Hotărârea nr. 113/2018

Hotărârea nr. 113/31.05.2018 privind aprobarea organizării și finanțării în anul școlar 2018-2019 din bugetul local al Sectorului 5 al Municipiului București a proiectului ”Școală după școală”, în unitățile de învățământ preuniversitar (UIP) de stat din sectorul 5 – învățământ primar.



MUNICIPIUL BUCUREȘTI

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 5

HOTĂRÂRE

privind aprobarea organizării și finanțării în anul școlar 2018- 2019 din bugetul local al Sectorului 5 al Municipiului București a proiectului "Școală după școală", în unitățile de învățământ preuniversitar (UIP) de stat din sectorul 5 - învățământ primar

Consiliul Local al Sectorului 5 al Municipiului București, ales în condițiile stabilite de Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, întrunit în ședință ordinară, astăzi, 31.05.2018;

Având în vedere:

Raportul de specialitate al Direcției Generale Educație și Carieră, Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5 și al Direcției Generale Economice, înregistrat la sediul Primăriei Sectorului 5 sub nr. 51.321/25.05.2018;

Raportul Comisiei Buget, Finanțe, Taxe Locale, Fonduri Europene și alte activități economice și cel al Comisiei Educație, Tineret și Sport;

Expunerea de motive a Primarului Sectorului 5, înregistrată sub nr. 31.322/25.05.2018; în baza:

-    Adresei Școlii Gimnaziale nr. 2, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului 5 sub nr.

35.282/11.04.2018;

-    Adresei Școlii Gimnaziale nr. 103, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului 5 sub nr.

39.676/23.04.2018;

-    Adresei Școlii Gimnaziale nr. 126, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului 5 sub nr.


37.938/18.04.2018;

Adresei Școlii Gimnaziale nr. 127, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului 5 sub nr. 36.116/13.04.2018;

Adresei Școlii Gimnaziale nr. 128, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului 5 sub nr. 39.675/23.04.2018;

Adresei Școlii Gimnaziale Grigore Tocilescu, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului 5 sub nr. 42.541/02.05.'2018;

- Adresei Școlii Gimnaziale nr. 134, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului 5 sub nr. 39.674/23.04.2018;

Adresei Școlii Gimnaziale nr. 144, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului 5 sub nr. 38.431/19.04.2018;

Adresei Școlii Gimnaziale nr. 115, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului 5 sub nr. 30.031/27.03.2018;

Adresei Școlii Gimnaziale ”Petrache Poenaru”, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului 5 sub nr. 38.546/19.04.2018;

Adresei Școlii Gimnaziale ”George Călinescu”, înregistrată la sediul Primăriei Sectorului 5 sub nr. 36.754/16.04.2018.

Luând în considerare raportul Comisiei Buget, Finanțe, Taxe Locale, Fonduri Europene și Alte Activități Economice și cel al Comisiei Educație, Tineret și Sport.

în conformitate cu prevederile art. 51 și art.52 alin.(l) din Legea nr.272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu cele ale art.32 alin.(l) și alin.(2), lit. „b”, art.3’ lit.”b” și “g” din Ordonanța Guvernului 68/2003, privind serviciile sociale, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 58 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele ale Ordinului Ministrului Educației Cercetării Tineretului și Sportului nr. 5349/2011, privind aprobarea Metodologiei de organizare a Programului "Școală după școală", cu modificările și completările ulterioare;

Ținând seama de H.G. nr. 1826/2005 pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare a serviciilor sociale, de prevederile art. 76 alin. (2) din Legea nr. 292/2011 a Asistenței Sociale, de prevederile H.G. nr. 1113/2014 pentru aprobarea Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului1 2014 - 2016, de H.G. nr. 383/2015 pentru aprobarea Strategiei Naționale privind Incluziunea Socială și Combaterea Sărăciei 2015-2020, de H.G. nr.417/2015 pentru aprobarea Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii (PTS) și a faptului ca Programul "Școală după școală" reprezintă una din cele unsprezece măsurile cuprinse în Pachetul Antisărăcie care vizează domeniul educației, aprobat de Guvernul României în cadrul Programului Național de Reformă, în februarie 2016, precum și de Proiectul de Strategie al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5 București, pentru perioada 2016 - 2020;

Ținând cont de prevederile HCGMB nr. 151/2001 privind trecerea unităților de învățămînt preuniversitar de stat în administrarea Consiliilor Locale ale Sectoarelor 1-6, ale Legii nr. 1/2011 a educației naționale, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 874 din Codul Civil; în temeiul art. 45 alin. 3, art. 81 alin.2, lit. f, art. 124 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

CONSILIUL LOCAL SECTOR 5 HOTĂRĂȘTE:

Art. 1. Se aprobă organizarea și finanțarea în anul școlar 2018-2019, din bugetul local al Sectorului 5, a Programului "Școală după școală" desfășurat de Primăria Sectorului 5 prin Direcția Generală Educație și Carieră în colaborare cu Direcția Generală Economică, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5 și unitățile de învățământ preuniversitar de stat (UIP) din sectorul 5, conform Anexei nr. 1, și a Anexei nr. 3 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. Se aprobă Protocolul de colaborare încheiat între Primăria Sectorului 5, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5, UIP din sectorul 5, conform Anexei nr. 2, parte integrantă a prezentei hotărâri. Protocolul va fi încheiat cu fiecare unitate de învățământ, beneficiară a programului, în baza analizei de nevoi de la nivelul unității, a avizului ISMB și a cererilor de includere în program.

Art. 3. Consiliul Local al Sectorului 5 va asigura plata resursei umane implicate în Programul "Școală după Școală”, prin bugetul de venituri și cheltuieli al UIP. Plata resurselor umane se va face conform Ordinului Ministrului Educației Cercetării Tineretului și Sportului cu nr. 5349/2011, privind Metodologia de organizare a programului "Școală după Școală”, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 4. Consiliul Local al Sectorului 5 va asigura resursele financiare pentru dotarea corespunzătoare a spațiilor identificate în unitățile de învățământ preuniversitar de stat pentru implementarea programului SDS pentru elevii din învățământul primar, la nivelul fiecărei unități de învățământ, pe baza unui necesar de obiecte și materiale educaționale destinate funcționarii la standarde de calitate; Art. 5. Toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat de pe raza Sectorului 5 din programul "Școală după Școală” vor prezenta lunar către Primăria Sectorului 5 (Direcția de învățământ, Tineret și Sport) și DGASPC sector 5, rapoarte narative și situații centralizate cu beneficiarii programului SDS; Art. 6. Primarul Sectorului 5, Serviciul Evidentă Acte Administrative - Direcția de Asistență Tehnică și Juridică, Direcția Generală Educație și Carieră, Direcția Generală Economică, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5 și conducerile UIP din sectorul 5 vor duce la îndeplinire dispozițiile prezentei hotărâri.


Anexa 1 la HCLS 5 nr. //$) / ?)l

Program

"ȘCOALĂ DUPĂ ȘCOALĂ"

în unitățile de învățământ preuniversitar de stat din sectorul 5, pentru învățământul primar în anul școlar 2018-2019

CUPRINS

1.    Context și justificare.........................................................................................................................1

2.    Cadrul legat......................................................................................................................................5

3.    Principii.................................................................. 5

4.    Situația prezentă...............................................................................................................................6

5.    Grup țintă..........................................................................................................................................7

6.    Servicii oferite în cadrul Programului ”Școală după Școală”...........................................................8

7.    Locul de desfășurare.........................................................................................................................9

8.    Scop:.................................................................................................................................................9

9.    Obiective:.........................................................................................................................................9

10.    Beneficiari..................................................................................................................................10

11.    Organizarea programului    SDS....................................................................................................10

11.1.    Organizare..........................................................................................................................10

11.2.    Activități:............................................................................................................................12

11.3.    Resurse necesare:................................................................................................................12

12.    Metodologia:...............................................................................................................................13

13.    Cheltuieli estimate pentru un    număr de între 40-130 copii/unitate de învățământ:....................13

14.    Rezultate așteptate:.....................................................................................................................14

15.    Criterii de selecție:......................................................................................................................14

16.    Parteneri:.....................................................................................................................................15

Definire proiect:

1. Context și justificare

Programul "Școală după școală", denumit în continuare Programul SDS, este un program complementar programului școlar obligatoriu care, prin modalități integrate de sprijin, are ca scop prevenirea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, creșterea performanțelor școlare, învățarea remediară, accelerarea învățării prin activități educative, recreative și de timp liber, dezvoltarea personală și integrarea socială, precum și menținerea elevilor într-un spațiu securizat, ca alternativă la petrecerea timpului liber în medii cu potențial de dezvoltare a unui comportament deviant.

Statisticile oficiale plasează România pe locul doi în Europa în ceea ce privește rata sărăciei, țara noastră are, de asemenea, o rată mare a părăsirii timpurii a școlii, cea mai mare din UE și o rată a natalității în rândurile populației sărace de cel puțin două ori mai mare decât rata populației majoritare. Dintre statele membre ale Uniunii, România este singura țară în care rata de părăsire timpurie a școlii a crescut de la momentul adoptării Strategiei Europa 2020.

Obiectivele din Strategia Europa 2020, asumate de Guvernul României prin Programul Național de Reformă, actualizat în aprilie 2016, respectiv:

•    Obiectivul 4: Educație - reducerea abandonului școlar la 11.3% pentru România (ținta UE fiind sub 10.0%)

•    Obiectivul 5: Sărăcie și excluziune socială - reducerea cu cel puțin 580.000 de persoane (pentru România) care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale (ținta UE fiind de reducere cu 20.000.000 de persoane a numărului de oameni aflați în sărăcie).

Cele două obiective “sunt interdependente și se susțin reciproc (...) progresele în plan educațional contribuie la îmbunătățirea perspectivelor profesionale și la reducerea sărăciei ”.

Pentru implementarea obiectivelor de mai sus, asumate prin Strategia Europa 2020 au fost elaborarăți și aprobate documente strategice relevante pentru domeniile vulnerabilității sociale, al protecției drepturilor copilului și al îmbunătățirii accesului la educație.

Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014 - 2020 vizează toți copiii români, aflați pe teritoriul României sau în străinătate, precum și copiii fără cetățenie aflați pe teritoriul României, copiii refugiați și copiii cetățeni străini aflați pe teritoriul României în situații de urgenta.

Implementarea acestei Strategii asigură creșterea calității vieții copilului, întrucât toate serviciile pentru copii vor respecta standarde minime prevăzute prin reglementări legale și vor fi verificate periodic printr-un sistem competent, coerent și unitar. Strategia reglementează aspecte care țin de drepturile copiilor în general, dar și de egalizarea șanselor pentru realizarea acestor drepturi pentru grupuri vulnerabile de copii și tineri care necesită o atenție sporită:

Copiii aflați în risc de separare de părinți. Din acest grup fac parte și copiii din familii aflate în situații de criză, ca urmare a unor calamități naturale, a lipsei unei locuințe sau a pierderii veniturilor.

Copiii separați de părinți. Pentru copiii aflați în plasament la o persoană sau familie, la asistent matemal sau într-un serviciu rezidențial, planul individualizat de protecție trebuie să aibă drept finalitate o soluție cu caracter permanent: reintegrarea în familie, adopția națională sau integrarea socii-profesională. Copiii separați de părinți sunt considerați și cei ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate.

Copiii părăsiți în unități sanitare. Pentru aceștia trebuie să se dispună plasamentul în regim de urgenta în termen de 6 zile de la constatarea părăsirii acestuia, dacă starea de sănătate o permite.

Tinerii beneficiari ai unei măsuri de protecție. Tânărul care a dobândit capacitate deplină de exercițiu și a beneficiat de o măsură de protecție specială, dar care nu își continuă studiile și nu are posibilitatea revenirii în propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiază, la cerere de protecție socială, pe o perioadă de până la 2 ani, în scopul facilitării integrării sale sociale.

Copiii abuzați, neglijați sau supuși exploatării. în această categorie sunt incluși și copiii traficați, exploatați prin muncă, exploatați sexual în scopuri comerciale, copiii expuși migrației ilegale, copiii neacompaniați aflați pe teritoriul altor state, copiii repatriați, copiii refugiați. Copiii străzii sunt incluși, de asemenea, în această categorie.

Copiii delincvenți. Din acest grup fac parte atât copiii care au săvârșit o faptă penală, dar nu răspund penal, cât și cei care răspund penal.

Copiii cu dizabilități, infectați HIV sau bolnavi SIDA și boli cronice grave.

Copiii cu tulburări de comportament. Pentru acești copii există riscul de a fi separați de familie și, uneori, de a fi integrați în învățământul special din cauza lipsei de servicii adecvate în toate cele trei sisteme cu care aceștia interferează, respectiv sănătate, educație și protecția copilului.

Copiii aparținând minorităților etnice.

Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014 - 2020 se adresează și părinților, atât în calitate de beneficiari direcți ai serviciilor sociale, alături de copii, cât și în vederea responsabilizării lor în creșterea, îngrijirea și educarea propriilor copii. Totodată, strategia are în vedere profesioniștii care interacționează cu copiii, precum și comunității locale.

Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Combaterea Sărăciei 2015-2020 și Planul strategic de acțiuni pentru perioada 2015-2020, aprobate prin HG nr. 383/2015. Principalele grupuri vulnerabile sunt: (i) Persoanele sărace; (ii) Copiii și tinerii lipsiți de îngrijire și sprijin parental; (iii) Persoanele vârstnice singure sau dependente; (iii) Romii; (iv) Persoanele cu dizabilități; (v) Alte grupuri vulnerabile; (vi) Persoanele care trăiesc în comunități marginalizate.

Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii (PTS) 2015-2020, aprobată prin HG nr. 417/2015. Cele mai vulnerabile grupuri aflate în risc de părăsire timpurie a școlii în România, conform clasificării din acest document strategic, sunt: (i) minoritățile și alte grupuri marginalizate /Romii și alte minorități; (ii) Copiii/Tineri din comunitățile rurale; (iii) Copii/Tineri provenind din familii cu venituri modeste; (iv) Copiii/tinerii cu cerințe educaționale speciale/cu dizabilități.

în februarie 2016, Guvernul României a aprobat Pachetul Integrat de Combatere a Sărăciei, o sinteză de măsuri guvernamentale prezente în documentele strategice menționate mai sus, cât și de inițiative ale organizațiilor neguvemamentale, care și-au dovedit eficiența în timpul pilotării în diverse zone din țară și care au potențial de extindere la scară națională. Programul “Școală după Școală” este una din cele unsprezece măsuri cuprinse în Pachetul Anti sărăcie care vizează domeniul educației. în privința dezvoltării Programului “Școală după Școală”, există un angajament explicit al Guvernului în Planul Național de Reformă, în scopul extinderii măsurilor de prevenire și intervenție privind părăsirea timpurie a școlii și în coroborare cu măsurile din Pachetul integrat pentru combaterea sărăciei, Ministerul Educației Naționale identifică modalități de acțiune în vederea dezvoltării, la nivel național, a programului Școală după școală, inclusiv prin diversificarea surselor de finanțare. Conform art. 58, alin. 1 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011 se menționează posibilitatea pe care o au școlile din România de a „extinde activitățile cu elevii după orele de curs, prin programe „Școală după școală”. Programul de tip „școală după școală” se poate organiza în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației (Ordinul nr. 5.349/2011).

Conform OMECTS nr. 5.349/2011, cu modificările și completările ulterioare, finanțarea programului „Școală după școală” poate fi făcută din: “a) din bugetul autorităților locale; b) din programe finanțate din fonduri europene sau naționale; c) din activități școlare și extrașcolare, donații, sponsorizări dedicate, prin suportul financiar al părinților, al organizațiilor neguvernamentale etc. cu respectarea legislației în vigoare; d) din bugetul de stat din care se poate sprijini financiar Programul SDS pentru elevii proveniți din grupurile dezavantajate, potrivit legii” (art. 17). Iar conform LEN 1/2011. art. 58, (4) Statul poate finanța programul “Școală după școală” pentru copiii și elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii.

Prin facilitarea accesului copiilor din medii defavorizate la activitățile desfășurate în cadrul Programului „Școală după Școală”, ne propunem să avem un impact social și educațional la nivelul comunității sectorului 5, astfel încât să:

•    se asigure continuitatea beneficiarilor Legii nr. 248/2015, pe parcursul ciclului primar;

•    se respecte principiul echității în educație si a accesului egal la educație;

•    se prevină abandonul școlar și reducerea absenteismul școlar;

•    se contribuie activ pentru a reduce sărăcia și excluziunea socială în rândul copiilor, permițând autorităților publice locale să aloce fonduri și să desfășoare activități de tip școală după școală dedicate unei categorii bine determinate de beneficiari;

•    crească gradul de respectare a dreptului fundamental la educație al copilului, indiferent de condiția socială a familiei sale/a mediului de proveniență;

•    crească rata de succes școlar a acestor copii și șansele lor de a parcurge cât mai mulți ani în sistemul de învățământ;

•    se ofere părinților acestor copii posibilitatea de a se reîntoarce pe piața de muncă;

•    se prevină fenomenul de abuz și neglijare în rândul copiilor, în detrimentul școlii;

Implementarea programului ȘDȘ contribuie la reducerea sărăciei în rândul copiilor,

prevenirea abandonului școlar și a neglijării copiilor, precum și a îmbunătățirii metodelor și modelelor de lucru, la ajustarea responsabilităților și abordării procesului de educare a copilului. Din ce în ce mai multe familii se confruntă cu problema organizării programului de după orele de școală ale copilului și a asigurării unor condiții de creștere și educație decente oferite de către părinți.

Proiectul își propune să vină în special în sprijinul copiilor proveniți din familii sărace, cu risc de abandon școlar sau familial din programele de Prevenire ale DGASPC sector 5, copiilor proveniți din familii mai puțin sărace care depășesc cu foarte puțin pragul de încadrare pentru a se încadra în programele de prevenire și au nevoie de sprijin, precum și copiilor proveniți din familii în care ambii părinți/parinte au un statut economic bun și au nevoie de sprijin. Proiectul vine în sprijinul tuturor copiilor și părinților fără a se face discriminare între diferitele categorii sociale din care provin acești copii și de a le oferi serviciile de care fiecare copil și părinte are nevoie din punct de vedere social și educațional.

Programul „Școală după Școală” este complementar demersurilor și eforturilor propriei familii, așa cum decurg din obligațiile și responsabilitățile părintești, precum și serviciilor oferite de unitățile de învățământ și de alți furnizori de servicii, corespunzător nevoilor individuale ale copilului în contextul său socio-familial.

Ținând cont de solicitările unităților de învățământ peuniversitar de stat din sectorul 5 și ale comitetelor de părinți privind sprijinul pentru înființarea și susținerea de programe „Școală după școală”, existența spațiilor destinate activităților instructiv educative, colaborarea cu cadrele didactice, se impune cu necesitate acordarea acestor tipuri de servicii suport pentru învățământ în sprijinul copiilor, respectiv asigurarea finanțării pentru implementarea de programe „Școală după Școală”, pentru a răspunde nevoilor sociale și educaționale ale copiilor și părinților din sectorul 5.

La nivelul unităților de învățământ din sectorul 5, se află în curs de avizare de către ISMB pentru anul școlar 2018-2019, programe de tip „Școală după școală” următoarele UlP-uri: Școala Gimnazială nr. 2, Școala Gimnazială nr. 103, Școala Gimnazială nr. 115, Școala Gimnazială nr. 126, Școala Gimnazială nr. 127, Școala Gimnazială nr. 128, Școala Gimnazială Grigore Tocilescu, Școala Gimnazială nr. 134, Școala Gimazială nr. 144, Școala Gimnazială Petrache Poenaru și Școala Gimnazială George Călinescu.

Tot la nivelul unităților de învățământ din sectorul 5, se afla în desfășurare programe similare cu conceptul de program „Școală după școală”, care nu sunt avizate după metodologia SDS, respectiv; Cluburile de Educație Alternativă de la ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 136 și Petrache Poenaru, precum și Centrele de Zi ale DGASPC sector 5 implementate în parteneriat cu ȘCOALA GIMNAZIALĂ „GEORGE CĂLINESCU” și ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 134 și programe de tip semi-internat la ȘCOALA GIMNAZIALĂ I.G. DUCA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 150 și ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 135.

Având în vedere faptul că orele de curs pentru învățământ primar se limitează la 4-5 ore pe zi, timpul în care o parte dintre elevi rămân nesupravegheați de către un adult competent este destul de îndelungat. în România procentul cuplurilor cu copii de vârste cuprinse între 6-18 ani, în care ambii membri lucrează în afara locuinței este semnificativ.

Cei mai mulți dintre adulți au slujbe care se prelungesc cu mult peste programul desfășurat la școală al copilului, iar posibilitățile de a avea grijă ca acesta să-și petreacă timpul liber într-un mod cât mai adecvat vârstei lui sunt limitate. Dacă punem la socoteală și zilele libere și vacanțele elevului problema se amplifică.

Statisticile internaționale au arătat faptul că incidența cazurilor de comportament antisocial și chiar delincvente este mai mare în rândul copiilor nesupravegheați. De asemenea, cazurile de eșec școlar sunt mai frecvente.

Lipsiți de supraveghere, copiii își petrec timpul liber într-un mod neadecvat și care nu le aduce beneficii. S-a dovedit faptul că în topul activităților alese de copii pentru a-și petrece timpul liber, se află privitul la televizor, urmate de timpul petrecut cu prietenii și colegii de joacă în aer liber. Foarte puțini dintre aceștia preferă să citească o carte și doar câțiva preferă să-și facă temele. Astfel, vizionarea programelor de televiziune reprezintă cel mai frecvent comportament de petrecere al timpului liber.

în ceea ce privește intervalul când sunt de obicei urmărite aceste emisiuni, statistica arată că elevii cu vârste între 7-10 ani urmăresc emisiuni la TV cu precădere în intervalele de timp de după amiază între orele 13-17 și 17-19 adică în perioadele în care cei mai mulți dintre părinți se află la serviciu. Mulți părinți preferă să-și lase copiii să se uite la televizor atunci când acesta are timp liber și nu poate fi supravegheat. Privitul la TV, ca și principal comportament de petrecere a timpului liber, este asociat cu o frecvență scăzută a lecturii, televiziunea și lectura fiind instanțe care, la nivel comportamental de consum al copiilor se exclud reciproc. Proiectul nostru are în vedere tocmai aceste lucruri: desfășurarea unor activități care să corespundă nevoilor copiilor și părinților, să fie în beneficiul copiilor și al școlii.

2. Cadrul legal

•    H.G. nr. 1826/2005 pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare a serviciilor sociale;

•    Prevederile art.76 alin. (2) din Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale;

•    Prevederile art. 58 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale, cu modificările și completările ulterioare;

•    Ordinul Ministrului Educației Cercetării Tineretului și Sportului nr. 5349/2011 cu modificările și completările ulterioare, privind aprobarea Metodologiei de organizare a Programului "Școală după școală";

•    Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, potrivit cărora, instituțiile administrației publice locale cu atribuții în domeniul educației trebuie să prevină abandonul școlar din motive economice, luând măsuri active de acordare a unor servicii sociale în mediul solar cum sunt: hrana, rechizite, transport și altele asemenea”(art 48. alini litera f).

•    Ordin nr. 383/2005 pentru aprobarea standardelor generale de calitate privind serviciile sociale; Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale.

•    Legea nr. 1/2011 a Educației Naționale

•    Legea nr. 350/2005, privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2005 pentru modificarea alin. (3) al art. 54 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap

•    LIG nr. 1113/2014 pentru aprobarea Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2016;

•    HG nr. 383/2015 pentru aprobarea Strategiei Naționale privind Incluziunea Socială și Combaterea Sărăciei 2015-2020;

•    HG nr.417/2015 pentru aprobarea Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii (PTS);

3. Principii

Principiile care stau la baza activității programului „Școală după școală” sunt:

a)    respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; egalitatea șanselor și nediscriminarea;

b)    asistarea copiilor în realizarea și exercitarea drepturilor lor;

c)    respectarea demnității copilului;

d)    asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate a copilului;

e)    asigurarea protecției împotriva abuzului și exploatării copilului;

f)    asigurarea unei intervenții profesioniste, prin echipe pluridisciplinare;

g)    asigurarea confidențialității și a eticii profesionale;

h)    responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești;

Primordialitatea responsabilității părinților cu privire la respectarea și garantarea drepturilor copilului.

Elementele educației propuse în cadrul programului „Școală după școală” au la bază: Consultarea părinților și elevilor în alegerea activităților;

Organizarea adecvată a ambientului educativ;

Flexibilitatea strategiilor de predare-învățare.

4. Situația prezentă

începând cu luna ianuarie a anului școlar 2017-2018, programul "Școală după Școală a fost desfășurat în cadrul a 11 unități de învățământ preuniversitar de stat din sectorul 5 , fiind înscriși în total 936 de elevi ai ciclului primar.

Pe perioada desfășurării programului, au fost identificate aspecte pozitive asupra dezvoltării beneficiarilor, asupra părinților, dar și în privința cooperării inter-instituționale la nivel local.

Unul dintre aspectele pozitive a fost identificarea acestui serviciu ca fiind necesar în comunitatea locală, subliniind totodată rolul substanțial al părintelui în sfera educațională, de îngrijire și siguranță a copilului după orele de școală, contribuind în egală măsură și la identificarea altor nevoi, calitative, care au un rol important în dezvoltarea psihologică a copilului.

Criteriile prioritare de înscriere în proiect au fost țintite pentru acoperirea unor nevoi urgente ale copiilor proveniți din familii sărace, cu risc de abandon școlar și neglijare.

Pe parcursul derulării programului copiii au beneficiat zilnic de un program de 3 ore, adaptat nevoilor grupului țintă la nivelul fiecărei unități de învățământ implicată astfel:

Servirea mesei;

Activitate de relaxare;

Asistență și sprijin în efectuarea temelor pentru a doua zi;

Activități re/creative de timp liber și dezvoltare personală.

Activitățile au vizat în mod direct:

Sprijinirea dezvoltării sociale a copilului prin exersarea relaționării permanente cu adulții și cu copiii de vârste apropiate.

Derularea activităților de recuperare pentru elevii cu dificultăți cognitive Derularea activităților de dezvoltare pentru elevii capabili de performanta Creșterea încrederii în forțele proprii și crearea trăsăturilor de personalitate necesare pentru obținerea succesului școlar și pentru o mai bună adaptare la viața cotidiană.

Optimizarea activității instructiv-educative, prin pregătirea temelor și prin participarea la activități opționale.

Realizarea unui cadru securizat de petrecere a timpului liber

Stimularea comunicării și colaborării între membrii grupului și a respectului fată de sine și de alții.

Un alt aspect pozitiv determinat de derularea proiectului este cel legat de atitudinea copiilor față de școală. Prin expunerea la activitățile din cadrul programului ȘDȘ copiii au fost determinați să gândească, să lucreze mai mult, ceea ce le-a oferit acestora satisfacția față de propria muncă.

Proiectul derulat a avut în vedere și o mai bună colaborare cu părinții în vederea creșterii implicării și a interesului acestora pentru educația copilului și a susținerii școlare.

Din rapoartele finale ale unităților de învățământ înscrise în proiectul "Școală după Școală” au reieșit următoarele aspecte:

-    Creșterea frecvenței școlare în rândul elevilor, încă din a doua zi de implementare, copiii primind cu entuziasm masa caldă;

-    S-au dezvoltat relații de prietenie între copii;

-    S-a dezvoltat o legătura afectivă puternică între elevi și învățătoare.

-    Proiectul a fost extrem de apreciat de către părinți, proiectul venind în întâmpinarea nevoilor acestora de suport educațional și supraveghere profesională a copiilor în afara programului școlar.

-    S-au îmbunătățit deprinderile de muncă independente ale copiilor și au fost completate anumite lipsuri/lacune, acolo unde acestea au existat;

-    Elevii înscriși în program au învățat să efectueze teme suplimentare pentru corectarea carențelor sau pentru îmbunătățirea performanțelor școlare în vederea participării la concursurile și olimpiadele școlare;

-    Serviciul de catering a fost apreciat pozitiv, ca fiind diversificat, la un standard înalt calitativ, livrat cu promptitudine și profesionalism.

Astfel, prin continuarea derulării programului Școala după școală vom avea posibilitatea de a reduce abandonul școlar, de a asigura accesul egal și nediscriminatoriu la o educație de calitate, de a crește rata de promovabilitate și de a îmbunătăți situația școlară comparativ cu cea din anul școlar anterior.

Dreptul copiilor la educație este garantat de Constituția României. Accesul la învățământul primar și gimnazial este prevăzut de legea învățământului și este gratuit pentru toți copiii din România. Cu toate că familiile sunt scutite de taxe școlare pentru învățământul obligatoriu, există însă o serie de cheltuieli obligatorii, legate de procesul de învățământ, pe care nu toate familiile le pot acoperi. Totodată, există deficiențe în a susține participarea elevilor din medii defavorizate la învățământul primar, secundar și superior prin diferite programe sociale. încă trebuie promovată o participare școlară, la parametri normali, a copiilor din comunitățile dezavantajate și de oferirea unei educații de calitate.

Pentru copiii școlari care au dificultăți în exercitarea dreptului la educație, mai ales a celor din mediu rural și medii defavorizate, Ministerul Educației Naționale a dezvoltat programe naționale pentru facilitarea accesului în școli, constând în asigurarea gratuității pentru transport și oferirea de hrană și rechizite.

Pe perioada frecventării programului „Școală după școală”, copilului i se asigură protecție și asistență în realizarea deplină și în exercitarea efectivă a drepturilor lui. Acestea se referă la:

-dreptul la identitate și la o istorie proprie;

-dreptul la menținerea contactului permanent și nemijlocit cu părinții;

-dreptul la exprimarea liberă a opiniei;

-dreptul la libertatea de exprimare;

-dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și religie;

-dreptul la viață intimă și privată;

-dreptul la protecție împotriva oricărei forme de abuz sau neglijență; dreptul la reevaluarea periodică a măsurii de protecție stabilite;

-dreptul la educație și instrucție;

-dreptul la odihnă, activități culturale și artistice;

-dreptul la sănătate;

-dreptul la securitate socială;

-dreptul la readaptare fizică și psihologică și reintegrare socială;

5. Grup țintă

Categorii de beneficiari:

Grupul țintă al programului este de maximum 1000 de elevi din învățământul primar din unitățile de învățământ preuniversitar din Sectorul 5, elevi aflați în situația de a nu avea o modalitate mai bună de petrecere a timpului consecutiv orelor de școală și care sunt supuși riscului de neglijare și abandon școlar.

Din perspectiva D.G.A.S.P.C. sector 5 categoriile de copii aflate la risc includ:

-    copilul aflat în situații de risc care pot determina separarea de părinții săi;

-    copilul lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinților săi;

-    copilul care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija părinților săi;

-    copilul părăsit în unitățile sanitare ce au în structură secții de nou-născuți și/sau pediatrie, care au sediul în raza teritorială de competență;

-    copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și care nu răspunde penal;

-copilul care manifestă comportament deviant sau comportament caracterizat ca predelincvent;

-    copilul cu părinți plecați la muncă în străinătate;

-    copilul care se află în plasament la familii sau persoane cu domiciliul în raza teritorială de competență;

-    copilul reintegrat în familia naturală, ai căror părinți au domiciliul în raza teritorială de competență;

-    copilul aflat în orice situație care impune acordarea de prestații și/sau servicii în vederea respectării drepturilor copilului

-    cuplul mamă-copil aflat în situație de risc;

-    familia biologică și/sau familia extinsă a copilului aflat în una dintre situațiile menționate; familiile de plasament;

Analizând situația existentă actualmente în comunitatea locală sector 5 cu privitre la această categorie socială defavorizată în sensul înregistrării în evidențele Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5, a categoriilor sociale care se află în situații defavorizante și a numeroaselor sesizări din partea părinților privind necesitatea desfășurări unor servicii suport pentru învățământ, respectiv înființarea în sprijinul copiilor și al părinților din diferite categorii sociale fără discriminare a unui Program „Școală după școală” în cadrul căruia copiii să fie supravegheați, să servească o masă caldă, să deruleze activități instructiv educative în vederea creșterii interesului pentu noi cunoștințe, îndrumare în realizarea temelor, aprofundarea cunoștințelor academice, desfășurarea de activități extrașcolare, recreative și de socializare pentru copii și activitati de tip „Școala Părinților”.

6. Servicii oferite în cadrul Programului ”Școală după Școală”

Activitățile propuse vor consta în:

•    Educație și susținere școlară;

•    Informare și orientare;

•    Asistență de specialitate și suport;

•    Evaluare socio-familială;

•    Consiliere socială;

» Evaluare psihologică;

•    Consiliere psihologică;

•    Mediere de conflict și negociere;

•    Intervenție oportună la nevoie;

•    Sprijin și/sau acompaniere în relația cu alte autorități publice sau instituții/organizații

•    abilitate;

• Reprezentare în relațiile cu alte autorități;

Pentru atingerea obiectivului principal al proiectului propunem înființarea următoarelor servicii:

■    servicii de îngrijire a copilului (asigurarea nevoilor bazate, de hrănire, securitate);

■    servicii alternative de educație, asigurarea continuității și întăririi educației formale (efectuarea temelor pentru școală, cel puțin parțial, a învăța să învățam etc);

■    servicii de consiliere pentru copil și familie.

7.    Locul de desfășurare

Unități de învățământ preuniversitar de stat din sectorul 5.

8.    Scop:

Prevenirea abandonului școlar, a segregării și instituționalizarii copiilor, prevenirea situațiilor de abuz și neglijare a copiilor datorate lipsei de supraveghere din partea părinților, prevenirea unei alimentații deficitare a copiilor care în mod direct conduce la o stare de sănătate precară și slabă performanța școlară a copilului prin asigurarea, pe timpul zilei după orele de școala, a unei mese calde, a unor activități de îngrijire, educație, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viață independentă, orientare școlară pentru copii, cât și a unor activități de sprijin, consiliere, educare etc. pentru părinți sau reprezentanții legali, precum și pentru alte persoane care au în îngrijire copii.

9. Obiective:

Obiectivul principal al proiectului:

•    Implementarea unui Program „Școală după Școală,, prin modalități integrate de sprijin, are ca scop prevenirea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, creșterea performanțelor școlare, învățarea remedială, accelerarea învățării prin activități educative, recreative și de timp liber, dezvoltarea personală și integrarea socială, precum și menținerea elevilor într-un spațiu securizat, ca alternativă la petrecerea timpului liber în medii cu potențial de dezvoltare a unui comportament deviant.

Obiective specifice:

•    Identificarea copiilor cu grad de risc de abandon școlar și neglijare;

•    Crearea unui serviciu multifuncțional în sprijinul copiilor din familii foarte sărace cu mulți copii; din familii mai puțin sărace care nu se încadrează în Programul de Prevenire dar au nevoie de suport pentru creșterea și educarea copiilor și din familii cu posibilități financiare;

•    Prevenirea situațiile de abuz și neglijare a copiilor, datorate lipsei sau a imposibilității de supraveghere și implicare din partea părinților;

® Prevenirea unei alimentații deficitare a copiilor care în mod direct conduce la o stare de sănătate precara și slaba performanta școlara a copilului;

•    Prevenirea instituționalizării;

•    Prevenirea abandonului școlar/recuperarea copiilor cu risc de repetenție;

•    Responsabilizarea părinților;

10. Beneficiari

Beneficiari direcți:

•    Elevii din învățământul primar, în special copii cu risc de abandon școlar și cu risc crescut de expunere la neglijare și abuz, elevi ai școlilor partenere în programul SDS de pe raza sectorului 5, cu vârsta cuprinsă între 6-11 ani și care se afla într-o situație de vulnerabilitate.

•    părinți, bunici, persoane, reprezentanți legali care au spre îngrijire copii și sunt lipsiți de posibilități de supraveghere și suport din partea familiilor extinse, din motive obiective (fără părinți, crescuți de bunici, părinți bolnavi, neșcolarizați, fără posibilități materiale, etc).

Beneficiari indirecți:

•    cadre didactice și specialiști din unitățile de învățământ preuniversitar de stat din sectorul 5 și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5 care vor fi implicați în acest proiect;

•    Membri comunității, voluntari.

11. Organizarea programului SDS 11.1. Organizare

Programul SDS este conceput de unitățile de învățământ sub formă de proiect în urma unei analize de nevoi, prin consultarea elevilor, a reprezentanților legali, a cadrelor didactice, a comunității locale și a altor instituții și organizații partenere. Pe baza acestor demersuri, unitățile de învățământ stabilesc grupul-țintă al Programului SDS. Oferta de Program SDS este proiectată astfel încât să răspundă nevoilor tuturor elevilor și, cu prioritate, nevoilor elevilor aparținând grupurilor dezavantajate.

Organizarea programului se face pe baza unui regulament intern de organizare a Programului SDS, elaborat de fiecare unitate de învățământ, denumit în continuare regulament intern de organizare.

Programul SDS se organizează prin decizie a consiliului de administrație al unității de învățământ, cu avizul ISJ/ISMB. Directorul unității de învățământ pune în aplicare decizia consiliului de administrație și înaintează ISJ/ISMB Programul SDS.

Programul SDS se poate organiza în spațiile disponibile din propria unitate de învățământ sau în spațiile din alte unități de învățământ, consorții școlare etc., precum și în palate și cluburi ale copiilor, cluburi sportive școlare sau în alte spații puse la dispoziție de autorități locale, organizații neguvernamentale cu competențe în domeniu, biserică etc.

Programul SDS se va desfășura înainte sau după programul școlar obligatoriu (în funcție de orarul fiecărui nivel de studiu).

în situația în care Programul SDS se desfășoară în continuarea programului școlar obligatoriu, în învățământul primar, se alocă un interval de timp de aproximativ o oră și jumătate necesar servirii mesei, precum și activităților recreative în aer liber. în situația în care elevii se înscriu la Programul SDS, se poate asigura servirea mesei. Masa de prânz poate fi servită în cantina școlară sau într-un alt tip de spațiu autorizat pentru acest tip de activitate. în situația în care nu poate fi amenajat/identificat un spațiu adecvat pentru servirea mesei, hrana poate fi asigurată în sistem de catering.

Programul SDS poate fi organizat pe parcursul unui număr de ore, care este prevăzut în ofertă și în regulamentul intern de organizare, dar nu mai puțin de 12 ore/săptămână. Programul SDS oferă tipuri de activități care vizează formarea și dezvoltarea competențelor specifice învățământului primar/învățământului secundar, dezvoltarea personală și interpersonală/pregătirea pentru viață, dezvoltarea armonioasă a personalității elevului. Programul SDS este conceput astfel încât oferă activități cu caracter universal, pentru valorizarea aptitudinilor și competențelor fiecărui elev, în conformitate cu nevoile și interesele sale.

în învățământul primar, Programul SDS cuprinde activități de educație, complementare activității didactice, care se corelează cu activități de susținere și de dezvoltare personală a elevilor.

Activitățile de educație, complementare activității didactice, cuprind următoarele tipuri de intervenții:

a)    supraveghere și îndrumare în efectuarea temelor;

b)    recuperare pentru elevii cu dificultăți cognitive.

Activitățile de susținere și de dezvoltare personală a elevilor cuprind următoarele tipuri de intervenții:

a)    recuperare pentru elevii cu tulburări emoționale, tulburări de limbaj prin activități remediale, consiliere, alte activități specifice;

b)    activități de dezvoltare pentru elevii capabili de performanță;

c)    activități de încurajare a lecturii independente;

d)    autocunoaștere, intercunoaștere prin activități de dezvoltare emoțională și socială;

e)    activități practic-aplicative pe diferite domenii (arte, științe, tehnologii, sport etc.);

f)    proiecte tematice, propuse de către elevi sau părinți, cadre didactice etc.;

g)    activități fizice și mișcare;

h)    drumeții/excursii/vizionări de spectacole și altele asemenea.

Fiecare unitate de învățământ, în funcție de grupul-țintă, constituie module de pachete de activități din activitățile menționate sau prin combinarea activităților acestora. Modificările intervenite în structura modulelor de pachete de activități se aduc la cunoștința părinților.

Programul SDS se poate organiza modular, pe unități de timp stabilite la nivelul unității de învățământ în funcție de grupul-țintă și nevoile identificate, prin combinarea pachetelor de activități orientate spre dezvoltarea competențelor transferabile (a învăța să înveți, munca în echipă, activități de comunicare și relaționare), stil de viață sănătos, comportament civic.

Programul SDS are o durată medie de 3 ore pe zi. în cazul în care, în cadrul Programului SDS sunt prevăzute și activități de educație, complementare activității didactice, timpul alocat acestora nu poate depăși o oră și jumătate pe zi pentru învățământul primar și două ore pe zi pentru învățământul secundar. De asemenea, în cadrul programului vor fi alocate, în medie, 30 de minute pe zi pentru activități fizice și mișcare.

Activitățile din cadrul Programului SDS se derulează pe grupe de elevi, astfel încât să răspundă nevoilor individuale ale elevilor înscriși în program, opțiunilor și nevoilor identificate la proiectarea programului. Activitățile sunt proiectate, organizate și susținute de cadrele didactice din învățământul preuniversitar. Personalul didactic auxiliar și voluntari din școală sau din instituțiile/organizațiile partenere care sunt abilitați/calificați pot participa la program susținând activitățile din cadrul acestuia. Persoanele care desfășoară activități în cadrul Programului SDS trebuie să efectueze examinarea medicală obligatorie și să îndeplinească toate condițiile legale privind accesul în colectivitatea de elevi.

11.2.


Activități:

f


•    Elaborarea metodologiei de lucru și identificarea și selectarea beneficiarilor (Primăria Sectorului 5, DGASPC Sector 5, UIP)

•    Amenajarea și/sau dotarea „Centrului Școală după Școală” în unitatea de învățământ; ( UIP în baza finanțării primite de la CLS5)

•    Oferirea unei mese zilnice pentru copiii care provin din familii cu situații financiare precare, mai puțin precare și a celor cu situații financiare medii (UIP în baza finanțării primite de la CLS5, la capitolul cheltuieli materiale, hrană);

•    Monitorizarea alimentației copiilor în scoală și asistență medicală de urgență (prin cabinetul medical al scolii);

•    Copiii vor beneficia de asistență de specialitate în pregătirea lecțiilor, în vederea aprofundării cunoștințelor dobândite în cadrul orelor de curs, de suport pentru orientarea școlara și profesională prin suportul acordat de cadrele didactice din Școală);

•    Meditații în vederea susținerii unor verificări sau examene (prin suportul acordat de cadrele didactice din Școală);

•    Inițiere în utilizarea computerului ( prin cabinetul de informatica al școlii);

•    Vor fi dezvoltate activități extrașcolare recreative cu scop educativ de tip ateliere (activități muzicale, sportive, foto, etc.) pentru copii zilnic, iar pentru copii și părinți lunar (prin suportul acordat de cadrele didactice din Școală);

•    Activități de tip „Scoală Părinților,, (prin suportul acordat de cadrele didactice din Școală);

•    Consiliere psihologica pentru copii și părinți (prin suportul acordat de cadrele didactice din Școală);

•    Activități de voluntariat pentru copii și părinți (prin suportul acordat de cadrele didactice din Școală);

•    Organizarea unor prelegeri și campanii pe teme privind nondiscriminrarea, delicvența juvenilă, drepturile copilului, îndatoririle și responsabilitățile părinților, codul familiei, educația rutieră (prin DGASPC sector 5, Școala și Centrul Unic de Voluntariat al sectorului 5)

•    Ajutor material, rechizite, îmbrăcăminte și altele (prin D.G.A.S.P.C sector 5 pentru familiile cu situații financiare precare și mai puțin precare dar care au nevoi de sprijin pentru a nu ajunge într-o situație precară);

11.3. Resurse necesare:

Resursele umane implicate în derularea Programului SDS pot fi următoarele:

1. personal de învățământ:

a)    cadre didactice din școală;

b)    cadre didactice din alte unități de învățământ, inclusiv din palate și cluburi ale copiilor și cluburi sportive școlare;

c)    cadre didactice din centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul de Resurse și Asistență Educațională al Municipiului București: profesor-psiholog, consilier școlar, profesor-logoped, profesor de sprijin, asistent social;

d)    personal didactic auxiliar: bibliotecar, informatician, instructor-animator, instructor de educație extrașcolară, laborant;

e)    mediator școlar;

f)    antrenor etc.;

2.    membri ai comunității (părinți, reprezentanți ai autorităților locale, specialiști din diferite domenii, personalități locale, membri ai unor organizații neguvernamentale etc.);

3.    reprezentanți ai partenerilor.

12. Metodologia:

Includerea în Programul „Școală după Școală,, se va realiza la cererea beneficiarului (părintelui), la recomandarea cadrelor didactice din scoală și a asistentului social din cadrul D.G.A.S.P.C sector 5 (dacă este cazul), respectând Metodologia SDS, aprobată prin Ordinul nr. 5.349/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Procedurile de înregistrare, evaluare și admitere a solicitantului includ:

•    Cererea solicitantului/reprezentantului legal;

•    Contractul de parteneriat Școală-Familie;

•    Opinia copilului daca are peste 10 ani;

•    Ancheta socială ( acolo unde este necesară);

•    Evaluarea inițială;

•    întocmirea unui plan personalizat de intervenție;

•    Evaluarea periodică;

•    Evaluarea finală;

•    Monitorizarea evoluției copilului și a familiei în timpul anului școlar;

Fiecare copil va beneficia de un plan personalizat de intervenție, bazat pe o evaluare inițială realizate pentru fiecare caz în parte, care va cuprinde obiectivele operaționale, etapele și activitățile concrete, responsabilități și evaluare. Pedagogul social realizează planul de intervenție, discută și monitorizează progresele copiilor și problemele cu care se confrunta, comunica cu părinții, cadrele didactice și asistenta sociala.

Prin structura sa, programul „Școală după școală” dezvoltă un sistem integrat de servicii socio-educaționale care oferă servicii de îngrijire, educație non-formală, orientare, consiliere și suport pentru asigurarea bunăstării copiilor fără discriminare în cadrul fiecărei școli.

Personalul responsabil (coordonator SDS) pentru implementarea proiectului are obligația de a întocmi rapoarte de monitorizare lunar sau de cate ori este nevoie.

13. Cheltuieli estimate pentru un număr între 40-130 copii/unitate de învățământ:

Buget estimat dotare: maxim 20.000 lei/an prin bugetul de venituri și cheltuieli al UIP, reprezentând contribuția Consiliului Local Sector 5.

Buget estimat plata resurse umane (cadre didactice): în baza solicitării UIP, reprezentând contribuția Consiliului Local Sector 5, prin bugetul de venituri și cheltuieli al UIP, pentru plata cu ora aferentă resurselor umane implicate, cu mențiunea că sumele pentru plata cu ora nu sunt din cote defalcate de TVA.

Reprezentanții unităților de învățământ preuniversitar de stat din sectorul 5 răspund pentru corectitudinea întocmirii statelor privind drepturile salariale, cât și a efectuării viramentelor.

Buget estimat hrană (masă cladă): max. 22 Iei/copil, TVA inclus, pentru acordare supliment hrană (prânz+cină), reprezentând contribuția Consiliului Local Sector 5, prin bugetul de venituri și cheltuieli al UIP, la capitolul cheltuieli materiale, hrană, cod 20.03.01 (cf. HG 904/2014), urmând a fi asigurată în sistem de catering.

14.    Rezultate așteptate:

Impactul estimat asupra grupurilor țintă:

>    îmbunătățirea calității vieții unui număr de 1000 copii care provin din familii cu o situație financiară precară, mai puțin precară și din familii cu posibilități financiare, prin oferirea unei mese zilnice și a unui program de activități socio-educaționale în cadrul Programului „Școală după Școală;

>    realizarea unui număr de 3 campanii de sensibilizare privind nondiscriminarea și consecințele abandonului școlar și instituțional;

>    prevenirea abandonului școlar, înlăturarea riscului de repetenție și îmbunătățirea rezultatelor școlare prin sprijinul acordat copiilor de către psihopedagog în pregătirea lecțiilor, în aprofundarea cunoștințelor dobândite în cadrul orelor de curs;

>    prevenirea situațiilor de abuz și neglijare a copiilor, datorate lipsei sau a imposibilității de supraveghere și implicare din partea părinților;

>    prevenirea unei alimentații deficitare a copiilor care în mod direct conduce la o stare de sănătate precara și slaba performanta școlara a copilului;

>    prevenirea instituționalizării;

>    responsabilizarea părinților;

>    realizarea unor relații interpersonale adecvate pentru inserția socială;

>    îmbunătățirea relațiilor cu familia și școala;

>    valorificarea laturilor compensatorii și orientarea către alte activități instructiv-educative, sportive, culturale, conform nevoilor și intereselor copiilor:

15.    Criterii de selecție:

La înscrierea în program au prioritate elevii unităților de învățământ din sectorul 5, cu vârsta cuprinsă între 6 și 11 ani, copii aflați la risc de abandon școlar și expunere la situații de neglijare și abuz, care se află în una din următoarele situații:

1.    Familia dorește includerea copilului în programul „Școală după Școală”;

2.    Copii din familii în care unu/ambii părinți sunt ocupați (lucrează) și cu disponibilități financiare reduse, pentru susținerea copilului;

3.    Copii din familii dezavantajate aflate în dificultate psiho-socio-economică care sunt beneficiare de ajutor social.

4.    Familia care îngrijește copilul trece prin situații de risc pentru viața, sănătatea, siguranța, creșterea și dezvoltarea armonioasă a acestuia, care pot duce la separarea lui de familie;

5.    Bugetul familiei care îngrijește copilul nu permite plata unor servicii necesare sau utile creșterii, educației și dezvoltării acestuia ori achiziționarea unui minim de rechizite școlare sau a altor bunuri necesare procesului de învățământ, existând astfel riscul abandonului școlar;

6.    Familia are în îngrijire copii repatriati, cu părinți decedați, beneficiari ai unei măsuri de protecție specială și trece printr-o situație de risc pentru viața, sănătatea, siguranța, creșterea și dezvoltarea armonioasă a acestora;

7. Copii care se beneficiază de măsura de protecție specială.

Se vor avea în vedere părinții, persoane care au spre îngrijire copii și care se afla în imposibilitatea de a-și supraveghea copii, copiii sunt la risc de abuz și neglijare și copiii care provin din familii sărace, monoparentale, cu venituri reduse, cu mulți copii în întreținere sau în situație de criză.

înscrierea elevilor în Programul SDS se face pe baza cererii scrise a părinților/tutorilor legali ai elevilor, adresată oricărei unități de învățământ care organizează acest program. în cerere, părintele/tutorele precizează pachetul educațional pentru care optează, după consultarea specialiștilor implicați în program și respectând opțiunile elevului.

La înscriere, părintele/tutorele semnează cu directorul unității de învățământ un contract de parteneriat în care sunt stipulate rolurile și responsabilitățile atât ale părinților, cât și ale școlii, înscrierea în Programul SDS se face pe tot parcursul anului școlar pentru un Program SDS care funcționează deja și la începerea anului școlar pentru unul nou. Grupele pot fi constituite pe clase, pe ani de studiu și în grupe mixte. Prezenta elevilor la Programul SDS este monitorizată zilnic de către cadrele didactice, care înștiințează familia în momentul în care elevul înregistrează absențe. Retragerea din Programul SDS se face la cererea părintelui/tutorilor legali, prin înștiințare scrisă înaintată unității de învățământ la care s-a depus cererea de înscriere în program.

Principala caracteristică a acestui serviciu este că are un caracter integrativ, oferind servicii de protecție a copilului fără a se substitui familiei, dar venind în sprijinul acesteia prin ajutorul acordat pe durata zilei cuprinsă între terminarea orelor de școală și întoarcerea părinților de la lucru. Activitățile se desfășoară pe parcursul unui număr de ore ce va fi prevăzut în oferta SDS și în Regulamentul intern de organizare, dar nu mai puțin de 12 ore pe săptămână, înainte sau după programul de școală, în funcție de programul școlii, conform art. 5 din Metodologia de organizare a Programului „Școală după școală”.

16. Parteneri:

1.    Primăria Sectorului 5 - Direcția Generală Educație și Carieră

2.    Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5

3.    Unitatea de învățământ preuniversitar de stat (pentru ciclul primar) Responsabilități parteneri:

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5 se obligă:

>    Să sprijine desfășurarea activităților din Programul “ Școală după Școală” derulate în cadrul Scolii;

>    Să desemneze un reprezentant din partea DGASPC Sector 5 pentru a oferi suport metodologic (servicii de evaluare, management de caz, monitorizare) și consiliere de specialitate în susținerea activităților de asistență socială pentru beneficiarii proiectului (cazuri sociale) care necesită acest tip de servicii;

>    Să participe la organizarea unor prelegeri și campanii pe teme privind nondiscriminrarea, delincvențajuvenilă, drepturile copilului, îndatoririle și responsabilitățile părinților, codul familiei, etc.

>    Să participe la elaborarea Ghidului de implementare a programului interdisciplinar „Școală după Școală” împreună cu partenerii proiectului;

> Să participe la evaluările periodice și finale ale proiectului;

Primăria Sectorului 5 se obligă:

>    Să asigure condițiile necesare pentru deschiderea creditelor bugetare necesare dotării spațiului și a achitării utilităților, a plății resursei umane și a contravalorii hranei calde, pentru programul „Școală după școală” de către școala înscrisă în program. Plata resurselor umane se va face conform Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului cu nr. 5349/2011, cu modificările și completările ulterioare, privind Metodologia de organizare a programului „Școală după școală.

>    Să participe la elaborarea Ghidului de implementare a programului interdisciplinar „Școală după Școală” împreună cu partenerii proiectului;

>    Să participe la evaluările periodice și finale ale proiectului.

Școala - unitate de învățământ (primar) se obligă:

>    Să identifice și să selecteze copiii care vor beneficia de suportul educațional și material suplimentare al SDS;

>    Să respecte criteriile de selecție stabilite de parteneri;

>    Să organizeze desfășurarea activităților Programului „Școală după școală”- program de servicii interdisciplinare derulat în cadrul școlii;

>    Să pună la dispoziție spațiul necesar desfășurării activităților Programului „Școală după Școală”, respectiv cel puțin:

o sală pentru desfășurarea activităților de suport pentru efectuarea temelor și servirea mesei;

o sală pentru derularea activităților de relaxare, distractive și de socializare; un cabinet de consiliere individuală.

>    Să dezvolte împreună cu D.G.A.S.P.C - sector 5 un program de voluntariat pentru copiii din școală;

>    Să delege câte un reprezentant din partea părinților, copiilor și a cadrelor didactice, care să facă parte din echipa de implementare și monitorizare a activităților din cadrul Programului „Școală după școală”;

>    Să asigure întreținerea, paza și curățenia din cadrul spațiului alocat pentru acest proiect;

>    Să întocmească rapoarte ale programului ori de cate ori este considerat necesar;

>    Să suporte plata utilităților pentru spațiul folosit în SDS.

>    Să asigure personalul didactic (voluntari/ plata cu ora/ completare norma) necesar desfășurării activităților extrașcolare instructiv-educative precum și alte activități cuprinse în proiect;

>    Să asigure materialele igienico-sanitare necesare funcționării SDS;

>    Să participe la elaborarea Ghidului de implementare a programului interdisciplinar „Școală după Școală” împreună cu partenerii proiectului;

>    Să participe la evaluările periodice și finale ale proiectului împreună cu partenerii;

>    Să monitorizeze/evalueze implementarea programului, să precizeze indicatorii, criteriile și instrumentele de evaluare, să transmită Direcției de învățământ, Tineret și Sport la finalul programului din anul școlar curent, rapoarte narative ale progresului făcut de elevii participanți, date referitoare la impactul proiectului asupra comunității școlare.

>    Să asigure asistența medicală, curățenia și paza pe perioada desfășurării activităților în cadrul SDS.

>    Să monitorizeze gradul de satisfacție a părinților, respectiv a comunității prin:

•    chestionare adresate părinților și reprezentanților comunității locale;

•    monitorizarea numărului de voluntari din rândul părinților;

•    monitorizarea numărului de elevi care participă la program;

•    responsabilitatea pentru monitorizare revine reprezentanților UlP-urilor, cadrelor didactice și Comitetului reprezentativ al părinților.

Anexa 2 la HCLS 5 nr.


JSl


PROTOCOL DE COLABORARE

încheiat astăzi _


între:

Primăria Sectorului 5, cu sediul în Str. Fabrica de Chibrituri nr. 9-11, sector 5, București, legal reprezentată prin dl. Marian Țigănuș în calitate de Viceprimar și Dna. Chivu Maria Ramona în calitate de Director Economic, denumită în cele ce urmează Primăria Sectorului 5,

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5, persoană juridică română, cu sediul în București, Str. Fabrica de Chibrituri nr. 9-11, sector 5, autorizată să funcționeze în baza Hotărârii Consiliului Local Sector 5 nr 82/decembrie 2004, reprezentată prin dna. Florentina Popescu în calitate de Director General și dna. Alina Apostoaie în calitate de Director Economic, denumită în cele ce urmează D.G.A.S.P.C -Sector 5,

Școala Gimnazială nr._cu sediul în strada__, sector

5, București, reprezentată prin_în calitate de Director, denumită în cele

ce urmează Școala

Art. 1. Obiectul protocolului de colaborare:

Obiectul prezentului protocol îl constituie sprijinul reciproc pentru implementarea Programului “Școală după Școală “ derulat în cadrul Școlii Gimnaziale nr................

Art. 2. Obligațiile părților:

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului sector 5 se obligă:

>Să sprijine derularea activităților din Programul “ Școală după Școală” implementat în cadrul Scolii; >Să desemneze un reprezentant din partea DGASPC Sector 5 pentru a oferi suport metodologic

(servicii de evaluare, management de caz, monitorizare) și consiliere de specialitate în susținerea activităților de asistență socială pentru beneficiarii proiectului (cazuri sociale) care necesită acest tip de servicii;

>Să participe la organizarea unor prelegeri și campanii pe teme privind nondiscriminrarea, delincvența juvenilă, drepturile copilului, îndatoririle și responsabilitățile părinților, codul familiei, etc.

>Să participe la elaborarea Ghidului de implementare a programului interdisciplinar „Școală după Școală” împreună cu partenerii proiectului;

>Să participe la evaluările periodice și finale ale proiectului;

Primăria Sectorului 5 se obligă:

>Să asigure condițiile necesare pentru deschiderea creditelor bugetare necesare dotării spațiului și a achitării utilităților, a plății resursei umane și a contravalorii hranei calde, pentru programul „Școală după școală” de către școala înscrisă în program. Plata resurselor umane se va face conform Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului cu nr. 5349/2011, cu modificările și completările ulterioare, privind Metodologia de organizare a programului „Școală după școală.

>Să participe la elaborarea Ghidului de implementare a programului interdisciplinar „Școală după Școală” împreună cu partenerii proiectului;

>Să participe la evaluările periodice și finale ale proiectului.

Școala - unitate de învățământ (primar) se obligă:

>Să identifice și să selecteze copiii care vor beneficia de suportul educațional și material suplimentare al SDS;

>Să respecte criteriile de selecție stabilite de parteneri;

>Să organizeze desfășurarea activităților Programului „Școală după școală”- program de servicii interdisciplinare derulat în cadrul școlii;

>Să pună la dispoziție spațiul necesar desfășurării activităților Programului „Școală după Școală”, respectiv cel puțin:

o sală pentru desfășurarea activităților de suport pentru efectuarea temelor și servirea mesei; o sală pentru derularea activităților de relaxare, distractive și de socializare; un cabinet de consiliere individuală.

>Să dezvolte împreună cu D.G.A.S.P.C - sector 5 un program de voluntariat pentru copiii din școală; >Să delege câte un reprezentant din partea părinților, copiilor și a cadrelor didactice, care să facă parte

din echipa de implementare și monitorizare a activităților din cadrul Programului „Școală după școală”;

>Să asigure întreținerea, paza și curățenia din cadrul spațiului alocat pentru acest proiect;

>Să întocmească rapoarte ale programului ori de cate ori este considerat necesar;

>Să suporte plata utilităților pentru spațiul folosit în SDS.

>Să asigure personalul didactic (voluntari/ plata cu ora/ completare norma) necesar desfășurării activităților extrașcolare instructiv-educative precum și alte activități cuprinse în proiect;

>Să asigure materialele igienico-sanitare necesare funcționării SDS;

>Să participe la elaborarea Ghidului de implementare a programului interdisciplinar „Școală după Școală” împreună cu partenerii proiectului;

>Să participe la evaluările periodice și finale ale proiectului împreună cu partenerii;

>Să monitorizeze/evalueze implementarea programului, să precizeze indicatorii, criteriile și

instrumentele de evaluare, să transmită Direcției de învățământ, Tineret și Sport la finalul programului din anul școlar curent, rapoarte narative ale progresului făcut de elevii participanți, date referitoare la impactul proiectului asupra comunității școlare.

>Să asigure asistența medicală, curățenia și paza pe perioada desfășurării activităților în cadrul SDS. >Să monitorizeze gradul de satisfacție a părinților, respectiv a comunității prin:

•    chestionare adresate părinților și reprezentanților comunității locale;

•    monitorizarea numărului de voluntari din rândul părinților;

•    monitorizarea numărului de elevi care participă la program;

•    responsabilitatea pentru monitorizare revine reprezentanților UlP-urilor, cadrelor didactice și

Comitetului reprezentativ al părinților.

Art. 3. Obligații comune

•    Părțile se angajează să acorde sprijin reciproc în desfășurarea activităților prevăzute în cadrul Programului “Școală după Școală” denumit Program de Servicii interdisciplinare - program “Școală după Școală” din Anexa 1;

•    Părțile se angajează să colaboreze și să întrețină relații bune, de înțelegere și colaborare cu toate persoanele cu care intra în contact;

•    Părțile se angajează să dezvolte împreună un program de voluntariat pentru copiii din școală;

•    Părțile se angajează să organizeze împreună evenimente pentru beneficiarii comuni;

•    Părțile se angajează să organizeze seminarii comune cu tematica:

Drepturile copilului;

Participarea copiilor și importanța educației etc;

Diseminarea modelelor de bune practici ale parteneriatelor dintre instituția, numită școala și ONG-uri;

•    Părțile se angajează să respecte legislația în vigoare în domeniul protecției copilului, Legea 272/2004 cu privire la protecția și promovarea drepturilor copilului și al educației naționale.

•    Părțile se angajează să respecte principiul confidențialității, al respectului demnității umane și a imaginii persoanei/copilului.

•    Părțile vor stabili de comun acord modalitățile de mediatizare a serviciilor rezultate din derularea proiectului;

•    Părțile se obligă să elaboreze împreună un manual de bune practici privind programului interdisciplinar “Școală după Școală” de la sfârșitul proiectului;

Prezentul protocol este valabil până la data de 20 iunie 2019.

Orice modificare a prezentului protocol va fi adusă la cunoștința ambelor părți și se va efectua cu acordul acestora prin semnarea unui act adițional de către reprezentanții părților.

Denunțarea colaborării părților se poate face numai cu acceptul acestora în condițiile justificării pertinente a cauzelor deciziei.

Redactarea prezentului protocol se va realiza în 3 exemplare pentru fiecare partener în parte: Primăria Sectorului 5, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului -Sector 5 și Școala Gimnazială nr._.

Contrasemnează, tar Sector 5 Elena Lui ița Petrescu


PREȘEDJ^E&BEyȘEDINȚĂ, FLOREA CRISTINĂ ALEXANDRA

Anexa 3 la HCLS 5 nr._ 7/3 /

Estimare mai 2018 - UIP Sector 5 implicate în derularea Programului ȘDȘ

pentru anul școlar 2018-2019

Nr. crt.

Unitate de învățământ

Nr Grupe

Nr elevi

1

Școala Gimnazială nr. 2

3

60

2

Școala Gimnazială nr. 103

6

104

3

Școala Gimnazială nr. 115

9

114

4

Școala Gimnazială nr. 126

4

60

5

Școala Gimnazială nr. 127

8

110

6

Școala Gimnazială nr. 128

8

105

7

Școala Gimnazială Grigore Tocilescu

9

130

8

Școala Gimnazială nr. 134

6

80

9

Școala Gimnazială nr. 144

4

47

10

Școala Gimnazială Petrache Poenaru

10

130

11

Școala Gimnazială George Călinescu

5

60

TOTAL

1000

xNumărul maxim de beneficiari ai Programului ȘDȘ nu poate fi mai mare de 1000, în funcție de fluctuațiile din timpul anului școlar 2018 2019;