea suprafețelor cuprinde:

-    îndepărtarea mizeriei prin periere cu peria de sarma, spalare cu apa, ștergerea cu cârpe, bumbac, calti, uscarea cu aer cald

-    îndepărtarea grăsimilor, uleiurilor prin degresare

-    pregătirea sudurilor prin polizare, frezare, etc.

-    indepartarea oxizilor si a tunderului prin procedee mecanice (polizare, sablare)

-    indepartarea micilor defecte de suprafața (porozitati, denivelări) prin acoperire cu

sudura si șlefuire

Protejarea suprafețelor metalice se face imediat după pregătirea suprafețelor si nu trebuie sa depaseasca 3 ore de la terminarea curățirii fiecărei porțiuni de suprafața a elementului care se protejează.

Nu se vopsesc si nu se protejează cu alte produse suprafețele si găurile îmbinărilor cu buloane, suprafețele din vecinătatea îmbinărilor de montare prin sudura.

3. Construcția metalica. Execuția pe șantier

3.1. Asamblarea si montajul construcțiilor metalice confecționate în uzina

Pentru transportul, manipularea si depozitarea subansamblurilor si confecțiilor, se vor respecta indicațiile de la cap.2.


SECTORULUI

BUCUREȘTI



^DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC ^SERVICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC


Furnizorul lucrărilor de montaj nu va recepționa construcțiile metalice confecționate în uzina decât numai daca sunt însoțite de un certificat de calitate.

Organele de control tehnic ale furnizorului vor verifica prin sondaj calitatea pieselor metalice confecționate în uzina si respectarea proiectului, prezentului Caiet de sarcini si reglementările tehnice in vigoare.

înaintea asamblării su ba nsam bl urile vor fi verificate.

In afara depozitului, in imediata apropiere a locului de montare se vor amenaja platforme pentru lucrările de pregătire in vederea montării.

Procesul tehnologic de asamblare si sudare a tronsoanelor pe șantier va fi stabilit de organele tehnice ale furnizorului, în conformitate cu proiectul si Caietul de sarcini.

3.2. Sudorii

Sudorii care executa îmbinarea tronsoanelor pe șantier, sudurile de montaj, vor trebui școlarizați si instruiri si apoi supusi unor probe practice executate în poziția în care vor suda pe șantier după care vor fi autorizați sa execute numai acele cordoane de sudura pentru care au dovedit însușirea cunoștințelor teoretice si practice.

Autorizarea se va face pe baza Instrucțiunilor ISCIRÎn vigoare de către serviciul tehnic al furnizorului si se va consemna în scris.

Fiecare sudor autorizat va avea un poanson cu un număr înregistrat la AQ, cu care va marca fiecare cordon de sudura executat de el.

Nu se admite a se folosi la execuția lucrărilor de sudare a sudorilor neautorizati sau care sa nu folosească poansonul de marcaj.

3.3.    Sudura

La execuția cordoanelor de sudura pe șantier, se vor respecta condițiile din prezentul Caiet de sarcini.

3.4.    îmbinări cu șuruburi

îmbinările cu șuruburi IP se executa conform prevederilor din "Instrucțiunile tehnice C133-2014". In prezentul proiect șuruburile IP lucrează la întindere in tija sau la presiune pe gaura. Găurile sunt cu 2 mm mai mari fata de diametrul șurubului pentru șuruburi cu diametre


mai mici de 27mm si cu 3 mm mai mari fata de diametrul șurubului pentru șuruburi cu diametre mai mari de 27mm .

Pretensionarea șuruburilor se va face prin strângerea piulițelor la un moment egal cu 50% din momentul de strângere, pentru faza finala, moment de strângere indicat in 033-2014.

Calitatea îmbinărilor se controlează prin masurarea momentelor de strângere cu cheia dinamometrica,si prin sondaj cu metoda « unghiului de strângere », conform prevederilor din "Instrucțiuni tehnice " C 133-2014.

Suprafețele pieselor care urmeaza sa fie in contact după realizarea îmbinării cu șuruburi IP se protejează împotriva coroziunii la fel ca întreaga construcție metalica (nu sunt necesare masuri speciale de finisare).

Execuția îmbinărilor cu șuruburi IP se face numai cu lucratori atestati. Atestarea se refera atat la conducătorul lucrării cat si la maiștri, sef de echipa si muncitori calificați care executa astfel de îmbinări.

3.5 Strângerea șuruburulor de înalta rezistenta

Strângerea șuruburilor IP se va face in doua faze, într-o singură fază, in conformitate cu prevederile din 033-14 "Instrucțiunile tehnice privind îmbinarea elementelor de construcții metalice cu șuruburi de înaltă rezistență pretensionate". In continuare este dat un tabel cu aceste valori care sunt în funcție de diametrul șurubului și grupa acestora :

Nr.

crt.

Diametrul nominal

Grupa

Momentul final de strângere (daNm)

50% din momentul final de strângere (daNm)

1

M12

10.9

12.24-13.6

6.14-6.8

2

M16

10.9

28.84-32.2

14.44-16.1

3

M20

10.9

56.44-62.8

28.24-31.4

4

M24

10.9

964-107

48.84-54.2

5

M27

10.9

138.84-144.2

69.44-77.1

6

M30

10.9

190.44-211.6

95.24-105.8

7

M12

8.8

8.64-9

4.34-4.8

8

M16

8.8

20.64-11.4

10.34-11.4

9

M20

8.8

40.24-22.3

20.14-22.3

10

M24

8.8

65.44-77

34.7 4-38.5

11

M27

8.8

94.84-109.8

47.44-54.9




ECȚiA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC ICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC


Conform "Instrucțiunile tehnice privind îmbinarea elementelor de construcții metalice cu șuruburi de înaltă rezistență pretensionate" - C133/14, verificarea momentului de strângere se face pe cel puțin un șurub din fiecare zonă caracteristică a îmbinării.

în cazul în care valorile momentelor de strângere efectiv realizate la controlul pretensionării șuruburilor se abat de la valorile normate, se va verifica în continuare un un număr dublu de șuruburi de înaltă rezistență alese în același mod ca la prima verificare.

După efectuarea strângerii șurburilor de înaltă rezistență pretensionate nu se va face chituirea îmbinării, deoarece suprafețele care vin in contact sunt protejate împotriva coroziunii prin grunduire și vopsire la fel ca întreaga confecție metalică.

Tolerante. Tolerantele la execuția asamblării elementelor de construcții la montaj sunt cele din STAS 767/0-88 si prezentul Caiet de sarcini.

3.6. Controlul execuției

Furnizorul va asigura prin organe competente, controlul tehnic neîntrerupt ai operațiunilor de asamblare si montaj si recepția asamblării fiecărui subansamblu sau element, atât la sol cât si la montaj.

Controlul operațiunilor de asamblare si montaj se vor face vizual si prin măsurători dimensionale. Se vor verifica dimensiunile, forma si calitatea cordoanelor de sudura de la îmbinarea fiecărui element, respectarea tolerantelor la asamblare si a celor de montaj.

Lucrările de montaj si de sudare pe șantier vor fi urmărite si recepționate, pe faze de execuție, de un delegat permanent ai clientului.


3.7. Caietul de evidenta a montajului construcțiilor metalice

Furnizorul lucrărilor este obligat sa întocmească si sa tina la zi, "Caietul de evidenta a construcțiilor metalice". Este preferabil ca acest caiet sa fie întocmit de o singura persoana.

Acest caiet este o piesa indispensabila pentru operațiunea de recepție parțiala sau totala a lucrării.

Se atrage atentia ca proiectantul nu va semna nici un act de recepție daca acest caiet nu este completat cu toate datele necesare, pentru toate acele parti de lucrare care se recepționează.

După recepție acest caiet va fi predat Clientului care îl va păstră anexat la "Cartea Construcției".

4. Prescripții generale de execuție pentru subansambfe sudate din otel carbon, si oteluri slab aliate

a)    Construcțiile sau elementele de construcții aferente utilajelor si instalațiilor se executa cu respectarea prescripțiilor prevăzute în STAS 767/0-1988 - Construcții din otel -Condiții tehnice generale de calitate.

b)    La prelucrările prin taiere, a elementelor componente ce se sudeaza, se va respecta: (în lipsa prevederilor din documentație) clasa II A conform SR EN ISO 9013 : 2017 - Taiere termica. Clasificarea tăierilor termice. Specificații geometrice ale produselor si tolerante referitoare la calitati.

c)    Forma si dimensiunile rosturilor de sudura executate cu procedee de sudare manuala se vor încadra în prevederile

SR EN ISO 9692-1: 2014 - Sudarea manuala cu arc electric cu electrod învelit, sudarea cu arc electric în mediu de gaz protector si sudarea cu gaze prin topire. Pregătirea pieselor de îmbinat din otel.

d)    Abaterile limita la dimensiunile fara toleranta ale îmbinărilor sudate se vor încadra în prevederile SR_EN ISO 13920 :1998 - Sudare. Tolerante generale pentru construcții sudate. Dimensiuni pentru lungimi si unghiuri. Forme si poziții.

e)    La execuția îmbinărilor sudate se vor respecta prevederile SR EN ISO 15614-1: 2017 - Specificația si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 3 : Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a otelurilor.


-    Tipurile de îmbinări sudate prevăzute în documentație sunt obligatorii pentru executant.

-    Materialul de aport va fi în conformitate cu cerințele tehnologice stabilite de către executant si compatibil cu materialul de baza al subansamblelor.

-    Stabilirea tehnologiei de sudare, alegerea electrozilor, proiectarea SDV-urilor pentru respectarea condițiilor din proiect si din actele normative specificate mai sus sunt sarcina executantului.

f)    Calitatea îmbinărilor sudate va corespunde prevederilor din SR EN ISO 5817/15 -îmbinări sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor.

în lipsa unor precizări speciale prevăzute în documentație se va alege nivelul de acceptare “c” - intermediar pentru defecte.

g)    Examinarea defectelor se va realiza prin metode nedistructive conform recomandărilor SR EN ISO 17635:2017 - Examinări nedistructive ale imbinarilor sudate. Reguli generale pentru materiale metalice.

în lipsa specificațiilor din documentație,îmbinările sudate vor fi examinate nedistructiv în funcție de posibilitățile tehnologice ale executantului, conform normativelor in vigoare, dar si printr-o examinare vizuala

5. Protecția împotriva coroziunii

La execuția și montajul confecției metalice, vor fi respectate prevederile din GE 054-2006, " Ghid de proiectare, execuție și exploatare privind protecția împotriva coroziunii a construcțiilor din oțel".

Clasa de agresivitate a mediului conform STAS 10128-86 -Protecția contra coroziunii a construcțiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive - este de 3 m - cu agresivitate medie. In conformitate cu SR EN ISO 9223-2012 si SR EN ISO 12944-2 la clasa de agresivitate 3m corespunde clasa de corozivîtate C3.

Durata de viata a acoperirii anticorozîve trebuie sa fie de minim 15 ani ceea ce corespunde unei durabilități ridicate „R" conform pargraf 5.1.2. din GP 111-04. Nivelurile de performanta ale sistemelor de protecție anticoroziva vor fi in conformitate cu capitolul 4 Tabelul 4.2 din GP 111-04;


^ DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC \lrayiauL administrarea domeniului public

oc

Aplicarea straturilor de acope'rîfe"prin vopsire se va face înainte de montarea elementelor de construcții. Se poate accepta ca ultimul strat să se aplice după montare. Se pot aplica înainte de montaj numai straturile de grund și cel puțin un strat de vopsea din componen| a sistemului de acoperire pe întreaga suprafață, iar pe zonele care se suprapun se va aplica numărul total de straturi ale sistemului de acoperire prin vopsire.

Suprafețele tuturor elementelor metalice se vor sabla la gradul Sa2.5 conform STAS 10166/1-77. Pregătirea suprafeței realizându-se în conformitate cu SR EN ISO 8501-1:2002, SR EN ISO 8504:2002 , SR EN ISO 8504-2:2002 și SR EN ISO 8504-3:2002.

Pentru aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire trebuie sa se creeze următoarele condiții de mediu ambiant:

lipsa de praf;

-    concentrație cat mai redusa a gazelor agresive;

-    temperatura aerului si a piesei de protejat între 5 și 40°C dacă nu se specifică alte valori de către producătorul de materiale de protecție;

-    umiditatea relativă a aerului sub 70 %, conform STAS 10702/1-83, dacă nu se specifică altfel de către producătorul de materiale.

Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se va aplica după cel mult 3 ore de la pregătirea suprafețelor elementelor din oțel.

Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire se vor aplica numai pe suprafețe curate, lipsite de apă, praf sau de impurități.

Fiecare strat al acoperirii trebuie să fie continuu, lipsit de încrețituri, bășici sau exfolieri, fisuri, neregularități.

Culoarea fiecărui strat trebuie să fie uniformă pe toată suprafața elementului și nuanța culorii trebuie să difere de la strat Ea strat pentru a permite verificarea numărului de straturi aplicat.

Numărul de straturi al sistemului de acoperire, aplicat pe suprafața pieselor din oțel trebuie să realizeze grosimea totală minimă prevăzută în proiect, inclusiv la colturi și muchii.

Cifra minimă de aderență admisă la sistemele de protecție prin vopsire este 2 pentru clasele de agresivitate 1 m și 2 m și 1 pentru clasele de agresivitate 3 m și 4 m. Aderenta se va determina conform SR EN ISO 2409:2013 - Vopsele si lacuri. încercarea la caroiaj.


Obligațiile si răspunderile unităților beneficiare de investiții, de proiectare si de constructii-montaj, în asigurarea calitatii construcțiilor, sunt reglementate prin Legea nr.10/1995. In activitatea de control tehnic al calitatii se va respecta sistemul de evidenta stabilit prin reglementările în vigoare.

7.    Recepția lucrărilor de construcții

La recepția lucrărilor de construcții se vor verifica corectitudinea executării îmbinărilor sudate, precum si corectitudinea asamblării tronsoanelor metalice pe șantier.

Se va verifica corectitudinea executării protecției anticorozive la construcțiile metalice.

Recepția construcțiilor se va face în conformitate cu C 56 - 02.

8.    Dispoziții finale

In timpul execuției lucrării se vor retine toate documentele necesare întocmirii cârtii construcției, respectiv: proiectul care a stat la baza execuției, dispozițiile de șantier emise pe parcursul executării lucrării, procesele verbale de recepție calitativa si de lucrări ascunse întocmite pe parcursul execuției, precum si certificatele de calitate ale materialelor folosite, buletine de încercări, etc.

Eventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau sprijinul proiectantului.

9.    întreținerea construcției

In timpul exploatării, beneficiarul va urmări ca elementele construcțiilor sa nu fie încărcate peste limitele admise în proiect.

Depunerile de industrial vor fi înlăturate la intervale regulate astfel încât acestea sa nu depaseasca limitele admise. înlăturarea depunerilor de praf se va face pe baza unui program întocmit în acest sens de beneficiar.

Periodic se va face o verificare tehnica a stării construcției. După evenimente cu caracter excepțional (cutremure, incendii, explozii, avarii datorate procesului de exploatare, etc.) se va face în mod obligatoriu verificarea stării tehnice a construcției.

10.    Protecția muncii si PSI


1.    La întocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale de securitate a muncii dintre care principalele sunt incluse in următoarele acte normative:

-    Legea nr. 90/1996 a protecției muncii;

Norme generale de protecția muncii, emise prin Ordinul Ministerului Muncii si Protecției Sociale (MMPS) nr. 578/1996 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 5840/1996, in mod expres cap. 2 subcap. 2.4, cap. 3 subcap. 3.1 - 3.9, cap. 4 subcap. 4.8, cap. 5 subcap. 5.1,5.3 si 5.4;

-    Norme specifice de securitate a muncii pentru construcții si confecții metalice,

emise prin Ordinul MMPS nr.56/1997 {cod 42);

Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate si finisaj construcții,emise prin Ordinul MMPS in 1996 (cod 27); Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrărilor de beton armat si precomprimat, emise prin Ordinul MMPS nr. 136/1995 (cod7);

-    Norme specifice de protecția muncii pentru manipularea , transportul prin purtare cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor, emise prin Ordinul MMPS nr. 719/1997 (cod 57);

Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălțime , emise prin Ordinul MMPS nr. 235/1995 (cod 12);

Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea lianților si azbocimentului

emise prin Ordinul MMPS nr. 161/31.03.1997 (cod 52), cap. III, subcap. 1.

2.    In conformitate cu Normele Generale de Protecția Muncii, furnizorul lucrărilor este obligat:

sa analizeze documentația tehnica de execuție din punctul de vedere al securității muncii si daca este cazul sa faca obiectiuni, solicitând proiectantului modificările necesare conform reglementarilor legale.

-    sa aplice prevederile legislative de protecție a muncii, precum si prescripțiile din documentațiile tehnice privind executarea lucrărilor de baza, de serviciu si auxiliare necesare realizării construcțiilor;

-    sa execute toate lucrările prevăzute in documentația tehnica in scopul realizării unei exploatări ulterioare a construcțiilor in condiții de securitate a muncii si sa sesizeze clientul si proiectantul când constata ca masurile propuse


-    sa ceara clientului ca proiectantul sa acorde asistenta tehnica in vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii in cazurile deosebite aparute in executarea lucrărilor de construcții;

-    sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuării probelor, precum si cele constatate la recepția lucrărilor de construcții.

In mod deosebit se atrage atentia asupra obligativității respectării cu strictete a Ordonanței Guvernului publicata in Monitorul Oficial nr. 18/01.1994 privind asigurarea durabilității, calitatii riguroase, siguranței in funcționare si functionabilitatii construcțiilor.

3. Clientului ii revin, conform Normelor generale de protecție a muncii, următoarele obligații legale privind executarea construcțiilor:

-    sa analizeze proiectul din punctul de vedere al masurilor de protecție a muncii si in cazul când constata deficiente, lipsuri sau neconcordante fata

-    de prevederile legislației in vigoare, sa ceara proiectantului remedierea deficientelor constatate , completarea documentației tehnice sau punerea in concordanta a prevederilor din proiect cu cele legislative;

sa colaboreze cu proiectantul si furnizorul, după caz, in scopul rezol-

-    varii tuturor problemelor de securitate a muncii.

pentru lucrările care se executa in paralel cu desfasurarea procesului de producție, sa încheie cu furnizorul un protocol in care se va delimita suprafața pe care se executa lucrarea, pentru care răspunde privind asigurarea masurilor de protecție a muncii revine furnizorului; în protocol se vor specifica si condițiile care trebuie respectate de către furnizor, astfel incit desfasurarea procesului de producție în condiții de securitate sa nu fie afectat de lucrările de construcții executate concomitent cu aceasta.

sa controleze cu ocazia recepției lucrărilor, realizarea de către furnizor a tuturor masurilor de protecție a muncii prevăzute in documentația tehnica, refuzind recepția lucrărilor daca nu corespund din punct de vedere al securității muncii.

-    sa emită instrucțiuni proprii de securitate a muncii pe activitatile sau grupele de activitati necesare exploatării construcțiilor.

SECTORULUI

BUCUREȘTI



4. La exploatarea construcțiilor, clientul este obligat sa respecte prevederile legale privind securitatea muncii, dintre care principalele sunt cuprinse în următoarele acte:

Legea 90/1996 a protecției muncii;

Norme generale de protecție a muncii, emise prin Ordinul Ministerului Muncii si Protecției Sociale (MMPS) nr.578/1996 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 5840/1996;

Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălțime, emise prin Ordinul MMPS nr. 235/1995 (cod 12).

10.2 Protecția împotriva incendiilor - PSI

La întocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale din :

-    Ordonanța nr. 60 din 1997.

-    N.G.P. 11/1977 cap. I, III, IV, V si VI.

-    Norme tehnice P 118/99 .

In timpul execuției se vor respecta :

Prevederile in legătură cu execuția conform actelor normative menționate la punctul 1 de mai sus .

Normele P.S.I proprii ale constructorilor si montorilor inclusiv cele elaborate de forurile tutelare ale acestora .

Dispozițiile organelor de control.

-    Ordonanța nr. 60 din 1997.

Beneficiarului ii revin următoarele obligații:

-    Trimiterea in termen legal a eventualelor obiecții, la prezentul proiect.

-    Respectarea obligațiilor ce ii revin din actele normative menționate la punctul 1 de mai sus, inclusiv procurarea si întreținerea P.S.I., in conformitate cu Normativul Departamental si recomandările proiectantilor privind obiectul din prezenta documentație.

-    Respectarea N.R.P.M. ed. 1975, cap.XIV.

Ordonanța nr. 60 din 1997.

OT SECTORULUI



II. CAIET SARCINI PENTRU ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON SI BETON ARMAT

1. Capitolul 1 - Generalități

1.1    Scop

Scopul caietului de sarcini il constituie stabilirea condițiilor tehnice de execuție a lucrărilor in conformitate cu reglementările tehnice in vigoare (Ord. MF+MLPTL1014/874 pct.

2.1.    "Rolul si scopul caietelor de sarcini").

1.2    Domeniul de aplicare

Prevederile prezentului caiet de sarcini se refera la execuția elementelor prefabricate din beton si beton armat execuția lucrărilor pentru punere in opera a acestora.

1.3    Prevederi generale de proiectare

1.3.1.    încărcări

La calculul elementelor prefabricate ce fac parte din structuri de construcții civile si industriale se va tine seama de acțiunea tuturor încărcărilor la care pot fi solicitate, respectând următoarele standarde:

> BAZELE PROIECTĂRII STRUCTURILOR:

o SR EN 1990-2004 Bazele proiectării structurilor

o SR EN 1990-2004 A1-2006 Bazele proiectării structurilor

o SR EN 1990-2004 NA-2006 Bazele proiectării structurilor. Anexă

națională

> Eurocode 1 - ACȚIUNI ASUPRA STRUCTURILOR:

o SR EN 1991-1-1-2004 Partea 1-1 Acțiuni generale. Greutăți specifice,

greutăți proprii, încercări utile pentru clădiri o SR EN 1991-l-l-2004_NA-2006 Partea 1-1 Acțiuni generale - Greutăți

specifice, greutăți proprii, încărcări din exploatare pentru construcții. Anexă națională

o SR EN 1991-1-2-2004 Partea 1-2 Acțiuni generale. Acțiuni asupra structurilor expuse la foc

o SR EN 1991-l-2-2004_NA-2006 Partea 1-2 Acțiuni generale - Acțiuni

asupra structurilor expuse la foc. Anexă națională o SR EN 1991-1-6-2005 Partea 1-6 Acțiuni generale. Acțiuni pe durata

execuției

o SR EN 1991-l-6-2005_NB-2008 Partea 1-6 Acțiuni generale. Acțiuni pe durata execuției. Anexa Națională

o SR EN 1991-1-7-2007 Partea 1-7 Acțiuni generale - Acțiuni accidentale > Eurocode 2 - PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON;

o SR EN 1992-1-1-2004 Partea 1-1 Reguli generale și reguli pentru clădiri o SR EN 1992-1-1-2004 AC-2008 Partea 1-1 Reguli generale și reguli pentru

clădiri

o SR EN 1992-l-l-2004_NB-2008 Partea 1-1 Reguli generale și reguli pentru

clădiri. Anexa națională

>    Eurocode 8 - PROIECTAREA STRUCTURILOR PENTRU REZISTENTA LA CUTREMUR:

o SR EN 1998-1-2004 Partea 1 Reguli generale, acțiuni seismice și reguli pentru clădiri

o SR EN 1998-l-2004_NA-2008 Partea 1 Reguli generale, acțiuni seismice și reguli pentru clădiri. Anexa națională

1.3.2. Metode de calcul si dimensionare

La calculul si dimensionarea elementelor de rezistenta se va tine seama de:

>    Eurocode 1 - „Acțiuni asupra structurilor"

>    Eurocode 2 - „Proiectarea structurilor de beton"

>    Eurocode 8 - „Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur"

De asemenea se va tine seama de recomandările constructive precizate in celelalte capitole.

1.4. Prevederi generale pentru execuție

Execuția elementelor prefabricate din beton si beton armat nu poate începe decât după ce antreprenorul si-a adjudecat execuția proiectului, urmare a unei licitații si in urma încheierii contractului cu beneficiarul.

Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea sunt următoarele:

planurile generale si dispozițiile generale;

detaliile tehnice de execuție, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate

elementele componente ale lucrării;

caiete de sarcini cu prescripții tehnice speciale pentru lucrarea respectiva;

- graficul de eșalonare a execuției lucrării;

Antreprenorul va trebui sa dovedească ca are experiența si dotarea corespunzătoare pentru execuția proiectului.

Pe perioada execuției lucrări se vor lua masuri pentru protejarea mediului.

Se precizează ca nici o adaptare sau modificare, la execuție fata de documentație, nu se poate face decât cu aprobarea beneficiarului sau/si a proiectantului elaborator al documentației.

De asemenea, la execuție se va tine seama de standardele, normativele si prescripțiile in vigoare (o lista minima este precizata in anexa).

1.5. Prevederi generale privind recepția lucrărilor

Pentru a asigura o execuție de calitate a lucrărilor, se va face recepția lucrărilor pe faze de execuție si recepția finala in conformitate cu prevederile caietului de sarcini elaborat pentru lucrarea respectiva.

Beneficiarul va organiza recepția finala in conformitate cu legislația in vigoare.

1.6 Prevederi generale privind igiena si protecția muncii

In conformitate cu Legea nr. 90/1996, executantul va lua toate masurile pentru desfasurarea execuției lucrărilor in condiții de siguranța a personalului.

Specific lucrărilor ce se executa se vor respecta si aplica prevederile dîn "Regulamentul privind protecția si igiena muncii in construcții", aprobat prin Ordin MLPAT nr.9/N/15.03.1993.

De asemenea se vor respecta prescripțiile din "Norme de protecție a muncii specifice pentru transporturi pe calea ferata" nr. 107/2000 elaborata de M.M.P.S.

Personalul de execuție va fi instruit pentru cunoașterea si aplicarea normelor de protecția muncii, asupra modului de lucru, comportarea la locul de munca, precum si asupra posibilelor masuri speciale ce se pot lua pe parcursul execuției de către conducătorul punctului de lucru.

SECTORULUI

BUCUREȘTI



Este obligatorie efectuarea lunara a instructajului de protecția muncii a personalului angajat, precum si a personalului nou angajat, care nu va începe lucrul decât după ce si-a insusit instructajul, cu consemnarea in fisele de instructaj.

1.7    Prevederi generale privind condițiile de mediu

Lucrările prevăzute in prezentul proiect nu constituie surse de poluare a apei, aerului, solului si subsolului si nu sunt generatoare de noxe.

Prin lucrările care fac obiectul prezentei documentații, nu se evacueaza in mediul ambiant substanțe reziduale sau toxice care sa altereze intr-un fel calitatea apei, aerului, si subsolului.

Se vor respecta prevederile din:

-    Legea nr. 137/30.12.1995 - "Legea protecției mediului";

-    Legea nr. 107/08.10.1996 - "Legea apelor".

-    Ordinul nr. 860 din 2002 - Ordin al Ministerului apelor, pădurilor si protecției mediului pentru aprobarea "Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu".

1.8    Prevedreri generale privind termenul de garanție

Termenul, respectiv perioada de garanție se stabilește prin contract intre investitor si executant, conform conform H.G. 273/1994, Cap.III, art. 32. Perioada de garanție este perioada de timp intre data recepției la terminarea lucrărilor si data terminării lucrărilor după aceasta recepție.

2. Capitolul 2 - Elemente prefabricate din beton si beton armat

2.1. Prevederi generale, detalii de cofraj si armare

Prezentul capitol se refera la lucrările executate din beton si beton armat in elemente prefabricate.

In cazul in care proiectul prevede si precomprimarea structurii de beton armat se vor elaborara caiete de sarcini speciale pentru structuri precomprimate.

Pentru structuri deosebite, cu alcătuiri constructive si utilizări de materiale noi, altele decât cele cuprinse, in prezentul caiet se vor întocmi caiete de sarcini speciale.

Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de calitate.


SECTORULUI



Detaliile de execuție vor fi cuprinse in planșele de cofraj si armare pentru suprastructura.

Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise si modul de trasare a suprafețelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.

La execuția elementelor prefabricate din beton si beton armat se vor respecta detaliile din proiect, "Codul de practica pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat" indicativ NE 012/1-2007, "Codul de practica pentru execuția elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat" indicativ NE 013/02 si prevederile din prezentul Caiet de Sarcini.

2.2.    Cofraje

Cofrajele pentru elementele prefabricate din beton si beton armat vor respecta condițiile de calitate precizate in planșe. In principiu acestea pot fi de trei tipuri:

>    cofraje obișnuite utilizate la suprafețele nevăzute

>    cofraje de fata văzută, utilizate la suprafețele expuse vederii

>    cofraje cu tratare speciala la elementele de suprastructura precum grinzi marginale, parapete, etc.

Antreprenorul poate propune soluții proprii de tratare a fetei văzute a betoanelor, pentru care va obține aprobarea beneficiarului.

La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat va tine seama de prevederile „Normativului pentru producerea betonului si executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 2: Executarea lucrailor din beton/', indicativ NE 012/1-2010 precum si cele din prezentul Caiet de Sarcini, cuprinse in capitolul "Cofraje"

La realizarea tiparelor (cofrajelor) pentru realizarea elementelor prefabricate se va tine seama de prevederile Codului de practica pentru execuția elementelor prefabricate din beton,beton armat si beton precomprimat NE 013/02 precum si de cele cuprinse in capitolul "Cofraje".

2.3.    Materiale de construcție 2.3.1. Agregate

Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta si normala cuprinsa intre 2201 si 2500kg/m3, se folosesc agregate grele, provenite din sfarmarea naturala si/sau concasarea rocilor. Pentru a reduce la minim segregarea, se recomanda ca agregatele sa aîba o granulozitate continua si se prefera agregatele rotunde.

Agregatele vor corespunde SR EN 12620+A1-2008.

Pentru prepararea betoanelor, cuba de granulozîtate a agregatului total se stabilește astfel încât sa se încadreze, funcție de dozajul de ciment si consistenta betonului, in zona favorabila conform „Codul de practica pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 1: producerea betonului", indicativ NE 012-1 si "Codul de practica pentru execuția elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat", indicativ NE 013.

Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj.

Pietrișul: se va folosi pietriș de rau sau criblura, sorturile 7 -16,16- 22 si 22-32mm care se vor înscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice.

In funcție de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei, patru sau cinci sorturi de agregate si anume:

>    nisip sorturile 0-3, 3 - 7,

>    pietriș sorturile 7 -16,16 - 22 si 22 - 32;

Amestecul format din cele trei (patru sau cinci) sorturi se va înscrie in zona foarte buna a iimițelor granuiometrice.

Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate.

Antreprenorul va lua masurile necesare pe șantier pentru a se evita depuneri de praf pe agregate.

2.3.2. Ciment

Cimenturile vor satisface cerințele din standardele de produs sau din standardele profesionale.

Cimentul va corespunde SR 197-1 "Ciment Portland", sunt grupate în 5 tipuri principale de ciment, după cum urmeaza:

CEM 1

Ciment Portland;

CEMII

Ciment Portland compozit;

CEM III

Ciment de furnal;

CEM IV

Ciment puzzolanic;


PRIMĂRIA


SECTORULUI

BUCUREȘTI


• CEM V


Ciment compozî



.A ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC


se^vÎO^Xadministrarea domeniului public


Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum si domeniul si condițiile de utilizare sint precizate în anexa F si M din Codul de practica CP 012/1 si Normativul NE 013.

Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie consumat in max. 2 luni.

Nu se admite amestecarea cimenturilor de diferite clase si tipuri si utilizarea lor ca

atare.

Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o celula separata tip siloz.

2.3.3.    Armaturi

Armaturile trebuie sa respecte planurile de execuție din proiect. Otelul beton livrat pe șantier va corespunde caracteristicilor prevăzute în SR EN 438-1, SR EN 438-2, SR EN 438-3.

Domeniul de utilizare, dispozițiile constructive si modul de fasonare al armaturii vor corespunde prevederilor din „Normativul pentru producerea betonului si executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 2: Executarea lucrailor din beton/', indicativ NE 012/1-2007.

înainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de rugina, urme de ulei si alte impurități.

înlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar cu aceeași secțiune totala se va face numai cu acordul proiectantului.

Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere tehnica, alungirea relativa la rupere, numărul de îndoiri la care se rupe otelul, etc.) in condițiile precizate de Normativului NE 012/2-2010 si Codul de practica NE 013/02.

La aprovizionarea, fasonarea si montarea armaturilor se va tine cont de prevederile din capitolul “ Armaturi"

De asemenea, la aprovizionare, produsele din otel vor fi verificate in conformitate cu standardele in vigoare si planul propriu de calitate, verificări si încercări.

2.3.4.    Betoane

Betoanele vor respecta clasele prevăzute in proiect. Prepararea betonului va respecta prevederile din capitolul „Betoane", iar turnarea betonului se va executa in funcție de sistemul



\

DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC .il^J_(UL ADMÎN1STRAR£A DOMEN)ULU1 publIC


o/p

YzW f,.,

\ *>> -'.«; sj v><\ J

^„.îr......


Trrn


de fundare si prevederile Codului de practica pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012/2007.

La adaptarea rețelei la statia de betoane se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente si a betonului.

Betoane le se prepara in statii de beton verificate si atestate.

Dozarea materialelor folosite pentru preparerea betoanelor se face in greutate.

Abaterile limita se vor încadra in prevederile din capitolul "Betoane" din prezentul caiet de sarcini si ale Codului de practica NE 012/1-2007.

Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea beneficiarului ținând cont de prevederile capitolului " Betoane" din prezentul caiet de sarcini.

Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si după fiecare schimbare de stare atmosferica.

In timpul turnării trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat, pătrunzând in toate colturile si nelasand locuri goale.

Betonul preparat, avand de regula temperatura înainte de turnare cuprinsa intre 5 - 30° C, trebuie turnat in cofraje in maxim 1 ora in cazul folosirii cimenturilor obișnuite si 1/2 ora când se utilizează cimenturi cu priza rapida. In situația betoanelor cu temperaturi mai mari de 30° C se iau masuri suplimentare, cum este si utilizarea de aditivi intarzietori, conform Codului NE 012/1-2007 si Codului NE 013/02. Betonul adus in vederea turnării nu trebuie sa prezinte urme de segregare. In perioada dintre preparare si turnare se interzice adaugarea de apa in beton. La turnarea betonului trebuie respectate regulile din Codul NE 012/1-2007, NE 012/2-2010 si NE 013/02.

Jgheaburile autocamioanelor de transport beton, etc. vor trebui păstrate curate si spalate după fiecare întrerupere de lucru.

La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare: mese vibrante, vibratoare de adâncime, iar in timpul compactării betonului proaspăt se va avea grija sa nu se producă deplasări sau degradări ale armaturilor si cofrajelor.

2.1 Recepția lucrărilor


W( SECTORULUI

îsăM- ./    RliriJBFST!

Antreprenorul are in întregime in sarcina sa, cheltuielile pentru încercarea lucrărilor precizate in proiect. Aceste încercări se executa in prezenta beneficiarului.

Tot antreprenorul are in sarcina aducerea camioanelor sau a convoaielor necesare încercării precum si schelele sau pasarelele necesare efectuării operațiunilor de măsurare.

Operațiunile de măsurare se vor face de către o institurie aleasa sau acceptata de către beneficiar.

3. Capitolul 3 - Cofraje

3.1. Date generale

Cofrajele sunt structuri provizorii alcătuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate in lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ atat cofrajele propriu-zise cat si dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, țevile, tirantii, distantierii, care contribuie la asigurarea realizării formei dorite.

Cofrajele si susținerile lor se executa numai pe baza de proiecte, întocmite de unitati specializate de proiectare autorizate, in conformitate cu prevederile STAS 7721-90, precum si a celor din beton si beton armat a Codului de practica NE 012/2-2010.

Alcătuirea cofrajelor trebuie sa îndeplinească următoarele condiții:

-    sa asigure obținerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, revăzute in proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se înscrierea in abaterile admisibile prevăzute in Nomatîvul NE 012/2-2010.

-    sa fie etanșe, astfel incat sa nu permită pierderea laptelui de ciment;

-    sa fie stabile si rezistente, sub acțiunea încărcărilor care apar in procesul de execuție.

-    sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate, sau componentele cofrajelor si susținerilor;

-    sa permită, la decofrare, o preluare treptata a încărcării de către elementele care se decofreaza;

-    sa permită închiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri; sa permită închiderea cu ușurința - indiferent de natura materialului din care este alcătuit cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor uzate, înainte de începerea turnării betonului;

sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crăpături, sau alte defecte.

Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.

Din punct de vedere al modului de alcătuire se deosebesc:

-    cofraje fixe, confecționate si montate la locul de turnare a betonului si folosire, de obicei, la o singura lucrare.

-    cofrajele demontabile staționare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile la un anumit număr de turnări;

-    cofrajele demontabile mobile, care se deplasează si iau poziții succesive pe măsură turnării betonului: cofraje glisante sau pasîtoare;

Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confecționate se deosebesc:

-    cofrajele din lemn sau căptușite cu lemn;

-    cofraje tego;

-    cofrajele furniruite de tip DOKA, PASCHAL îmbinate sau tratate cu rășini; cofraje metalice.

3.2.    Condiții tehnice

In afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele trebuie sa îndeplinească si următoarele condiții tehnice:

-    sa permită poziționarea armaturilor din otel beton sî de precomprimare;

-    sa permită fixarea sigura si in conformitate cu proiectul a pieselor înglobate;

-    sa permită compactarea cat mai buna a betonului;

-    sa asigure posibilitatea de deplasare si poziția de lucru corespunzătoare a muncitorilor care executa turnarea si compactarea betonului, evitandu-se circulația pe armaturi;

-    sa fie prevăzute, după caz, cu urechi de manipulare.

-    cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in contact cu betonul.

-    sa fie prevăzute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, in cazul folosirii acestora.

3.3.    Pregătirea, controlul si recepția lucrărilor de cofrare

înainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea cat si numărul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.

In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse următoarelor operațiuni:


£a, înainte si după refolosire; când spalarea se

face in amplasament apa va TTdrenata in afara (nu este permisa curățirea cofrajelor numai cu jet de aer);

-    tratarea suprafețelor, ce vin în contact cu betonul, cu o substanța ce trebuie sa ușureze decofrarea, in scopul desprinderii ușoare a cofrajului; in cazul in care se folosesc substanțe lubrifiante, uleioase; nu este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile.

In vederea asigurării unei execuții corecte a cofrajelor se vor efectua verificări etapizate

astfel:

preliminar, controlandu-se lucrările pregătitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si susțineri;

-    in cursul execuției, verificandu-se poziționarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor;

-    final, efectuandu-se recepția cofrajelor si consemnarea constatărilor in "Registrul de procese verbale, pentru verificarea calitatii lucrărilor ce devin ascunse".

3.4. Montarea si susținerile cofrajelor

3.4.1.    Montarea cofrajelor

Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operații:

-    trasarea poziției cofrajelor;

-    asamblarea si susținerea provizorie a panourilor;

-    verificarea si corectarea poziției panourilor;

-    încheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

3.4.2.    Susținerea cofrajelor

In cazurile in care elementele de susținere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitărilor, ținând seama de gradul de compactare si posibilitățile de înmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor.

In cazurile in care terenul este inghetat sau expus înghețului, rezemarea susținerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in funcție de condițiile de temperatura.

4. Capitolul 4 - Armaturi

Prezentul capitol trateaza condițiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat pentru poduri.

-/o    ,^r »

5^,0 fc^T $ §j


4.1. Oteluri pentru armaturi

Armaturile trebuie sa respecte planurile de execuție din proiect. Otelul beton livrat pe șantier va corespunde caracteristicilor prevăzute in SR EN 438-1, SR EN 438-2, SR EN 438-3.

Domeniul de utilizare, dispozițiile constructive si modul de fasonare al armaturii vor corespunde prevederilor din „Normativul pentru producerea betonului si executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 2: Executarea lucrailor din beton.", indicativ NE 012/1-2010.

Tipul de otel

Simbol

Domeniul de utilizare

Otel beton rotund neted {SR EN 438-1)

OB 37

Armaturi de montaj

Sarma trasa neteda pentru beton armat {SR EN 438-2)

STNB

Armatura constructiva si/sau de montaj (nu asigura fyk>400MPa si nici aderenta înalta)

Plasa sudata pentru beton armat (SR EN 438-3)

STNB

Armatura constructiva si/sau de montaj (nu asigura fyk>400MPa si nici aderenta înalta)

Produse din otel pentru armarea betonului. Otel beton cu profil periodic (SR EN 438-1)

PC52

PC60

Armatura constructiva si/sau de montaj. Armatura de rezistenta interzisa, nu asigura fyk>400MPa

Armatura de rezistenta la elemente din

beton de clasa de cel puțin C16/20

Otel de înalta aderenta B500S (C)

BSOOs

<C)

In agrementul tehnic, fyk>500MPa, caisa C de ductilitate, eUk^ 7.5%, AoRsk^lSOMPa, pentru N=2xl06 cicluri de incarcare-descarcare, cu limita superioara 0.6 fyk

Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul si trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.

In certificatul de calitate se va menționa tipul corespunzător de otel din SR EN 438-1, SR EN 438-2, SR EN 438-3, echivalarea fiind făcută prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate. In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor încercărilor de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate si după aprobarea beneficiarului.


Pentru otelul B500S (C), pe langâ reîe mentionate mai sus, este obligatorie ca acesta sa

aiba clasa de ductilitate "C", conform SR EN 1992-1-1, carbonul echivalent sa fie mai mic sau egal cu 0.44% - pentru a avea proprietăți de sudabilitate, si valori la limita superioara in domeniul eforturilor la oboseala, pentru un număr de N=2 x IO6 cicluri de incarcare -descărcare, conform anexa C, tabel C.2N din SR EN 1992-1-1.

4.2. Livrarea si marcarea

Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementările in vigoare, insotita de un document de calitate (certificat de calitate/inspectie, declarație de conformitate), după certificarea produsului de un organism acreditat, si de o copie după certificatul de conformitate.

Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producător trebuie sa conțină următoarele informații:

>    denumirea si tipul de otel, standardul utilizat

>    toate informațiile pentru identificarea loturilor

>    greutatea neta

>    valorile determinate privind criteriile de performanta

Fiecare colac sau legătură de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata care

va conține:

>    marca produsului

>    tipul armaturii

>    numărul lotului sau legăturii

>    greutatea neta

>    semnul CTC

Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor care va conține toate datele din documentele de calitate eliberate de producătorul otelului beton.

4.3. Transportul si depozitarea

Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si depozitate astfel încât sa nu sufere deteriorări sau sa prezinte substanțe care pot afecta armatura si/sau betonul sau aderenta beton - armatura.

Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzător, astfel in cat sa se asigure:


>    evitarea murdăririi acestora cu pamant sau alte materiale

>    asigurarea posibilităților de identificare ușoara a fiecărui sortiment si diametru

4.4.    Controlul calitatii

Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor prezentate in Nomativul NE 012/2-2010 si anexa 7.1 din Codul de practica NE 013/02.

4.5.    Fasonarea, montarea si legarea armaturilor

Fasonarea barelor, confecționarea si montarea carcaselor de armtaura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.

înainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, ținând seama de posibilitățile practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspectele tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de către proiectant a dispozițiilor de armare prevăzute in proiect.

Armatura trebuie taiata, îndoita, manipulata astfel incat sa se evite:

>    deteriorarea mecanica { de ex. crestaturi, lovituri)

>    ruperi ale sudorilor in carcase si plase sudate

>    contactul cu substanțe care pot afecta proprietățile de aderenta sau pot produce procese de corozne

Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, in acest scop se vor indeparta:

>    eventualele impurități pe suprafața barelor

>    îndepărtarea ruginii, in special in zonele in care barele urmeaza a fi inadite prin sudura

După indepartarea ruginii reducerea secțiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile prevăzute in standardele de produs.

Otelul - beton livrat in colaci sau bare îndoite trebuie sa fie îndreptate înainte de a se proceda la taiere si fasonare fara a se deteriora profilul ( la întinderea cu troliul alungirea maxima nu va depasî 1 mm/m).

Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, astfel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curățeniei lor pana in momentul montării.

SECTORULUI

BUCUREȘTI



Se interzice fasonarea armaturTlofîa temperaturi sub - 10°C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25mm se vor fasona la cald.

Recomandări privind fasonarea, montarea si legarea armaturilor sunt prezentate in Nomativul NE 012/2-2010 si cap 10 din Codul de practica NE 013/02.

4.6.    Tolerante de execuție

In Nomativul NE 012/2-2010 sunt indicate abaterile limita la fasonarea si montarea armaturilor.

Daca prin proiect se indica abateri mai mici se respecta acestea.

4.7.    Particularitati privind armarea cu plase sudate

Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB se utilizează ori de cate ori este posibil la armarea elementelor de suprafața, ca armaturi constructive.

Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementările tehnice in vigoare.

Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite fara contact direct cu pamantui sau cu substanțe care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleași tipuri si notate corespunzător.

Incarcarea, descărcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitandu-se izbirile si deformarea lor sau desfacerea sudurii.

încercările sau determinările specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudării nodurilor se vor efectua conform SR EN 438-3.

In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina se va proceda la înlăturarea acesteia prin pereiere.

După îndepărtarea ruginii, reducerea dimensiunilor secțiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile prevăzute in standardele de produs.

4.8.    Reguli constructive

Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton armat monolit sau preturnat in funcție de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform SR EN 1992-2.


Alegerea sistemului de inadire sefat^conform prevederilor proiectului si prevederilor

din normele eurocod si anexele naționale aferente (SR EN 1992-1-1, SR EN 1992-1-1/NB, SR EN 1992-2, SR EN 1992-2/NB, SR EN 1992-1/NB/A91 si normativ NE 012/2). De regula înadirea armaturilor se realizează prin suprapunere fara sudura sau prin sudura funcție de diametrul/tipul barelor, felul solicitării, zonele elementului {de ex. zone plastice potențiale ale elementelor participante la structuri antiseismice)

Procedeele de inadire pot fi realizate prin:

>    suprapunere

>    sudura. Conform SR EN ISO 17660-1, SR EN ISO 17660-2;

>    îmbinări mecanice, conform SR 13513, SR 13515-1 si SR 13515-2

>    cuplaje metalo - termice

>    cuplaje prin presare

înadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile SR EN 1992/2-2006.

înadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obișnuita ( sudare electrica prin puncte, sudare elastica cap la cap prin topire intermediara, sudare manuala cu arc elastic prin suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric - sudare in cochilie, sudare semimanson de cupru - sudare in mediu de bioxid de carbon) conform reglementarilor tehnice specifice referitoare ia sudarea armaturilor din otel - beton (SR EN ISO 17660-1, SR EN ISO 17660-2), in care sunt indicate sî lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si condițiile de execuție.

Nu se permite folosirea sudurii la inadirile armaturilor din oteluri ale căror calitati au fost imbunatatie pe cale mecanica (sarma trasa ). Aceasta interdicție nu se refera si la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.

La stabilirea distantelor intre barelor armaturii longitudinale trebuie sa se tina seama de spatiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., funcție de sistemul de inadire utilizat.

4.10. Stratul de acoperire cu beton

Pentru asigurarea durabilității elementelor structurilor si protecția armaturii contra coroziunii si o conlucrare corespunzătoare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim, Grosimea minima a stratului se


Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica se va stabili conform prevederilor SR EN 1992-2. Grosimea stratului de acoperire cu beton in mediile cu agresivitate chimica este precizata in reglementari tehnice speciale. In Nomativul NE 012/2-2010 se prezintă grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor pentru elemente/structuri situate in zona Litoralului.

Pentru asigurarea la execuție a stratului de acoperire proiectat trebuie realizata o dispunere corespunzătoare a distantierilor din materiale plastice. Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau din lemn.

4.11. înlocuirea armaturilor prevăzute in proiect

In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevăzute in proiect, se poate proceda la înlocuirea acestora numai cu avizul proiectanului.

Distantele minime, respectiv maxime rezultate intre bare precum si diametrele minime adoptate trebuie sa îndeplinească condițiile din Nomativul NE 012/2-2010 si SR EN 1992-2 sau din alte reglementari specifice.

înlocuirea se va înscrie in planurile de execuție care se depun la cartea construcției.

5. Capitolul 5 - Betoane

5.1. Prevederi generale

Prezentul capitol trateaza condițiile tehnice generale necesare la execuția elementelor sau structurilor din beton simplu si beton armat.

La execuția betoanelor din fundații din beton simplu prevederile din prezentul capitol se vor completa si cu prevederile specifice cuprinse in capitolul Infrastructuri.

De asemenea se vor avea in vedere si reglementările cuprinse in anexele "Codul de practica pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului", indicativ NE 012/1-2007 si prevederile din SR EN 1992-2-2006.

Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fCk.cii (fcLcub), care este rezistenta la compresiune in N/mmz determinata pe cilindrii de 015O/H3OO mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm (pe o peroada de 2 ani, se admite sî latura de 141 mm) la varsta de 28 zile, sub a cărui valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate. Daca in urma analizei


condițiilor din amplasament se impur* ’ clasa de beton adecvata si se va preciza după caz:

unor condiții speciale atunci se va adopta


-    gradul de impermeabilitate.

-    tipul de ciment.

-    dozajul minim de ciment.

-    valoarea maxima a raportului A/C.

5.2. Materiale utilizate la prepararea betoanelor 5.2.1. Ciment

Cimenturile vor satisface cerințele din standardele de produs sau din standardele profesionale.

Cimentul va corespunde SR197-1 "Ciment Portland", sunt grupate in 5 tipuri principale de ciment, după cum urmeaza:

CEMI

Ciment Portland;

CEM II

Ciment Portland compozit;

CEM III

Ciment de furnal;

CEM IV

Ciment puzzolanic;

CEM V

Ciment compozit;

Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum si domeniul si condițiile de utilizare sint precizate in anexa F si M din Codul de practica CP 012/1 si Normativul NE 013.

Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie consumat in max. 2 luni.

Nu se admite amestecarea cimenturilor de diferite clase si tipuri si utilizarea lor ca

atare.

Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o celula separata tip siloz.

a) Livrare si transport

Cimentul se livrează amblat in saci de hârtie sau in vrac transportat în vehicule rutiere, vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii.


speciale sau vagoane de cale ferata speciale tip Z, V, C cu descărcare pneumatica.

Cimentul va fi protejat de umezeala si impurități in timpul depozitarii si transportului.

In cazul in care antreprenorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare), livrarea cimentului va fî insotita de o declarație de conformitate, in care se va menționa:

-    tipul de ciment si fabrica producătoare;

-    data sosirii in depozit.

numărul certificatului de calitate eliberat de producător si datele înscrise in acesta;

-    ga ra ntia res pe cta rî i co nd iti i I or d e pa stra re.

-    numărul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat si datele conținute in acesta inclusiv precizarea condițiilor de utilizare in toate cazurile in care termenul de garanție a expirat.

Obligațiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor înscrie in contractul intre furnizor si utilizator.

Conform standardului SR EN 196/7 pentru verificarea conformității unei livrări sau a unui iot cu prevederile standardelor, cu cerințele unui contract sau cu specificațiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie sa aiba loc in prezenta producătorului (vânzătorului) si a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate sa se faca in prezenta utilizatorului si a unui delegat a cărui imparțialitate sa fie recunoscuta atat de producător cat si de utilizator.

Prelevarea probelor se face in general înaintea sau in timpul livrării. Totuși daca este necesar, se poate face după livrare, dar cu o întârziere de maximum 24 ore.

b) Depozitarea

Depozitarea cimentului se face numai după receptionarea cantitativa si calitativa a cimentului conform prevederilor din NE 012/1-2007, inclusiv prin constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in încăperi special amenajate.

Pana la terminarea efectuării determinărilor acesta va fi depozitat in depozitul tampon inscripționat.

Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale, marcate prin înscriere vizibila a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in încăperi închise. Pe întreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate pe fieacre siloz prin înregistrarea zilnica a primirilor si a livrărilor. Sacii vor fi așezați în stive pe scânduri dispuse cu interspatii pentru a se asigura circulația aerului la partea inferioara a stivei si la o distanta de 50 cm de la pereții exteriori, pastrand împrejurul lor un spațiu suficient pentru circulație. Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapusi.

Nu se va depăși termenul de garanție prescris de producător pentru tipul de ciment utilizat.

Cimentul ramas in depozit peste termenul de garanție sau in condiții improprii de depozitare va putea fi intrebuintat la lucrări de beton si beton armat numai după verificarea stării de conservare si a rezistentelor mecanice.

c) Controlul calitatii cimentului

Controlul calitatii cimentului se face:

la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garantie emis de producător sau de baza de livrare conform cu Codul de practica NE 012/1-2007. înainte de utilizate, de către un laborator autorizat conform cu Codul de practica NE 012/1-2007.

Metodele de încercare sunt reglementate prin standardele SR EN 196-1:2016, SR EN 196-3+A1, SR EN 196-6:2010, SR EN 196-7:2008, SR EN 196-8:2010.

5.2.2. Agregate

Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta normala cuprinsa intre 2201 si 2500kg/mc se folosesc agregate grele, provenite din sfa rama rea naturala si/sau con ca sa rea rocilor.

Agregatele vor satisface cerințele prevăzute in SR EN 12620+A1.

Pentru prepararea betoanelor curba de granulozitate a agregatului total se stabilește astfel incat sa se încadreze funcție de dozajul de ciment si consistenta betonului - in zona recomandata conform cu Codul de practica NE 012/1-2007.

a) Producerea si livrarea agregatelor

PRIMĂRIA


SECTORULUI

BUCUREȘTI



Deținătorii de balastiere/cariere sunt obligați sa prezinte la livrare certificatul de calitate pentru agregate si certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.

Stațiile de producere a agregatelor (balastierele) vor funcționa numai pe baza de atestat eliberat de o comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de ISC.

Pentru obținerea atestatului, stațiile de producere a agregatelor trebuie sa aiba un sistem propriu de asigurare a calitatii (sau sa funcționeze in cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calitatii care sa cuprindă si aceasta activitate) care sa fie cunoscut, implementat, si sa asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementari, comenzi, sau contracte. Șeful statiei va fi atestat de ISC prin inspecțiile teritoriale. Reatestarea statiei se va face după aceiași procedura la fiecare 2 (doi) ani.

Pentru aceasta, stațiile de producere a agregatelor trebuie sa dispună de:

-    autorizațiile necesare exploatării balastierii si documentele care sa dovedească natura zacamantului.

-    documentele cu privire la sistemul de asigurare a calitatii adoptat (de exemplu: manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operaționale, plan de calitate, regulament de funcționare, fisele posturilor, etc).

-    depozite de agregate, cu platforme amenajate si avand compartimente separate si marcate pentru numărul necesar de sorturi rezultate.

utilaje de sortare etc., in buna stare de funcționare, atestate CNAMEC. personal care va avea cunoștințele si experiența necesare pentru acest gen de activitati ce se va dimensiona in concordanta cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii.

laborator autorizat sau dovada colaborării prin convenție sau contract cu alt laborator autorizat.

Comisia de atestare interna va avea următoarea componenta:

președinte - conducătorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau in lipsa acestuia un specialist atestat de MLPAT ca "Responsabil tehnic cu execuția", angajat permanent sau in regim de colaborare;

-    Membrii;

-    specialist cu atribuții in domeniul controlului de calitate;

-    specialist cu atribuții in domeniul de mecanizare;

-    șeful laboratorului autorizat al unitatii tutelare sau al laboratorului cu care s-a încheiat o convenție sau un contract de colaborare.

In cazul in care atribuțiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de funcții (in conformitate cu sistemul de asigurare a calitatii adoptat) de una din persoanele nominalizate in comisie nu va mai fi necesara participarea unui alt specialist.

Specialistul din domeniul mecanizării va putea fi angajat in regim de colaborare pentru participarea la acțiunile privind atestarea balastierei si va avea cunoștințele necesare verificării tehnice a utilajelor si aparaturii utilizate.

Verificările periodice se vor face trimestrial de către comisia de atestare pentru menținerea condițiilor avute in vedere la atestare si functîonaera sistemului de asigurare a calitatii.

In vederea rezolvării neconformitatilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificărilor trimestriale, sau a inspecțiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia de preparare agregate sau forul tutelar) va lua masuri preventive sau corective după caz. Aducerea la îndeplinire a acțiunilor corective se comunica in maximum 24 ore organului constatator pentru a decide in conformitate cu prevederile următoare.

In situația constatării unor deficiente cu implicații asupra calitatii agregatelor se vor lua următoarele masuri:

OPRIREA livrării de agregate pentru betoane daca se constata cel puțin una din următoarele deficiente;

-    deteriorarea pereților padocurilor de depozitare a agregatelor.

-    deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor.

-    lipsa personalului calificat ce deservește statîa;

-    nerespectarea instrucțiunilor de întreținere a utilajelor.

-    alte deficiente ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.

OPRIREA funcționarii statiei de producere a agregatelor in baza uneia dîn următoarele constatări:

-    dereglarea utilajelor de sortare/spalare a agregatelor.

-    obținerea de rezultate necorespunzatoare privind calitatea agregatelor, nerespectarea efectuării încercărilor conform reglementarilor in vigoare, nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii.

In aceste cazuri reluarea activitatii in condiții normale se va face pe baza reconfirmării certificatului de atestare de către comisia de atestare.


Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform celor prezentate in paragraful "Proiectarea amestecului".

Agregatele ce sunt utilizate ia prepararea betoanelor care vor fi expuse in medii umede trebuie verificate in prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliiie din beton.

b)    Transportul si depozitarea

Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau depozitarii.

Depozitarea agregatelor trebuie făcută pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu înălțime corespunzătoare pentru evitarea amestecării cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat.

Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.

c)    Controlul calitatii agregatelor

Controlul calitatii agregatelor este prezentat in Codul de practica NE 012/1 si NE 013.

5.2.3.    Apa

Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provină din rețeaua publica sau din alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa îndeplinească condițiile tehnice prevăzute in SR EN 1008.

5.2.4.    Aditivi

Utilizarea aditivilor Ea prepararea betoanelor are drept scop:

imbunatatirea lucrabilîtatii betoanelor destinate executării elementelor cu armaturi dese, secțiuni subțiri, înălțime mare de turnare.

-    punerea in opera a betoanelor prin pompare.

-    imbunatatirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau situate in medii agresive.

-    imbunanatirea comportării la inghet - dezgheț.

-    realizarea betoanelor de clasa superioara.

reglarea procesului de întărire, întârziere sau accelerare de priza in funcție de cerințele tehnologice.

- creșterea rezistentei si a durabilității prin imbunatatirea structurii betonului.

Aditivii trebuie sa îndeplinească cerințele din reglementările specifice sau agrementele tehnice in vigoare.

Superplastifiantiî, acceleratorii-intarzietorîi de priza, vor fi folosiți in concordanta cu NE 012/1-2007 si aprobați de către inspectorul de șantier.

Toți aditivii propuși a se folosi la prepararea betoanelor vor fi aprobați de către inspectorul de șantier numai pe baza incercarîlor preliminare efectuate in momentul stabilirii compoziției betonului.

Aprobarea aditivilor folosiți trebuie sa aiba la baza rezultatele probelor, caracteristicile fizico - mecanice ale betonului ca produs finit (marca, gradul de rezistenta la inghet - dezgheț, comportarea la agresivitatea mediului, curgerea lenta, etc.) si vor fi menționați în fisa tehnologica de betonare.

Fiecare lot de aditivi trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producător.

Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalajul original si in încăperi uscate.

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile menționate in tabelul următor.

Nr. crt.

Categoria de betoane

Aditiv recomandat

Observații

1.

Betoane supuse la inghet -dezgheț repetat

antrenor de aer

2.

Betoane cu permeabilitate

redusa

reducator de apa -plastifiant

după caz:

intens    reducator

superplastifiant

3.

Betoane expuse in condiții de agresivitate intensa si foarte

intensa

idem

după caz:

intens    reducator

superplastifiant

- inhibitor de coroziune

4.

Betoane de rezistenta avand clasa cuprinsa intre C 12-15 si

C 30/37 inclusiv

plastifiant    sau

superplastifiant

5.

Betoane executate monolîb'

avand clasa peste C35/45

+Superplastifiant    -

intens reducator de

apa

6.

Betoane fluide

Superplastifiant

7.

Betoane masive

Betoane    turnate    prin

tehnologii speciale (fara vibrare)

(Plastifiant)

Superplastifiant+ Intarzietor de priza

8.

Betoane turnate pe timp călduros

Intarzietor de priza

+Superplastifiant

(Plastifiant)

9.

Betoane turnate pe timp friguros

Anti-inghet+ accelerator de priza

10.

Betoane cu rezistente mari la

termene scurte

Acceleratori    de

întărire



ÎRECȚtA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC ICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC



W&M *

o)GI

hg\O W/ 0/^


In cazurile in care deși nu sunt menționate in tabel - Executantul apreciaza ca din motive tehnologice trebuie sa folosească obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului si includerea acestora în documentația de execuție.

Stabilirea tipului de aditivi sau a combinației de aditivi se va face după caz de Proiectant, Executant sau Furnizorul de beton, luând in considerare recomandările din tabel, din Codul de practica NE 012/1 - 2007.

In cazurile in care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a căror compatibilitate si comportare împreuna nu este cunoscuta este obligatorie efectuarea de încercări preliminare si avizul unui institut de specialitate.

Condițiile tehnice pentru materialele componente (altele decât cele obișnuite) prepararea, transportul, punerea in lucrarea si tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz in funcție de tipul de aditiv utilizat si vor fi menționate in fisa tehnologica de betonare.

5.2.5. Adaosuri


. jf ..-f' >a’WS


CȚ1A ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC IUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

iii-. ? .    O

- "    0Z9


v/#-^



’VZS' _

Adaosurile sunt materiale anorganiceTîTîece se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanța uscata fata de masa cimentului, in vederea îmbunătățirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietăți speciale.

Adaosurile pot imbunatati următoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul de impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi.

Exista doua tipuri de adaosuri:

-    inerte, înlocuitor parțial al pârtii fine din agregate, caz in care se reduce cu cca. 10% cantitatea de nisip 0-3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la imbunatatirea lucrabîlitatii si compactitatii betonului.

-    active, caz in care se contează pe proprietățile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt: zgura granulata de furnal, cenușa, praful de silice, etc.

In cazul adaosurilor cu proprietăți hidraulice, la calculul raportului A/C se ia in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta.

Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementările tehnice specifice in vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii întocmite de laboratoarele de specialitate. Condițiile de utilizare, condițiile tehnice pentru materiale componente, prepararea, transportul, punerea in lucrarea si tratarea betonului se stabilesc de Ea caz la caz, funcție de tipul si proporția adaosului utilizat.

Adaosurile nu trebuie sa conțină substanțe care sa influențeze negativ proprietățile betonului sau sa provoace corodarea armaturii.

Utilizarea cenuselor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobări speciale cu avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sanatatii.

Transportul si depozitarea adaosurilor trebuie făcută in asa fel incat proprietățile fizico - chimice ale acestora sa nu sufere modificări.

5.3. Cerințe privind caracteristicile betonului

Compoziția unui beton va fi aleasa in asa fel incat cerințele privind rezistenta si durabilitatea acestuia sa fie asigurate.

5.3.1. Cerințe pentru rezistenta


^Aecția administrarea domeniului public SERVICIUL administrarea domeniului public

ta§R -

_

Relația intre raportul A/C si rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinata pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o varsta data a betonului. Adaosurile din beton pot interveni in determinarea efectiva a raportului A/C.

Rezistentele caracteristice f.ck. determinate pe cilindru sau cub sunt următoarele:

Clasa de rezistenta a betonului

C12/15

C16/20

C 20/25

C 25/30

C 30/37

C 35/45

f.ck.cil. N/mmp

12

16

20

25

30

35

f.ck.cub. N/mmp

15

20

25

30

37

45

Clasa de rezistenta a betonului

C40/50

C45/55

C 50/60

f.ck.cil. N/mmp

40

45

50

f.ck.cub. N/mmp

50

55

60

Nota: Determinarea clasei betonului pe epruvete cubice cu latura de 141 mm, in loc de 150 mm se accepta pe o perioada de doi ani.

5.3.2. Cerințe pentru durabilitate

Pentru a produce un beton durabil care sa rezistente expunerii la condițiile de mediu concrete din amplasamentul podului si care sa protejeze armatura împotriva coroziunii trebuie respectate următoarele cerințe:

-    selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat sa nu conțină impurități care pot dauna armaturii.

-    alegerea compoziției astfel incat betonul:

   sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit.

   sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea armaturii.

   sa se evite acțiunile interne ce dauneaza betonului (exemplu: reacții alcalii - agregate).

   sa reziste acțiunilor externe cum ar fi influentele mediului înconjurător.

-    amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului propaspat sa se faca astfel incat materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec, sa nu segrege si betonul sa realizeze o structura compacta.

VS-Va

tratarea corespunzătoare a befORdfurpentru obținerea proprietăților dorite ale betonului si protejarea corespunzătoare a armaturii.

Cerințele de durabilitate necesare protejării armaturii împotriva coroziunii, precum si pastrarea caracteristicilor betonului la acțiunile fizico - chimice in timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate in primul rând de permeabilitatea betonului.

In acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit funcție de clasa de expunere in care este încadrat podul. Clasele de expunere au fost stabilite conform Codului de practica NE 012/1-2007.

Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 de zile a betonului datorita contracției pentru betoane obișnuite in condiții normale de întărire este de 0,25%.

5.4. Cerințe de baza privind compoziția betonului

Prescripțiile din prezentul caiet de sarcini sunt corespunzătoare betonului a cărui compoziție se stabilește la statîa producătorului prîntr-un laborator autorizat.

In tabelul Fl.l din SR EN 206 se dau valori limita recomandate pentru compoziția betonului (raport maxim A/C, dozaj minim de ciment) in funcție de clasa de expunere.

5.4.1. Condiții generale

Alegerea componentelor si stabilirea compoziției betonului proiectat se face de către producător pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de către un laborator autorizat. In absenta unor date anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz, producătorul Stabilește compoziția betonului astfel încât sa aiba o consistenta necesara, sa nu segrege si sa se compacteze ușor. Betonul intarit trebuie sa corespunda cerințelor tehnice pentru care a fost proiectat si in mod special sa aiba rezistenta la compresiune ceruta. In aceste cazuri, amestecurile de proba ale betonului in stare întărită trebuie sa fie supuse incercarilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, si sa realizeze o buna protecție a armaturii.

5.4.1.1, Date privind compoziția betonului

In cazul amestecului proiectat trebuie specificate următoarele date de baza:

a)    Clasa de rezistenta.

b)    Dimensiunea maxima a granulei agregatelor.

c)    Consistenta betonului proaspăt.


exemplu raportul A/C maxim, tipul si dozajul

minim deciment), funcție de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton armat), condițiile de expunere etc. in concordanta cu prevederile Codului de practica NE 012/1-2007.

5.4.1.2.    Statia de betoane si utilizatorul

Statia de betoane si utilizatorul au obligația de a livra, respectiv de a comanda beton numai pe baza unor comenzi in care se va înscrie tipul de beton si detalii privind compoziția betonului conform celor de mai sus, programul si ritmul de livrare precum si partea de structura în care se va folosi.

5.4.1.3.    Livrarea betonului

Livrarea betonului trebuie insotita de un bon de livrare - transport beton.

5.4.1.4.    Compoziția betonului

Compoziția betonului se Stabilește si/sau se verifica de un laborator autorizat; stabilirea compoziției betonului trebuie sa se faca:

la intrarea in funcțiune a unei statii de betoane.

-    la schimbarea tipului de ciment si/sau agregate, la schimbarea tipului de aditiv.

-    la pregătirea executării unor elemente ale podului care necesita un beton cu caracteristici deosebite fata de cele curent preparate sau de clasa egala sau mai mare de C20/25.

5.4.2.    Proiectarea amestecului

5.4.2.1.    Cerințe privind consistenta betonului

Lucrabilitatea reprezintă capacitatea betonului proaspăt de a putea fi turnat in diferite condiții prestabilite si a fi compactat corespunzător.

Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului. Consistenta betonului proapsat poate fi determinata prin următoarele metode: tasarea conului, remodetare VE - BE, grad de compactare si răspândire conform prevederilor Codului de practica NE 012/1-2007.

5.4.2.2.    Cerințe privind granulozitatea agregatelor

Se vor respecta prevederile din Codul de practica NE 012/1-2007.



5.4.2.3.    Cerințe privind alegerea tipului, dozajului de ciment si raportului A/C

Tipul de ciment s-a stabilit in conformitate cu NE 012/1-2007, iar raportul A/C a fost stabilit funcție de condițiile de rezistenta impuse betonului.

Alegerea compoziției se face prin încercări preliminare urmarindu-se respectarea cerințelor impuse prin proiect.

5.4.2.4.    Cerințe privind alegerea aditivilor si adaosurilor

Aditivi si adaosurile vor fi adaugate in amestec numai incantitati astfel incat sa nu se reducă durabilitatea betonului sau sa producă coroziunea armaturii.

Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor din Codul de practica NE 012/1-2007 pe baza instrucțiunilor de folosire ce trebuie sa fie in acord cu reglementările specifice sau agrementele tehnice bazate pe determinări experimentale.

In Codul de practica NE 012/1-2007 se prezintă recomandări privind stabilirea compoziției betoanelor.

5.5. Nivele de performanta ale betonului

5.5.1.    Betonul proaspăt

5.5.1.1.    Consistenta

Consistenta betonului proaspăt {măsură a lucrabilitatii) poate fi determinata prin următoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare si răspândire.

5.5.1.2.    Densitatea aparenta

Determinarea densității aparente pe betonul proaspăt se efectuează în conformitate cu SR EN 12350-6.

5.5.2.    Betonul întărit

5.5.2.1.    Rezistenta la compresiune

Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezistenta la compresiune N/mm2 determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm.

5.5.2.2.    Evoluția rezistentei betonului

In unele situații speciale este necesar sa se urmareasca evoluția rezistentei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. In aceste cazuri epruvetele vor fi păstrate in condiții similare cu



cele la care este expusa structura si vor fi încercate la intervale de timp prestabilite. In cazurile in care nu se dispune de epruvete, se vor efectua încercări nedestructive sau încercări pe carote extrase din elementele structurii.

5.5.2.3.    Rezistenta la penetrarea apei

Verificarea impermeabilității betoanelor se realizează conform Anexei X din NE 012/2-

2010.

5.5.2.4.    Densitatea betonului

Funcție de densitate, betoanele se clasifica in:

-    betoane ușoare, betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105°C) de maxim 2000 kg/mc. Sunt produse in întregime sau parțial prin utilizarea agregatelor cu structura poroasa.

-    betoane cu densitatea normala (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105°C) mai mare de 2000 kg/mc dar nu mai mult de 2500 kg/mc.

-    betoane foarte grele, betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105°C) mai mare de 2500 kg/mc.

5.6. Prepararea betonului

5.6.1.    Personalul de conducere si control al betonului

Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunoștințele si experiența necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitati.

Se vor respecta prevederile Codulului de practica NE 012/1-2007 iar pentru elementele prefabricate si prevederile Codului de practica NE 013-02.

5.6.2.    Statia de betoane

Statia de betoane este o unitate care produce si livrează beton, fiind dotata cu una sau mai multe instalații (secții) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calitatii betonului trebuie făcută prin grija producătorului in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza Legii 10 a calitatii in construcții din 1995 si a Regulamentului privind certificarea calitatii in construcții.

Stațiile de betoane vor funcționa umai pe baza de atestat eliberat la punerea in funcțiune conform prevederilor Codului de practica NE 012/1-2007.

5.6.3. Dozarea materialelor


-    ciment si apa ± 2%;

-    aditivi ± 5%.

5.6.4. Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport

Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cădere libera. In cazul utilizării agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cădere libera.

Prin amestecare trebuie sa se obțină o distribuție omogena a materialelor componente si o lucrabilitate constanta.

Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face începând cu sortul de agregate cu granula cea mai mare.

Amestecarea componentilor betonului se va face pana la obținerea unui amestec omogen. Durata amestecării depinde de tipul si compoziția betonului, de condițiile de mediu si de tipul instalației.

Durata de amestecare va fi de cel puțin 45 sec. de ia introducerea ultimului component.

Durata de amestecare se va majora după caz pentru:

-    utilizarea de aditivi sau adaosuri.

-    perioade de timp friguros.

-    utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm.

-    betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 50 mm).

Se recomanda ca temperatura betonului proaspăt la începerea turnării sa fie cuprinsa intre 5°C si 30°C.

Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de menținere a betonului in buncărul tampon va fi de maximum 20 minute.

La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparării betonului pe o durata mai mare de o ora este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet puternic de apa sau apa amestecata cu pietriș si apoi imediat golita complet.


Aceste informații trebuie furnizate utilizatorului înainte de livrare sau la livrare. Producătorul va furniza utilizatorului la cerere, pentru fiecare livrare a betonului următoarele informații de baza:

-    denumirea statiei (fabricii) producătorului de beton.

-    denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului, seria înregistrării certificatului si conform actului doveditor al atestării statiei din Codul de practica NE 012/1-2007.

-    data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea (si daca este cazul precizarea orei la care s-a realizat primul contact intre ciment si apa).

-    numărul de înmatriculare al mijlocului de transport.

-    cantitatea de beton (mc).

Bonul de livrare trebuie sa dea următoarele date:

• Pentru amestecul (compoziția) proiectat (a):

-    clasa de rezistenta.

-    clasa de consistenta a betonului.

-    tipul, clasa, precum si dozajul cimentului.

-    tipul de agregate si granula maxima.

-    tipurile de aditivi si adaosuri.

-    date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermeabilitate, gelivîtate, etc. Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate în conformitate cu prevederile din Codul de practica NE 012/1-2007.

Aceste informații pot proveni din catalogul producătorului de beton care trebuie sa conține informații cu privire la rezistenta si consistenta betonului, dozare si alte date relevante privind compoziția betonului.

Pentru amestecul prescris:

-    detalii privind compoziția betonului, de exemplu, conținutul de ciment si tipurile de aditivi sau adaosuri.



DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC SERVICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

- clasa de consistenta. «S in ambele cazuri trebuie consemnat^in boi

punctul de lucru, confirmarea de\țti^ite^^;c temperatura mediului ambiant.

)e livrare data si ora sosirii betonului la ilui, temperatura betonului la livrare si


După maximum 30 zile de la livrarea betonului producătorul este obligat sa elibereze un certificat de calitate pentru betonul marfa.

Rezultatele necorespunzatoare obținute pentru probele de beton intarit vor fi comunicate utilizatorului in termen de 30 zile de la livrarea betonului.

Aceasta condiție va fi consemnata obligatoriu in contractul încheiat între parti.

5.7. Transportul si punerea in opera a betonului

5.7.1. Transportul betonului

Transportul betonului trebuie efectuat luând masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului.

Mijloacele de transport trebuie sa fie etanșe, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzător.

Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane.

Pe timp de arșița sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3 km, suprafața libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului urmare a modificării conținutului de apa.

Durata maxima posibila de transport depinde in special de compoziția betonului si condițiile atmosferice. Durata de transport se considera din momnetul încărcării mijlocului de transport si sfârșitul descărcării acestuia si nu poate depăși valorile orientative prezentate in tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clasa 32,5/42,5 decât daca se utilizează aditivi intarzietorî.

Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare

Temperatura amestecului de beton (°C)

Durata maxima de transport (minute)

% £-.-3 /    p

£ ț    W.S7    f «g    $

WW.w

" X&y    1 *    -

cirh4njutî d'e^îasa 32,5

cimenturi de clasa > 42,5

10° < t < 30°

50

35

t<10°

70

50

In general se recomanda ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, sa fie cuprinsa intre (5 - 30)°C.



In situația betoanelor cu temperaturi mai mari de 30°C sunt necesare masuri suplimentare precum stabilirea de către un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere în opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intarzietori eficienți etc.

In cazul transportului cu autobasculante, durata maxima se reduce cu 15 minute fata de limitele din tabel.

Ori de cate ori intervalul de timp dintre descărcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depășește o ora precum si la întreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa, in cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 mc de apa si se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute după care se vor goli complet de apa.

5.7.2.    Pregătirea turnării betonului

5.7.2.1.    Condiții pentru turnarea betonului

Executarea lucrărilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt îndeplinite următoarele condiții:

a)    întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de către investitor.

b)    sunt realizate masurile pregătitoare, sunt paprovizionate si verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc) si sunt in stare de funcționare utilajele si dotările necesare, în conformitate cu prevederile procedurii de execuție in cazul betonului preparat pe șantier.

c)    sunt stabilite si instruite formațiile de lucru, in ceea ce privește tehnologia de execuție si masurile privind securitatea muncii si PSI.

d)    au fost recepționate calitativ lucrările de săpături, cofraje si armaturi (după caz).


e)    in cazul in care, de ia montarea la receptionarea armaturii, a trecut o perioada îndelungata (peste 6 luni) este necesara o inspectare a stării armaturii de către o comisie alcatuita din beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ISC care va decide oportunitatea expertizarii stării armaturii de către un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei; in orice caz, daca se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura - după curățire - nu trebuie sa prezinte o reducere a secțiunii sub abaterea minima prevăzută în standardele de produs; se va proceda apoi la o noua recepție calitativa.

f)    suprafețele de beton turnat anterior si întărit, care vor veni in contact cu betonul proaspăt, vor fi curatate de pojghița de lapte de ciment (sau de impurități); suprafețele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate si trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurării unei bune legaturi între cele doua betoane.

g)    sunt asigurate posibilități de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului.

h)    sunt stabilite, după caz, si pregătite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii incazul intervenției unor situații accidentale (statie de betoane si mijloace de transport de rezerva, sursa suplimentara de energie electrica, materiale pentru protejarea betonului, condiții de creare a unui rost de lucru ect.).

i)    nu se întrevede posibilitatea intervenției unor condiții climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna, etc.).

j)    in cazul fundațiilor, sunt prevăzute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitații, astfel incat caestea sa nu se precipitații, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona.

k)    sunt asigurate condițiile necesare recoltării probelor la locul de punere in opera si efectuării determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din mijlocul de transport.

l)    este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc condițiile tehnice stabilite si sunt refuzate.

5.7.2.2.    începerea turnării betonului

In baza verificării îndeplinirii condițiilor de la punctul 10.7.2.1, se va consemna aprobarea începerii betonarii de către: responsabilul tehnic cu execuția, reprezentantul



<\ X*>T?IRECTtA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC -.-A    \V3.    ’

beneficiarului si in cazuil fazelor determinante proiectantul, reprezentantul ISC, in conformitate cu prevederile programului de control a calitatii lucrărilor - stabilite prin

contract.

Aprobarea începerii betonarii trebuie sa fîe reconfirmata, pe baza unor noi verificări, in cazurile in care:

-    au intervenit evenimente de natura sa modifice situația constanta la data aprobării (intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrări sistate si neconservate).

-    betonarea nu a început in intervalul de 7 zile de la data aprobării.

înainte de turnarea betonului, trebuie verificata funcționarea corecta a utilajelor pentru transportul local si compactarea betonului.

Se interzice începerea betonarii înainte de efectuarea verificărilor si masurilor indicate la punctul de mai sus.

5.7.3. Reguli generale de betonare

Betonarea unei construcții va fi condusa nemijlocit de conduatorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor prezentului cod si procedurii de execuție.

Betonul va fi pus in lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depășirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului.

La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:

a)    cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile - care vor veni in contact cu betonul proaspăt - vor fi udate cu apa cu (2-3) ore înainte si imediat înainte de turnarea betonului, dar apa ramasa in denivelări va fi inlaturata.

b)    din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare.

c)    daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de consistenta admise sau prezintă segregări, va fi refuzat fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant.


sa fie mai mare de 3,00 m - in cazul elementelor cu lățime de maximum 1,00 - si 1,50 m, in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafața {placi, fundații, etc.).

e)    betonarea elementelor cofrate pe înălțimi mai mari de 3,00 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de forma tronconica), avand căpătui inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betoneaza.

f)    betonul trebuie sa fie răspândit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior.

g)    se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de poziția prevăzută, îndeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a plăcilor in consola; daca totuși se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnării.

h)    se va urmări cu atentie înglobarea completa in beton a armaturii, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului.

i)    nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici așezarea pe armaturi a vibratorului.

j)    in zonele cu armaturi dese se va urmări cu toata atentia umplerea completa a secțiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilități de acces lateral al betonului, prin spatii care sa permită pătrunderea vibratorului.

k)    se va urmări comportarea si menținerea poziției inițiale a cofrajelor si susținerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasări sau cedări.

l)    circulația muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine astfel rezemate incat sa nu modifice poziția armaturii; este interzisa circulația directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspăt.

m)    betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevăzute in proiect sau procedura de execuție.

n)    durata maxima admisa a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie sa depaseasca timpul de începere a prizei betonului; in lipsa unor determinări de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de


la prepararea betonului - in cazul cimenturilor cu adaosuri - si respectiv 1,5 ore, in cazul cimenturilor fara adaos.

o)    în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este permisa numai după pregătirea suprafețelor rosturilor, conform "Rosturi de lucru" din Codul de practica NE 012-2007.

p)    instalarea podinilor pentru circulația lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului pe planseele betonate, precum si depozitarea lor pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este permisa numai după 24 - 48 ore, in funcție de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore daca temperatura este de peste 20°C si se folosește ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5).

5.7.4.    Compactarea betonului

Betonul va fi astfel compactat incat sa conțină o cantitate minima de aer oclus.

Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, funcție de consistenta betonului, tipul elementului etc. In general compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.

Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, după caz cu ciocanirea cofrajelor) in următoarele cazuri:

-    introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor secțiunii sau desimii armaturii sî nu se poate aplica eficient vibrarea externa.

-    întreruperea funcționarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie sa continue pana la poziția corespunzătoare a unui rost.

-    se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).

In timpul compactării betonului proaspăt se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor.

Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil.

Detalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate în Codul de practica NE 012/1-2007.

5.7.5.    Rosturi de lucru si decofrare

PRiMĂRiA


SECTORULUI


BUCUREȘT!



In măsură in care este posibil se vor evita rosturile de lucru organizandu-se execuția astfel incat betonarea sa se faca fara întrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatatie.

Când rosturile de lucru nu pot fi evitate poziția lor va fi stabilita prin proiect sau procedura de execuție si se vor respecta prevederile Codului de practica NE 012/1-2007.

Elementele de construcții pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumita rezistenta care este prezentata in documentația de execuție ținând cont de prevederile Codului de practica NE 012/1-2007.

5.8. Tratarea betonului după turnare 5.8.1. Generalități

In vederea obținerii proprietăților potențiale ale betonului, zona suprafeței trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp, funcție de tipul structurii, elementului, condițiile de mediu din momentul turnării si condițiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.

Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curând posibil după compactare.

Acoperirea cu materiale de protecție se va realiza indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafața acoperita.

Tratarea betonului este o măsură de protecție împotriva uscării premature, in particular, datorita radiațiilor solare si vântului.

Protecția betonului este o măsură de prevenire a efectelor.

-    antrenării (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgătoare).

-    diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului.

-    temperaturii scăzute sau înghețului.

-    eventualelor șocuri sau vibrații care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton - armatura (după întărirea betonului).

Principalele metode de tratare/protectie sunt:

-    menținerea in cofraje.

-    acoperirea cu materiale de protecție, menținute in stare umeda.



-    sensibilitatea btonului la tratare.

-    temperatura betonului.

-    condițiile atmosferice in timpul si după tratare.

-    condițiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.

Se va tine cont de prevederile Codului de practica NE 012-2007.

5.9. Controlul calitatii lucrărilor

Acest capitol prevede masurile minime obligatorii necesare controlului execuției structurilor din beton si beton armat. Controlul cuprinde acțiunile si deciziile esențiale ca si verificările ce trebuie făcute in conformitate cu reglementările tehnice specifice pentru a asigura satisfacerea tuturor cerințelor specifice.

Conform Codului de practica NE 012/1-2007 acesta presupune:

a)    Clasificarea controlului {interior, exterior, de conformitate)

b)    Procedeele de control a calitatii

-    controlul producției si execuției.

-    controlul materialelor constituente echipamentelor, executării si proprietății betonului.

-    controlul inainte de punerea in opera a betonului.

-    controlul in timpul transportului, compactării si tratării betonului.

-    criterii de conformitate :

sisteme de verificare.

-    planul de prelevare si criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului.

-    criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune.


III. CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRA RIDtN BETON, BETON ARMAT Șl SĂPĂTURĂ

1. Capitolul săpături

1. Generalități

Acest capitol cuprinde caracteristicile operațiilor ce trebuie executate înainte și după începerea săpăturilor, ordinea și cerințele de calitate ale acestora.

2. Standarde de referință :

C169/1988    Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru

realizarea fundațiilor construcțiilor civile și industriale - BC5/88

C 56/2002 Normativ pentru verificarea calitatii și recepția lucrărilor de construcții

și instalații aferente - BCl,2/86

C 83/1975 îndrumător privind execuția tasarii de detaliu în construcții -BC1/76

STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a construcțiilor - Prescripții generale

STAS 9824/1-87 Trasarea pe teren a construcțiilor civile, industriale și agrozootehnice

3. Execuția lucrărilor:

3.1    Lucrări ce trebuie terminate înaintea începerii lucrărilor de săpături:

curățirea terenului de frunze, crengi, iarba și buruieni pe întreaga suprafața de teren ce se executa terasa mente le, cu strângerea acestora în grămezi și apoi indepartarea lor de pe amplasament;

-    saparea și depozitarea pământului vegetal; indepartarea apelor de suprafața - daca este cazul;

-    trasarea pe teren a construcției;

-    trasarea lucrărilor de detaliu pentru săpături.

3.2    Lucrări de săpături :

executarea săpăturilor generale care se opresc la 20 cm deasupra cotei finale din proiect;


-    retrasarea lucrărilor de detaliu pentru săpături, daca este cazul;

executarea săpăturilor manuale care se opresc la 20 cm deasupra cotei finale din proiect;

-    în cazul umezirii superficiale a săpăturii trebuie să se asigure evacuarea rapidă a apelor din precipitații din săpături, iar fundul gropii de fundație trebuie lăsat să se usuce; dacă umezirea este puternică, se va îndepărta stratul de noroi.

3.3 Finalizarea lucrărilor de săpături:

-    finisarea săpăturilor - saparea ultimului strat de 20 cm - imediat înaintea începerii operațiilor de punere în opera a betoanelor.

4.    Abateri admise:

4.1 Tolerantele admisibile la trasarea construcției în teren sunt:

-    pe orizontala :    coordonate rectangulare de trasare +/- 2 cm;

laturi pe conturul de trasare +/- 4 cm;

-    pentru cota ± 0.00 toleranta admisibila este de +/~ 1 cm;

-    pentru unghiuri +/-1 grad.

In cazul depășirii oricăreia dintre abaterile admisibile, este interzisa începerea executării corpului fundațiilor înainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare și a se fi obtinut acordul scris al proiectantului pentru continuarea lucrărilor.

In cazul depășirii oricăreia dintre abaterile admisibile, este interzisa începerea executării corpului fundațiilor înainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare și a se fi obtinut acordul scris al proiectantului pentru continuarea lucrărilor.

5.    Verificări în vederea recepției:

-    elementele geometrice {lungimi, lățimi, cote de nivel etc.) vor fi comparate cu cele descrise în documentația tehnica și trebuie sa fie în deplina concordanta cu acestea;

-    în toate cazurile în care se constata ca la cota de nivel stabilita prin proiect natura terenului nu corespunde cu cea indicata în documentație, se va anunța în cel mai scurt timp posibil proiectantul de specialitate pentru stabilirea masurilor adecvate de continuare a lucrărilor;

B- W S!2 ViB W' o/g/

- documentul care atesta calitatea - natură-terenului de fundare il constituie Procesul verbal de recepție calitativa întocmit de către conducătorul lucrărilor de construcții împreuna cu specialistul din partea proiectantului și a beneficiarul {FAZA DETERMINANTA). Acesta va fi semnat în aceeași zi de către toti cei menționați și anexat ia Registrul de procese verbale de lucrări ce devin ascunse.

2 Capitolul cofraje

1. Generalități

Acest capitol cuprinde caracteristicile operațiilor de punere în opera a cofrajelor betonului simplu șî armat, cerințele de calitate ale acestora.

2.    Standarde de referință :

STAS 9824/0-74    Trasarea pe teren a construcțiilor - Prescripții generale

STAS 9824/1-87    Trasarea pe teren a construcțiilor civile, industriale și

agrozootehnice

01/74 Instrucțiuni tehnice privind alcătuirea și folosirea în construcții a panourilor din placaj pentru cofraje (BC 4/1975)

3.    Materiale folosite : cofraje din panouri de placaj.

4.    Execuția lucrărilor:

4.1.    Trasarea poziției cofrajelor:

In primul rând suprafața ce urmeaza a fi trasata se degajeaza și se curata de materiale, scule dispozitive, etc.

Cu ajutorul teodolitului se transmit axele principale în raport cu care se traseaza apoi liniile de contur ale elementelor ce urmeaza a fi cofrate și liniile de poziționare ale cofrajului.

Transmiterea pe verticala a cotelor de nivel se face cu ajutorul firului cu plumb și a furtunului de nivel și numai în cazul unde precizia ceruta prin proiect trebuie sa fie mai buna de +/- lcm se vor utiliza instrumente optice (ex.: nivela).

4.2.    Montarea cofrajelor:


PRiMĂRiA

SECTORULUI


BUCUREȘTI


Operațiile ce trebuie făcute în vederea

cofrajelor sunt:


-    transportul și așezarea panourilor la poziție;

-    curățirea și ungerea panourilor;

-    asamblarea și susținerea provizorie a panourilor;

-    verificarea și corectarea poziției panourilor (daca este cazul)

încheierea, legarea și sprijinirea definitiva a cofrajelor cu ajutorul unor elemente speciale : caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantierî, spraituri, contravantuiri etc; aceste operații se efectuează după ce în prealabil s-a verificat existenta și corecta poziționare a armaturilor, pieselor înglobate, ramelor pentru golurile de instalații

etc.;

- etansarea rosturilor.

4.3. Susținerea cofrajelor:

Eșafodajele de susținere a cofrajelor de plansee (grinzi, nervuri, placi) sunt formate în general din grinzi extensibile rezemate pe popi de inventar (metalici) contravantuiti.

Elementele eșafodajului trebuie sa prezinte suficienta rezistenta și stabilitate pentru susținerea în deplina siguranța a tuturor sarcinilor verticale provenite din greutatea cofrajului, a betonului proaspăt a sculelor și dispozitivelor de lucru și a echipei de muncitori, precum și a sarcinilor orizontale provenite din vânt și împingerea betonului.

Contravantuirile de pe cele doua direcții perpendiculare trebuie sa formeze triunghiuri nedeformabile, iar prinderile sa nu dea excentricități importante în noduri. Pot fi folosite ca elemente orizontale de contravantuire tălpile continue de rezemare și grinzile de susținere, cu condiția ca prin detaliile de prindere adoptate sa fie împiedicata deplasarea relativa intre popi și aceste tălpi - respectiv rigle.

In cazurile curente, în lipsa încercărilor, se vor respecta termenele minime de decofrare (în zile) indicate mai jos, ținând seama de temperatura medie din perioada de întărire a betonului și de cimentul utilizat.

Elementul de cofraj ce se    Temperatura    Tipul cimentului utilizat

indeparteaza și deschiderea    (gr. Celsius)

elementului de beton    F25 SRA Pa35 P40

1. Parti laterale

+ 5

4

3

2

2

+ 10

3

2

2

1

+ 15

2

1

1

1

2. Fetele interioare, cu menținerea

+ 5

-

10

6

5

popilor de siguranța

+10

-

8

5

5

L< 6 m

+15

-

6

4

3

L > 6 m

+ 5

-

14

10

6

+10

-

12

8

5

+15

8

6

4

3. Popi de susținere

+ 5

-

24

12

9

L < 6 m

+10

-

18

18

10

+15

-

12

14

8

6<L<12 m

+ 5

-

32

14

14

+10

-

24

18

11

+15

-

16

12

7

L > 12 m

+ 5

-

42

36

20

+10

-

32

28

20

+15

21

18

14


4.4. Decofrarea:

4.4.1. La îndepărtarea elementelor de cofraj trebuie avut în vedere ca rezistenta betonului sa fi atins valorile de mai jos (exprimate direct sau în procente fata de marca):

Elementele de cofraj


Deschiderea elementului de beton în m

ce se indeparteaza


L< 6    6 < L < 12 L > 12


1.    Părțile laterale    la atingerea rezistentei de minimum 25 daN/cmp,

astfel ca fetele și muchiile elementului sa nu fie deteriorate

2.    Fetele interioare cu menținerea 50%    60%    60%

popilor de siguranța

3.    Popii de susținere    70%    80%    90%

Stabilirea rezistentelor la care au ajuns părțile de construcție se va face prin încercarea epruvetelor de control confecționate în acest scop și păstrate în condiții similare elementelor în cauza, conform prevederilor din SR EN 12390-6:2010, sau prin încercări nedistructive.

4.5. Pregătirea pentru un nou ciclu:

4.5.1 Reluarea unui nou ciclu utilizând panouri de cofraj presupune :

-    curățirea de resturi de beton și reconditionarea celor degradate;

-    ungerea de garda imediat după curățire; depozitarea pe tipuri, în vederea unei noi refolosiri;

4.5.2. In cursul operației de decofrare se vor respecta următoarele :

-    desfasurarea operațiilor va fi supravegheata de către conducătorul lucrărilor. In cazul în care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta


-    susținerile cofrajelor se desfac începând din zona centrala a deschiderii elementului spre reazeme;

-    slăbirea pieselor de fixare (a penelor) se va face treptat și pe cat posibil fara șocuri; decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a încărcărilor de către elementele ce se decofreaza, după cum urmeaza :

   la grinzi pana la 6 m deschidere se lașa un pop de siguranța Ea mijlocul acestora, iar la deschideri mai mari numărul lor se va mari a.i. distanta dintre popi, sau de la popi la reazeme sa nu depaseasca 3 m;

11 la placi se va lașa cel putîn un pop de siguranța la mijlocul lor și cel puțin un pop la 12 mp de placa

   intre diferite etaje, popii de siguranța se vor așeza pe cat posibil unul sub altul

4.5.3. Nu este permisa indepartarea popilor de siguranța a unui planseu aflat imediat sub altul care se decofreaza sau se betoneaza.

5.    Abateri admise

5.1.    In general operația de montare a cofrajelor va fi precedată de verificarea sau refacerea trasării axelor principale ale construcției.

Fata de proiect, abaterile maxime admise sunt:

-    intre punctele extreme ale axelor    +/- 0.5 cm

-    poziția axelor transversale de capat    +/- 0.8 cm

-    poziția axelor transversale curente    +/-1.0 cm

5.2.    Abaterile fata de dimensiunile din proiect pentru elementele de cofraj șî cofrajele montate sunt cele indicate în din normativul NE012-1999 și sunt prezentate în capitolul Lucrări de beton simplu și armat.

6.    Verificări în vederea recepției

Având în vedere importanta deosebita pe care o are corecta poziționare a cofrajelor fata de axele construcției, de cotele parțiale din proiect, etapele controlului de calitate la lucrările de cofraje sunt:



etapa preliminară se efectuează de eat^i


gradul de compactare al terenu


DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC


echipei specializate și urmărește rezemarii cofrajului direct pe pamant,

sau umpluturi, pentru prevenirea producerii tasarilor sau ridicărilor care ar putea afecta calitatea lucrărilor ulterioare;

-    poziția elementelor de beton turnate anterior (axe în plan orizontal, cote de nivel);

-    poziția mustăților de armatura ce se vor îngloba în elementele ce se toarna ulterior;

-    verificarea geometriei subansamblurilor de cofraje și înscrierii în limitele abaterilor admise.

Maistrul semnează procesul verbal de constatare a execuției lucrărilor respective.

• etapa de execuție a lucrărilor la nivelul calitativ prevăzut în prescripțiile tehnice constau

în:

-    verificări după trasarea și înscrierea abaterilor admisibile privind poziția marcajelor fata de axele construcției și fata de elementele corespunzătoare turnate la nivelul inferior, precum și dimensiunile elementelor ce urmeaza sa fie turnate;

-    verificări după montarea elementelor de baza (calotii în cazul stâlpilor, panouri în cazul pereților etc.) privind poziționarea corecta fata de marcaj și fixarea corecta și stabila a elementelor de susținere și prindere;

• etapa finala de verificare Ea recepția lucrărilor conform documentațiilor și prescripțiilor

tehnice.

La terminarea lucrărilor de cofraj se efectuează recepția finala de către o comisie formata din beneficiar și constructor.

Rezultatele verificărilor și eventualele remedieri ce trebuie făcute se vor consemna în

Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrărilor ce devin ascunse.

După efectuarea remedierilor se va face o noua verificare și se va încheia un nou proces verbal.

OBSERVAȚII:

-    înainte de turnarea betonului, conducătorul punctului de lucru (maistru, inginer) este obligat sa verifice integritatea, stabilitatea, rezema rea pe teren, etanșeitatea, poziționarea și stabilitatea elementelor ce se vor îngloba în beton (armaturi, rame, goluri, plăcute metalice, instalații etc.) conform documentației de execuție.

-    după turnarea și intarirea betonului se executa decofrarea pe baza unei dispoziții scrise date de șeful punctului de lucru.

^<^S1^^DIRECTIA administrarea domeniului public '""^’^^SXFVICIUL administrarea domeniului public



3 Capitolul armaturi

1. Generalități

Acest capitol cuprinde caracteristicile operațiilor de punere în opera a armaturilor, cerințele de calitate ale acestora.

2. Standarde de referință :

SR 438-l:2012Otel beton rotund, neted și profil periodic

SR 438-2:2012 Sarma trasa neteda pentru beton armat

SR 438-3: 2012

SR EN 1992-1-1

NPI12/2014

P59/1986


Plase sudate pentru beton armat

Proiectarea structurilor de beton

Normativ pentru proiectarea fundațiilor directe la construcții

Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton

P100-1/2013    Prevederi de proiectare pentru clădiri

C28/83 Instrucțiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton

C56/02 Normativ pentru verificarea calitatii și recepția lucrărilor de construcții și instalații

NE012/10    Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor

din beton, beton armat și beton precomprimat

Cll/74 Instrucțiuni tehnice privind alcătuirea și folosirea în construcții a panourilor din placaj pentru cofraje {BC 4/1975)

3. Materiale folosite:

3.1. Oteluri pentru armaturi:

Otelul pentru beton trebuie sa îndeplinească condițiile tehnice prevăzute în

SR 438-1/2/3:2012.


Pentru otelurile din import este bbffea^r^ existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestuia.In cazul în care exista dubii asupra modului în care s-a făcut echivalarea corespunzătoare cu SR 438-1/2/3:2012 a parametrilor de calitate, constructorul va utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor încercărilor de laborator, cu acordul scris al proiectantului.

4. Execuția lucrărilor:

4.1.    Reguli generale

4.1.1.    Curățirea și indreptarea barelor, sunt operații care trebuie executate înaintea tăierii și fasonării acestora. La curățire se va îndepărtă :

-    pamantul, urmele de ulei, vopsea etc.

-    rugina neaderenta, care se desprinde prin lovirea cu ciocanul

rugina aderenta, prin frecare cu periuța de sarma în zonele în care urmeaza a fi sudate; prin aceasta îndepărtare a ruginii barele nu trebuie sa-si schimbe diametrul mai mult decât abaterile limita admise în normativul NE012-1999.

-    pentru bare cu diametrul <= 25 mm    0.5 mm

-    pentru bare cu diametrul > 25 mm    0.75 mm

Otelul livrat în colaci se va îndrepta înainte de taiere prin întindere cu troliul, fara a depăși alungirea maxima de 2 mm/m.

4.1.2.    Fasonarea barelor:

Barele taiate și fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în asa fel incat sa se evite confundarea lor și sa se asigure pastrarea formei și curățeniei acestora.

Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri în conformitate cu planșele din proiect.

In cazul armaturilor netede, ciocul se îndoaie la 180 grade cu raza interioara de minimum 1.25d și porțiunea dreapta de la capat de 3d.

In cazul armaturilor cu profil periodic, ciocul se îndoaie la 90 grade cu raza interioara de minimum 3d și porțiunea dreapta de ia capat de 7d.

îndoirea barelor înclinate se va face după un arc de cerc cu raza de cel puțin lOd.

PRJMĂRtA



Capetele barelor înclinate trebuie sa aibe o porțiune dreapta cu lungimea de cel puțin 20dîn zona întinsa și cel puțin lOdîn zonele comprimate.

In cazul etrierilor care se indreapta la 90 grade, cercul de îndoire va fi de minimum 2d (d - diametrul etrierului).

Fasonarea ciocurilor și îndoirea armaturilor se executa cu o mișcare lenta, fara șocuri, iar barele cu diametre mai mari de 25 mm se îndoaie la cald.

Se recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10 grade Celsius.

4.1.3.    Legarea armaturilor trebuie efectuata la încrucișarea barelor, prin legaturi cu sarma neagra sau prin sudura electrica prin puncte.

Când legarea se face cu sarma se vor utiliza doua fire de sarma de 1...1.5mm diametrul.

Rețelele de armaturi din placi, din rampe si din pereți vor avea legate în mod obligatoriu doua rânduri de încrucișări marginale, pe intreg conturul. Restul încrucișărilor din mijlocul rețelelor vor fi legate din doi în doi în ambele sensuri (sah).

La grinzi și stâlpi vor fi legate toate încrucișările barelor armaturii cu colturile etrierilor, sau cu ciocurile agrafelor. Restul încrucișărilor acestor bare, cu porțiuni drepte ale etrierilor, pot fi legate numai în sah (din doi în doi).

Barele înclinate vor fi legate obligatoriu de primii etrieri cu care se încrucișează.

Etrierii și agrafele montate înclinat fata de barele longitudinale se vor lega de regula la toate barele longitudinale cu care se încrucișează.

4.1.4.    Plasele sudate se vor folosi ca armaturi pentru elementele de beton armat, monolite sau prefabricate {placi pentru plansee, acoperișuri etc.) solicitate de regula numai de încărcări statice.

Utilizarea plaselor sudate se va face în conformitate cu prevederile normativului NE012-1999, P59/86 și catalogului MIM-ISPS Buzău.

Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite, fara contact direct cu pamantul, pe loturi de aceleași tipuri și notate corespunzător.

PRIMĂRIA


BUCUREȘTI



I nea rea rea, descărcarea și transportul plaselor sudate se va face cu grija evita ndu-se deformarea lor.

Calitatea sudurilor sau a plaselor sudate se verifica prin încercări pe epruvete, precum și prin încercări pe clase, conform NEOI2-1999.

4.1.5.    Innadirea barelor se va face în conformitate cu proiectul de execuție.

4.1.6.    Montarea barelor se poate face bara cu bara sau sub forma de subansamluri.

La terminarea montării armaturilor, datorita importantei deosebite a calitatii execuției acestora cat și a faptului ca după turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu recepționate, incheindu-se procese verbale de lucrări ascunse.

A. Montarea barelor flotante, deși nu este un procedeu recomandabil, se utilizează la fundații grinzi, pereți și placi.

Executarea lucrărilor se va face îngrijit pentru a nu introduce în cofraj pamant, sau alte corpuri care ar dauna calitatii betonului.

La executarea fundațiilor, pe stratul de beton de egalizare se aseaza barele fasonate conform proiectului, legandu-se intre ele și montând distantieri pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton.

Grinzile se montează respecta ndu-se ordinea operațiilor de mai jos :

-    însemnarea pe marginea cofrajuluî a poziției etrierîlor;

-    introducerea etrierilorîn cofraj cu partea deschisa în sus;

-    introducerea barelor drepte de la partea inferioara a grinzii și legarea lor;

-    așezarea și legarea restului barelor; închiderea etrierîlor și legarea barelor cu sarma.

Plăcile se armeaza în următoarea ordine a operațiilor:

-    insemarea pe cofraj a poziției barelor;

-    așezarea barelor drepte și legarea lor cu sarma de armatura grinzilor sau a centurilor;

-    se montează barele ridicate;

se aseaza deasupra armatura de repartiție și se leaga cu sarma;

Circulația pe porțiunea montata se face pe o podina speciala.


Efectuarea montajelor carcaselor necesita o serie de acțiuni pregătitoare :

elementele de cofraj sa fie deschise;

cofrajul sa fie curatit de murdarii, rumeguș, zapada etc.;

-    verificarea dimensiunilor cofrajuluî;

Așezarea în cofraj a carcaselor se va face cu grija pentru a nu produce deformarea acestora sau a cofrajului.

Montarea carcaselor pentru stâlpi se face prin legarea la partea de jos a barelor fundației sau ale stâlpului inferior.

Carcasele grinzilor se duc la locul de montaj și se aseaza cu un capat pe un suport pe un capat de cofraj iar al doilea capat se lașa în jos în cofraj. După aceasta, se scoate suportul și se lașa intrega carcasa, după care se verifica acoperirea cu beton, fixându-se definitiv carcasa. Operațiunile necesare montării carcaselor sunt:

-    prinderea carcasei de dispozitivul de ridicat legata de cârligul acestuia;

-    ridicarea carcasei spre locul de montaj;

-    așezarea carcasei la locul de montaj și legarea ei;

-    desfacerea dispozitivului de ridicat;

C. Montarea plaselor sudate :

Operații pregătitoare :

-    verificarea dimensionala și calitativa a plaselor; remedierea defectelor constatate;

prelucrarea propriuzisa prin taiere, decupări, legări de bare suplimentare etc. Montarea armaturii se poate face în doua moduri:

la sol cu introducerea ulterioara în cofraj {permite realizarea cofrajului în paralel cu armatura);

-    montarea directa în cofraj, plasa cu plasa, care necesita însemnarea cu creta a poziției plaselor pe cofraj.


;CȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC &IUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

prelungirii barelor longitudinale intre etrierii reazemelor.

La realizarea armaturii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urmărit ca :

-    ultimile doua bare marginale de pe fiecare latura a plaselor sa nu prezinte mai mult de 5% noduri nesudate;

-    așezarea plaselor sa se faca intr-o succesiune care sa permită, fara a stânjeni, montarea plaselor următoare;

innadirile prin petrecere sa fie executate corect;

-    sa se mențină poziția plaselor în timpul betonarii și asigurarea grosimii stratului de acoperire cu beton.

4.1.7. Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat are ca scop asigurarea protecției armaturilor contra coroziunii și buna conlucrare a acestora cu betonul.

Grosimea necesara a stratului de beton pentru acoperirea armaturilor se va realiza conform planșelor din proiect și cu respectarea normativului NEO12-1999.

Montarea armaturilor va fi efectuata în pozițiile prevăzute în proiect, asigurandu-se menținerea acestor poziții și în timpul turnării betonului.

La montare se vor prevedea :

-    cel puțin 3 distantieri la fiecare mp de placa sau perete;

-    cel puțin 1 distantier la fiecare ml de grinda sau stâlp;

-    cel puțin 1 distantier la fiecare 2 ml de grinda în zona de armatura pe doua sau mai

multe rânduri.

Distantierii pot fi confecționați din masa plastica sau prisme de mortar prevăzute cu cate o sarma, pentru a fi legate de armaturi. Se interzice folosirea cupoanelor din otel beton.

Pentru menținerea în poziție a armaturilor de la partea superioara a plăcilor se vor folosi capre din otel beton, sprijinite pe cofraj și dispuse intre ele la distanta maxima de lm (o buc/mp).

Praznurile și plăcutele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudura de armatura elementului, sau vor fi legate cu sarma, asigurandu-se menținerea poziției carcaselor în timpul turnării betonului.

4.1.8. înlocuirea armaturilor se poate efectua în cazul în care nu se dispune de sortimentul și diametrele prevăzute în proiect, cu respectarea următoarelor condiții:


SECTORULUI

BUCUREȘTI



J 0/^57 DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC O / <î /

vZft/ SERVICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

-    adaptarea altor diametre, de același tip de otel cu cel înlocuit, se va face astfel incat aria armaturii sa rezulte egala cu cel mult 5% mai mare decât cea din proiect;

-    în cazul armaturilor de rezistenta din grinzi, diametrul următor, mai mare decât cel prevăzut în proiect, darfara a se schimba tipul de otel;

distantele minime și respectiv maxime rezultate intre bare, precum și diametrele minime adaptate trebuie sa îndeplinească prescripțiile din proiect precum și prescripțiile normativului NE012-1999;

înlocuirea barelor cu bare din alt tip de otel decât cel prevăzut în proiect, se va face numai pe baza datelor prevăzute de proiectant.

4.1.9. Executarea lucrărilor de armaturi pe timp friguros (15 noiembrie -15 martie):

In afara masurilor generale care se iau pe șantier, pentru lucrările de armatura se vor avea în vedere următoarele masuri speciale:

-    depozitarea armaturilor se va face de preferința în spatiile acoperite disponibile, iar în cazul ca acestea nu exista, se vor proteja cu prelate, folii etc.

-    barele pe suprafața carora s-a format gheata, trebuie curatate înainte de prelucrare

(ciocanirea cu ciocanul de lemn, jet de apa fierbinte sau abur cald). Este interzisa dezghețării cu ajutorul flăcării.

-    fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive, folosind spatii închise;

-    la fundații, montarea armaturilor se va face numai cu puțin timp înaintea turnării betonului;

-    porțiunile de armatura care raman afara după betonare se vor proteja;

-    în cazul în care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sub -5 grade Celsius, decât cu încălzirea barelor la sudat la 40-50 grade Celsius.

nu se admite sudarea în locuri neacoperite pe timp de ploaie sau ninsoare; legaturile de bare, plase sau carcase care trebuie ridicate în vederea montării, se vor curata de zapada sau gheata;

-    cablurile de ridicare se vor curata deasemenea de zapada sau gheata pentru a se depista eventualele sârme rupte;

pentru asigurarea bunei funcționari a utilajelor de debitat și fasonat, acționate de

motoare electrice, se vor lua masuri de protejare a motoarelor contra intemperiilor, se va controla consistenta unsorii în lagare, se va sufla cu aer sub presiune la colector și bobinaj pentru eliminarea prafului sau a umezelii;


PRIMĂRIA

SECTORULUI

BUCUREȘTI



îECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC VICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC


XC>&T'îrî C^/

Se recomanda ca prin organizare sa nu^seqttogrameze în perioada friguroasa lucrări a căror protecție împotriva frigului sau a înghețului este dificila sau costisitoare.

5. Abateri:

Abateri limita la armaturi pentru beton armat:

la lungimi parțiale și la lungimi totale fata de proiect:

sub 1 m

intre 1... 10 m

peste 10 m


+/- 5 mm

+/- 20 mm

+/- 30 mm

lungimea de petrecere a barelor la innadirea prin suprapunere    +/- 3 mm

distanta intre axele barelor (fata de proiect sau fata de prescripțiile tehnice)

la grinzi și stâlpi

la placi și pereți

la fundații

intre etrieri

la pasul fretelor


+/- 3 mm +/- 5 mm

+/-10 mm

+/-10 mm

+/-10 mm

la grosimea stratului de beton de protecție la placi    +/- 2 mm

la grinzi, stâlpi și placi    +/- 3 mm

la fundații și alte elemente masive +/- 3 mm

la îmbinări și innadiri sudate conform C28/83

6. Verificarea și receptionarea lucrărilor de armaturi

Verificările trebuie făcute de către beneficiar, executant și proiectant și trebuie sa se refere la toate aspectele lucrărilor, după cum urmeaza :

numărul, diametrul și poziția barelor în diferite secțiuni ale elementului de rezistenta verificat;


/4y



Hi is

Vș\o MȘ^Î! 3)sj


DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC RVICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC


-    distanta dintre etrieri, diametrul acestora și modul lor de fixare;

-    lungimea porțiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi înglobate în elemente care se toarna ulterior (mustatî);

-    lungimi de petrecere la innadiri;

-    calitatea sudurilor;

numărul și calitatea legaturilor dintre bare;

-    dispozitive de menținere a armaturilor la poziție în cursul betonarii (capre, distantieri etc.);

modul de asigurare a stratului de acoperire cu beton a armaturii;

-    poziția, modul de fixare și dimensiunile pieselor înglobate.

Aceste elemente se consemnează cronologic în registrul de procese verbale pentru lucrări ce devin ascunse.

Nu se admite trecerea la o noua faza de recepție înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza precedenta daca aceasta devine o lucrare ascunsa.

Valabilitatea procesului verbal de lucrări ascunse este de 7 zile; daca în acest timp nu s-au executat betonarile, el trebuie refăcut.

Registrul constituie un document oficial și ca atare se numerotează și se parafeaza de către directorul firmei executante sau împuternicitul sau.

Este obligatorie completarea cu cerneala a tuturor rubricilor, iar ruperea foilor și ștersăturile sunt interzise.

Registrul va fi vizat de către organele de control tehnic ale firmei executante și ale beneficiarului, ale forurilor tutelare și de către proiectant.

Scopul procesului verbal de lucrări ascunse este de a consemna calitatea lucrărilor și conformitatea lor cu proiectul și prescripțiile tehnice în vigoare.

Remedierile defecțiunilor se vor efectua numai cu avizul scris al beneficiarului și al proiectantului.

După executarea remedierilor se va întocmi un nou proces verbal de lucrări ascunse.

4 Capitolul beton simplu și beton armat

1. Generalități


armat, cerințele de calitate ale acestora.

2. Standarde de referința :

STAS 9824/0-74    Trasarea pe teren a construcțiilor - Prescripții generale

STAS 9824/1-87    Trasarea pe teren a construcțiilor civile, industriale și

agrozootehnice

STAS 6054/77 Terenuri de fundație - Adâncime de inghet

SR EN 1008:2003 Apa pentru betoane și mortare

SR EN 12620+A1:2008 Agregate naturale grele pentru betoane și mortare cu lianți    minerali

SR EN 12350-4:2009 încercări pe betoane - încercări pe betonul proaspăt

SR EN 12390-6:2009 încercări pe betoane - încercări pe betonul intarit -Determinarea rezistentelor mecanice

SR EN 12390-8:2009 încercări pe betoane - Verificarea impermeabilității ia apa

NP112/2014

NE012/10

C 56/85

C 156/89

BC4/73


Normativ privind proiectarea și executarea lucrărilor de fundații directe

Cod de practica pentru lucrări de beton si beton armat

Normativ pentru verificarea calitatii și recepția lucrărilor de construcții și instalații aferente - BCl,2/86

îndrumător pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-71

3. Materiale folosite:

3.1. Ciment


SECTORULUI

BUCUREȘTI



Condițiile tehnice de recepție, livrare și control pentru ciment trebuie să corespundă prevederilor din standardele menționate mai sus.

Schimbarea tipului de ciment se va face numai cu avizul proiectantului.

în timpul transportului de la fabrică la stația de betoane și al depozitării, cimentul trebuie ferit de umezeală și impurificări cu materii străine (pământ, cărbune, substanțe organice, ipsos, var etc.)

Verificarea calității cimentului se face la aprovizionare și înainte de utilizare conf. NE 012-07, Anexa VI.1, punct Al și A2. Dacă durata de păstrare a cimentului depășește 30 zile, se face o nouă verificare a rezistențelor mecanice. Metodele de încercare sunt reglementate de SREN 196-1...7.

3.2.    Agregate

La prepararea betoanelor se vor folosi următoarele sorturi de agregate: 0...3; 3...7; 7...16; 16...31mm.

Agregatele folosite pentru beton și beton armat vor avea densitatea normală (1201 - 2000 kg/m3) și vor proveni din sfărâmarea naturală și/sau concasarea rocilor.

Agregatele vor îndeplini condițiile tehnice prevăzute in SR EN 12620+Al:2008, metodele de determinare a caracteristicilor fiind cele din STAS 4606-80.

3.3.    Apa de amestecare

Apa pentru prepararea betonului va fi cea din rețeaua de apa potabilă (dacă există) sau va îndeplini condițiile de calitate din SR EN 1008:2003 (dacă provine din alte surse).

3.4.    Aditivi

Se pot utiliza aditivi superplastîfianți sau plastifianți antrenori de aer, dacă se dorește o sporire a lucrabilității T3/T4 (tasare 100±20mm), T4 (tasare 120±20mm ) sau T4/T5 (tasare 150±30mm).

Utilizarea aditivilor se poate face numai pe baza Codului NE 012-07 pct.4.4 și Anexei 1.3.


în vrac sau ambalat în saci de hârtie, insotit de certificat de calitate.

3.6.    In cazul în care cimentul expediat de furnizor este preluat de către o baza de aprovizionare aceasta este obligata ca la livrarea către utilizator sa elibereze un certificat de garanție în care se vor menționa :

-    tipul de ciment și fabrica producătoare;

-    data sosirii în depozit;

numărul certificatului de calitate eliberat de producător; numărul avizului de utilizare dat de laborator;

numărul buletinului de reavizare de către laborator daca expedierea se face după expirarea termenului prevăzut, cu precizarea condițiilor de utilizare.

3.7.    Depozitarea cimentului se va face numai după constatarea existentei certificatului de calitate sau de garanție. Ori de cate ori este posibil, depozitarea cimenturilor primite direct de ia producător se va face după verificarea la laborator a caracteristicilor fizice.

3.8.    Pentru depozitare, controlul calitatii agregatelor se va face cu respectarea prescripțiilor tehnice în vigoare și a Normativului NE012-1999.

3.9.    Pentru betoanele preparate, se vor respecta de asemenea prevederile Normativului NE012-1999.

4. Execuția lucrărilor:

4.1.    Fundații:

4.1.1.    Lucrări pregătitoare: înainte de începerea lucrărilor pentru executarea corpului fundațiilor, trebuie sa fie terminate următoarele lucrări pregătitoare:

-    săpăturile pentru gropile de fundații izolate și pentru șanțurile fundațiilor continue;

-    asigurarea suprafețelor necesare pentru amplasarea și funcționarea normala a utilajului de lucru, a depozitelor de materiale;

-    retrasarea axelor fundațiilor;

-    verificarea corespondentei dintre situația reala și proiect din punctul de vedere al calitatii terenului de fundare, a dimensiunilor fundațiilor - în limitele tolerantelor admisibîle;

-    încheierea procesului verbal de lucrări ascunse.

ciul

te>\o

4.1.2. Executarea și receptionarea lucrărilor de la punctul 4.1.1 se face în conformitate cu prevederile CAPITOLULUI SĂPĂTURI.

4.2. Structura :

4.2.1.    Lucrări pregătitoare:

-    se traseaza axele principale ale construcției și cotele de nivel aferente;

-    se montează cofrajele și armaturile corespunzătoare elementelor de rezistenta;

-    se verifica corespondenta dintre situația reala și cea din proiect;

-    se încheie procesele verbale de lucrări ascunse.

4.3. Execuția lucrărilor de betonare :

4.3.1.    Prepararea și transportul betonului:

prepararea și verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzător precizărilor Normativului NE012-1999;

-    transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, jgheaburi sau roabe;

-    pe timp de arșița sau ploaie, suprafața libera de beton trebuie sa fie protejata corespunzător, pentru păstră rea intacta a caracteristicilor fizico-mecanice ale betonului;

durata de transport se considera din momentul începerii încărcării în mijlocul de transport și pana în momentul terminării de descărcat a acestuia și nu poate depăși valorile de mai jos decât în condițiile folosirii unor aditivi intarzietori de priza:

Temperatura amestecului de beton

Durata maxima de transport

Ciment M35

Ciment M40

intre + 10 grade C... + 30 grade C

60 min

45 min

sub + 10 grade C

90 min

60 min

In cazul autobasculantelor, durata se va reduce cu 15 min pentru fiecare caz în parte.

4.3.2. Reguli generale de betonare:

lucrările de betonare vor fi conduse nemijlocit de maistrul sau șeful punctului de lucru care va fi prezent la locul betonarii pe întreaga durata a acesteia, va supraveghea comportarea șî menținerea poziției inițiale a susținerilor cofrajelor și armaturilor și va

SECTORULUI

BUCUREȘTI


WB/as?

t«A . WW O/.f/



lua masuri operative de rem edîej;eiBffearor deficiente constatate, pe care le va consemna în condica de betoane;

betonul trebuie pus în opera în maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare;

punerea lui în opera se va face fara întreruperi, iar daca acest lucru nu poarte fi realizat, se vor crea rosturi de lucru conform prescripțiilor în vigoare;

la locul de punere în lucru, descărcarea betonului se va face în bene sau jgheaburi pentru a se evita alte manipulări;

daca betonul adus la la locul de punere în opera prezintă segregări, se va proceda la descărcarea și reamestecarea lui pe o platforma special amenajata, fara a se adauga insa apa;

inaltimea de cădere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1.5 m; turnarea betonului de la o inaltime mai mare de 1.5 m se va face prin tuburi alcătuite din tronsoane tronconice;

betonul trebuie sa fie răspândit uniform și în grosime de cel mult 50 cm;

nu se admite întinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvarlirea cu lopata la distante mai mari de 1.5 m;

se vor lua masuri pentru evitarea deformării sau deplasării armaturilor fata de poziția lor prevăzută în proiect, îndeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a plăcilor în consola - remedierea lor fiind obligatorie în timpul turnării daca nu a putut fi evitata aceasta situație;

se va urmări cu atentie înglobarea completa în beton a armaturilor, cu respectarea stratului minim de acoperire în conformitate cu prevederile proiectului; nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii în timpul vibrării betonului și nici așezarea pe armaturi a vibratorului;

în nodurile cu armaturi dese, se va urmării cu toata atentia umplerea completa a secțiunii prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel concomitent cu vibrarea lui;

în cazul când aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea spatii laterale de betonare care sa permită pătrunderea vibratorului;

circulația muncitorilor în timpul betonarii se va face pe punți special amenajate care sa nu reazeme pe armaturi;

este interzisa circulația directa pe armaturi sau cofraje;

instalarea podinelor pentru circulația lucratorilor pe planseele de beton precum și depozitarea cofrajelor și armaturilor pentru etajele superioare este permisa numai

SECTORULUI

BUCUREȘTI



DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC ȘER^l'CIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

Soi

după 24-36 de ore de la betonare, în funcție de temperatura exterioara și de tipul cimentului folosit.

4.3.3.    Betonarea diferitelor elemente și parti de construcție :

•    Betonarea stâlpilor și a pereților trebuie sa se faca cu respectarea prevederilor de la punctul 4.4.2. și a regulilor specifice care urmeaza:

-    inaltimea libera de turnare a betonului sa nu depaseasca 1.5 m;

betonarea se va face continuu - fara întreruperi - chiar și atunci când aceasta se realizează prin intermediul ferestrelor de betonare laterale;

-    turnarea betonului se va face în straturi orizontale care nu vor depăși 40 cm înălțime, acoperirea cu un strat nou de beton fiind condiționată de începerea prizei cimentului din betonul turnat anterior;

•    Betonarea grinzilor și a plăcilor se va face cu respectarea condițiilor de la punctul 4.4.2. și a următoarelor reguli:

-    turnarea grinzilor și a plăcilor se va începe după cel puțin 2 ore de la turnarea stâlpilor sau a pereților pe care reazema acestea, pentru a se încheia procesul de tasare a betonului din elementele de susținere;

-    grinzile și plăcile adiacente se vor turna de regula în același timp, iar daca aceasta condiție nu poate fi realizata se permite crearea unor rosturi de lucru la 1/5... 1/3 din deschiderea plăcii și turnarea ulterioara a pârtii centrale;

-    turnarea grinzilor se va face în straturi orizontale;

-    betonarea nodurilor de cadru se va face cu o deosebita atentie în vederea umplerii complete a secțiunii.

4.3.4.    Compactarea betonului:

compactarea betonului se executa în mod normal cu ajutorul vibratoarelor electrice omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice și funcționale și pentru care se deține documentația tehnica de întrebuințare și întreținere;

-    continuarea compactării betonului - mecanica sau manuala - în cazul defectării vibratoarelor sau în cazul penelor de curent electric este obligatorie, betonarea executandu-se pana la completarea betonului în cofraje la nivelul unor rosturi de lucru;

-    personalul care efectuează compactarea va fi instruit special pentru aceasta operație;

-    alegerea tipului de vibrator se va face în funcție de dimensiunile elementelor ce urmeaza a fi turnate, precum și a distantei dintre barele de armatura din secțiune;

SECTORULUI


BUCUREȘTI


în cazul plăcilor, suprafața



ibrat se va nivela cu ajutorul unor dreptare

ghidate pe sipci sau alte dispozitive speciale;

-    se recomanda ca lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna sa fie L3;

-    durata de vibrare optima din punct de vedere tehnico-economic este situata intre durata minima de 5 secunde și cea maxima de 30 de secunde în funcție de lucrabilitatea betonului și tipul de vibrator utilizat;

-    prelungirea duratei de vibrare pana la 60 de secunde impusa de condiții speciale locale nu dauneaza calitatîi betonului - semnele exterioare după care se recunoaște ca operația de vibrare se poate întrerupe fiind:

   betonul nu se mai taseaza

   suprafața betonului devine orizontala și ușor lucioasa

   apariția bulelor de aer la suprafața betonului vibrat se rărește și

diametrul acestora se micșorează

-    grosimea stratului de beton supus vibrării se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator;

-    la compactarea unui strat nou, butelia trebuie sa pătrundă 5-15 cm în stratul compactat anterior;

-    vibrarea de suprafața se va utiliza la compactarea betonului din elementele de construcție cu o suprafața mare.

4.3.5. Rosturi de lucru :

Rosturile de lucru se vor evita pe cat posibil!

Când acest deziderat nu poate fi realizat, poziția lor trebuie stabilita în zonele de solicitare minima a elementelor de construcție. Daca rosturile de lucru nu sunt indicate prin proiect, poziția lor va fi hotarata de către executant înainte de începerea turnării, cu respectarea următoarelor reguli:

la stâlpi se vor prevedea rosturi numai la baza acestora cu excepția structurilor speciale cu grinzi șî placi prefabricate, unde se accepta realizarea acestora sub grinzi și placi;

-    la grinzi, daca din motive justificate nu se poate betona dintr-o data, întreruperea betonariî se va face în secțiunea de moment minim - cu acordul proiectantului;

Rosturile de lucru vor fi realizate tinandu-se cont de următoarele reguli:

durata maxima admisa de întrerupere a turnării betonului - pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale de continuare - nu trebuie sa depaseaca momentul de începere a prizei cimentului folosit; în lipsa unor determinări de

f.sA

li a,, -■    \ «w


'-M    .-,w    {£ |


Yoi

laborator, acest moment se va.Consicleră 2 ore de la prepararea betonului respectiv 1,5 ore în cazul betoanelor cu ciment fara adaos;

în cazul în care s-a produs o întrerupere a betonarii mai mare, reluarea acesteia este permisa numai după ce betonul a atins rezistenta la compresiune de minim 12 daN/cmpși după pregătirea prealabila a suprafeței rostului prin indepartarea pojghiței de lapte de ciment intarit, a betonului ce nu a fost bine compactat, spalarea abundenta a suprafeței rostului de lucru cu apa imediat înaintea reluării operației de betonare.

4.3.6. Tratarea betonului după turnare:

Pentru a se asigura condiții favorabile de întărire și pentru reducerea deformatiilor din contracție, se va menține o umiditate corespunzătoare a betonului timp de minim 7 zile după turnare, protejând suprafețele libere prin:

acoperirea cu materiale de protecție;

-    stropirea periodica cu apa;

-    aplicarea de pelicule de protecție.

4.3.7. Executarea lucrărilor de betoane pe timp friguros

In cazul lucrărilor executate pe timp friguros se vor respecta prevederile normativelor C16/84 și NE012-1999. Masurile specifice ce se adopta în perioada de timp friguros se vor stabili ținând seama de:

regimul termo-climatic real existent pe șantier în timpul preparării, transportului, turnării și protejării betonului;

-    dimensiunile și masivitatea sau subțirimea elementelor ce se betoneaza;

gradul de expunere a lucrărilor - ca suprafața și durata ~ la acțiunea timpului friguros în cursul întăririi betonului;

-    intensitatea prezumata a frigului în perioada respectiva.

La executarea pe timp friguros a betoanelor se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe șantier la tratament termic în scopul accelerării întăririi betonului, conform anexei IV-1 din normativul NE012-1999.

Pentru betoanele de clasa C8/10 și C16/20, tipurile de ciment indicate a se folosii sunt Pa35, Hz35, SR35 și SRA35. Cimentul de tipul M30 poate fi utilizat numai cu acordul proiectantului și numai justificat de imposibilitatea procurării unui tip din cimenturile indicate a se utiliza.

Se recomanda utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifiantî acceleratori. Utilizarea acestora se va face conform prevederilor anexei V.4 din același normativ.

PRiMARiA

SECTORULUI

BUCUREȘTI


La stabilirea compoziției betonului se de amestec.



area unei cantitati cat mai reduse de apa


Reteta de beton afisata la locul de preparare trebuie sa indice următoarele :

-    temperatura apei ia introducerea în amestec, în funcție de temperatura agregatelor din ziua preparării betonului;

-    temperatura betonului la descărcare din betoniera, care trebuie sa fie cuprinsa intre 15 și 30 grade Celsius.

La transportul betonului se vor lua masuri pentru limitarea la minim a pierderilor de căldură ale acestuia prin evitarea distantelor mari de transport sau a staționarilor pe traseu.

înaintea încărcării unei noi cantitati de beton se va verifica daca în mijlocul de transport utilizat nu exista gheata sau beton inghetat, acestea vor fi îndepărtate cu apa calda sub presiune.

Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrarea mecanica.

Protecția betonului după turnare trebuie sa-i asigure acestuia în continuare o temperatura de minim 5 grade Celsius pe toata perioada de întărire necesara, pana la atingerea rezistentei de minim 20 daN/cmp, moment în care acțiunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia. In acest scop, suprafețele libere ale betonului vor fi protejate imediat după turnare prin acoperirea cu prelate, folii de polietilena sau saltele termoizolante, astfel incat intre ele și beton sa ramana un strat de aer staționar (neventilat) de 3-4 cm grosime.

Decofrarea se poate efectua numai după verificarea rezistentei pe probe de beton păstrate în aceleași condiții ca și elementul în cauza și după examinarea atenta a calitatii betonului pe suprafețele laterale ale pieselor turnate, efectuandu-se în acest scop unele decofrari parțiale de proba.

5. Abateri admise

5,1. Fundații:

Abaterile admise ale fundațiilor directe sunt;

•    abateri privind precizia amplasamentelor șî a cotei de nivel:

-    poziția în plan orizontal a axelor fundațiilor    10 mm

-    poziția în plan vertical a cotei de nivel    10 mm

•    abateri de dimensionare ale elementelor:


ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC 45^ •    'SERVICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

<}oj

'i.’PAW*    . Șefe?/

V^\T4>,    »* ’yL'ui/'

- dimensiuni în plan orizontal '^’"'


20 mm


-    înălțimi pana la 2 m    20 mm

-    înălțimi peste 2 m    30 mm

-    înclinarea fata de verticala a muchiilor și suprafețelor:

-    pe 1 m liniar    _3 mm

-    pe toata inaltimea sau toata suprafața elem.    16 mm

-    înclinarea fata de orizontala a muchiilor și suprafețelor:

-    pe 1 m liniar    _5 mm

-    pe toata inaltimea sau toata suprafața elem.    20 mm

5.2. Lucrări de beton simplu și armat:

ABATERI LIMITA LA DIMENSIUNILE ELEMENTELOR EXECUTATE MONOLIT

5.2.1.    Lungimi {deschideri, lumini)

-    pana la 3.00 m

+/-16 mm

+/- 20 mm

+/- 25 mm


+/- 3 mm

+/- 5 mm

+/- 5 mm

+/- 8 mm


-    intre 3.00 și 6.00 m

-    peste 6.00 m

5.2.2.    Dimensiunea secțiunilor transversale

•    grosimea pereților și a plăcilor

-    pana la 10 cm inclusiv

-    peste 10 cm

•    latimea și inaltimea secțiunii grinzilor și stâlpilor

-    pana la 50 cm

-    peste 50 cm

ABATERI LIMITA LA FORMA DATA A MUCHIILOR Șl SUPRAFEȚELOR

n'


5.2.4. Pentru lungimea totala a muchiilor (L) respectiv suprafața totala cu latura cea mai mare L (indiferent de tipul elementului):

L pana la 3.00 m    10 mm

L = 3.01... 9.00 m    12 mm

L = 9.01... 18.00 m    16 mm

L > 18.00 m    20 mm

ABATERILE LIMITA LA ÎNCLINAREA MUCHIILOR SI A SUPRAFEȚELOR FATA DE PREVEDERILE PROIECTULUI

înclinarea muchiei sau a suprafeței fata de :

verticala

orizontala

poziția oblica

1

2

3

4

5.2.5. pe 1 m lungime sau lmp

de suprafața

3 mm

5 mm

5 mm

5.2.6. pe toata lungimea sau

toata suprafața elementului

• stâlpi, pereți, fundații

16 mm

20 mm

16 mm

• grinzi

5 mm

10 mm

10 mm

• fetele superioare ale pereților diafragmelor

-

10 mm

10 mm

• placi de planseu sau acoperiș

-

10 mm

10 mm


• pentru fundații

10 mm


5.2.8. Cote de nivel:

•    fundații de structuri    10 mm

•    placi, grinzi cu deschideri pana la 6.00 m    10 mm

•    placi, grinzi cu deschideri peste 6.00 m    16 mm

DEFECTELE LIMITA ALE BETONULUI MONOLIT

5.2.9 Rupturi și stirbituri la colturi

•    pana la fata exterioara a armaturilor principale - max. 20 cm Ea 1 ml

•    pana ia fata interioara a armaturilor principale - cel mult una de max. 5cm pe lm lungime

•    cu adancimea mai mare decât cele precedente și de max. 1/4 din dimensiunea cea mai mica a secțiunii: - cel mult una de max. 2 cm lungime la lm

•    cu adâncime mai mare decât 1/4 din dimensiunea cea mai mica a secțiunii: - nu se admit

5.2.10. Segregări și lipsuri de secțiuni, vizibile sau nu la fata elementului: pana la fata exterioara a armaturii principale - max. 400 cmp la 1.00 mp

pana la fata interioara a armaturilor principale - cel mult una max. 40 cmp la 1.00 ml

cu adâncimi mai mari decât cele precedente, dar pana la max. 1/4 din dimensiunea cea

mai mica a secțiunii:

- la placi de plansee și acoperișuri

max. 20cmp/ mp

max. 20 cmp / mp

max. 5 cmp / mp max. 10 cmp / mp


-    la fundații masive

-    Ea grinzi, stâlpi și buiandrugi

-    pereți {diafragme) la clădiri

FISURI


Pentru elementele încărcate cu mai putTn clecat incarcarea de exploatare nu se admit decât fisuri superficiale de contracție cu adâncime maxima pana la fata exterioara a armaturilor principale.

SPĂRTURI ALE BETONULUI EFECTUATE DUPĂ ÎNTĂRIREA LUI

Se admit sparturi (pentru instalații sau alte scopuri) numai în condițiile prevăzute în normativele în vigoare.

Nu se admite taierea sau ruperea armaturilor de rezistența ca urmare a spargerilor în beton!

Defectele admise, rezultate din spargerile accidentale sau voite a betonului, se vor remedia prin închidere cu mortar de ciment.

In cazul unor defecte mai mari, soluția va fi stabilita de către proiectant și adusa la cunoștința constructorului în scris.

6. Verificări in vederea recepției

6.1.    Verificări de efectuat pe parcursul lucrării:

6.1.1.    Toate materialele, semifabricatele și prefabricatele care intra în componenta unei structuri din beton simplu, armat sau precomprimat, pot fi introduse în opera daca sunt îndeplinite următoarele condiții:

•    s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării ca au fost livrate cu certificat de calitate care sa confirme fara dubii ca sunt corespunzătoare normelor tehnice în vigoare;

•    s-a efectuat la locul de punere în lucru încercările prevăzute în prescripțiile tehnice;

•    betonul preparat la statii sau centrale de beton, chiar situate în incinta șantierului, poate fi introdus în lucrare numai daca este insotitdefisa de transport din datele careia sa rezulte ca betonul este corespunzător calitatii prescrise în proiect.

6.1.2.    înainte de punerea în opera a betonului este necesara efectuarea verificărilor.

6.1.3.    Betonarea va începe numai în urma verificării existentei proceselor verbale de lucrări ascunse care sa confirme ca suportul structurii ce urmeaza a se executa corespunde întocmai prevederilor tehnice precum și ca toate cofrajele și elementele de construcție adiacente corespund ca poziție și dimensiuni cu proiectul tehnic și au fost curatate și corect pregătite în vederea betonarii.

SECTORULUI

BUCUREȘTI



DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

6.1.4. Termenul de valabilitate al a'tSst pentru verificarea și receptionarea lucrărilor ce devin ascunse. Ele pot fi prelungite numai în cazul în care nu se produc intemperii sau alte influente nefavorabile pentru cofraje, susțineri și armaturi si-n nici un caz mai mult de 30 de zile.

verbale se stabilește conform Instrucțiunilor


6.1.5 După decofrarea elementelor de beton, inclusiv a îmbinărilor elementelor prefabricate, se va proceda la efectuarea următoarelor verificări:

*    vizuala, bucata cu bucata, stabilindu-se și inregistrandu-se toate defectele aparute, care le depasesc în sens defavorabil pe cele prevăzute în capitolul V; examinarea vizuala se va completa după caz prin lovirea cu ciocanul metalic de 0.2 kg sau cu cu sclerometrul si in cazuri speciale sau de dubiu prin încercări de defectoscopie cu ultrasunete; se va acorda o atentie deosebita zonelor de structura în care exista concentrări de armaturi.

•    prin sondaje, pe baza de măsurători, a dimensiunilor și pozițiilor elementelor structurale principale, numărul și tipul acestor verificări de elemente fiind stabilit de comun acord intre delegații beneficiarului si ai executantului (eventual și ai proiectantului); în cazul în care la mai mult de un element, abaterile depasesc valorile admisibile, numărul elementelor verificate se va dubla; în cazul în care se mai gaseste inca o abatere peste cea admisibila, se va convoca proiectantul pentru stabilirea masurilor de remediere ce se impun.

Rezultatele acestor verificări se înscriu în procesele verbale de lucrări ascunse.

In toate cazurile când abaterile constatate depasesc valorile admisibile, în sens defavorabil rezistentei, stabilitatii, durabilității sau funcționalității obiectului, se interzice acoperirea elementelor decofrate cu orice fel de alte lucrări (tencuieli, ziduri adiacente, umpluturi, aplicare locala sau superficiala de mortar etc.) care ar împiedica reexaminarea elementului sau accesul la el. în aceste cazuri, nici o lucrare de remediere sau consolidare nu se va putea executa decât cu acordul scris al proiectantului și pe baza unor detalii de execuție.

Aceste lucrări de consolidare trebuie consemnate intr-un proces verbal de lucrări ascunse.

6.1.6. Rezultatele încercărilor pe epruvetele de beton, destinate verificării mărcii betoanelor,conform SR EN 12390-6:2009, trebuie comunicate conducătorului tehnic al punctului de lucru și reprezentantului beneficiarului în termen de 48 de ore de la încercare. în toate cazurile în care rezultatul este mai mic decât cel admisibil pentru clasa respectiva de beton (vezi normativul NE012-1999) se va proceda strict conform normativului NE012-1999în vederea precizării situației lucrării și luării de masuri corespunzătoare pentru remedieri sau consolidări daca este cazul.

PRIMĂRIA

SECTORULUI


BUCUREȘTI


6.2. Verificări pe faze de lucrărfd^S


receptionarea lucrărilor ascunse la d



bS|g^>nform Instrucțiunilor pentru verificarea si efffșî instalații, precum și pentru recepția terenului de fundare, fundațiilor și structurilor, aprobate cu ordinul nr. 20 /1997 de l.G.S.I.C. Aceste verificări sunt de doua feluri:

-    scriptice

-    directe

6.2.1.    Verificările scriptice constau din examinarea :

-    existentei tuturor proceselor verbale de lucrări ascunse menționate mai sus și a certificatelor de calitate a tuturor materialelor care au intrat în opera pana la data respectiva;

-    existenta buletinelor de încercări cu rezultatele acestora pe probele de beton;

-    existenta prescripțiilor tehnice și a dispozițiilor de șantier date de proiectant sau alte organe de control - daca este cazul;

actelor încheiate cu ocazia executării de lucrări de remediere sau consolidare.

6.2.2.    Verificările directe constau din :

-    examinarea vizuala, bucata cu bucata, a elementelor structurale, cu luarea în considerare a tuturor defectelor și abaterilor indicate în capitolul V;

încercări cu sclerometrul pentru stabilirea rezistentei superficiale a betonului;

-    încercări prin metoda combinata (sclerometru și ultrasunete) pentru determinarea rezistentei betonului;

-    extrageri de carote pentru determinarea rezistentei betonului;

încercări cu ultrasunete pentru depistarea defectelor interne ale betonului;

-    încercări cu pachometrul pentru determinarea existentei și poziției armaturilor, precum și a diametrelor acestora;

radiografii în același scop;

masurarea deschiderilor și lungimii fisurilor și eventual adancimea lor; încercări prin încărcare statica în situ;

-    orice alte încercări pe care le considera necesare comisia de control pentru edificarea sa în ceea ce privește corespondenta structurii realizate cu cerințele proiectului și ale condițiilor de exploatare efective.

6.3. Verificări la recepția finala a construcției:


■DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC ? *

'SERVICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

€.3.1. Conducătorul tehnic al lucrării, în colaborare cu beneficiarul este obligat a pregăti și preda, intr-o forma organizata - și insotita de borderou - toate documentele încheiate pe parcursul executării lucrărilor, inclusiv buletinele de încercare, dispozițiile de șantier, procesele verbale de remediere sau consolidare, actele de control sau expertizare etc., interpretarea rezultatelor încercărilor, scurta prezentare sintetica cu concluzii privind calitatea lucrărilor executate în comparație cu prevederile proiectului.

6.3.2. Comisia de recepție preliminară a obiectivului, prin membrii sai de specialitate sau prin specialiști din afara ei (conform pct. 20 al regulamentului de efectuare a recepțiilor) procedează la verificări scriptice și directe completate cu prezentarea de concluzii.

6.3.3 Se menționează ca, comisia de recepție trebuie sa verifice în primul rând existenta documentelor de verificare și încercare pentru întregul obiect, efectuate cu frecventa indicata de prescripțiile tehnice în vigoare; în lipsa acestora sau a unei partî a acestora recepția nu se poate face decât pe baza unor noi încercări,sau expertizari, ale căror concluzii sa poata înlocui documentele lipsa.

6.3.4. Verificările directe se vor efectua de comisia de recepție prin sondaje, în număr suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate. In caz ca o parte din aceste verificări nu dau rezultate satisfacatoare, se va dubla numărul lor, iar daca și în acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare, comisia va dispune amanarea sau respingerea recepției, pana ia efectuarea unui supliment de încercări și a unei cercetări sau expertizari tehnice de ansamblu.

Cercetarea sau expertizarea se va efectua pe baza unei teme date de comisia de recepție și va avea ca scop determinarea posibilităților și condițiilor în care construcția respectiva corespunde destinației pentru care a fost realizata.

PRI MĂRiA

SECTORULUI


BUCUREȘTI


IV. CAIET DE



ITURI CONTROLATE


1. Generalități

1.1.    Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul Caiet de sarcini se aplica la executarea lucrărilor de umpluturi in jurul fundațiilor. El cuprinde condițiile tehnice comune ce trebuie sa fie îndeplinite la executarea săpăturilor, umpluturilor, transporturilor, ia compactarea, nivelarea si finisarea lucrărilor, precum si controlul calitatii si condițiile de recepție.

1.2.    Prevederi generale

1.2.1.    Lucrările se vor executa conform detaliilor din proiect.

1.2.2.    Antreprenorul trebuie sa aîba in vedere masurile organizatorice si tehnologice corespunzătoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de sarcini.

1.2.3.    Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu alte laboratoare autorizate, efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului Caiet de sarcini.

1.2.4.    Antreprenorul este obligat sa tina evidenta la zi a probelor si încercărilor acestor probe cerute de prezentul Caiet de sarcini cu prescripțiile tehnice generale, prin Caietul de sarcini cu prescripții tehnice speciale sî prin Proiectul de execuție.

1.2.5.    Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea dirigintelui, verificări suplimentare fata de prevederile prezentului Caiet de sarcini si ale proiectului.

1.2.6.    La sfârșitul programului de lucru utilajele si materialele care au fost puse în opera se vor asigura in locuri ferite de eventualele efecte ce pot fi produse de inundarea zonei ca urmare a creșterii rapide a nivelului apei pe albia râului.De asemenea, materialele de masa vor fi aprovizionate in ritmul


1.2.7.    Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice in cadrul sistemului calitatîi, care sa conducă la respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de sarcini.

1.2.8.    Antreprenorul are obligația convocării factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrărilor ajunse in faze determinante ale execuției si asigurarea efectuării acestora, in scopul obținerii acordului de confirmare a lucrărilor.

1.2.9.    In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul Caiet de sarcini, beneficiarul va dispune întreruperea execuției lucrărilor si luarea masurilor care se impun prin rectificările necesare.

2. Materiale folosite

2.1.    Pamant vegetal

Pentru acoperirea suprafețelor ce urmeaza a fi insamantate se folosește pamant vegetal ales din pământurile vegetale locale cele mai propice vegetației.

Pentru aceasta, pamantul vegetal rezultat din decopertarea amprizei lucrărilor, a gropilor de împrumut etc., va fi conservat si utilizat numai pentru acoperirea suprafețelor ce urmeaza a fi insamantate.

2.2.    Pământuri pentru umpluturi

Categoriile si tipurile de pământuri clasificate conform SREN ISO 14688-2 :2015, care se folosesc la executarea umpluturilor vor corespunde cu prevederile STAS 2914-84. Prin proiect se recomanda folosirea pământurilor rezultate in urma săpăturilor pentru realizarea fundațiilor construcțiilor, cu condiția ca acestea sa respecte toate cerințele necesare materialelor pentru umpluturi.

2.2.1. Agregatele naturale trebuie sa îndeplinească condițiile de admisibilitate, conform tabelului 1.

Tabel 1

Nr. Crt.

Caracteristici ale agregatelor naturale

Condiții de admisibilitate

DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC A &jf»X    ’

^SERVICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

/\ x?fA

M Wgm

1.

Co m poz itia g ra nulQ'ki e&icgkx

Continua

2.

Coeficient de ne uniformitate

8

3.

Dimensiunea maxima a granule, mm

31.5

4.

Echivalent de nisip, %

30

5.

Uzura Los Angeles, % max

35

2.2.2. Nu se vor utiliza in umpluturi pământuri organice, malurile, nămolurile, pământurile turboase si vegetale, pământurile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75), precum si pământurile cu conținut de săruri solubile în apa, mai mare de 5%. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamant sau pamant cu conținut de materii organice in putrefacție. Deasemenea, nu se vor folosi pentru umplutura pământuri cu conținut de sulfat solubil in apa peste 1.9 g/l.

Daca pamantul pe care urmeaza sa se execute lucrările de umpluturi este de calitate "rea" sau "foarte rea" (vezi Tabelul 2 si Tabelul 3) acesta va fi înlocuit cu un pamant de calitate corespunzătoare sau va fi stabilizat mecanic sau cu ajutorul lianților (var nestins, cenusade termocentrala, etc.). înlocuirea sau stabilizarea pământului se va face pe întreaga lățime a platformei, pe o adâncime de minim 20 cm pentru pamantul de calitate "rea" si de minim 50 cm pentru pamantul de calitate "foarte rea" sau pentru cel avand o densitate in stare uscata sub l,5g/cm3.

Pamantul argîlos, categoria 4d, va fi înlocuit sau stabilizat pe o adâncime de cel puțin

15cm.

Pământurile argîloase de calitate "mediocra", pot fi folosite, cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90, cu privire la prevenirea degradărilor provocate de inghet-dezghet.

Este interzisa folosirea pentru realizarea umpluturilor a pământurilor anorganice de calitate "rea" si "foarte rea", precum si a pământurilor organice, maluri, nămoluri, pamant vegetal, pământuri deconsistenta scăzută (indice de consistenta sub 0,75) si pământuri cu mai mult de 5% săruri solubile in apa.

Tabel 2 - Clasificare pământuri necoezive (din punctul de vedere al realizării umpluturilor)


DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC SERVICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC


DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC SERVICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

__ 'VîȘ^

JgBi t

j


/    -    1 S'SlW.- i'ÂW.t \

W3

Apa de compactare 2:2.3


Xjgcusjjx

Apa necesara compaEîarii pământurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa conțină materii organice in suspensie.

2.2.4.    Apa salcie va putea fi folosita la compactare.

2.2.5.    Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea, nu se face decât cu aprobarea beneficiarului, in care caz se vor preciza si modalitatea de utilizare.

2.3. Verificarea calitatii pământurilor

2.3.1. Calitatea pământurilor se Stabilește pe baza principalelor caracteristici

prevăzute in tabelul 4 si are drept scop cunoașterea posibilităților de punere in opera. Frecventa minima este l/5000mc.

Tabel 4

Nr. crt.

Caracteristici care se verifica

Limita

1

Granulozitate

Anexa 1

2

Caracteristici de compactare (Proctor normal)

KN/mc

3

Materiale organice

<5%

4

Coeficient de ne uniformitate

8

5

Dimensiunea maxima a granulei

31,5 mm

6

Echivalent de nisip

30%

2.3.2.    Daca in urma verificării se constata ca pamantul are calitatea corespunzătoare se emite buletin, iar daca se constata o calitate necorespunzatoare se anunța antreprenorul, beneficiarul si proiectantul pentru stabilirea de masuri.

2.3.3.    Laboratorul antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator.

3. Executarea umpluturilor

3.1. Lucrări pregătitoare


RECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC VICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

3.1.1.    înainte de începerea lucrărilor se executa următoarele lucrări pregătitoare in limita perimetrului:

•    Defrișarea: doborârea si transportul tuturor arborilor si arbuștilor (inclusiv scoaterea si transportul rădăcinilor acestora) in locații aprobate de Consultant /Benficiar;

•    înlăturarea si depozitarea pământului vegetal în locații aprobate de Consultant/Benficiar;

•    Imbunatatirea terenului existent pe care urmeaza sa se execute umpluturile prin compacta re;

•    Curățirea fundului gropilor de frunze, crengi, iarba si buruieni;

•    Asanarea zonei prin îndepărtarea apelor de suprafața si luarea de masuri pentru evitarea pătrunderii apelor accidentale; Lucrările de colectare si evacuare a apelor de suprafața vor fi executate oriunde este necesar si vor fiprevazute cu mijloace adecvate de reținere înainte de deversare;

•    Punerea in opera a pământurilor pe cât posibil la umiditatea optima de compactare.

3.1.2.    Antreprenorul nu va trece la execuția umpluturilor înainte ca beneficiarul sa constate si sa accepte execuția lucrărilor pregătitoare enumerate in prezentul capitol.

Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu menționata in registrul de șantier.

3.2. Mișcarea pământului

3.2.1.    Mișcarea pământului din umpluturi se efectuează prin utilizarea volumelor aduse in amplasament.

3.2.2.    Daca se constata ca natura pământurilor este incomparabila cu prescripțiile prezentului caiet de sarcini relativ la calitate si condițiile de execuție a umpluturilor, antreprenorul trebuie sa informeze proiectantul si sa-i supună spre aprobare propuneri de modificare a provenienței pământului pentru umplutura.


in Caietul de sarcini, sa fie verificate si acceptate. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in registrul de șantier.

Nu se executa lucrări de umpluturi pe timp de ploaie sau ninsoare.

Execuția umpluturilor trebuie sa fie întrerupta in cazul in care calitatile lor minimale definite in prezentul Caiet de sarcini vor fi compromise in intemperii.

Execuția nu poate fi reluata decât după un timp fixat de beneficiar sau reprezentantul sau la propunerea antreprenorului.

3.3.2. Modul de execuție a umpluturilor

Cu cel puțin 14 zile înaintea începerii lucrărilor de umpluturi, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Beneficiarului/Consultantului, tehnologia de execuție a umpluturilor, care va conține, printre altele;

-    programul detaliat de execuție a umpluturilor;

-    utilajele folosite pentru excavare, transport, imprastiere, udare, compactare sifinisare;

-    gropile de împrumut si depozitele de pamant (temporare si permanente), inclusivmetoda de lucru in acestea si caile de acces la fiecare din ele;

-    variantele provizorii pentru circulația publica pe durata execuției lucrărilor; diagrama de mișcare a pământului.

Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de compactare, Antreprenorul va executa, pe cheltuiala proprie, sectoare de proba, a căror dimensiuni si locație vor fi stabilite împreuna cu Consultantul/Beneficiarul.

După executarea sectoarelor de proba, tehnologia de execuție va fi completata cu informații privind tehnologia de compactare:

caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lățime, presiunea pneurilor,caracteristici de vibrare, viteza);

numărul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentei Specificații Tehnice;

-    grosimea stratului de pamant înainte si după compactare.


Antreprenorul trebuie



cerințele prevăzute de prezentul Câ

Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuția lucrărilor si la rezultateleobtinute in urma măsurătorilor, testelor si sondajelor.

Umpluturile se executa din straturi elementare suprapuse, pe cat posibil orizontale, pe întreaga lățime a platformei in grosime de 10-20 cm pentru pământuri necoezive si de 20-30 cm pentru cele coezive, urmând realizarea unui profil pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.

Profilul transversal al fiecărui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie (in șanțurile special amenjate pentru inlaturarea apelor accidentale sau pluviale).

La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare stabilita prin încercarea Proctor normal cu o variație a acesteia de ± 2 procente daca umiditatea optima este mai mare de 12% si de ± 1 procent daca umiditatea optima este sub 12% (cazul balasturilor). Pentru aceasta, laboratorul șantierului va face determinări de umiditate la sursa si va face recomandări in consecința pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompacta rea imediata, lasand pa mântui sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului așternut pentru a-l aduce la valoarea umidității optime.

3.3.3. Compactarea umpluturilor

Compactarea straturilor se va realiza cu cilindru compactor. Numărul de treceri pentru compactare se va stabili pentru fiecare tip de material pus în opera, pe piste de încercare.

Rezultatele acestor încercări trebuie menționate in registrul de șantier.

Stratul se poate considera compactat daca gradul de compactare este >100%, din valoarea obtinuta prin încercarea Proctor normal efectuata anterior asupra materialului respectiv.

In vederea definitivării parametrilor tehnici de compactare, realizarea umpluturilor va fi precedată de executarea unei piese experimentale pentru stabilirea umidității, grosimii stratelor și numărului optim de treceri ale utilajelor efectiv folosite, pentru a putea obține valorile caracteristicilor geotehnice (coeficient de pat Kw=70000 kN/m3, EV2=100000 kN/m2, Evi=50000kN/m2) luate în calcul la dimensionarea pardoselii.


Materialul va fi descărcat din autobasculante sau screpere, după care va fi așternut în strate, cu ajutorul buldozerului la grosimea prevăzută si nivelat cu autogredere.

Pentru evitarea de zone slabe in corpul umpluturilor care nu se pot compacta eficient, se vor respecta următoarele:

In secțiune transversala se admit decalaje intre straturi care se compactează in perioadele diferite pana la o grosime de strat;

- In secțiune longitudinala, umplutura la capetele tronsonului ce se executa se va realiza cu pante de 1:8-1:10; zonele ramase neumplute intre tronsoane (breșe) se vor închide tot in straturi successive, compactarea facandu-se inclusiv pe taluzurile adiacente breșei;

Zonele de realizare a umpluturilor, vor fî delimitate si marcate distinct pe teren pentru operațiunile aratate mai sus de depunere, imprastiere si compactare.

Materialul depus, care a fost murdărit sau dislocat prin circulația utilajelor, va fi înlăturat. Eventualele fagasurî mai mari de lOcm sau cruste formate in urma băltirii apei vor fi scarificate, nivelate si recompactate.

Straturile depuse vor fi numerotate in ordinea depunerii cu precizarea cotelor inferioare si superioare după compactare. Depunerea unui nou strat este admisa numai daca gradul de compactare a fost realizat. Aceasta urmeaza a fi confirmat de laboratorul de șantier cu luarea la cunoștința a consultantului si șefului punctului de lucru care urmeaza sa execute noul strat.

Circulația cilindrilor compactori va fi dirijata astfel ca la fiecare trecere sa se suprapună pe minim 15 cm peste cea precedenta.

Zonele de întoarcere ale utilajelor vor fi in afara suprafețelor in curs de compactare.

La întreruperi mai îndelungate ale lucrului suprafața ultimului strat va avea asigurata scurgerea apei (in șanțurile special amenjate pentru inlaturarea apelor accidentale sau pluviale) prin pante transversale si va fi compactată cu cilindrul neted.

3.3.4. Controlul compactării

Starea lucrării este controlata de beneficiar pe măsură execuției, in următoarele condiții:

-    stratul de baza va avea gradul de compactare D>100% si Ev2/Evl<2.0;

-    Grad de compactare (Coeficientul Proctor normal): 100%

Verificările vor fi facutel/500m2 de construcție, cat mai uniform distribuite pe suprafața verificata. Este necesar ca minim 50% din încercări sa fi efectuate sub stâlpii metalici ai halei.

Laboratorul antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele pentru determinarea umidității si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare.

Antreprenorul nu va putea cere recepția unui strat decât daca toate gradele de compactare corespunzătoare sunt superioare minimului prescris anterior. Aceasta recepție va trebui, in mod obligatoriu, menționata in registrul de șantier.

3.3.5. Execuția lucrărilor pe timp friguros

Nu se va admite ca in corpul umpluturilor sa se formeze zone de material inghetat. Pentru aceasta se vor lua următoarele masuri:

Se întrerupe orice activitate de excava re, transport, imprastiere si compactare, daca temperatura scade sub -5°C;

- Daca in cursul zilei temperatura creste peste 0°C se va verifica daca straturile superficiale de Ea sursa sunt inghetate. Reluarea lucrului se va face numai după ce stratul superficial s-a dezghețat;

Daca o perioada mai scurta de timp nu se produce dezghețarea materialului superficial in cursul zilei, iar temperatura exterioara creste, materialul inghetat se va îndepărtă din cadrul umpluturii realizate pana atunci, neadmitandu-se depunerea unui strat nou peste pamant inghetat sau folosirea pentru umplutura a unor materiale inghetate. La reluarea umpluturilor, odata cu materialul inghetat, se va evacua de pe suprafața de depunere, eventuala zapada si gheata.

In zilele cu temperaturi negative se va renunța la stropirea materialului pentru asigurarea umidității admise, lipsa de umiditate necesara fiind compensata printr-o


DIRECTiA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

;/Av^'^-^^%jSERVJCIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

'**. .p>v


compactare suplimentara (marimeaSnumaTplui de treceri) pentru a se atinge gradul de

compactare prescris, conform art. 3.3.4.

3.3.6. Execuția lucrărilor in perioada cu temperaturi ridicate

In aceasta perioada evaporatia este intensa si se reduce conținutul de apa din stratul in curs de compactare, rezultând o micșorare a gradului de compactare. Pentru a se evita aceste situații, in perioadele când temperaturile sunt peste 25°C se vor lua următoarele masuri:

-    Compactarea se va executa imediat după umectarea straturilor. Daca in perioada compactării se constata uscarea stratului superficial, se va continua udarea in timpul compactării cu cca. 2 l/mp;

In perioadele cu arșița se va urmări de către personalul laboratorului starea de umiditate a stratului de compactare prin probe cu frecventa mărită (la cca. 2 ore);

Daca stratul împrăștiat ramane o perioada mai mare necompactat, înainte de începerea compactării se va determina umiditatea din strat si se va completa pana la umiditatea admisa pentru compactare.

4. Controlul execuției lucrărilor

Controlul calitatii lucrărilor se va face in paralel cu execuția acestora fara a afecta ritmul de lucru. Controlul consta in:

~ Control vizual;

Control dimensional prin metode topo- geodezice;

-    Controlul calitatii materialelor in surse si respectiv după punerea in opera, efectuat in laboratoarele de șantier ale sucursalelor, societatea si laboratoarele centrale;

-    Controlul comportării construcției in perioada execuției lucrărilor.

Controlul vizual se va referi in special la: inlaturarea stratului vegetal din ampriza lucrărilor, inlaturarea buturugilor, rădăcinilor din terenul de fundare si din materialul de umplutura, depistarea zonelor cu terenuri maloase sau deșeuri si îndepărtarea acestora, precum si a zonelor cu exces de umiditate, schimbarea naturii terenului de fundare si a materialului din surse, modul de depunere, imprastiere si compactare a materialelor de umplutura, etc.

Constatările vizuale care contravin prezentului Caiet de sarcini vor fi consemnate in registrul de șantier al consultantului in care se vor prevedea si masurile locale ce trebuie luate.


tronsonul experimental pentru tipul de pamant si utilaje folosite la compactare.

La dimensiunile geometrice prevăzute in proiect se admit următoarele tolerante:

La cotele platformei: ±2 cm

-    La taluzurile acoperite cu pamant vegetal si inîerbate: ± 5cm.

Controlul prin încercările de laborator se va face pe probe conform tehnicilor de încercare standardizate, sau prin metode simplificate, rapide, ce se vor conveni intre laboratoarele centrale de specialitate, beneficiar, proiectant si antreprenor.

Tipurile de încercări, frecventa acestora si laboratoarele de încercări sunt după cum urmeaza:

•    Pentru terenul de fundare se va determina pentru fiecare doua straturi consecutive de umplutura următoarele caracteristici:

-    stratul de baza va avea gradul de compactare D>100% si Ev2/Evl<2;

-    Verificările vor fi facutel/500mp de construcție, cat mai uniform distribuite pe suprafața verificata.

•    Pentru materialele la sursa, avand in vedere volumul mare de umplutura necesar, se vor face următoarele determinări:

-    Curba granulometrica, 1 determinare la SOOOmc;

încercarea Proctor normal, 1 determinare la 5000mc sau ori de cate ori se schimba natura materialului;

-    Conținutul de materiale organice, 1 determinare la 10000 mc sau ori de cate ori este necesar, procentul maxim admis 3% din greutate;

-    Conținutul de substanțe solubile (sare, gips), 1 determinare la 50000 mc si ori de cate ori se considera necesar;

Indicele de plasticitate,Ip pentru argile, argile nisipoase, argile prăfoase si prafuri argiloase: 1 determinare la 5000 mc;

-    Granulometria si grad de compactare, 1 determinare la 500mc.


DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC ^<X^âf>5£RViCIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

In timpul termenului de garanție, antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrările necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzurilor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta execuție a lucrărilor.

In afara de aceasta, antreprenorul va trebui sa execute in aceeași perioada si la cererea scrisa a consultantului toate lucrările complementare care vor fi necesare ca urmare a degradărilor de care antrepriza nu va fi responsabila.

6. Recepția lucrărilor

Lucrările de umpluturi vor fi supuse unor recepții pe parcursul execuției {recepții pe faze de execuție), unei recepții preliminare si unei recepții finale.

6.1.    Recepția pe faze de execuție

In cadrul recepției pe faze (de lucrări ascunse) se va verifica daca partea de lucrări ce se recepționează s-a executat conform proiectului si atesta condițiile impuse de documentații si de prezentul caiet de sarcini.

In urma verificărilor se încheie proces verbal de recepție pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii execuției la faza imediat următoare.

Recepția pe faze se efectuează de către consultantul lucrării si șeful de punct de lucru, document ce se încheie ca urmare a recepției sa poarte ambele semnaturi.

Recepția pe faze se va face in mod obligatoriu la următoarele moment ale lucrării:

-    Trasarea si sablonarea lucrării;

Decaparea stratului vegetal;

-    Compactarea terenului de fundații;

Execuția umpluturilor care se autorizează trimestrial pentru continuarea lucrărilor.

Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziția organelor de control, cat si a comisiei de recepție preliminară sau finala.

6.2.    Recepția preliminară

La terminarea lucrărilor de umpluturi sau a unei parti din acestea se va proceda la efectuarea recepției preliminare a lucrărilor verifica ndu-se:

Concordant lucrărilor cu prevederile prezentului Caiet de sarcini si a proiectului de

execuție;


PRIMĂRIA

SECTORULUI


BUCUREȘTI


3

rl^a2/


DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC SERVICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC


-    Natura pământului din umpluturi;

-    Concordant gradului de compactare realizat cu prevederile Caietului de sarcini. Lucrările nu se vor recepționa daca:

Nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevăzute in proiect;

Nu este realizat gradul de compactare pe fiecare strat in parte ( atestate de procesele verbale de recepție pe faze);

-    Se observa Începuturi de crăpături in corpul umpluturilor, etc.

Defecțiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.

6.3. Recepția finala

La recepția finala a lucrărilor se va consemna modul in care s-au comportat si daca au fost întreținute corespunzător.

STANDARDE DE REFERINȚĂ :

C 169/88 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundațiilor construcțiilor civile și industriale - BC5/88

C 56/02    Normativ pentru verificarea calitatii șî recepția lucrărilor de construcții și

instalații aferente - BCl,2/86

STAS-1243-88


STAS-2914-84


Clasificarea si identificarea pământurilor

Condiții Tehnice Calitate Terasamente


Nr.

PLATFORME GUNOI SUBTERANE -1 LOCATI

E

1

Spargeri platforme betonate 10 cm grosime

m3

7.3

2

Săpătură mecanica

m3

45

3

Săpătură manuala

m3

6

4

Umplutura compactată cu pamant

m3

28

5

Nisip compactat

m3

2

6

Beton C8/10

m3

1.3

7

Elemente prefabricate din beton armat, include beton, armatura, cofraj, transport si punere la poziție.

m3

4.3

8

Beton C20/25

m3

1.3

9

Beton C30/37

m3

0.5

10

Armatura BST500S

kg

260

11

Cofraj

m2

3

12

Structura metalica capac, inclusiv elemente prindere si accesorii - tabla cutata zincata decupata

kg

90

13

Elemente metalice înglobate în beton

kg

100

14

Etansare - banda de neopren

m

16

1

Platforma metalica hidraulica echipat complet - inclusiv instalații mecanice si electrice necesaree punerii in funcțiune procurare si montaj

buc.

1

2

Containere gunoi 1100 litri - procurare si montaj

buc.

4

3

Cos inserție metalic, inclusiv sisteme de montaj si prinderi -procurare si montaj

buc.

4




CABINET PRIMAR




*lv*#


ROMANIA

1 si e-2013 i RĂSBÂîoaiM împreună


TELEFON (004 O2i} 313 03 23 - 28 FAX {004 021} 318 03 04 E-MAÎL cabîneîp{-imar@prîmarie3.ro Calea Dudești nr. rgr, sector ^„021084, București, www.primarie3.r0

SECTOR 3


CABINET PRIMAR

Data M l&f


EXPUNERE DE MOTIVE


la proiectul de hotărâre privind aprobarea modelului de contract și a caietului de sarcini întocmite în vederea atribuirii către întreprinderile publice având ca autoritate tutelară Sectorul 3 al Municipiului București, a contractului având ca obiect execuția de lucrări

"Amplasare platforme subterane pentru colectarea selectiva a deșeurilor de pe raza Sectorului 3 al Municipiului București",


Având în vedere:


-    prevederile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare;

-    Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 3 nr. 219/30.05.2017 prin care a fost aprobat acordul de principiu privind atribuirea către întreprinderile publice având ca autoritate tutelară Sectorul 3 al Municipiului București, a contractelor având ca obiect execuția de lucrări și/sau prestarea de servicii;

-    Hotărârea nr. 196/04.05.2018 prin care Consiliul Local al Sectorului 3 a aprobat Programul de activitate al societății SD SALUBRITATE Șl DESZĂPEZIRE .53 S.R.L. pentru anul 2018, constatând că mai mult de 80% din activitățile societății vor fi efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi vor fî încredințate de Primăria Sectorului 3.

-    Societatea SD SALUBRITATE Șl DESZĂPEZIRE S3 S.R.L., având ca asociat unic Sectorul 3 al Municipiului București prin Consiliul Local Sector 3, a înregistrat la Primăria Sector 3 cu nr.161340/09.08.2018 anunțul de intenție privind executarea lucrărilor "Amplasare platforme subterane pentru colectarea selectiva a deșeurilor de pe raza Sectorului 3 al Municipiului București"

-    raportul de specialitate al Direcției Administrarea Domeniului Public



DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC


ROMÂNIA


TELEFON (004021) 341 07 15 - 28 FAX {004 021) 341 07 15 E-MAIL domeniu.public@primarie3.ro Str. intrarea Odobesti nr. 5-7, sector 3, 032158, București, www-pnmarie3.r0

Nr. ieșire: 161792 din 09.08.2018

RAPORT DE SPECIALITATE

privind aprobarea modelului de contract și a caietului de sarcini întocmite în vederea atribuirii către întreprinderile publice având ca autoritate tutelară Sectorul 3 al Municipiului București, a contractului având ca obiect execuția de lucrări

"Amplasare platforme subterane

pentru colectarea selectiva a deșeurilor de pe raza Sectorului 3 al Municipiului București"

în conformitate cu prevederile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare,

"Prezenta lege nu se aplică contractelor de achiziție pubiică/acordurilor-cadru atribuite de o autoritate contractantă unei persoane juridice de drept privat sau de drept public în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a)    autoritatea contractantă exercită asupra persoanei juridice în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii;

b)    mai mult de 80% din activitățile persoanei juridice controlate sunt efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredințate de către autoritatea contractantă care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate contractantă;

c)    nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu excepția formelor de participare a capitalului privat care nu oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror existență este necesară potrivit dispozițiilor legale, în conformitate cu Tratatele, și care nu exercită o influență determinantă asupra persoanei juridice controlate".

Datele dumneavoastră personale sunt prelucrate de Primăria Sectorului 3 în conformitate cu Regulamentul Uniunii Europene 679/2016 în scopul îndeplinirii atribuțiilor legale. Datele pot fi dezvăluite unor terți în baza unui temei legal justificat. Va puteți exercita drepturile prevăzute în Regulamentul UE 679/2016, printr-o cerere scrisă, semnată și datată transmisă pe adresa Primăriei Sector 3.


DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

TELEFON (004 O2î) 341 O? 15 - 28 FAX (004 02)) 341 07 15 E-MAfL domeniu.public@primarie3.ro Str. Intrarea Odobesti nr. 5-7, sector 3, 032158, București, www.primarie3.r0

Cu luarea în considerare a prevederilor legale anterior menționate, prin Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 3 nr. 219/30.05.2017 a fost aprobat acordul de principiu privind atribuirea către întreprinderile publice având ca autoritate tutelară Sectorul 3 al Municipiului București, a contractelor având ca obiect execuția de lucrări și/sau prestarea de servicii.

Potrivit Hotărârii nr. 196/04.05.2018, Consiliul Local al Sectorului 3 a aprobat Programul de activitate al societății SD SALUBRITATE Șl DESZĂPEZIRE S3 S.R.L. constatând că mai mult de 80% din activitățile societății vor fi efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi vor fi încredințate de Primăria Sectorului 3.

Societatea SD SALUBRITATE Șl DESZĂPEZIRE S3 S.R.L, având ca asociat unic Sectorul 3 al Municipiului București prin Consiliul Local Sector 3, a înregistrat la Primăria Sector 3 cu nr. 161340/09.08.2018 anunțul de intenție privind executarea lucrărilor "Amplasare platforme subterane pentru colectarea selectiva a deșeurilor de pe raza Sectorului 3 al Municipiului București"

Față de cele de mai sus, în cazul adoptării unei hotărâri de către Consiliul Local Sector 3 privind atribuirea contractului de lucrări mai sus menționat vor fi avute în vedere prevederile modelului de contract și caietului de sarcini, însoțit de anexe, ce fac obiectul prezentului proiect de hotărâre.

DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC


ȘEF SERVICIU,

Câmpean Sica Nicoleta

Nr.inreg.: 161340

Data inreg.: 09.08.2018

Ora inreg.: 12:22:38

Proveniența: Salubrizare si Deszăpezire S3 SRL

Telefon: 0743109710

Adresant: Primăria Sectorului 3 - București

Cuprins: Anunț de intenție

Adresa:București, strada Calea Vitan, nr. 154-158, sector. 3

Adresa Lucrare:București, strada

Observații: anunț de intenție privind executarea lucrărilor de investiție prevăzute in HCLS3 nr 327/31.07.2018 - "Amplasare platforme subterane pt colectarea selectiva a deșeurilor de pe raza Sectorului 3"

Nr. Filezi

Termen de rezolvare: 30 zile

Program de lucru

luni, marți, miercuri, vineri: 8:30 - 16:30,

joi: 8:30 - 18:30

Telefon

Biroul Relații cu Publicul Calea Dudesti nr. 191: 021/318 0324; 021/318 0711

Direcția Generala Impozite si Taxe Locale Sector 3

-Sediul Sfanta Vineri nr. 32: 021/ 327 5145

-Sediul Campia Libertății nr. 36: 021/ 3247 195; 021/3247 196

-Sediul Lucretiu Patrascanu nr. 3-5: 021/ 3411 760

SALUBRITATE Șt DESZĂPEZIRE S3


Sediul Social: Calea Vitan, nr. 154-158, parter, birou nr. 2, sector 3, București C.U.I.: RO 37804020    Reg. Com: J40/9896/21.06.2017

email: salubritate.s3@vahoo.com    email: salubritates3.runos@qmaii.com


ANUNȚ DE INTENȚIE

Către: Domnul Robert Sorin Negoiță, Primarul Sectorului 3 București Sediul: Calea Dudești, nr. 191, sector 3, Municipiul București

Stimate domnule Primar,

Subscrisa, societatea SD 3 SALUBRITATE ȘI DESZĂPEZIRE S3 SRL, persoană juridică română, cu sediul în Municipiul București, Sectorul 3, Calea Vitan nr. 154-158, clădire administrativă, biroul nr. 2, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. J40/9896/2017, având CUI R037804020, cu asociat unic Consiliul Local al Sectorului 3 București, reprezentată legal de domnul Mihai Nițu, în calitate de Președinte al Consiliului de Administrație,

Luând în considerare prevederile :

- HCLS 3 nr 219 din 30.05.2017, Art.l: „Se aprobă acordul de principiu privind atribuirea către întreprinderile publice având ca autoritate tutelară Sectorul 3 al Municipiului București, a contractelor având ca obiect execuția de lucrări și/sau prestarea de servicii. în măsura îndeplinirii condițiilor prevăzute de ort 31 alin. (1) din Legea nr. 98/2016privind achizițiile publice. ”

înaintăm prezentul anunț de intenție privind executarea lucrărilor de investiție prevăzute în HCLS3 nr. 337 din data de 31.07.2018, respectiv "Amplasare platforme subterane pentru colectarea selectivă a deșeurilor de pe raza Sectorului 3 al Municipiului București”.

Cu deosebită considerație,

Mihai Nițu,

în calitate de Președinte C.A. al SD3 SALUBRITATE SI DESZĂPEZIRE S3 SRL


PRIMĂRIA


SECTORULUI

BUCUREȘTI


CABINET PRIMAR


Către.



ROMANIA


TELEFON (004 021) 318 03 23 - 28 FAX (004 021). 318 03 04 E-MAIL cabinetprîmar@priniar;e3.m Calea Dudești nr. tot, sector 3, 031084, București, vsww.primarle3.r0

Nr. 161340/09.08.2018

DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC

Referitor: Anunț de intenție nr. 273/09.08.2018 al Societății SD3 Salubritate și Deszăpezire S3

S.R.L, înregistrat la Sectorul 3 al Municipiului București sub nr. 161340/09.08.2018

Având în vedere:

-    Anunțul de intenție nr. 273/09.08.2018 al SC Societății SD3 Salubritate și Deszăpezire S3 S.R.L, înregistrat la Sectorul 3 al Municipiului București sub nr. 161340/09.08.2018

-    Prevederile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare

-    Hotărârea Consiliului Local Sector 3 nr. 219/30.05.2017, privind acordul de principiu privind atribuirea către întreprinderile publice având ca autoritate tutelară Sectorul 3 al Municipiului București, a contractelor având ca obiect execuția de lucrări și/sau prestarea de servicii.

Constatând oportunitatea atribuirii în baza prevederilor art. 31 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, a proiectului ,Amplasare platforme subterane pentru colectarea selectivă a deșeurilor de pe raza Sectorului 3”, vă transmit Anunțul de intenție mai sus menționat și vă solicit să procedați la efectuarea demersurilor necesare atribuirii, respectiv la întocmirea caietului de sarcini și a instrucțiunilor de ofertare pentru a fi supuse spre analiză și aprobare Consiliului Local al Sectorului 3.


Aurelia


întocmit

Snrfharu


Datele dumneavoastră personale sunt prelucrate de Primăria Sectorului 3 în conformitate cu Regulamentul Uniunii Europene 679/2016 în scopul îndeplinirii atribuțiilor legale. Datele pot fi dezvăluite unor terți în baza unui temei legal justificat. Vă puteți exercita drepturile prevăzute în Regulamentul UE 679/2016, printr-o cerere scrisă, semnată și datată transmisă pe adresa Primăriei Sector 3.


pr (MĂRIA

SECTORULUI XL BUCUREȘTI». Jr

Direcția Administrarea Domeniului Public


Str. tatrar-ea Odobestl nr. 5,-7, s{KJ»r 3, 03:2138 București

WWW.pFi1narie3.riB

telefon (004 021 i Î41 o; fot {004 021) 341 07 £3

e-roai! domeniu, pubtic@prim3rie3.ro

Către:

în atenția:


CABINET PRI

PRIMARULUI SEC



r. ieșire : 162528 din 10.08.2018


Prin prezenta, vă înaintăm Raportul de specialitate al Direcției Administrarea Domeniului Public și proiectul de hotărâre privind execuția lucrării *Amplasare platforme subterane pentru colectarea selectiva a deșeurilor de pe raza Sectorului 3 al Municipiului București,,.

DIRECȚIA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC


Datele dumneavoastră personale sunt prelucrate de Primăria Sectorului 3 în conformitate cu Legea nr. 677/2001 în scopul îndeplinirii atribuțiilor legale. Datele pot fi dezvăluite unor terți în baza unui teniei legai justificat. Vă puteți exercita drepturile de acces, de intervenție și de opoziție în condițiile prevăzute de Legea nr. 677/2001, printr-o cerere scrisă semnată și datată trimisă De adresa Primăriei Sector 3