Hotărârea nr. 76/2018

HCL 76 – Hotarare privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru construire spații destinate activităților Școală după Școală în incinta Școlii Gimnaziale nr. 156 din Sectorul 6 al Municipiului București



MUNICIPIUL BUCUREȘTI CONSILIUL LOCAL SECTOR 6

Calea Plevneinr. 147- 149, O.P. 12. 711311, București, Tel. 037/620.44.98/99; Fax. 037/620.44.46

HOTĂRÂRE

privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru construire spații destinate activităților Școală după Școală în incinta Școlii Gimnaziale nr. 156 din Sectorul 6 al Municipiului București

Având în vedere Raportul de specialitate al Direcției Generale Investiții și Expunerea de motive a Primarului Sectorului 6;

Văzând rapoartele Comisiilor de specialitate nr. 1 și nr. 5 ale Consiliului Local Sector 6;

In conformitate cu prevederile:

Art. 44 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

H.G. nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare;

în temeiul prevederilor art. 45 alin. (2) lit. a), precum și art. 81 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Consiliul Local Sector 6,

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1. (1) Se aprobă indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiție construire spații destinate activităților Școală după Școală în incinta Școlii Gimnaziale nr. 156.

(2) Indicatorii tehnico-economici menționați la alin. (1) se regăsesc în Anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. (1) Primarul Sectorului 6, Direcția Generală Investiții și Direcția Genarală Economică vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei, conform competențelor.

(2) Comunicarea și aducerea la cunoștința publică se vor face, conform competențelor, prin grija Secretarului Sectorului 6.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚA,



Municipii i! București CONSiLiUL LOCAL SECTOR 6


Nr.: 76

Data: 26.04.2018



Anexa 1



M6XA

TRACTGBGL


GNGie


O O.Z. $6CT0£ € N^, 'k)260^2G/8 ^e^e^irJTe z)e soi/A/r/)

~>    j>

tzaiw

aapHimucurești NSILIUL LOCAL SECTOR 6

SPAȚII DESTINATE ACTIVITĂȚII ȘCOALĂ DUPĂ ȘCOALĂ

STUDIU DE FEZABILITATE

PRIMĂRIA SERCTOR 6

BUCUREȘTI I ROMÂNIA

RESTRÂNS

Martie 2018 DOCUMENTAȚIE TEHNICĂ

Anexa 2



ANEXA 1 - Deviz general

Proiectant

Tractebel Engineering SA

Str. Alexandru Constantinescu nr. 6

DEVIZ GENERAL

al obiectivului de investiții

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

19%

Valoare (cu TVA)

Lei

Lei

Lei

1

2

3

4

5

CAPITOL 1

Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului

1.1

Obținerea terenului

-

-

-

1.2

Amenajarea terenului

62,929.35

11,956.58

74,885.93

1.3

Amenajări pentru protecția mediului si aducerea terenului la starea inițiala

38,695.69

7,352.18

46,047.87

1.4

Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilităților

183,218.22

34,811.46

218,029.69

TOTAL CAPITOL 1

284,843.27

54,120.22

338,963.49

CAPITOL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

TOTAL CAPITOL 2

90,387.66

17,173.65

107,561.31

CAPITOL 3

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1

Studii

3.1.1

Studii de teren

-

-

-

3.1.2

Raport privind impactul asupra mediului

-

-

-

3.1.3

Alte studii specifice

-

-

-

3.2

Documentatii-suport si cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri si autorizații

-

-

-

3.3

Expertizare tehnica

-

-

-

3.4

Certificarea performantei energetice si auditul energetic al clădirilor

13,127.07

2,494.14

15,621.21

3.5

Proiectare

3.5.1

Tema de proiectare

-

-

-

3.5.2

Studiu de prefezabilitate

-

-

-

3.5.3

Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrărilor de intervenții si deviz general

126,730.00

24,078.70

150,808.70

3.5.4

Documentațiile tehnice necesare in vederea obținerii avizelor/acordurilor/autorizatiilor

-

-

-

3.5.5

Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de execuție

-

-

-

3.5.6

Proiect tehnic si detalii de execuție

237,363.26

45,099.02

282,462.28

3.6

Organizarea procedurilor de achiziție

5,000.00

950.00

5,950.00

3.7

Consultanta

3.7.1

Managementul de proiect pentru obiectivul de investiții

63,296.87

12,026.41

75,323.27

3.7.2

Auditul financiar

15,824.22

3,006.60

18,830.82

3.8

Asistenta tehnica

3.8.1

Asistenta tehnica din partea proiectantului

39,560.54

7,516.50

47,077.05

3.8.1.1

pe perioada de execuție a lucrărilor

27,692.38

5,261.55

32,953.93

3.8.1.2

pentru participarea proiectantului la fazele incluse in programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de cate Inspectoratul de Stat in Construcții

11,868.16

2,254.95

14,123.11

3.8.2

Dirigentie de șantier

79,121.09

15,033.01

94,154.09

TOTAL CAPITOL 3

575,023.05

109,254.38

684,277.43

CAPITOL 4

Cheltuieli pentru investiția de baza

4.1

Construcții si instalații

6,911,300.85

1,313,147.16

8,224,448.02

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice si funcționale

104,453.26

19,846.12

124,299.38

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj

560,824.61

106,556.67

667,381.28

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care nu necesita montaj si echipamente de transport

-

-

-

4.5

Dotări

335,530.00

63,750.70

399,280.70

4.6

Active necorporale

-

-

-

TOTAL CAPITOL 4

7,912,108.72

1,503,300.66

9,415,409.37

CAPITOL 5

Alte cheltuieli

5.1

Organizare de șantier

5.1.1

Lucrări de construcții si instalații aferente organizării de șantier

144,155.34

27,389.51

171,544.85

5.1.2

Cheltuieli conexe organizării șantierului

36,038.83

6,847.38

42,886.21

5.2

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

5.2.1

Comisioanele si dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare

-

-

-

5.2.2

Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrărilor de construcții

44,311.81

-

44,311.81

5.2.3

Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrărilor de construcții

8,862.36

-

8,862.36

5.2.4

Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor - CSC

37,675.70

-

37,675.70

5.2.5

Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizația de construire/desfi i ntare

86,985.31

-

86,985.31

5.3

Cheltuieli diverse si neprevăzute

720,776.68

136,947.57

857,724.25

5.4

Cheltuieli pentru informare si publicitate

7,250.00

1,377.50

8,627.50

TOTAL CAPITOL 5

1,086,056.04

172,561.96

1,258,618.01

CAPITOL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste

6.1

Pregătirea personalului de exploatare

0.00

0.00

0.00

6.2

Probe tehnologice si teste

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 6

0.00

0.00

0.00

TOTAL

9,948,418.73

1,856,410.87

11,804,829.61

TOTAL Constructii+Montaj (1.2+1.3+1.4+2+4.1+4.2+5.1.1)

7,535,140.37

1,431,676.67

8,966,817.04

Sef proiect

Liviu POPA-BELEGANTE

Proiectant

Tractebel Engineering SA

Str. Alexandru Constantinescu nr. 6

Devizul obiectului

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (cu TVA)

Lei

Lei

Lei

1

2

3

4

5

CAPITOL 4 -Cheltuieli pentru mvestitia de baza

4.1

Construcții si instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

137,173.05

26,062.88

163,235.93

4.1.2

Rezistență

2,048,188.24

389,155.76

2,437,344.00

4.1.3

Arhitectură

3,977,135.11

755,655.67

4,732,790.78

4.1.4

Instalații

748,804.46

142,272.85

891,077.31

TOTAL I - subcap. 4.1

6,911,300.85

1,313,147.16

8,224,448.02

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice si funcționale

104,453.26

19,846.12

124,299.38

TOTAL II - subcap. 4.2

104,453.26

19,846.12

124,299.38

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj

560,824.61

106,556.67

667,381.28

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care nu necesita montaj si echipamente de transport

-

-

-

4.5

Dotări

335,530.00

63,750.70

399,280.70

4.6

Active necorporale

-

-

-

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6

896,354.61

170,307.37

1,066,661.98

Total deviz pe obiect (Total I + Total II + Total III)

7,912,108.72

1,503,300.66

9,415,409.37

Sef proiect

Liviu POPA-BELEGANTE

Proiectant

Tractebel Engineering SA

Str. Alexandru Constantinescu nr. 6

DEVIZ GENERAL

al obiectivului de investiții

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

19%

Valoare (cu TVA)

Lei

Lei

Lei

1

2

3

4

5

CAPITOL 1

Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului

1.1

Obținerea terenului

-

-

-

1.2

Amenajarea terenului

62,929.35

11,956.58

74,885.93

1.3

Amenajări pentru protecția mediului si aducerea terenului la starea inițiala

38,695.69

7,352.18

46,047.87

1.4

Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilităților

183,218.22

34,811.46

218,029.69

TOTAL CAPITOL 1

284,843.27

54,120.22

338,963.49

CAPITOL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

TOTAL CAPITOL 2

90,387.66

17,173.65

107,561.31

CAPITOL 3

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1

Studii

3.1.1

Studii de teren

-

-

-

3.1.2

Raport privind impactul asupra mediului

-

-

-

3.1.3

Alte studii specifice

-

-

-

3.2

Documentatii-suport si cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri si autorizații

-

-

-

3.3

Expertizare tehnica

-

-

-

3.4

Certificarea performantei energetice si auditul energetic al clădirilor

13,127.07

2,494.14

15,621.21

3.5

Proiectare

3.5.1

Tema de proiectare

-

-

-

3.5.2

Studiu de prefezabilitate

-

-

-

3.5.3

Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrărilor de intervenții si deviz general

126,730.00

24,078.70

150,808.70

3.5.4

Documentațiile tehnice necesare in vederea obținerii avizelor/acordurilor/autorizatiilor

-

-

-

3.5.5

Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de execuție

-

-

-

3.5.6

Proiect tehnic si detalii de execuție

247,791.69

47,080.42

294,872.12

3.6

Organizarea procedurilor de achiziție

5,000.00

950.00

5,950.00

3.7

Consultanta

3.7.1

Managementul de proiect pentru obiectivul de investiții

66,077.79

12,554.78

78,632.56

3.7.2

Auditul financiar

16,519.45

3,138.69

19,658.14

3.8

Asistenta tehnica

3.8.1

Asistenta tehnica din partea proiectantului

41,298.62

7,846.74

49,145.35

3.8.1.1

pe perioada de execuție a lucrărilor

28,909.03

5,492.72

34,401.75

3.8.1.2

pentru participarea proiectantului la fazele incluse in programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de cate Inspectoratul de

Stat in Construcții

12,389.58

2,354.02

14,743.61

3.8.2

Dirigentie de șantier

82,597.23

15,693.47

98,290.71

TOTAL CAPITOL 3

594,141.84

112,886.95

707,028.79

CAPITOL 4

Cheltuieli pentru investiția de baza

4.1

Construcții si instalații

7,002,728.51

1,330,518.42

8,333,246.93

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice si funcționale

97,066.04

18,442.55

115,508.59

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj

824,398.61

156,635.73

981,034.34

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care nu necesita montaj si echipamente de transport

-

-

-

4.5

Dotări

335,530.00

63,750.70

399,280.70

4.6

Active necorporale

-

-

-

TOTAL CAPITOL 4

8,259,723.16

1,569,347.40

9,829,070.56

CAPITOL 5

Alte cheltuieli

5.1

Organizare de șantier

5.1.1

Lucrări de construcții si instalații aferente organizării de șantier

145,836.15

27,708.87

173,545.01

5.1.2

Cheltuieli conexe organizării șantierului

36,459.04

6,927.22

43,386.25

5.2

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

5.2.1

Comisioanele si dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare

-

-

-

5.2.2

Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrărilor de construcții 0.5%

46,145.48

-

46,145.48

5.2.3

Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrărilor de construcții 0.1%

9,229.10

-

9,229.10

5.2.4

Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor - CSC- 0.5%

38,104.31

-

38,104.31

5.2.5

Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizația de construire/desființare

90,657.33

-

90,657.33

5.3

Cheltuieli diverse si neprevăzute

729,180.73

138,544.34

867,725.06

5.4

Cheltuieli pentru informare si publicitate

7,250.00

1,377.50

8,627.50

TOTAL CAPITOL 5

1,102,862.12

174,557.92

1,277,420.04

C APITOL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste

6.1

Pregătirea personalului de exploatare

0.00

0.00

0.00

6.2

Probe tehnologice si teste

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 6

0.00

0.00

0.00

TOTAL

10,331,958.04

1,928,086.15

12,260,044.19

TOTAL Constructii+Montaj (1.2+1.3+1.4+2+4.1+4.2+5.1.1)

7,620,861.62

1,447,963.71

9,068,825.33

Sef proiect

Liviu POPA-BELEGANTE

Proiectant

Tractebel Engineering SA

Str. Alexandru Constantinescu nr. 6

Devizul obiectului

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (cu TVA)

Lei

Lei

Lei

1

2

3

4

5

CAPITOL 4 -Cheltuieli pentru investiția de baza

4.1

Construcții si instalații

4.1.1

Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare

137,173.05

26062.88

163235.93

4.1.2

Rezistență

2,048,188.24

389155.76

2437344.00

4.1.3

Arhitectură

3,977,135.11

755655.67

4732790.78

4.1.4

Instalații

840,232.12

159644.10

999876.23

TOTAL I - subcap. 4.1

7,002,728.51

1,330,518.42

8,333,246.93

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice si funcționale

97,066.04

18442.55

115508.59

TOTAL II - subcap. 4.2

97,066.04

18,442.55

115,508.59

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj

824,398.61

156635.73

981034.34

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care nu necesita montaj si echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4.5

Dotări

335,530.00

63750.70

399280.70

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 43+4.4+4.5+4.6

1,159,928.61

220,386.43

1,380,315.04

Total deviz pe obiect (Total I + Total II + Total III)

8,259,723.16

1,569,347.40

9,829,070.56

Sef proiect

Liviu POPA-BELEGANTE

Anexa 3



TRACT€B€L_

GNGie

SPAȚII DESTINATE ACTIVITĂȚII ȘCOALĂ DUPĂ ȘCOALĂ

STUDII DE FEZABILITATE

PRIMĂRIA SERCTOR 6

BUCUREȘTI | ROMÂNIA

RESTRÂNS

Martie 2018 DOCUMENTAȚIE TEHNICĂ

TRACTEBEL_

eNGîG


TRACTEBEL ENGINEERING S.A.

Alexandru Constanlincscu, 6 — 031 4/3 Bucharcsl - ROMAN1A tel. i 40 31 2248 101 fax -t 40 31 2248 201 engineering ro@tractebel.engie.com

tractebel-engie.com


STUDIU DE FEZABILITATE



« RESTRÂNS »


Client:    MUNICIPIUL BUCUREȘTI- PRIMĂRIA SECTOR 6

Proiect:    SPAȚII DESTINATE ACTIVITĂȚII ȘCOALĂ DUPĂ ȘCOALĂ

Subiect:    SPAȚII DESTINATE ACTIVITĂȚII ȘCOALĂ DUPĂ ȘCOALĂ


DIRECTOR EXECUTIV INFRASTRUCTURA:

ȘEF DEP. STRUCTURI:

ȘEF PROIECT:

ELABORAT:

Arhitectura

Rezistenta

Instalații


Nume

Cristovao ROCHA


ocini icJiuid    /,


Semnătură


ing.

ing.


arh.

ing.

ing.


Liviu POPA-BELEGANTE

Liviu POPA-BELEGANTE

Claudia ANDREI

Doru STAN-CIUCU

Adrian PORFIR



1    20/03/2018    Rev.00 Liviu POPA-    Doru STAN-CIUCU

BELEGANTE


Liviu POPA-BELEGANTE


Liviu POPA-BELEGANTE


REV. ZZ/MM/YY    STAT.    ELABORAT    VERIFICAT

IKACTI El i f NG.k I ’-ilNG S.A S«K. Sex . ,'x an; r>. (ons.ant > «u, 6    01. 4/3 I. v, ieși ■ K lA IA

l-.cy sin Cf/i-inil. . ' ii-, J/4,.. 103';    Ce s; il. KC6384024


APROBAT


VALIDAT


Acest document este proprietatea Tractebel Engineering S.A. Orice reproducere sau trimitere către terți este interzisă fără acordul scris prealabil. Toate drepturile de proprietate intelectuală aparțin Tractebel Engineering S.A.


TRAC.TGBGL_

eNGie

SPAȚII DESTINATE ACTIVITĂȚII ȘCOALĂ DUPĂ ȘCOALĂ

STUDIU DE FEZABILITATE


BORDEROUL PROIECTULUI


Nr.

crt.

Denumire

Cod document

Nr.

file

Dim.

Rev.

Obs.

0

1

2

3

4

5

6

Părți scrise

1

Memoriu tehnic

P.011758/D1-W1

124

A4

01

Părți desenate

2

Plan de încadrare in zona

P.011758/D1-A01

1

A2

00

3

Plan de situație

P.011758/D1-A02

1

A2

00

4

Plan parter

P.011758/D1-A03

1

A2P

00

5

Plan etaj 1

P.011758/D1-A04

1

Â2P

00

6

Plan etaj 2

P.011758/D1-A05

1

A2P

00

7

Plan etaj 3

P.011758/D1-A06

1

A2P

00

8

Plan terasă/Etaj tehnic

P.011758/D1-A07

1

A2P

00

9

Secțiune 1-1

P.011758/D1-A08

1

A2P

00

10

Secțiune 2-2

P.011758/D1-A09

1

A3

00

11

Fațadă principală (sud-est)

P.011758/D1-A10

1

A2P

00

12

Fațadă laterală dreapta (nord-est)

P.011758/D1-A11

1

A3

00

13

Fațadă laterală stânga (sud-vest)

P.011758/D1-A12

1

A3

00

14

Fațadă posterioară (nord-vest)

P.011758/D1-A13

1

A2P

00



întocmit,



Acest document este proprietatea Tractebel Engineering S.A. Orice reproducere sau trimitere către terți este interzisă fără acordul scris prealabil. Toate drepturile de proprietate intelectuală aparțin Tractebel Engineering S.A.



CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTITII ........................................3

1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII ................................................................3

1.2. ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE .........................................................................3

1.3. ORDONATOR DE CREDITE SECUNDAR ........................................................................3

1.4. BENEFICIARUL INVESTITIEI ........................................................................................3

1.5. ELABORATORUL DOCUMENTATIEI DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENTIE ... 3 2. SITUATIA EXISTENTA SI NECESITATEA REALIZARII LUCRARILOR DE INTERVENTII ......4

2.1. CONCLUZIILE STUDIULUI DE PREFEZABILITATE (ÎN CAZUL ÎN CARE A FOST

/V    W

ELABORAT ÎN PREALABIL) PRIVIND SITUAȚIA ACTUALĂ, NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA PROMOVĂRII OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII ȘI, SCENARIILE/OPȚIUNILE


TEHNICO-ECONOMICE IDENTIFICATE ȘI PROPUSE SPRE ANALIZĂ.....................................4

2.2.    PREZENTAREA CONTEXTULUI ......................................................................................4

2.3.    ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE SI IDENTIFICAREA NECESITATILOR SI

DEFICIENTELOR .....................................................................................................................4

2.4.    ANALIZA CERERII DE BUNURI ȘI SERVICII, INCLUSIV PROGNOZE PE TERMEN

MEDIU ȘI LUNG PRIVIND EVOLUȚIA CERERII, ÎN SCOPUL JUSTIFICĂRII NECESITĂȚII OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII ...............................................................................................5

2.5.    OBIECTIVE PRECONIZATE A FI ATINSE PRIN REALIZAREA INVESTITIEI: .................5

3.    IDENTIFICAREA, PROPUNEREA ȘI PREZENTAREA A MINIMUM DOUĂ

SCENARII/OPȚIUNI TEHNICO-ECONOMICE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII .................................................................................................................................6

3.1.    PARTICULARITATI ALE AMPLASAMENTULUI ...............................................................7

3.2.    DESCRIEREA DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC, CONSTRUCTIV, FUNCȚIONAL -

ARHITECTURAL ȘI TEHNOLOGIC: .......................................................................................13

3.3.    COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIȚIEI: ..............................................................55

3.4.    STUDII DE SPECIALITATE, ÎN FUNCȚIE DE CATEGORIA ȘI CLASA DE IMPORTANȚĂ

A CONSTRUCȚIILOR, DUPĂ CAZ: .........................................................................................56

3.5.    GRAFICE ORIENTATIVE DE REALIZARE A INVESTIȚIEI ............................................57

4.    ANALIZA FIECĂRUI/FIECĂREI SCENARIU/OPȚIUNI TEHNICO- ECONOMIC(E) PROPUS(E) 57

4.1.    PREZENTAREA CADRULUI DE ANALIZĂ, INCLUSIV SPECIFICAREA PERIOADEI DE

REFERINȚĂ ȘI PREZENTAREA SCENARIULUI DE REFERINȚĂ .............................................57

4.2.    ANALIZA VULNERABILITĂȚILOR CAUZATE DE FACTORI DE RISC, ANTROPICI ȘI

NATURALI, INCLUSIV DE SCHIMBĂRI CLIMATICE, CE POT AFECTA INVESTIȚIA ..............59

4.3.    SITUAȚIA UTILITĂȚILOR ȘI ANALIZA DE CONSUM: .................................................60

4.4.    SUSTENABILITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII: ............................61

4.5.    ANALIZA CERERII DE BUNURI ȘI SERVICII, CARE JUSTIFICĂ DIMENSIONAREA

OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII .............................................................................................62

4.6.    ANALIZA FINANCIARĂ, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE PERFORMANȚĂ

FINANCIARĂ: FLUXUL CUMULAT, VALOAREA ACTUALIZATĂ NETĂ, RATA INTERNĂ DE RENTABILITATE; SUSTENABILITATEA FINANCIARĂ ...........................................................62

4.7.    ANALIZA ECONOMICĂ, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE PERFORMANȚĂ

ECONOMICĂ: VALOAREA ACTUALIZATĂ NETĂ, RATA INTERNĂ DE RENTABILITATE ȘI RAPORTUL COST-BENEFICIU SAU, DUPĂ CAZ, ANALIZA COST-EFICACITATE ...................66


4.8. ANALIZA DE SENZITIVITATE ......................................................................................71

4.9. ANALIZA DE RISCURI, MĂSURI DE PREVENIRE/DIMINUARE A RISCURILOR ...........73

5. SCENARIUL/OPȚIUNEA TEHNICO-ECONOMIC(Ă) OPTIM(Ă), RECOMANDAT(Ă).............78

5.1.    COMPARAȚIA SCENARIILOR/OPȚIUNILOR PROPUSE, DIN PUNCT DE VEDERE

TEHNIC, ECONOMIC, FINANCIAR, AL SUSTENABILITĂȚII ȘI RISCURILOR........................81

5.2.    SELECTAREA ȘI JUSTIFICAREA SCENARIULUI/OPȚIUNII OPTIM(E) RECOMANDAT(E) 82

5.3.    DESCRIEREA SCENARIULUI/OPȚIUNII OPTIM(E) RECOMANDAT(E) PRIVIND: ........ 83

5.4.    PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AFERENȚI OBIECTIVULUI DE

INVESTIȚII: ........................................................................................................................ 1 1 7

5.5.    PREZENTAREA MODULUI ÎN CARE SE ASIGURĂ CONFORMAREA CU

REGLEMENTĂRILE SPECIFICE FUNCȚIUNII PRECONIZATE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURĂRII TUTUROR CERINȚELOR FUNDAMENTALE APLICABILE CONSTRUCȚIEI, CONFORM GRADULUI DE DETALIERE AL PROPUNERILOR TEHNICE................................118

5.6. NOMINALIZAREA SURSELOR DE FINANȚARE A INVESTIȚIEI PUBLICE, CA URMARE A ANALIZEI FINANCIARE ȘI ECONOMICE: FONDURI PROPRII, CREDITE BANCARE, ALOCAȚII DE LA BUGETUL DE STAT/BUGETUL LOCAL, CREDITE EXTERNE GARANTATE SAU CONTRACTATE DE STAT, FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE, ALTE SURSE LEGAL

CONSTITUITE.....................................................................................................................121

6.    URBANISM, ACORDURI ȘI AVIZE CONFORME ............................................................... 1 2 1

6.1.    CERTIFICATUL DE URBANISM EMIS ÎN VEDEREA OBȚINERII AUTORIZAȚIEI DE

CONSTRUIRE ...................................................................................................................... 1 2 1

6.2.    EXTRAS DE CARTE FUNCIARĂ, CU EXCEPȚIA CAZURILOR SPECIALE, EXPRES

PREVĂZUTE DE LEGE ......................................................................................................... 1 2 1

6.3.    ACTUL ADMINISTRATIV AL AUTORITĂȚII COMPETENTE PENTRU PROTECȚIA

MEDIULUI, MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI, MĂSURI DE COMPENSARE, MODALITATEA DE INTEGRARE A PREVEDERILOR ACORDULUI DE MEDIU ÎN DOCUMENTAȚIA TEHNICO-ECONOMICĂ ........................................................................... 1 2 1

6.4.    AVIZE CONFORME PRIVIND ASIGURAREA UTILITĂȚILOR ...................................... 1 22

6.5.    STUDIU TOPOGRAFIC, VIZAT DE CĂTRE OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE

IMOBILIARĂ ........................................................................................................................ 1 22

6.6.    AVIZE, ACORDURI ȘI STUDII SPECIFICE, DUPĂ CAZ, ÎN FUNCȚIE DE SPECIFICUL

OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII ȘI CARE POT CONDIȚIONA SOLUȚIILE TEHNICE ........... 1 22

7.    IMPLEMENTAREA INVESTIȚIEI ...................................................................................... 1 22

7.1.    INFORMAȚII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILĂ CU IMPLEMENTAREA INVESTIȚIEI

122

7.2.    STRATEGIA DE IMPLEMENTARE, CUPRINZÂND: DURATA DE IMPLEMENTARE A OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII (ÎN LUNI CALENDARISTICE), DURATA DE EXECUȚIE,


GRAFICUL DE IMPLEMENTARE A INVESTIȚIEI, EȘALONAREA INVESTIȚIEI PE ANI, RESURSE NECESARE .......................................................................................................... 1 23

7.3.    STRATEGIA DE EXPLOATARE/OPERARE ȘI ÎNTREȚINERE: ETAPE, METODE ȘI

RESURSE NECESARE .......................................................................................................... 1 24

7.4.    RECOMANDĂRI PRIVIND ASIGURAREA CAPACITĂȚII MANAGERIALE ȘI

INSTITUȚIONALE ............................................................................................................... 1 24

8. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ....................................................................................... 1 24

1. INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTITII

1.1.    DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII

SPAȚII DESTINATE ACTIVITĂȚII ȘCOALĂ DUPĂ ȘCOALĂ

1.2. ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE

MUNICIPIUL BUCURESTI- PRIMARIA SECTOR 6

Calea Plevnei 147-149, București

Fax: 0376 204 446 prim6@primarie6.ro

1.3. ORDONATOR DE CREDITE SECUNDAR

NA

1.4. BENEFICIARUL INVESTITIEI

SCOALA GIMNAZIALA NUMAR 156

Str. Dealul Țugulea Nr. 35,

Sector 6, București

1.5. ELABORATORUL STUDIULUI DE FEZABILITATE

SC TRACTEBEL ENGINEERING SA

Str. Alexandru Constantinescu nr.6

011473 București Sector 1 - Romania

Tel.031 22 48 195, Fax 031 22 48 1206

www.engineering-gdfsuez.com

2.    SITUATIA EXISTENTA SI NECESITATEA REALIZARII

LUCRARILOR DE INTERVENTII

2.1. CONCLUZIILE STUDIULUI DE PREFEZABILITATE (ÎN

CAZUL ÎN CARE A FOST ELABORAT ÎN PREALABIL)

PRIVIND SITUAȚIA ACTUALĂ, NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA PROMOVĂRII OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII ȘI SCENARIILE/OPȚIUNILE TEHNICO-ECONOMICE IDENTIFICATE ȘI PROPUSE SPRE ANALIZĂ

Nu a fost intocmit studiu de prefezabilitate.

2.2. PREZENTAREA CONTEXTULUI

Prin realizarea investiției se asigura creșterea accesului, calității si atractivității educației, contribuind la creșterea ratei de participare la diferite niveluri de educație, la reducerea abandonului școlar si a părăsirii timpurii a scolii, la creșterea ratei de absolvire a învățământului obligatoriu si la creșterea gradului de participare a populației la învățământul preșcolar, primar si gimnazial.

Scopul principal al proiectului îl reprezintă îmbunătățirea calității serviciilor educaționale furnizate de structurile de învățământ ale școlilor primare si gimnaziale și implicit, creșterea gradului de retenție în unitățile de învățământ, a ratelor de tranziție a elevilor către învățământul primar, gimnazial, creșterea ratei de absolvire a învățământului gimnazial, creșterea ratei de promovabilitate a examenului de admitere, a progresului școlar. Educația inclusiva, sprijin material, infrastructura educațională modernă, parteneriatul scoală-părinți-comunitate, implicarea membrilor comunității in implementarea masurilor integrate, vor crea premisele unei comunități pregătite să facă față problematicilor existente in domeniul educației si dezvoltării copiilor, dar și să valorifice oportunitățile existente. Toate aceste masuri contribuie la reducerea abandonului si la creșterea ratei de promovare ca urmare a implementării programelor suport cat si a serviciilor educaționale de calitate pentru copii din comunitate.

2.3. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE SI IDENTIFICAREA NECESITATILOR SI DEFICIENTELOR

Școala nr. 156 are o îndelungata tradiție ce pornește din anul 1893, însă corpurile de clădire in care funcționează astăzi școala datează din anii 1937, respectiv 1972.

O necesitate majora a scolii este lipsa spa țiilor libere care să permită un program mai extins de pregătire suplimentară a elevilor care întâmpină dificultăți în pregătire, dar și a celor capabili de performantă.

In prezent școala nu dispune de spatii corespunzătoare pentru desfășurarea Programului "Școală după școală".

Suprafața construită a ambelor corpuri de clădire ale scolii este de aproximativ 1350mp. Terenul pe care se dorește amplasarea extinderii se afla situat in partea de V;N-V a corpului de clădire mai vechi al scolii si constituie curtea scolii. Suprafața terenului pe care se dorește amplasarea extinderii este de aprox. 3500mp.

Programul "Școală după școală" (SDS) se înscrie în strategia Uniunii Europene "Europa 2020" privind combaterea abandonului școlar.

2.4. ANALIZA CERERII DE BUNURI ȘI SERVICII, INCLUSIV

PROGNOZE PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG PRIVIND

EVOLUȚIA CERERII, ÎN SCOPUL JUSTIFICĂRII

NECESITĂȚII OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

Prin implementarea acestui proiect se urmărește reducerea ratei abandonului școlar timpuriu, care conform Strategiei Europa 2020 are o țintă de 11,3% pentru România. Astfel, asigurarea unei baze materiale adecvate (clădiri reabilitate/ modernizate, condiții sanitare necesare pentru funcționare, dotarea cu echipamente, material didactic, etc) pentru desfășurarea actului educațional este o condiție esențială pentru co-interesarea elevului, pentru descurajarea absenteismului și reducerea fenomenului de abandon/părăsire timpurie a școlii, in vederea creșterii ratei de absolvire și tranzi ție spre niveluri superioare de educație.

Avand in vedere cresterea numarului de ore petrecute de catre parinti la locul de munca, copiii din clasele primare si gimnaziu sunt din ce in ce mai neglijati, in cee ace priveste efectuarea temelor si a celorlalte activitati/jocuri educationale care ii invata sa prinda drag de carte si sa inteleaga tainele acesteia.

Rata de abandon școlar se datorează in special lipsei acestor centre de tip afterschool, care susțin jocul de-a școala și care ii invata pe micii școlari cum sa invete. Fara acest sprijin si mai ales in zonele unde parinții sau bunicii fie nu au calificarea educationala adecvata fie nu au timp fizic, copii devin din ce in ce mai reticenți fata de scoala si fata de tainele acesteia și renunța tot mai ușor la scoală abandonând-o.

Programul SDS va oferi servicii educationale si recreative profesioniste, pentru

elevii scolii nr. 156. În aceste spații joaca se va imbina armonios cu invatarea, prin activitati interesante si incitante, sub supravegherea si indrumarea permanenta a unui colectiv de cadre didactice specializate. Astfel se vine in sprijinul părinților prin modelarea si dezvoltarea intelectuala si de comportament a copiilor, petrecerea timpului lor liber in mod relaxant si creativ, alaturi de cei de varsta lor.

2.5. OBIECTIVE PRECONIZATE A FI ATINSE PRIN REALIZAREA INVESTITIEI:

Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice „SPAȚII DESTINATE ACTIVITĂȚII ȘCOALĂ DUPĂ ȘCOALĂ” sunt:

Creșterea accesului și participării la educația de calitate a elevilor prin realizarea infrastructurii materiale si asigurarea bazei materiale de calitate pentru invatamantul primar si gimnazial (invatamant l-VIII, inclusiv clasa pregătitoare).

Realizarea construcției infrastructurii educaționale “SPAȚII DESTINATE ACTIVITĂȚII ȘCOALĂ dUpă ȘCOALĂ”, constructie avand consum redus de energie in exploatarea spatiilor de invatamant (cadire nZEB);

Cresterea capacitatii institutiei de invatamant, respectiv numar de elevi, numar sali de clasa, numar spatii functionale specializate: ateliere pentru activități practice, sala de mese, grupuri sanitare, bibliotecă compusă din sală de lectură și depozit de carți etc.

Dotarea cu echipamente si materiale didactice a infrastructurii educaționale nou construite pentru invatamantul primar si gimnazial;

3. IDENTIFICAREA, PROPUNEREA ȘI PREZENTAREA

A MINIMUM DOUĂ SCENARII/OPȚIUNI TEHNICO-

ECONOMICE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI

DE INVESTIȚII

Din punct de vedere arhitectural ambele solutii prezinta aceeasi compartimentari interioare si dotari repectiv:

Parter- suprafață construită de 745,90mp, suprafață utilă de 606,85mp cuprinde: zona principală de acces în clădire, zonă de secretariat,încăperea tehnica în care se va amplasa echipamentul BEMS (Building Energy Management Systems), zonă pentru spații tehnice, grupuri sanitare pentru elevi și grup sanitar adaptat persoanelor cu handicap locomotor, zona de cantină - servit masa, zona de bucătărie cu spatii preparare de mancare specifice, accesul secundar în clădire;

Etajul 1- suprafață construită de 735,65mp, suprafață utilă de 601,10mp cuprinde: spații de circulație (holuri, coridoare, casele de scară), două săli de clasă, o zonă de bibliotecă, o zonă administrativă, grupuri sanitare pentru elevi și grup sanitar adaptat persoanelor cu handicap locomotor, grupuri sanitare pentru adulti, spațiu depozitare material didactic;

Etajul 2- suprafață construită de 735,65mp, suprafață utilă de 603,15mp cuprinde: spații de circulație (holuri, coridoare, casele de scară), trei săli de clasă, două ateliere pentru activități practice, grupuri sanitare pentru elevi și grup sanitar adaptat persoanelor cu handicap locomotor, grupuri sanitare pentru adulti, spații depozitare material didactic scari ;

Etajul 3- suprafață construită de 735,65mp și suprafață utilă de 603,15mp cuprinde: spații de circulație (holuri, coridoare, casele de scară), trei săli de clasă, două ateliere pentru activități practice, grupuri sanitare pentru elevi și grup sanitar adaptat persoanelor cu handicap locomotor, spații depozitare material didactic;

Etajul tehnic retras- suprafață construită de 89,00mp, suprafață utilă de 65,40mp, cuprinde: spații de circulație (hol și casa scării), un spațiu tehnic, prevăzut cu acces direct pe terasă, pentru întreținerea echipamentelor exterioare.

Circulația pe verticală se realizează pe cele 2 scări interioare închise și ascensorul adiacent casei scarii principale.

Proiectarea și dimensionarea spațiilor școlii a fost făcută conform predevederilor "Normativ privind proiectarea, realizarea și exploatarea construcțiilor pentru școli și licee" -

NP010-97.

Potrivit Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată: o clădirile noi, pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează

începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie din surse convenționale este aproape egal cu zero;

o clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităților administrației publice care urmează să fie recepționate după 31 decembrie 2018 vor fi clădiri al căror consum de energie din surse convenționale este aproape egal cu zero.

In cadru prezentului studiu au fost analizate urmatoarele doua scenarii in vederea atingerii performantei energetice minim admisibilă pentru încadrarea clădirilor în clasa de clădiri de tip NZEB :

Soluția 1 - Racordarea la sistemul centralizat de energie termica, utilizarea de panouri solare termice pentru preparare apa calda de consum, utilizarea de ventiloconvectoare cu recuperare de caldura si racordarea la sistemul energetic national.

Solutia 2 - Sistem incalzire cu pompe de caldura aer-apa, centrala termoelectrica, puffer/vas de acumulare, instalatie de incalzire cu ventiloconvectoare si recuperare de caldura panouri solare termice pentru preparare apa calda de consum, panouri fotovoltaice si racordarea la sistemul energetic national.

Proiectarea și dimensionarea spațiilor a fost făcută in conformitate cu predevederilor "Normativ privind proiectarea, realizarea și exploatarea construcțiilor pentru școli și licee" - NP010-97.

3.1. PARTICULARITATI ALE AMPLASAMENTULUI

a. Descrierea amplasamentului:

•    Amplasamentul este situat pe strada Dealul Țugulea nr. 35, sector 6, București

•    Conform Extras de carte funciară pentru informare cu nr. 84491/29.11.2017 amplasamentul analizat este intravilan, avand o suprafata de 9800mp (suprafata masurata 9793mp);

b.    Relații cu zone învecinate :

Accesul in incinta se poate realiza din strada Dealul Țugulea

•    la NV - parcări aferente blocurilor de locuințe, 3 imobile pentru parcări supraetajate și incinta ștrandului Uverturii;

•    la SV - imobile proprietați particulare, cu funcțiuni mixte (servicii, comerț, locuire) ;

•    la NE - imobil casa de copii școlari, imobil gradinița, imobil Asociatia Națională a veteranilor de Război;

•    la SE - strada Dealul Țugulea;

c.    Orientări propuse față de punctele cardinale;

Clădirile existente în incinta au spațiile principale orientate nord-vest și sud-est. Construcția propusă va avea încaperile destinate activitaților copiilor orientate nord-vest si spațiile de circulație și recreere spre sud-est (către incinta școlii).

d.    Surse de poluare existente în zonă;

Nu exista;

e.    Date climatice și particularități de relief :

Din punct de vedere climatic, zona studiată se caracterizează printr-o climă temperat -continentală, cu temperaturi medii anuale de 11°C, maxima depășind uneori + 40°C, în luna iulie, iar minima poate ajunge la - 30°C, în luna februarie.

Precipitațiile medii anuale sunt de 550 mm; în anii ploioși se pot atinge 900 mm/an, iar în cei secetoși în jur de 350 mm/an.

Conform STAS 6054-77, adâncimea maximă de îngheț este cuprinsă între 80 - 90 cm de la suprafața terenului.

f.    Existența unor:

- rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate;

• In vizitele realizate pe teren au fost identificate urmatoarele retele pe amplasamentul viitoarei constructii, ce necesita relocare:

o Conducta termoficare;

o Canalizare pluviala; o Retea energie electrica

- posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate sau de protecție;

• Nu este cazul

- terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională;

• Nu este cazul

g. Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament:

(i) date privind zonarea seismică;

Din punct de vedere seismic zona amplasamentului se încadrează astfel:

- conform „Cod de proiectare seismică” P100-1/2013, amplasamentul se află situat într-o zonă care se caracterizează prin următoarele valori:

•    accelerația orizontală a terenului pentru proiectare ag=0,30g, pentru un interval mediu de recurență IMR = 225 ani;

•    perioada de control (colț) la spectrul de răspuns Tc = 1,6 sec;

• conform STAS 11100/1-93, în zona cu gradul „81” de intensitate macroseismică, în care probabilitatea producerii unui seism de grad 8 sau mai mare este de minim o data la 50 de ani.

(ii)    date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea

convențională și nivelul maxim al apelor freatice;

Cercetarea terenului din amplasament s-a realizat prin executia unui foraj geotehnic de studiu, cu adâncimea de 7,00 m, cu diametrul de forare de 100 mm.

Stratificația terenului are următoarea succesiune:

•    0,00 - 0,50 m. - umplutură formată din argilă și sol vegetal;

•    0,50 - 4,40 m. - argilă prăfoasă, cafeniu-galbuie, cu intercalatii negricioase și concrețiuni calcaroase, plastic vârtoasă;

•    4,40 - 7,00 m. - argilă prăfoasă gălbuie, plastic consistentă;

Caracteristicile geotehnice de calcul au fost stabilite pe baza determinărilor

geotehnice de laborator, conform NP 112-2014.

Presiunea convenționala de bază(Pconv), stabilita conform NP 112-14 Anexa D este de 250kPa.

Presiunile convenționale de calcul( Pconv), corectate conform NP 112-14 Anexa D, pentru adâncimi de fundare Df=1,0 - 2,0m și lățimi ale fundațiilor B=0,6-1m (tălpi continue), B=2,0m (fundații izolate) și B> 5m (radier general), variază între 182,5kPa și 300kPa.

Apa subterană a fost interceptată la adâncimea de 4,10m, sub formă de acvifer cu nivel liber.

Conform STAS 6054 - 77 adâncimea de îngheț în zonă este de 0,80 - 0,90 m.

Media cantităților anuale a precipitațiilor este de 500-600mm.

(iii)    Date geologice generale;

Din punct de vedere geologic, zona studiată face parte din unitatea structurală cunoscută sub numele de Platforma Moesică.

Formațiunile care iau parte la alcătuirea geologică a acestei unități aparțin Paleozoicului, Mezozoicului și Neozoicului, depuse peste un fundament cutat, constituit probabil din șisturi verzi. Pentru prezentul studiu, prezintă interes depozitele cuaternare (pleistocene și holocene), cu grosimi cuprinse între 70 și 350 m.

Pleistocenul este reprezentat prin toate cele trei etaje: Pleistocenul inferior, mediu și superior.

Pleistocenul inferior este dispus peste depozitele levantine, depozitele sale fiind cunoscute în literatura de specialitate sub numele de "Stratele de Frătești".

Acestea sunt constituite în partea lor superioară din nisipuri mărunte și fine, uneori grosiere și micacee, către bază predominând pietrișurile alcătuite din cuarțite, micașisturi, gresii, calcare, silexuri și tufuri calcaroase, separate prin strate de argile.

Acest complex este împărțit la rândul său în trei strate notate de sus în jos cu A, B și C cu grosimi de 30,00 - 50,00 m fiecare, separate prin strate impermeabile de argile nisipoase cu grosimi de 5,00 - 25,00 m.

Pleistocenul mediu este reprezentat printr-o alternanță de marne și argile cenușii și cenușii - vineții, cu rare intercalații subțiri de nisipuri fine, cunoscută sub numele de "Complexul Marnos". În zona Municipiului București "Complexul Marnos" atinge grosimi de 100 -120 m, în cadrul sau intercalându-se 2-3 straturi de nisipuri fine, acvifere, care nu prezintă însă o continuitate în dezvoltare.

Pleistocenul superior este reprezentat în bază printr-un orizont de nisipuri fine, medii cu grosimi de 8,00 - 20,00 m, cu intercalații subțiri grezoase, calcaroase cunoscute sub numele de ”Nisipurile de Mostiștea”. Acestea au în zonă o grosime de cca. 8,00 + 10,00 m.

Deasupra acestor nisipuri se întâlnesc o serie de depozite de argile, argile nisipoase uneori cu aspect leossoid de 5,00 - 10,00 m grosime, denumite "Depozite Intermediare".

Peste acestea și uneori direct peste “Nisipurile de Mostiștea” se dezvoltă un orizont de pietrișuri și nisipuri cu grosimi de 4,00 - 8,00 m, cunoscut sub numele de "Pietrișuri de Colentina", care apar la zi în carierele de pe valea Colentina și pe versantul drept al văii Dâmbovița.

Holocenul este constituit din depozite argiloase - prăfoase loessoide de 2,00 -14,00 m grosime și depuneri de luncă și de terasă.

(iv) date geotehnice obținute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fișe complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare și consolidări, hărți de zonare geotehnică, arhive accesibile, după caz;

Stratificatia

Conform datelor obținute din forajul de studiu, începând de la suprafață spre adâncime, stratificația terenului (prezentată în detaliu în fișa forajului) are următoarea succesiune:

-    0,00 - 0,50 m. - umplutură formată din argilă și sol vegetal;

-    0,50 - 4,40 m. - argilă prăfoasă, cafeniu-galbuie, cu intercalatii negricioase și concrețiuni calcaroase, plastic vârtoasă;

-    4,40 - 7,00 m. - argilă prăfoasă gălbuie, plastic consistentă;

Caracteristicile fizico-mecanice ale stratelor

Caracteristica geotehnică

Argilă prăfoasă/argila prafoasa nisipoasa

Indicele de plasticitate, Ip

31,46 - 34,98

Umiditatea naturală, w (%)

22,41 - 31,59

Indicele de consistență, Ic

0,58 - 0,77

Greutatea volumică, y (kN/m3)

17,74 - 19,01

Greutatea volumică în stare uscată, yd (kN/m3)

14,50 - 15,40

Indicele porilor, e

0,73 - 0,84

Gradul de saturație, Sr

0,72 - 0,87

Porozitatea, n (%)

42,18 - 45,64

Modulul de deformație edometric M2-3 (kPa)

7006,2

Tasarea specifică, s (%)

3,87

(v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundații) în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare;

Informațiile obținute la data la care s-a executat cercetarea geotehnică arată că, terenul din amplasament are caracter stabil, nefiind afectat de fenomene geologice de instabilitate de tipul alunecărilor de teren, sau inundațiilor.

Conform normativului NP 074/2014 terenul de fundare al viitoarei construcții se încadrează în categoria geotehnică 2, cu risc geotehnic moderat.

3.2. DESCRIEREA DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC,

CONSTRUCTIV,    FUNCȚIONAL    - ARHITECTURAL ȘI

TEHNOLOGIC:

Lucrările propuse urmăresc o completare coordonată a fondului construit existent, fără intervenții asupra clădirilor existente, pentru asigurarea unui cadru optim pentru învatamânt de calitate.

Construcția propusă va include spații și încăperi compatibile sau similare cu cele existente. Ca volumetrie, va respecta constrângerile impuse de specificul clădirii NZEB (formă compactă, fără console sau elemente decorative sau volumetrice care să implice riscuri de punți termice, cu vitraje minime impuse de destinația încăperilor) și se va armoniza cu clădirile existente în incintă.

Soluția s-a elaborat în baza temei de proiectare emisă de beneficiar și a certificatului de urbanism nr. 21113/133D din 19,12,2017 emis de Primăria Sectorului 6 București.

Corpul nou de clădire se va amplasa paralel cu construcțiile existente ale școlii, cu următoarele retrageri, conform planului de situație:

-    retras cu 5,00 m față de limita din spate a terenului (nord-vest);

-    retras cu 5,00 m față de limita din dreapta a terenului (nord-est);

-    retras cu 18,70 m față de clădirea existentă a școlii;

-    retras cu 40,02 m față de clădirea sălii de sport existentă.

BILANT TERITORIAL REZULTAT (la nivelul intregului ansamblu):

S TEREN

Conform acte proprietate    =9800,00mp

Conform documentație cadastrală=9793,00mp Conform măsuratori in-situ    =9565,00mp

S CONSTRUITĂ totală existentă = 2190mp,

S DESFAȘURATĂ totală existentă= 5431mp,

POT existent 22,9%,

CUT existent 0,57

S. CONSTRUITĂ propusă    = 745,90mp

S. DESFAȘURATĂ propusă = 3041,85mp

S CONSTRUITĂ totală rezultată = 2936mp,

S DESFAȘURATĂ totală rezultată= 8473mp,

POT rezultat 30,1%,


S. SPAȚII VERZI    = 2940mp

NUMAR LOCURI PARCARE    = 20

REGIM DE INALTIME:


P+3E+Eth. retras


COTA PARTERULUI    ±0,00

NIVEL TEREN AMENAJAT    -0,45

NIVEL TEREN NEAMENAJT (spații verzi)    -0,55

3.2.1. ARHITECTURA

DESCRIEREA FUNCȚIONALĂ A CLĂDIRII

Construcția propusă va suplini prin funcțiunile adăpostite necesarul de spații

corespunzătoare desfășurării activităților specifice programului "Școala după Școala.

Principalele spații în care se desfășoară procesul de învățământ sunt organizate la etajele 1, 2 si 3, iar parterul este destinat activităților conexe (spații tehnice, administrative și cantină pentru masa de prânz cu bucătărie proprie).

Clădirea va avea, regim de înălțime P+3E+Eth. retras, cu o suprafață construită de 74,90mp și desfășurată de 3041,85mp.

Parterul, în suprafață construită de 745,90mp și utilă de 606,85mp cuprinde:

-    zona principală de acces în clădire, prevăzută cu windfang, în apropierea casei de scară și a unui ascensor pentru circulația pe verticală a persoanelor cu handicap locomotor;

-    o zonă de secretariat, adiacentă intrării principale;

-    încăperea în care se va amplasa echipamentul BMS (Building Management Systems), adiacentă secretariatului

-    o zonă pentru spații tehnice, organizată pe laturile nord-vesi și nord-est ale clădirii, cu acces exterior facil către exterior: pompe de căldură, rezerva apă pentru incendiu, încăpere depozitare baterii, încăpere pentru tabloul electric general;

-    grupuri sanitare pentru elevi împărțite pe sexe și grup sanitar adaptat persoanelor cu handicap locomotor;

-    zona de cantină - servit masa, cu o capacitate de 108 locuri, în care elevii școlii vor putea servi masa de prânz în serii;

-    zona de bucătărie aferenta, cu spații specifice: bucătărie caldă și rece, zone de spălatoare pentru vase și separat pentru vesela utilizată de copii, oficiu servire/ porționare, zonă de preparări primare în apropierea depozitelor de alimente, depozite pentru alimente, legume, depozit frigorific, zonă de vestiar pentru personalul bucătăriei, cu grup sanitar;

-    accesul secundar în clădire, adiacent celei de-a doua case de scară, care funcționează și ca acces pentru personalul bucătăriei ;

Toate scările interioare beneficiază de evacuare din spațiul destinat direct la nivelul terenului, prin holuri cu acces exterior. Accesul principal este prevăzut cu rampă pentru accesl persoanelor cu handicap locomotor.

Toate spațiile principale sunt ventilate și iluminate natural. Înălțimea liberă a nivelului este de 3,20m, respectiv 2,80m pe traveea coridoarelor.

Etajul 1, în suprafață construită de 735,65mp și utilă de 601,10mp cuprinde:

-    spații de circulație (holuri, coridoare, casele de scară)

-    două săli de clasă, dimensionate și dotate pentru 30 de elevi

-    o zonă de bibliotecă, compusă din sală de lectură pentru 30 de elevi și depozit de carți

-    o zonă administrativă, formată din cancelarie, birou și un spațiu de arhivă

-    grupuri sanitare pentru elevi împărțite pe sexe și grup sanitar adaptat persoanelor cu handicap locomotor;

-    grupuri sanitare pentru adulti, împărțite pe sexe;

-    spațiu depozitare material didactic

Circulația pe verticală se realizează pe cele 2 scări interioare închise și ascensorul adiacent casei scarii principale.

Toate spațiile principale sunt ventilate și iluminate natural. Înălțimea liberă a nivelului este de 3,20m, respectiv 2,80m pe traveea coridoarelor.

Etajul 2, în suprafață construită de 735,65mp și utilă de 603,15mp cuprinde:

-    spații de circulație (holuri, coridoare, casele de scară)

-    trei săli de clasă, dimensionate și dotate pentru 30 de elevi

-    două ateliere pentru activități practice, dimensionate pentru 20-30 de elevi

-    grupuri sanitare pentru elevi împărțite pe sexe și grup sanitar adaptat persoanelor cu handicap locomotor;

-    grupuri sanitare pentru adulti, împărțite pe sexe;

-    spații depozitare material didactic

Circulația pe verticală se realizează pe cele 2 scări interioare închise și ascensorul adiacent casei scarii principale.

Toate spațiile principale sunt ventilate și iluminate natural. Înălțimea liberă a nivelului este de 3,20m, respectiv 2,80m pe traveea coridoarelor.

Etajul 3, în suprafață construită de 735,65mp și utilă de 603,15mp cuprinde:

-    spații de circulație (holuri, coridoare, casele de scară)

-    trei săli de clasă, dimensionate și dotate pentru 30 de elevi

-    două ateliere pentru activități practice, dimensionate pentru 20-30 de elevi

-    grupuri sanitare pentru elevi împărțite pe sexe și grup sanitar adaptat persoanelor cu handicap locomotor;

-    spații depozitare material didactic

Circulația pe verticală se realizează pe cele 2 scări interioare închise și ascensorul adiacent casei scarii principale.

Toate spațiile principale sunt ventilate și iluminate natural. Înălțimea liberă a nivelului este de 3,20m, respectiv 2,80m pe traveea coridoarelor.

Etajul tehnic retras, în suprafață construită de 89,00mp și utilă de 65,40mp, este organizat în traveile adiacente casei scării principale, care constituie și accesul la acest nivel, și cuprinde:

-    spații de circulație (hol și casa scării)

-    un spațiu tehnic, prevăzut cu acces direct pe terasă, pentru întreținerea echipamentelor exterioare

SOLUȚII CONSTRUCTIVE ȘI DE FINISAJE

Dimensiunile maxime în plan sunt 60,00m x 17,85m, construcția având o formă de "L" cu o terasă acoperită aferentă traveii accesului principal.

Înalțimea de nivel este de 4,00m la parter și etaje și de 2,90m la etajul tehnic. Înălțimea liberă a nivelului este de 3,20m la încăperile principale, respectiv 2,80m pe traveea coridoarelor si anexelor.

Înălțimea maximă a construcției este +19,55 m, respectiv 20,00m, fata de nivelul terenului amenajat, iar înalțimea la atic +17,35 m, respectiv 17,80m fata de nivelul terenului amenajat.

Sistem structural

Structura imobilului este realizată astfel :

Fundațiile sunt continue, realizate din : strat de egalizare, beton egalizare, grindă de beton armat, cuzinet de beton armat.

Suprastructura este realizată din cadre de beton armat dispuse pe ambele direcții.

Planșeele sunt realizate din plăci de beton armat cu grosime de 15cm, ce asigură o bună preluare a încarcărilor și o bună izolare fonică.

Învelitoarea este de tip terasă ocazional circulabilă.

Anvelopa

Pereții exteriori vor fi realizați din zidărie de cărămida cu goluri umplute cu vată minerală, în grosime de 36,5cm (tip porotherm thermoplus). Pereții exteriori se vor anvelopa cu termosistem din vată minerală bazaltică (în zonele cu necesități suplimentare de protecție la acțiuni mecanice se vor folosi plăci rigide de vată

bazaltică cu densitate ridicată), de 15 cm grosime, clasă de reacție la foc A1, montat

la fața exterioară, protejat cu o tencuială armată cu plasă din fibre de sticlă. Pe zona de soclu se va folosi polistiren extrudat ignifugat cu grosime de 15cm. Clasa de reactie la foc a polistirenului va fi B-s1, d0.

Tâmplăria exterioară utilizată va fi din tâmplărie eficientă termic din aluminiu cu geam tripan securizat; tâmplăriile de la încăperile principale (tâmplării cu suprafețe mari) vor fi protejate la exterior cu termostoruri acționate electric de catre centrala BMS. La nivelul parterului, geamurile vor fi prevăzute cu folie antiefracție.

Terasa va fi ocazional circulabilă si va avea în stratificație o termoizolație din polistiren extrudat de 20cm grosime. Se vor lua măsurile corespunzătoare de izolare hidrofugă (membrane bitum aditivat sau PVC dispuse in 2 straturi) și evacuare a apelor pluviale.

Placa de beton de la cota parterului se va termoizola cu polistiren extrudat de 10cm grosime.

Lucrari si finisaje exterioare

Pereții exteriori se vor anvelopa cu termosistem din vată minerală bazaltică (în zonele cu necesități suplimentare de protecție la acțiuni mecanice se vor folosi plăci rigide de vată bazaltică cu densitate ridicată), de 15 cm grosime, clasă de reacție la foc A1, montat la fața exterioară, protejat cu o tencuială armată cu plasă din fibre de sticlă. Pe zona de soclu se va folosi polistiren extrudat ignifugat cu grosime de 15cm. Clasa de reactie la foc a polistirenului va fi B-s1, d0.

Lucrările care implică executarea termosistemului sunt:

- realizarea unei tencuieli ca strat suport pentru materialul termoizolant, cu

asigurarea planeității

- stratul termoizolant, în grosime de 15 cm, din plăci de vată minerală bazaltică,

este fixat prin lipire și mecanic, cu dibluri metalice inșurubate, pe suprafața suport, curățată în prealabil; stratul de lipire se realizează din mortar sau pastă adezivă cu lianți organici (rășini), lipirea făcându-se pe întreaga suprafață. La colțuri și pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante în formă de L concomitent cu țeserea plăcilor.

-    Stratul de protecție și de finisaj se execută, în straturi succesive (grundul și tinciul/pelicula de finisare finală), cu grosime totală de 5...10 mm, și se armează cu o țesătură deasă din fibre de sticlă; Pe înălțimea parterului se va monta o a doua țesătura de protecție;

-    Tencuiala subțire se realizează dintr-o pastă pe bază de rășini siliconice obținută prin combinarea lianților din rășini siliconice cu o rășină sintetică acrilică în dispersie apoasă care reduce coeficientul de absorbție de apă prin capilaritate. Finisarea se poate face cu vopsele în dispersie apoasă;

-    Montarea accesoriilor pentru termosistem: profile de colt, pentru protectia muchiilor, profile de soclu, lacrimare, etc.

-    Se vor lua aceleași măsuri pentru elementele decorative care ies din planul fațadei.

Terasa clădirii va fi ocazional circulabilă (la nivelul acesteia se vor amplasa panourile solare). Traveea care adapostește accesul principal în clădire este acoperită în sistem terasă necirculabilă. Se vor lua măsurile corespunzătoare de izolare termica (polistiren extrudat de 20cm grosime ), hidrofugă (membrane bitum aditivat sau PVC dispuse in 2 straturi) și evacuare a apelor pluviale.

Se vor realiza accesele aferente prin pachete de trepte și platforme de acces (placate cu gresie ceramica antiderapanta de exterior) cu balustrada si mana curenta metalice, si o rampa pentru accesul in cladire al persoanelor cu handicap locomotor, conformata conform normativelor de proiectare, placata, de asemenea, cu gresie ceramica antiderapanta de exterior si cu balustrada metalica.

Tâmplăria exterioară utilizată va fi din tâmplărie eficientă termic din aluminiu cu geam tripan securizat.

Compartimentările interioare

Compartimentările interioare vor fi din zidarie (grosimi 30 și 15cm). Ghenele de instalații interioare se vor placa cu sisteme agrementate de gips-carton. La grupurile sanitare, compartimentările cabinelor se vor realiza din pereti HPL.

Finisaje interioare

Pereții de zidarie se vor finisa în sistem clasic, cu tencuieli de interior, glet și vopsitorii lavabile. Pe înaltimea de 0,90-1,50m de la cota pardoselii, în spațiile cu circulație intensă, pe pereți se vor aplica tencuieli texturate cauciucate de protecție, cu rezistența ridicată la uzură și acțiuni mecanice.

Se vor realiza placaje ceramice (h=1,0-2.10m) la pereții grupurilor sanitare și spațiile umede ale bucatăriei.

La partea superioară a încăperilor se vor monta tavane casetate din gips-carton (rezistente la umiditate, după caz).

Se vor realiza șape de egalizare.

Pardoselile vor fi din gresie ceramică antiderapantă (cu rezistență la abraziune și grad de antiderapare mari) în spațiile de circulatie (holuri, coridoare, casele de scară) și spațiile umede (grupuri sanitare, vestiare,bucătărie).

În sălile de clasă, ateliere, încaperile destinate cadrelor didactice și personalului administrativ, pardoselile vor fi din parchet laminat dur, cu fonoizolație.

Toate scările interioare vor fi prevăzute cu balustradă și mână curentă metalice.

Tâmplăriile interioare vor fi metalice sau din PVC, pline sau cu suprafețe vitrate, în funcție de destinația spațiilor.

Dotari si echipamente

Spațiile se vor dota cu mobilierul, aparatura și echipamentele necesare

Vezi anexa 2-Echipamente si dotari

INCINTA

Se mențin accesele auto și pietonale în incinta din strada Dealul Țugulea.

Lucrările vizate nu presupun intervenții la corpurile existente.

În incinta, catre latura de sus-vest, sunt organizate 9 locuri de parcare. Se vor amanaja, simetric fața de cele existente, încă 11 locuri de parcare, din care cel puțin 1 loc adaptat persoanelor cu handicap locomotor.

În colțul de nord al terenului, adiacent acceselor exterioare ale spațiilor tehnice de la parter, se va organiza o zonă aferentă echipamentelor exterioare necesare (generator, pompe de căldura, etc). Se vor realiza platforme betonate pe care se vor amplasa aceste echipamente, iar zona se va împrejmui pentru împiedicarea accesului copiilor.

Se vor realiza trotuare de gardă și rampa pentru evacuarea gunoiului menajer de la bucătărie.

Amplasarea construcției noi implică următoarele intervenții asupra incintei:

- Dezafectarea terenului de sport existent pe latura de nord-est.

- Dezafectarea platformelor betonate.

- Amenajarea a 11 locuri de parcare, simetrice celor existente

- Refacerea platformelor betonate de legatură între clă diri

- Refacerea și realizarea de spații verzi noi dupa finalizarea lucrărilor de execuție

a clădirii și amenajărilor exterioare.

Se va amenaja o platforma betonata pentru depozitarea pubelelor ecologice de gunoi menajer.

3.2.1.1. Calculul coeficientului global de izolare termice al caldirii G si a rezistentelor termice medii corectate R'

Pentru obiectivul “Construcție Scoala Gimnaziala Nr. 156 - After School” al carei beneficiar este PRIMARIA SECTORULUI 6, in concordanta cu prevederile inscrise in Normativul C107/2-2005, s-a calculat coeficientul de izolatie termica al clădirii.

Prin calcul se stabileste coeficientul global de izolatie termica (G), care exprimă pierderile totale de caldură la cladirile de Scoala Gimnaziala care se compară cu valoarea normată maximă a coeficientului de izolație termică (GN), admisă pentru Scoala Gimnazială, conform relatiei:

Gi < Giref [W/m3

K]

Pentru clădirea analizată G1ref are o valoarea de 0,332 W/m3K.

Calculele s-au efectuat in conformitate cu prevederile Normativelor Ci07/2-2005, Ci07/2-2005 privind cladirile cu destinatia de Scoala Gimnaziala.Mai jos sunt

prezentate detalii cu privire la ipotezele considerate si metodologia de calcul a acestuia.

3.2.1.1.1. Stabilirea elementelor geometrice ale constructiei

Zona climatica II; Te = - 150C

1. Aria tamplarie exterioara: A1 = 567,00 m2;

2. Arie perete exterior din zidarie de caramida de 36,5 cm grosime, cu termoizolatie vata minerala de 15 cm; A2 = 2214,00 m2;

3. Arie terasa: A3 = 761,00 m2;

4. Arie planseu la nivel parter: A5 = 743,00 m2;

5. Perimetru exterior: A6 = 157,40 m2;

6. Volumul imobilului: V = 9300,00 m3.

3.2.1.1.2. Calculul coeficientului global G1ref, conform normativ C107/2-2005

Valoarea limita a coeficientului global G1, denumita coeficient global de referinta G1ref, se calculeaza cu relatia:

A1    A2    A3    A4    3

(3)


Giref= [    +    +    + d P +    ] = [ W/m K]

a    b    c    e

in care:

A1 - aria suprafețelor componentelor opace ale pereților verticali, cu planul orizontal cu un unghi mai mare de 600, aflati in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neaincalzit, in m2;

A2 - aria suprafetelor planseelor de la ultimul nivel (orizontale), aflate in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neaincalzit, in m2;

A3 - aria suprafetelor planseelor inferioare in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neaincalzit, in m2;

A4 - aria suprafetelor peretilor transparent sau translucizi aflati in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neaincalzit, in m2;


P - perimetru exterior al spațiului incalzit aferent al imobilului, exprimat in m2;

V - volumul incalzit, calculate pe baza dimensiunilor inferioare ale imobilului, in

m3;

a;b;c;d;e - coeficienti de control pentru elementele de constructive mentionate mai sus ale caror valori date in tabelele 1 si 2 in functie de categoria de cladire 1, zona climatic II.

mjxAj

Ad


Clasa de inertie termica s-a calculat utilizând formula:

in care:

mj - masa unitara a fiecarui element de constructie component j, care intervine inertia termica a acestuia, calculata, in kg/m2;

Aj - aria utila a cladirii sau partii de cladire analizate, in m2;

Ad - aria desfasurata a unei parti din cladire in m2.

Ad = 58,98 m2.

Din calculele prezentate in tabelul de mai jos, rezulta ca, cladirea se incadreaza in clasa de cladirii cu inertie termică mare, inertia termica fiind de 1053 >400.

Perete

exterior

Pereti

interiori

Planseu

inferior

Planseu

superior

1 1

-M

1 1

Inertie

Termica

Masa unitara

considerata

(kg/m2)

315,88

181,50

192,75

216,25

Suprafata utila a elementelor (m2)

53,80

110,98

61,06

61,06

m*A

16994,35

20142,87

11769,32

13204,23

1053

mare

Structura - Perete exterior

Masa unitara mj=S*p in Kg/mp

Masa unitara este 631,75/2= 315,88 Kg/mp fata de 356,35 Kg/mp.

Suprafata utila a elementelor m2:

-    inaltime perete lumina: 3,20 m;

-    lungime perete lumina: 20,40 m;

-    gol fereastra: 11,48 m2


Suprafata utila perete exterior: 53,80 m2.
Structura - Pereti interiori

Masa unitara mj=S*p in Kg/mp

Masa unitara este 363,00/2= 181,50 Kg/mp fata de 356,35 Kg/mp.

Suprafata utila a elementelor m2:

Pereti transversali plini, vand dimensiunile:

-    inaltime perete lumina: 3,20 m;

-    lungime perete lumina: 20,95 m;

-    suprafata perete interior transversal: 67,04 m2.

Pereti longitudinal cu 3 goluri de usa, vand dimensiunile:

-    inaltime perete lumina: 3,20 m;

-    lungime perete lumina: 15,70 m;

-    gol usa (1,00 x 2,10) x 3 buc = 6,30 m2

-    suprafața perete interior transversal: (3,20 x 15,70) - 6,30 = 43,94 m2

Structura - Planseu inferior

Masa unitara mj=5*p in Kg/mp

Masa unitara este 385,50/2= 192,75 Kg/mp fata de 356,35 Kg/mp.

Planseu inferior, avand urmatoarele dimensiuni:

-    lungime placa inferioara: 8,60 m;

-    latime placa inferioara: 7,10 m;

Suprafata placa inferioara 8,60 x 7,10 = 61,06 m2

.

Structura - Planseu superior

Masa unitara mj=S*p in Kg/mp

Masa unitara este 432,50/2= 216,25 Kg/mp fata de 356,35 Kg/mp.

Planseu superior, avand urmatoarele dimensiuni:

-    lungime placa superioara: 8,60 m;

-    latime placa superioara: 7,10 m;

Suprafata placa superioara 8,60 x 7,10 = 61,06 m2.

3.2.1.1.3.    Calculul coeficientului de izolare termica globala G

Conform punctului 1.3 din Normativul C107/2-2005 coeficientul de izolare termica globala G s-a calculat cu formula:

G1 =—x

V


Ajxri R mj


[ W/m3K]    (2)


in care:

V - volumul interior incalzit al clădirii [m3];

Aj - aria suprafeței elementelor de construcție prin care se produce schimb de caldura [m2];

R'mj - rezistenta termica medie specifica corectata [m2K/W];

rj - factor de corectie a diferentei de temeperatura intre mediile separate de elemental de corectie j, calculate conform Normativelor C107/1, C107/3 si C107/5.

In tabel sunt prezentate rezultatele calculelor pentru determinarea coeficientului G1ref al imobilului descrise mai sus.

Tipul de element

A

(m2)

Coeficienti de

control

a;b;c;d;e

Coloanele 1:2 (W/K)

Coloanele

1x2

(W/K)

Perete exterior din zidarie de caramida de

36,5 cm grosime, cu termoizolatie vata minerala de 15 cm

2214,00

1,75

1265,14

Arie terasa

761,00

4,50

169,11

Arie planseu la nivel parter

743,00

2,50

297,20

Perimetru exterior

157,40

1,40

220,36

Arie tamplarie exterioara

567,00

0,50

1134,00

TOTAL

3085,81

Rezulta:

Giref = -* V = V 3085,81

= 0,332 W/m3K V    9300,00

3.2.2. REZISTENTA

Incadrarea constructiei in grupe si categorii conform Normativelor in vigoare:

Conform Normativului P100-1/2013 pentru proiectarea antiseismica a constructiilor, la cladirea proiectata acceleratia terenului pentru proiectare este

ag=0.30g, pentru evenimente seismice avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani. Perioada de control Tc a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona(palierul) de valori maxime in spectrul de acceleratii absolute si zona(palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative. Pentru constructia proiectata Tc=1.6s.

Zapada: incarcare la sol: 2 kN/mp conform CR-1-1-3/2012

Vant: presiunea de referinta: 0.5 kPa conform CR-1-1-4/2012

Constructia se incadreaza in clasa II de importanta, cladiri cu functiuni

esențiale. Categoria de importanță a construcției este “C” (conform H.G. nr.261, O.G. nr.2 /1994). Constructia din beton armat se proiecteaza in clasa de ductilitate medie (M).

Structura imobilului a fost proiectata astfel incat sa satisfaca cerintele de rezistenta si stabilitate in conformitate cu prevederile Legii privind calitatea constructiilor, nr. 10/1995. Prin aceasta se intelege ca actiunile susceptibile a se exercita asupra cladirii in timpul exploatarii nu vor avea ca efect producerea vreunuia din urmatoarele evenimente:

- prabusirea totala sau partiala a cladirii;

- deformarea unor elemente la valori peste limita; avarierea unor parti ale

cladirii sau a instalatiilor si echipamentelor, rezultata ca urmare a deformatiilor mari ale elementelor portante sau a unor evenimente accidentale de proportii, fata de efectul luat in calcul la poriectare.

Solutia propusa asigura cerintele de rezistenta si stabilitate pentru comportarea urmatoarelor elemente componente ale cladirii in timpul exploatarii:

•    teren fundare

•    infrastructura

•    suprastructura

•    elemente nestructurale de inchidere

•    elemente nestucturale de compartimentare

•    instalatii diverse aferente cladirii.

Cerintele de rezistenta si stabilitate s-au tratat in baza conceptului de „ stari limita” asa cum este el definit prin CR 0 - 2012.

Descrierea solutiei constructive

Infrastructura

Tinand cont de regimul de inaltime al imobilului, caracteristicile si conformatia terenului s-a adoptat sistemul de fundatii izolate rigide sub stalpi, grinzi de fundare de beton armat, sub peretii de inchidere din zidarie in zona de parter. Fundatiile izolate si grinzile se vor realiza din beton armat clasa C25/30. Pe elevatiile perimetrale se va realiza o hidroizolatie verticala din membrane termosudabile care se vor proteja spre exterior cu membrane tip tefond.

Betonul folosit in fundatii este C8/10 in blocul de fundare, respectiv C25/30 in cuzineti, grinzi de fundare, pereti beton.

Intre fundatii se va realiza o umplutura din balast compactat de 40 cm, apoi un strat de pietris de 15cm. Se vor respecta stratificatiile prevazute in proiectul de arhitectura si rezistenta.

Suprastructura

Structura de rezistenta a cladirii este compusa din: fundatii, cadre din beton armat compuse din stalpi de beton, plansee dala, grinzi perimetrale .

Stalpii sunt de diferite forme, in mare parte au dimensiunea in plan 45x60cm.

Planseele de suprastructura sunt din beton monolit si sunt dupa cum urmeaza: plansee tip dala, avand grosimea placii de 15cm.

Grinzi sunt realizate din beton armat clasa C25/30 cu sectiune 30x40cm si respectiv 30x65cm. Grinzile de la nivelul planseelor se vor turna impreuna cu placa, realizandu-se astfel o conlucrare buna pentru transmiterea atat a fortelor gravitationale cat si a celor orizontale, la stalpi si mai apoi la fundatii.

Acoperisul ansamblului se va realiza in sistem terasa.

Armarea stalpilor, grinzilor si planseelor de beton, se face cu BSt 500S. Scarile se vor proiecta din rampe de beton armat.

Dimensionarea si alcatuirea elementelor structurale s-au realizat conform prevederilor normativelor:

-    Legea nr. 10/1995 privind calitatea construcțiilor.

-    STAS 3300/2-85 - Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.

-    N112/2004 - Normativul privind proiectarea structurilor de fundare directa

-    SR EN 1991-1- Actiuni asupra structurilor.

-    SR EN 1993-1-1 - Proiectarea structurilor de otel - Reguli generale si reguli pentru cladiri.

-    NE 012/2007 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si precomprimat.

-    Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor, indicativ CR-1-1-4/2012.

-    Cod de proiectare.Evaluarea actiunii zapezii asupra constructilor, indicativ CR-1-1-3-2012.

-    Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentrucladiri - P 100-1/2013.

3.2.3. UTILITATI

3.2.3.1. Instalatii sanitare

Alimentarea cu apa rece

Alimentarea cu apa rece a cladirii se va face de la reteaua publica a orasului, conform indicativ I9 -2015 prin intermediul unui bransament de apa cu contorizare in camin de bransament amplasat in incinta. Bransamentul va alimenta gospodaria de apa si de stins incendiul.

Conducta de alimentare cu apa rece va fi amplasata subteran pe spatiul verde, sub adincimea de inghet si va fi realizata dintr-o conducta de polietilena inalta densitate (PEHD) cu diametrul nominal de 63 mm pozata pe pat de nisip. De la caminul de bransamentul conducta de polietilena inalta densitate (PEHD) cu diametrul nominal de 63 pozata pe pat de nisip se va ridica catre camera tehnica. Pentru alimentare in conditii de confort cu apa rece a imobilului in camera tehnica se vor prevedea o statie tip hidrofor compusa dintr-un vas hidrofor avand volumul de 500 litri, un grup de pompare avand D=4.36 mc/h, H=45 mca si


automatizare cu plutitor electronic si protectie la lipsa apa. Acumularea apei reci se va face intr-un rezervor tampon avand volumul de 2000 litri, din PEHD cu ioni de argint.

DEBITE CARACTERISTICE:

Q zi mediu = 1 / 1000 x (N x Qs) [mc/zi]

unde N = numarul consumatorilor de apa = 535 persoane; Qs = 20 litri / pers.zi

Qs = debit specific de consum. Conform STAS 1478, cu destinație pentru clădiri -

Scoli si institutii de invatamant:

rezulta:

Q zi mediu = 1 / 1000 x (535x20l necesar total de apa calda si rece) = 10,700 [mc/zi]

Q zi maxim = Kzi x Qzi mediu

[mc/zi]

unde

Kzi = coeficient functie de consumul zilnic = 1.15 rezulta

Q zi maxim = 1.15 x 10,700 = 12,305

[mc/zi]

Q orar maxim = 1 / 24 x (Ko x Q zi maxim)

[mc/h]

unde

Ko = coeficient functie de consumul orar = 2.8 rezulta

Q orar maxim = 1 / 24 x (2.8 x 12,305) = 1,436

[mc/h]

Necesarul de apa de rece:

Cantitatea necesara de apa de rece pentru a satisface in mod rational necesarul de apa inclusiv cu acoperirea pierderilor si a nevoilor proprii din sistem.

Qs zi mediu = Kp x Ks x Q zi mediu = 1.08 x 1.02 x 10,00 = 11,787 [mc/zi]

Qs zi maxim = Kp x Ks x Q zi maxim =1.08 x 1.02 x 12,305 = 13,555 [mc/zi]

Qs orar max = Kp x Ks x Qo maxim = 1.08 x 1.02 x 1,436 = 1,581 [mc/h]

S-au folosit urmatorii coeficienti adimensionali:

Kp = 1.08 - coeficient functie de pierderile din sistem de alimentare.

Ks = 1.02 - coeficient specific nevoilor proprii de alimentare.

Hidranti interiori

In cadrul proiectului au fost prevazut un numar de 8 hidranti interiori avand debitul de 2.5l/s fieare. Conform stas 3081, hidrantii vor fi montati cate 2 pe fiecare etaj (Parter; Etaj 1; Etaj 2 si Etaj 3 ) in cutii metalice sau firide((dupa caz), echipati cu robinere specifice, 20 m furtun plat, avand diam. 2", ajutaj de refulare de mana si sunt marcati conf. STAS 291.

Conform STAS1478 - 90, anexa A, tabelul 16, pentru diametrul ajutajului de 016 mm este necesară o presiune H = 19,55 mCA ptr. a asigura un debit la ajustaj q ih =2,1l/ s și o lungime a jetului compact lc= 10 m.

Calculul presiuni necesare: Hp furtun = A x l x q ih2

H pf - pierderile de sarcină prin furtun

A - coeficient admisional - ptr. furtun Dn 50 mm - A = 0,0154 l - lungimea furtunului în [m] - l = 20 m

q ih - debitul jetului q ih = 2,1 l/s

H pf = 0,015 x 20 x 2,12 = 1,33 mCA

Presiunea minimă necesară la hidrantul amplasat cel mai dezavantajos este:

H min nec h = 19,55 +1,33 = 20,88 mCA

Presiunea necesară la stația de pompare este:

H min nec = H min nec h + H g + H p (mCA)

H g = 5 mCA (înălțimea geodezică)

H P = 9 mCA (pierderi liniare si locale de sarcina)

Rezulta : Hnec.= 34,88 mCA.

Statia de pompare

Statia de pompare pentru incendiu va fi amplasat in camera (Parter - Rezerva de incendiu si pompa de hidranti interiori) amplasat la Parter.

Accesul in camera pompelor se face direct din exterior.

Pompele pentru incendiu sunt pompe cu pornire automata și oprire manuală la stingerea incendiului precum și cu pompa pilot care asigura acoperirea eventualelor pierderi din rețea și menținerea presiunii în instalații.

Grupul de pompare pentru hidranți interiori este format din:

-    2 buc pompe ( 1activă + 1 rezerva):

Q = 36,00 mc/h;

H = 40 mH2O;

Presiune max. de lucru 10 bar.

Putere Instalata 3,50 kW

-    recipient de hidrofor cu membrana V = 200 l, Pn = 16 bari, complet echipat (armaturi de reglare, siguranta si control, semnalizator de rupere a membranei etc.), inclusiv dispozitive de sustinere;

-    presostate pentru pompa pilot si pompele grupului de pompare.

Volumul de apa pentru stingerea incendiilor va fi pastrat in doua rezervoare de acumulare intagibile pozitionate in Camera de rezerva Incendiu su statia de pompe, fiind calculat in conformitate cu cerintele STAS 1478 - 90, pentru fiecare tip de instalatie, astfel:

-    hidranti interiori:

V hi = 2,1 I / sec. x 2 jeturi x 10 min. x 60 sec.

= 2520 I = 2,52 m3, rezerva de apa pentru hidranti interiori cu doua rezervoare de

1500 litri separate de rezerva intagibila.

Functionarea pompelor in camera de pompare este asigurata in caz de avarie de la grupul electrogen amplasat la exterior.

Pentru golirea rezervorului se vor folosi pompele de hidranti interiori. Se recomanda golirea rezervorului intagibil de incediu la min 10 ani in vederea efectuarii controalelor de calitate.

Alimentarea cu energie electrica a pompelor de incendiu se face conform Normativului I

7/2011.

Apa calda menajera

Varianta 1 Panouri solare -Vas de acumulare

Prepararea apei calde pentru consum menajer se va realiza prioritar de la Vasul de Acumulare (Puffer) propriu pozitionat la Parter / Camera tehnica avand volumul de 2000 litri, cu ajutorul agentului termic de la panourile solare in perioadele cu intensitate solara. Panourile solare vor fi de tip vidat pentru a fi eficiente si in perioada rece a anului.

Calculul vomului optim al vasului de acumulare (Puffer) pentru preparare apa calda

menajera:

535

--

npers

numărul de persoane care folosesc zilnic ACM;

5

litri

Vpers

volum necesar de ACM la 45°C / persoană / schimb;

45

°C

TACM

temperatura de utilizare a ACM, la punctul de consum;

60

°C

Tvas

acumulare

temperatura pînă la care se încălzește apa în vasul de acumulare;

10

°C

Tapa rece

temperatura apei reci care intră în vasul de acumulare;

50

°C

ATvas

acumulare

diferența de temperatură la încălzirea ACM = Tvas acumulare - Tapa rece;

1

--

f

factor de supradimensionare: 1 comb clasic, 1.5-2 regenerabili;

1.163

Wh/kg*K

Csp apă

caldura specifică a apei, în Wh/kg*K;

155.55

kWh

Eacm

energia necesară pt. prepararea ACM pt 24 h =

= npers*Vpers*Csp*ATvas acumulare/1000

1873

litri

Vvas

acumulare

volumul minim al vasului de acumulare =

= f * npers * Vpers * ((TACM-Tapa rece) / (Tvas de acumulare-Tapa rece))

Se va alege un vas acumulare pentru preparare apa calda menajera avand volumul de 2000 litri.

Calculul vasului de expansiune pentru apa calda menajera.

Se vor folosi urmatoarele relatii de calcul:

Vvas = (e • Vsp)/(1-Pa/Pe)

e= nT2/100 - nT1/100

e

coeficient de dilatare al apei

-

T1

temperatura de intrare apa rece

°C

T2

temperatura apei calde din vas de acumulare

°C

n

coeficient functie de temperatura

-

Vsp

volumul de apa calda stocat

litri

Pa

presiunea absoluta initiala a vasului de expansiune

bar

Pe

presiunea absoluta finala a vasului de expansiune

bar

Par

presiunea initiala a apei reci la intrarea in vas de acumulare

bar

Per

presiunea maxima admisa pe partea de gaz (-0,5bar)

bar

Pvs

presiunea la care lucreaza supapa de siguranta

bar

Vvas,exp

volumul vasului de expansiune

litri

°C

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

n

0

0.1

0.2

0.4

0.8

1.2

1.7

2.3

2.9

3.6

Vsp

2000

litri

T1 =

10

°C

T2=

60

°C

Par

3.5

bar

Pvs

6

bar

n=

1.71

e=

0.02

P0=

3.5

bar

Per

5.5

bar

Pa

4.5

bar

Pe

6.5

bar

Vvas,exp=

111.41

litri

Se va alege un vas de expansiune pentru instalatia de preparare apa calda menajera avand volumul de 150 litri.

Sistemul de panouri solare pentru preparearea apei calde menajera:

1. Premise de calcul:

• zona geografica: Sector 6, Bucuresti, radiatia solara globala anuala Rg = 1340 kWh/m2;

• consum zilnic de apa calda la temperatura de 50°C: 2000 l;

• temperatura medie a apei reci iarna/vara: 10°C;

• panouri solare montate pe acoperis, unghi de inclinatie fata de orizontala 45 grade directie sudica;

Pe baza ipotezelor alese se propune urmatoarea configurare a sistemului:

• 14 panouri solare , panoul solar avand urmatoarele caracteristici:

- Dimensiuni: 2061x2241x150 mm;

- Numar de tuburi: 24;

-    Suprafața bruta: 4.62 m2

;

-    Suprafața de captare: 3.03 itf;

-    Suprafata de apertura: 3.19 m2;

-    Randament optic: 80.2 %;

-    Factor de corecție pentru pierdere de căldură ki: 1.37 W/( m^K);

-    Factor de corecție pentru pierdere de căldură k2: 0.006 W/( m^K2);

-    Branșament de panou (diametru nominal): DN22;

-    Volumul lichid: 1.55 l;

-    Greutate netă m: 79 kg;

-    Presiune max. de lucru: 6 bar.

•    vas de acumulare (Puffer) pentru prepararea a.c.m., cu capacitatea de 2000l;

•    statie de pompare;

•    automatizare de sistem;

•    rata de acoperire solara a prepararii apei calde menajere: 66% (deci, pe durata unui an calendaristic, 66% din energia necesara prepararii a.c.m. este acoperita de panourile solare);

•    in perioada Mai - Septembrie, nefiind nevoie de incalzire, sursa de incalzire poate fi

oprita, panourile acoperind in proportie de 100% necesarul de a.c.m.;

• economia de energie rezultata pe durata unui an reprezinta 66% din consumurile energetice pentru prepararea apei calde menajere, astfel 66%x38981,45 kWh/an rezulta 25938 kWh/an economie energie consumata prin utilizarea sistemului de preparare apa calda menajera cu ajutorul panourilor solare.

Panourile solare vor avea tipul de montaj in 2 serii a cate 7 panouri, iar modul de racordare a celor 2 serii va fi in sistem Tichelmann pentru a asigura echilibrarea hidraulica.

Deoarece traseele de alimentare cu apa calda menajera ale obiectelor sanitare sunt la

mare distanta de la vasul de acumulare (Puffer) - Camera Tehnica, se propune montarea unei pompe de recirculare a apei calde menajera pentru un consum redus de apa potabila si un conform sporit la puntul de consum.

Conductele utilizate in distributia apei reci si calde catre obiectele sanitare vor fi din polietilena reticulata de cea mai buna calitate, cu memoria formei si imbinare cu manson alunecator. Conductele vor fi montate protejat in izolatie termica avand grosimea 9 mm. Traversarea conductelor prin elementele de rezistenta se va face prin tuburi de protectie avand diametrul cu doua dimensiuni mai mari decat diametrul conductelor.

Coloanele de apa rece, apa calda si de canalizare vor fi montate in nisa comuna cu posibilitate de acces la robineti de inchidere.

La iesire din perete către obiectul sanitar se vor monta coturi cu talpă sanitare D.15x1/2”FI, in care se vor racorda robineti sub lavoar. Exceptie de la aceste coturi cu talpă și robineți va face doar bateria de amestec a dușului la care se vor monta racorduri de alama D.15x3/4” FE, sau in funcție de modalitatea de racordare a bateriei de amestec.

Alegerea obiectelor sanitare și a bateriilor ce le echipeaza se va face de către beneficiar împreună cu executantul lucrării.

Grupurile sanitare și camera de baie vor mai fi dotate cu săpuniere și etajere din porțelan sanitar și oglinzi montate in dreptul lavoarelor, precum și cu accesorii port-hârtie din porțelan sanitar montate în dreptul vaselor WC.

Varianta 2 Panouri Solare - Boiler Bivalent

Apa calda pentru consum menajer va fi preparata prioritar de la boilerul bivalent propriu pozitionat la Parter / Camera tehnica avand volumul de 2000 litri, cu ajutorul agentului termic primar de la pompele de caldura / centrala electrica pe timpul iernii si cu ajutorul agentului termic de la panourile solare in perioadele cu intensitate solara. Panourile solare vor fi de tip vidat pentru a fi eficiente si in perioada rece a anului.

Calculul vomului optim al boilerului pentru preparare apa calda menajera:

535

npers

numărul de persoane care folosesc zilnic ACM;

5

litri

Vpers

volum necesar de ACM la 45°C / persoană / schimb;

45

°C

TACM

temperatura de utilizare a ACM, la punctul de consum;

60

°C

Tboiler

temperatura pînă la care se încălzește apa în boiler;

10

°C

Tapa

rece

temperatura apei reci care intră în boiler;

50

°C

ATboiler

diferența de temperatură la încălzirea ACM = Tboiler -Tapa rece;

1

--

f

factor de supradimensionare: 1 comb clasic, 1.5-2 regenerabili;

1.163

Wh/kg*K

Csp apă

caldura specifică a apei, în Wh/kg*K;

155.55

kWh

Eacm

energia necesară pt. prepararea ACM pt 24 h =

= npers*Vpers*Csp*ATboiler/1000

1873

litri

Vboiler

volumul minim al boilerului =

= f * npers * Vpers * ((TACM-Tapa rece) / (Tboiler-

Tapa rece))

Se va alege un boiler bivalent pentru preparare apa calda menajera avand volumul de 2000 litri.

Calculul vasului de expansiune pentru apa calda menajera.

Se vor folosi urmatoarele relatii de calcul:

Vvas = (e • Vsp)/(1-Pa/Pe)

e= nT2/100 - nT1/100

e

coeficient de dilatare al apei

-

T1

temperatura de intrare apa rece

°C

T2

temperatura apei calde din boiler

°C

n

coeficient functie de temperatura

-

Vsp

volumul de apa calda stocat

litri

Pa

presiunea absoluta initiala a vasului de expansiune

bar

Pe

presiunea absoluta finala a vasului de expansiune

bar

Par

presiunea initiala a apei reci la intrarea in boiler

bar

Per

presiunea maxima admisa pe partea de gaz (-0,5bar)

bar

Pvs

presiunea la care lucreaza supapa de siguranta

bar

Vvas,exp

volumul vasului de expansiune

litri

°C

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

n

0

0.1

0.2

0.4

0.8

1.2

1.7

2.3

2.9

3.6

Vsp

2000

litri

T1 =

10

°C

T2=

60

°C

Par

3.5

bar

Pvs

6

bar

n=

1.71

e=

0.02

P0=

3.5

bar

Per

5.5

bar

Pa

4.5

bar

Pe

6.5

bar

Vvas,exp=

111.41

litri

Se va alege un vas de expansiune pentru instalatia de preparare apa calda menajera

avand volumul de 150 litri.

Sistemul de panouri solare pentru preparearea apei calde menajera

1. Premise de calcul:

• zona geografica: Sector 6, Bucuresti, radiatia solara globala anuala Rg = 1340 kWh/m2;

• consum zilnic de apa calda la temperatura de 50°C: 2000 l;

• temperatura medie a apei reci iarna/vara: 10°C;

• panouri solare montate pe acoperis, unghi de inclinatie fata de orizontala 45 grade directie sudica;

Pe baza ipotezelor alese se propune urmatoarea configurare a sistemului:

• 14 panouri solare, panoul solar avand urmatoarele caracteristici:

- Dimensiuni: 2061x2241x150 mm;

- Numar de tuburi: 24;

-    Suprafața bruta: 4.62 m2

;

-    Suprafața de captare: 3.03 itf;

-    Suprafata de apertura: 3.19 m2;

-    Randament optic: 80.2 %;

-    Factor de corecție pentru pierdere de căldură ki: 1.37 W/( m^K);

-    Factor de corecție pentru pierdere de căldură k2: 0.006 W/( m^K2);

-    Branșament de panou (diametru nominal): DN22;

-    Volumul lichid: 1.55 l;

-    Greutate netă m: 79 kg;

-    Presiune max. de lucru: 6 bar.

•    vas de acumulare (Puffer) pentru prepararea a.c.m., cu capacitatea de 2000l;

•    statie de pompare;

•    automatizare de sistem;

•    rata de acoperire solara a prepararii apei calde menajere: 66% (deci, pe durata unui an calendaristic, 66% din energia necesara prepararii a.c.m. este acoperita de panourile solare);

•    in perioada Mai - Septembrie, nefiind nevoie de incalzire, sursa de incalzire poate fi oprita, panourile acoperind in proportie de 100% necesarul de a.c.m.;

•    economia de energie rezultata pe durata unui an reprezinta 66% din consumurile energetice pentru prepararea apei calde menajere, astfel 66%x38981,45 kWh/an rezulta 25938 kWh/an economie energie consumata prin utilizarea sistemului de preparare apa calda menajera cu ajutorul panourilor solare.

Panourile solare vor avea tipul de montaj in 2 serii a cate 7 panouri, iar modul de racordare a celor 2 serii va fi in sistem Tichelmann pentru a asigura echilibrarea hidraulica.

Deoarece traseele de alimentare cu apa calda menajera ale obiectelor sanitare sunt la mare distanta de boiler bivalent - (Camera Tehnica), se propune montarea unei pompe de recirculare a apei calde menajera pentru un consum redus de apa potabila si un conform sporit la puntul de consum.

Conductele utilizate in distributia apei reci si calde catre obiectele sanitare vor fi din polietilena reticulata de cea mai buna calitate, cu memoria formei si imbinare cu manson alunecator. Conductele vor fi montate protejat in izolatie termica avand grosimea 9 mm. Traversarea conductelor prin elementele de rezistenta se va face prin tuburi de protectie avand diametrul cu doua dimensiuni mai mari decat diametrul conductelor.

Coloanele de apa rece, apa calda si de canalizare vor fi montate in nisa comuna cu posibilitate de acces la robineti de inchidere.


La iesire din perete către obiectul sanitar se vor monta coturi cu talpă sanitare

D.15x1/2”FI, in care se vor racorda robineti sub lavoar. Exceptie de la aceste coturi cu talpă și robineți va face doar bateria de amestec a dușului la care se vor monta racorduri de alama D.15x3/4” FE, sau in funcție de modalitatea de racordare a bateriei de amestec.

Alegerea obiectelor sanitare și a bateriilor ce le echipeaza se va face de către beneficiar împreună cu executantul lucrării.

Grupurile sanitare și camera de baie vor mai fi dotate cu săpuniere și etajere din porțelan sanitar și oglinzi montate in dreptul lavoarelor, precum și cu accesorii port-hârtie din porțelan sanitar montate în dreptul vaselor WC.

Ape uzate menajere

Apele menajere uzate vor fi preluate de la obiectele sanitare prin sifoane de pardoseala si tevi din polipropilena montate in sapa. Canalizarea se va realiza prin coloane separate pentru grupurile sanitare.

Pentru o bună evacuare a apelor uzate menajere, la montarea țevilor de canalizare din PP

se vor respecta următoarele pante, funcție de diametru, asftel:

-    D040, D050 vor avea o panta de 3,5%;

-    D0110 va avea o panta de 2%;

-    D020 pentru evacuarea condensului de la aparatele de aer condiționat va avea o panta de 1%.

Coloanele si conductele colectoare se vor executa din tuburi de polipropilena imbinate cu mufe si etansate cu garnituri de cauciuc.

Colectarea apelor menajere se face prin intermediul unor camine de canalizare catre reteaua publica de canalizare menajera.

Pentru asigurarea legaturii cu atmosfera coloanele principale de canalizare Dn 50 vor fi prevazute cu caciula de ventilatie din polipropilena. Sustinerea tevilor de canalizare se face cu coliere de otel si mansoane de cauciuc. Pentru o eventuala interventie s-a prevazut cate o piesa de curatire cu capac de vizitare in ghenele de instalatii de la Parter, Etaj 1, Etaj 2 si Etaj 3.

Determinarea debitelor de calcul a apelor uzate menajere s-a facut cu respectarea prescriptiilor STAS 1795/87, cu relatia:

Qc=qs+qsmax (l/s), in care

qs - debitul apelor uzate menajere, calculat in functie de suma echivalentilor de debit de scurgere al obiectelor sanitare

qsmax - debitul specific de scurgere pentru obiectul sanitar cu cea mai mare valoare=2 l/s (pentru vas WC). Determinarea debitelor de calcul a apelor uzate menajere pentru: Scoala

Gimnaziala Nr. 156 (After School).

WC    =    49 buc x 6 l/s    = 294

Lavoar    =    48 buc x 0.5 l/s    = 24

Cada    =    1 buc x 2 l/s    = 2

Spalator    = 5 buc x 1 l/s    = 5

Msv    = 1 buc x 1 l/s    = 1


E = 326

Valoarea debitului qs se determina cu relatia:

Qs= a x 0,40 x ^ES + 0.0018 Es (l/s)

(l/s) unde:

a - coeficient functie de regimul de furnizare a apei=0.33 (pentru furnizare 24 ore/zi)


Es- suma echivalentilor de scurgere pentru obiectele sanitare; E = 326

Qs=0,33x0.40X^Es +0.0018 Es(l/s) = 2,970 l/s

Qc=2+2,970 = 4,970 l/s.

Apele uzate menajere provenite de la bucatarie vor fi trecute prin separator de grasimi si evacuate in reteaua de canalizare menajera exterioara;

3.2.3.2. Instalatii electrice si curenti slabi

Alimentarea cu energie electrica.

Alimentarea a obiectivului se realizeaza din postul de transformare existent .

Instalatiile de joasa tensiune au urmatoarele caracteristici:

-    joasa tensiune    - 400 V

-    frecventa    - 50 Hz

-    regim de neutru - TNC-S

Selectivitatea protectiilor trebuie sa fie respectata cu strictete. Pentru a asigura o continuitate in distribuirea energiei electrice, orice defect trebuie sa provoace deschiderea doar a disjunctorului plasat in amonte de acel defect.

Aparatele utilizate pentru protejarea si intreruperea diferitelor circuite trebuie sa fie compatibile cu curentul de scurt-circuit posibil in regim de varf.

Selectivitatea protectiilor diferentiale trebuie sa fie de asemenea, respectate. Pentru o cascada de protectii diferentiale, dispozitivele diferentiale din amonte trebuie sa fie in mod obligatoriu de tipul selectiv intarziat.

Date electroenergetice de consum

-    Puterea instalată    Pi = 173,00 kW

-    Puterea absorbită    Pa = 121,10 kW

-    Coeficientul de cerere    kc = 0,70

-    Sectiune cablu tablou general de distributie Cyaby 3x120 mmp + Cyaby 1x70

mmp

-    Separator sarcina automat tetrapolar 200A; 6,0kA, curba C

-    Tensiunea de alimentare Ua = 380/400 V - 50 Hz

-    Factor de putere    cos^ = 0,92

Instalații electrice de iluminat și prize

Nivelurile de iluminare conform NP 061 - 02 sunt:

- sala de clasa; atelier activitati practice 300-500 lx

coridoare; hol grup sanitar cabinet medical birou; cancelarie camere tehnice


100 lx 100-200 lx

500 lx 500 lx 200 lx

Iluminatul salile de cala si camerele necesare corpurile de iluminat va avea monta

corpurile deasupra tavaului cu grad de protectie minim IP 20 iar la grupurile sanitare ale scoli gimnaziale, se vor monta deasupra oglinzii, corpuri de iluminat etanse având grad de protecție minim IP 54, iar în spatiu tehnic se vor monta corpuri cu protecție adecvată.


Comanda iluminatului se va face prin intermediul intrerupatoarelor si comutatoarelor montate ingropat in pereti, la intrarile in incaperi.

Instalațiile noi de iluminat vor urmări, în principiu, traseele cele mai scurte, cu modificările de rigoare în locurile unde încăperile nu permit acest lucru.

La salile de clasa corpurile de iluminat se vor monta la plafon si in grupuri sanitare la perete cu grad de protectie.

Traseele aferente acestor circuite vor urma linia holurilor, urmând a fi montate către acestea, pentru evitarea lucrărilor în incaperi în cadrul operațiilor de intervenție, cât și pentru o supraveghere mai facilă a acestora. Instalațiile electrice de iluminat se vor executa cu cablu din cupru izolat în PVC de tip Cyy-F 1,5 mmp trase în tuburi rigide din PVC cu Dn = 16 mm îngropate în ziduri sau în planșeu, în cazul corpurilor de iluminat și al trecerilor catre doze de distributie.

Tuburile orizontale aferente instalațiilor de iluminat se vor poza îngropat in pereti, sub tencuieli, mascate in plafoane false, sau in grosimea pardoselilor.

Dispozitivele pentru prinderea sau suspendarea corpurilor de iluminat trebuie să suporte, fără a suferi deformări, o greutate egală cu de cinci ori greutatea corpului de iluminat ce urmează a fi suspendat, dar cel putin 7 kg.

Aparatele de comutație pentru instalațiile de iluminat vor fi de bună calitate, și se vor fixa în doze noi cu holtzșuruburi prinse în rama metalică a aparatelor și acoperite de masca din material plastic izolant.

Pentru protectia impotriva electrocutarilor prin atingere accidentala toate circuitele de iluminat se vor executa cu nul de protectie. La nulul de protectie se vor lega carcasele metalice ale corpurilor de iluminat.

Instalatiei fotovoltaica

In dimensionarea instalatiei fotovoltaice, vom pleca intotdeauna de la necesarul de la puterea locatiei respective.

Astfel, propunem sa realizam o instalatie fotovoltaica care sa furnizeze o putere de

30,50 kW.

Pentru realizarea unei instalatii fotovoltaice (generator fotovoltaic) care sa furnizeze energia electrica de care avem nevoie, este m-ai intai nevoie de un calcul de dimensionare.

Etapa 1: Dimensionarea instalatiei fotovoltaice, dupa ce am stabilit puterea necesara, este alegerea panourilor solare:

Consultand panouri fotovoltaice, alegem un panou solar electric policristalin de 250 W, tensiune circuit deschis 37,52 V, curent panou 8,15 A, Vmpp = 30,73 V

Etapa 2: este aflarea numarului de panouri, pentru necesarul de putere de 30,50 kW

Nr. De panouri = puterea instalatiei / puterea unui panou

Np=Pi/Pp = 30.500/250 = 0,122 rezulta un necesar de 122 panouri fotovoltaice

Etape 3: este determinarea suprafetei panourilor

Suprafata totala = suprafata unui panou * numarul total de panou

Din fisa tehnica a panoului aflam ca panoul ales area urmatoarele dimensiuni: L = 1.65

m, l = 1.0 m; ST = Sp*Np = 1.65*1.0*122 = 201,30 m2.

Pentru montarea panourilor solare electrice, este nevoie de o suprafata de cel putin

201,30 m2 si care sa fie orientata spre sud.

Alegerea schemei de conexiuni cu trei siruri paralele, a cate 80 panouri fotovoltaice

legate in serie pe fiecare sir.

Invertoarele pentru panourile fotovoltaice au parametri: Dimensiuni 470x350x280 mm; Masa 41 kg; puterea generata in CA la 25 0C 8000 VA; Putere generata 25 0C/40 0C:

7000/6300 W; Puterea de varf: 16000 W - 2 buc; Tensiune CA la iesire / frecventa: 230VAC +/- 2% 50Hz +/- 0,1%; Nivelul de tensiune la intrare: 38-66 V; Eficienta maxima: 96%;

Puterea la sarcina zero: 35 W; Protectie: a-g; Gama temp. de operare: -20 to + 500C (racire cu ajutorul ventilatorului); Umiditate (lipsa condensului): maxim 95%. Invertoarele sunt invertoare sinusoidale fotovoltaice.

Date tehnice ale bateriilor - panouri fotovoltaice: tensiune (V) 2; capacitate (Ah) 5 ore: 909; capacitate (Ah) 20 ore: 1110; Capacitate (Ah) 100 ore: 1235; Kilowatt consum la 100 ore kWh: 2.47; Terminal: 5; Lungime (mm): 295; Latime (mm): 178; Inaltime (mm): 450; Greutate (kg): 54.

Estimarea producției generatorului fotovoltaic: Radiația medie zilnica - 15,84 kWh Ianuarie;

21,12 kWh Februarie; 22,35 kWh Martie; 23,57 kWh Aprilie; 24,86 kWh Mai; 24,86 kWh

Iunie; 24,86 kWh Iulie; 25,17 kWh August; 23,45 kWh Septembrie; 22,15 kWh Octombrie;

21,65 kWh Noiembrie; 15,72 kWh Decembrie - Media anului 22,13 kWh.

Se evita instalarea circuitelor de iluminat pe suprafețe calde (in lungul conductelor pentru distributia agentului termic), iar la incrucisarile cu acestea se va pastra o distanta minima de 12 cm. Pe traseele orizontale comune, circuitele de iluminat se monteaza deasupra celor de incalzire.

Iluminatul de siguranta

a) iluminat de siguranța pentru evacuare, la ușile de evacuare, pe caile de evacuare și la inflexiunile acestora, pe palierele scarilor. Aparatele folosite pentru iluminatul de siguranta vor fi echipate cu balast electronic care va putea fi alimentat din sursa principala de alimentare a iluminatul normal, dar si de pe bateria locala, cu autonomie minim o ora (sursa de rezerva de securitate). Circuitele de alimentare a aparatelor pentru iluminatul de siguranta si de circulatie alimentate din surse centralizate se executa in cabluri din cupru cu intarziere marita la propagarea flacarii, tip Cyy-F 3x1.5 mmp, montate inglobat si introduse in tub de protectie din material plastic.

I7-2011 cap. 7.23.9 Instalatii Electrice pentru iluminatul de securitate impotriva panicii si

I7-2011 cap. 7.23.7.2 Instalatii Electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare.

Iluminatul de securitate impotriva panicii se prevede cu comanda automata de punere in functiune dupa caderea iluminatului normal.

Alimentarea acestora se va face din tablourile electrice de pe fiecare nivel.

Aparatele pentru iluminatul de securitate pentru evacuare sunt echipate cu tub fluorescent 1x8 W, grad de protectie IP 20 si vor fi prevazute cu folie adeziva pentru inscriptionarea dispersorului. Acestea trebuie sa respecte recomandarile din SR EN 60598-2-22:2004 si tipurile de marcaj stabilite prin H.G. nr. 971/2006 si SR EN 1838:2003.

Circuitul iluminatului de siguranta se dispune pe un traseu diferit de cele ale iluminatului normal sau distantat la cel putin 10 cm de traseele acestora.

Comanda corpurilor se va face printr-un intrerupator pachet cu clame (cheie) montat in tabloul electrice aferente.

b) iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului , este prevazut in camerele cu regim special(Spatiu Tehnic - Rezerva Incendiu). Iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului se va realiza cu corpuri de iluminat echipate cu surse fluorescente

liniare, IP 44, echipate cu kit de emergenta autonomie 2 ore.

Iluminatul exterior se va realiza cu proiectoare echipate cu surse cu LED de 100 W,

grad de protectie IP 65, nivel de iluminare 15000 de lumeni. Alimentarea proiectoarelor se va realiza cu cablu din cupru armat tip Cyaby 5x2,5 mmp.

Au fost prevazute spre a fi montate prize simple sau duble, toate vor fi de tip cu contact de protectie, executate pentru a suporta fara sa se deterioreze un curent de 16 A. Prizele vor fi de tip modular.

Circuitele de prize vor fi separate de cele pentru alimentarea corpurilor de iluminat. Toate circuitele de prize vor fi protejate la plecarea din tabloul electric cu

intrerupatoare automate prevazute cu protectie automata la curenti de defect de tip diferential (cu declansare la un curent de defect de 0,03 A) conform schemelor monofilare si specificatiilor de aparataj.

Se va evita instalarea circuitelor de prize pe suprafete calde (in lungul conductelor pentru distributia agentului termic), iar la incrucisarile cu acestea se va pastra o distanta minima de 12 cm. Pe traseele orizontale comune, circuitele de prize se vor monta deasupra celor de incalzire.

De asemenea, distanta intre circuitele de prize si cele de curenti slabi este minim 15 cm (daca portiunea de paralelism nu depaseste 30 m si nu contine inadiri la conductoarele electrice). Pe traseele orizontale comune, circuitele de prize se monteaza deasupra celor de curenti slabi.

Circuitele de prize se vor realiza cu cablu tip Cyy-F 2,5 mm2 (atat pentru conductorul de faza, pentru cel de neutru cat si pentru cel de Conductor de protectie), protejate impotriva deteriorarii mecanice in tuburi de protectie din PVC . Distributia circuitelor se va realiza ingropat.

Instalațiile electrice din interiorul imobilului se vor executa tinand cont de specificațiile

standardului IEC 60364-7-710 si normativului I7/2011.

Grupul Electrogen este amplasat in exteriorul imobilului pe o platforma exterioara betonata si ingradita iar traseele de alimentare catre tabloul aferente sunt montat ingropat. Grupul electrogen de exterior 25 kVA, carcasat, 1500 rot/min, trifazic, de interventie cu intrare automata in functiune. Comutarea de pe o sursa de alimentare pe alta se va realiza prin intermediul unui AAR (dispozitiv de anclansare automata a rezervei).

Coloanele de alimentare sunt realizate din cabluri din cupru armate de tip Cyaby (pentru alimentarea tabloului electric general TGD) si nearmate de tip Cyy-f (pentru alimentarea tablourilor electrice secundare) de diferite sectiuni in functie de puterea electrica absorbita a fiecarui consumator, dimensionate conform I7/11.

Sistem de semnalizare a inceputurilor de incendiu

a. Sistemul de detectie

Detectia se face prin detectoarele de fum adresabile, detectoarele de fum si temperatura adresabil,

detectoarele de gaz si asigura supravegherea automata a aparitiei unui inceput de incendiu (aparitia fumului, a schimbarii de temperatura si a gazului in incaperile supravegheate).

Sistemul de detecție și semnalizare la incendiu este conceput pentru a realiza

următoarele funcțiuni:

-detectarea incendiilor, atât pe căile de circulație pentru funcționarea normală a construcției, cât, mai ales, în spațiile și încăperile auxiliare, precum și în acele încăperi în care incendiul ar putea evolua nestânjenit, fără a fi observat în timp util;

-    anunțarea incendiului la punctul de supraveghere permanentă, automat și/sau prin declanșatoare manuale de alarmă și telefoane de interior, precum și după caz, la unitatea de pompieri;

-    alarmarea operativă a personalului de serviciu, care trebuie să organizeze și să asigure prima intervenție și evacuarea persoanelor din clădire în conformitate cu planurile de evacuare;

-    avertizarea sonoră a persoanelor din imobil asupra pericolului de incendiu.

b. Centrala de alarmare incendiu

Centrala de semnalizare a inceputurilor de incendiu, de tip adresabila, asigura urmatoarele functii:

-    achizitia si prelucrarea primara a semnalelor primite de la detectoarele de fum, detectoarele de temperatura si butoanele manuale de semnalizare incendiu.

-    afisarea starii de alarma pe fiecare adresa (detector de fum, detector de temperatura, buton de semnalizare incendiu si sirena de interior/exterior), a prezentei alimentarii principale sau trecerea pe alimentarea de rezerva si starea de defect a unei adrese (detector de fum, detector de temperatura, detector de gaz, buton de semnalizare incendiu si sirena de interior).

-    display LCD (cristale lichide);

-    parametrizarea algoritmilor de detectie de la panoul de comanda;

-    autotest continuu pentru detectori sau alte elemente instalate, autotest al panoului de comanda;

-    memorie de evenimente;

-    starea de veghe, când echipamentul de control și semnalizare este alimentat de o sursă de alimentare electrica și în absența semnalizării oricărei alte stări;

-    starea de dezactivare, când este semnalizată o dezactivare;

-    starea de testare, când este semnalizată o testare a funcționării.

Centrala va fi amplasata in incapere libera (intr-o cutie special inchisa) in holul de acces in Imobil de la Parter - Degajament/Hol Intrare in care este asigurata permanent supravegherea conform art. 150 al.(1) normativ NP 127 /2009.

c. Alarmarea in cazul detectarii unui inceput de incendiu se face:

-    optic si sonor, cu afisarea alarmei la nivelul centralei

-    sonor, la nivelul sirenelor adresabile de interior

-    optic, la nivelul butoanelor manuale adresabile de semnalizare a incendiului

-    optic, la nivelul detectoarelor adresabile

-    optic si sonor la nivelul sirenei conventionale de exterior

d. Amplasarea echipamentelor de detectie se va face astfel:

Detectoarele adresabile de fum, detectoarele de temperatura, sunt amplasate in toate incaperile cu risc de incendiu.

Pe holuri (coridor), caile de acces, se vor amplasa butoanele adresabile si sirene conventionale de interior.

Instalarea sistemului de semnalizare incendiu

a. Cablarea sistemului de detectie si semnalizare incendiu

Sistemul de detectie dispune de cablaje specifice:

-    cabluri de alimentare de la rețeaua de 220V/50Hz, pentru alimentarea sistemului.

-    cablu pentru semnalizarea incendiului 2x2x0.8mm2

, care este rezistent la foc si nu intretine arderea.

-    tub de protectie PVC 16 mm (sau pat de cablu)

Cablurile aferente sistemului de detectie incendiu se vor monta la cel putin 25 cm de cablurile instalatiilor de 0.4 KV ale imobilului „Spatii Destinate Activitatilor Scoala dupa Scoala”.

b. Executia sistemului de detectie si semnalizare incendiu

Montajul echipamentelor si punerea in functiune va fi realizata de catre o firma autorizata, care asigura garantia pentru lucrare si garantia pentru echipamente. Prevederile proiectului nu pot fi modificate.

Instalatii de voce date

Pentru instalatia de voce-date se propune un sistem cu distributia semnalului in salile necesare Secretariat, BMS, Cancelarie si Birou.

In sistemul de receptie propus, semnalele de voce-date vor fi furnizate de un provider local. Providerul local va instala la parterul scoli de unde se va face distributia.

Instalatia de date-voce Secretariat, BMS, Cancelarie si Birou creeaza posibilitatea conectarii echipamentelor de la retea (computer, prin intermediul prizelor de voce-date montate ingropat in doze comune/separate cu prizele 230V, in perete.

Circuitele voce-date se executa cu cabluri UTP cu conductoare de cupru cat. 6.

Vor fi prevazute prize simple de 1 modul pentru transmisie date-voce, creindu-se astfel posibilitatea sa poata accesa internetul, prin cablaj diferit de cel telefonic.

Instalatiile de forta:

Din panoul de distributie al transformatorului de la Electrica se va alimenta tabloul general de distributie TGD care deserveste intreg imobilul, cu cablu Cyaby 3x120+1x70 mmp.

De la TGD se vor alimenta toate tablourile electrice secundare aferente imobilului:

-    tabloul electric pentru Parter;

-    tabloul electric pentru Anexa Baterii - Parter;

-    tabloul electric pentru Camera Pompe Caldura - Parter;

-    tabloul electric pentru Bucatarie - Parter;

-    tabloul electric pentru Etaj 1;

-    tabloul electric pentru Etaj 2;

-    tabloul electric pentru Etaj 3.

-    tablou electric Grup Electrogen care contine:

-    tabloul electric pentru Grup Pompare Hidranti Interiori; alimentare lift si circuite iluminat evacuare exit si iluminat Hidranti Interiori, asigura un grup generator 25 kVA. Grupul Electrogen este amplasat in exteriorul imobilului pe o platforma exterioara betonata, iar traseele de alimentare catre tablourile aferente sunt montate ingropat. Grupul electrogen de exterior 25 kVA, carcasat, 1500 rot/min, trifazic, de interventie cu intrare automata in functiune. Comutarea de pe o sursa de alimentare pe alta se va realiza prin intermediul unui AAR (dispozitiv de anclansare automata a rezervei).

Coloanele de alimentare sunt realizate din cabluri din cupru armate de tip Cyaby (pentru alimentarea tabloului electric general TGD) si nearmate de tip Cyy-f (pentru alimentarea tablourilor electrice secundare) de diferite sectiuni in functie de puterea electrica absorbita a fiecarui consumator, dimensionate conform I7/11.

Instalații de protecție împotriva șocurilor datorate atingerilor

Schema de protectie impotriva electrocutarilor este de tipul TN-S.

In acest sens, intre tabloul general si tablourile secundare se vor poza urmatoarele conductoare:

-    fazele de racord L1, L2, L3;

-    neutrul N, racordat la bara de neutru a tablourilor generale din postul de transformare;

-    conductorul de protectie PE, care va racorda borna PE a tabloului electric secundar la bara de PE a tabloului general din postul de transformare.

Se va urmari ca N si PE sa nu fie in contact pe toata distributia electrica.

Neutrul (N) se va racorda la pamant (PE) la nivelul tabloului principal de joasa tensiune al fiecarui corp de cladire.

Toate partile metalice ale instalatiei electrice care normal nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi strapunse si puse sub tensiune, se leaga la un conductor special de impamantare (diferit de conductorul neutru), legat la priza de pamint a constructiei.

Astfel, carcasele echipamentelor electrice, motoarelor electrice, cutiile tablourilor de distributie, stelajele de sustinere a instalatiilor, etc, se vor lega la acest conductor de protectie. Se va asigura continuitatea electrica.

Astfel :

conductorul PE al tablourilor electrice va fi racordat la instalatia PE cu al cincilea sau al treilea carcasele metalice ale tablourilor se vor racorda la pamant cu platbanda OL-Zn

25x4 mm.

In scopul realizarii unei cat mai bune legaturi la pamant a barei PE, carcasele tablourilor electrice de distributie se vor lega la priza de pamant cu platbanda OL-Zn

25x4mm.

Se interzice legarea in serie a maselor materialelor si echipamentelor legate la conductoare de protectie intr-un circuit de protectie.

Se vor respecta cu strictețe condițiile de receptie și de verificare a instalatiei de

legare la pamânt de protectie conform standardelor in vigoare.

Instalații de priza la pamânt

Protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta prevede executarea unei prize de pamant artificiale si legarea la ea a instalatiei electrice. Pentru priza de pamant artificiala se monteaza electrozi verticali din teava OL-Zn cu D = 2 1/2” si L = 3 m legati intre ei cu platbanda OL Zn 40x4 mmp ingropata in pamant (montata la distanta de 1.5-2 m fata de fundatia cladirilor si la adancimea de 0.8 m).

Priza de pamant nou executata pentru protectia la atingere va avea o rezistenta de dispersie mai mica de 1 ohm deoarece este comuna pentru potectia la atingere si protectia impotriva trasnetului. Daca la masuratoare se constata o valoare mai mare, aceasta se va suplimenta cu cu un numar de electrozi si platbanda pana la atingerea valori indicate.

Conductorul de protectie al tablourilor se monteaza in acelasi tub cu conductorii activi ai coloanei, pana in tabloul general si se leaga la borna de neutru de protectie. Bara de neutru de protectie din tabloul general se leaga la priza de pamant.

Deasemenea, la priza de pamant se vor lega toate elementele metalice ale constructiei (tevi de alimentare cu apa, gaze, etc) precum si toate elementele metalice ale instalatiei electrice care in mod normal nu se afla sub tensiune dar care in mod accidental, in urma unui defect, pot ajunge sub tensiune.

Elementele component ale prizei de pamant trebuie sa se gaseasca la distante minime fata de elementele metalice ale instalatiilor pozate in pamant (electrice, de apa, de gaze, de comunicatii etc.) atunci cand acestea din urma nu se afla la legatura echipotentiala principal a constructiei. Cand aceste distante nu se pot respecta acestea se izoleaza fata de elementele prizei de pamant pe toata portiunea.

Instalația de paratrasnet

Instalația contracareaza efectele trăsnetului asupra construcției: incendierea materialelor combustibile, degradarea structurii de rezistența datorita temperaturilor ridicate ce apar ca urmare a scurgerii curentului de descarcare, inducerea in elementele metalice a unor potențiale periculoase. Instalația are de asemenea rolul de a capta și scurge spre pamânt sarcinile electrice din atmosfera pe masura aparitiei lor, preintâmpinând apariția trasnetului.

La proiectarea și executarea instalatiei de protectie impotriva trasnetului (IPT) se au in vedere cerințele normativului I7/2011, asigurându-se o conceptie optima tehnic și economic și echipamente agrementate conform legii 10/1995.

Se propune dotarea obiectivulelor cu o instalatie de paratrasnet echipata cu un dispozitiv electronic de amorsare tip S6.60 sau similar (avand o raza de protectie de 50.0 m), cu doua coborari la priza de pamant a constructiei. Dispozitivul obține energia din câmpul electric atmosferic care crește considerabil in timpul furtunilor, prin captatoarele inferioare. Când descarcarea atmosferica este iminenta, apare o creștere brusca a câmpului electric local care este sesizata de dispozitivul electric de amorsare și primește comanda de a restitui energia stocata sub forma unei ionizari la vârf (precizia remarcabila de declanșare asigura o funcționare la momentul critic imediat premergator descarcarii principale).

Conductorul de coborare se executa de preferinta dintr-o bucata fara imbinari. In

cazul in care nu se poate, numarul imbinarilor trebuie redus la minimum, iar imbinarile se realizeaza prin sudare, lipire, suruburi sau buloane.

Masurarea rezistentei de dispersie se face separand priza de pamant de restul instalatiei electrice. Daca valoarea rezistentei prizei de pamant in urma masuratorilor depaseste valoarea de 1 ohm se adauga un electrod orizontal si se reiau masuratorile. Procedura se repeta pana cand se ajunge la o valoare a rezistentei prizei de pamant sub 1 ohm.

TABLOU ELECTRIC GENERAL DE DISTRIBUTIE

Puterea instalata pe tablou este:

Pi = 173,00 kW

Puterea absorbita pe tablou este:

Pa = 121,10 kW

Curentul nominal de calcul pentru circuite este:

I = Pa /(^ U cos,?)

I = 193,76 A

Alimentarea tabloului se va face din postul de transformare existent printr-un cablu din cupru armat tip Cyaby 3x120 mmp + Cyaby 1x70 mmp montat ingropat la 80 cm. Protectia tabloului general se va face cu un separator de sarcina automat tetrapolar de 200 A.

Verificarea mijloacelor tehnice

Protectia impotriva socurilor datorate electrocutarii prin atingere indirecta se realizeaza numai prin mijloace si masuri tehnice .

Este interzisa inlocuirea mijloacelor de protectie tehnice cu masuri organizatorice Toate partile metalice ale tablourilor electrice, precum si a echipamentelor electrice se leaga

la priza de pământ.

Valoarea rezistentei de dispersie fata de sol a prizei de pământ pentru protejarea Tablourilor electrice si echipamentelor electrice trebuie sa fie de maxim 1 ohm.

Conform STAS-urilor la punerea in functiune (la darea in exploatare), Executantul va efectua masuratorile de verificare a rezistentei de dispersie si va pune la dispozitia Beneficiarului buletinul de incercari in care va consemna că rezultatul verificarilor se incadrează in prevederile din proiect.

Verificarile rezistentei de dispersie se vor repeta in timpul exploatarii la interval de 2 ani, daca intre timp nu au intervenit lucrari in zona care puteau sa deprecieze calitatea de protectie a prizei de pământ. In acest ultim caz, beneficiarul este obligat sa restabileasca parametrii initiali ai prizei de pământ si sa efectueze verificarea rezistentei de dispersie .

Norme și normative

-    I7-2011. Normativ republican privind proiectarea și executarea instalațiilor electrice la consumatori cu tensiuni până la 1000V.

-    Norme de protecția muncii pentru instalațiile electrice

-    P118/3-2015 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului.

-    I18/2 -2002-Normativ de proiectare si execuție a instalațiilor de telecomunicații in cladiri civile si industriale;

-    STAS 2612-1987. Protecția împotriva electrocutării - limite admisibile

-    Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si completarile ulterioare;

-    Legea 319/2006 - Norme generale de protectia muncii si metodologii de aplicare a legii

-    Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcții si completarile ulterioare;

-    Legea 50/91 republicata si modificata in octombrie 2004;

Sistemele electrice vor respecta toate normele in vigoare aplicabile pentru constructii.

3.2.3.3. Instalatii termice si ventilatie

Pentru asisurarea temperaturilor interioare de confort conform SR 1907/2-2014 , se propune realizarea unei instalații de încălzire cu apă caldă.

Necesarul de încălzire s-a calculat conform SR 1907/1, 2-2014 și este de aproximativ 100 kW pentru intreg imobilul.

In urma selectiei echipamentelor termice pentru incalzirea spatiilor, a rezultat o putere instalata a acestora in valoare de 114 kW pentru intreg imobil Parter, Etaj 1, Etaj 2 si Etaj 3.

Varianta 1: Sistem incalzire centralizat - puffer/vas de acumulare - instalație de incalzire cu ventiloconvectoare si recuperare de caldura

Solutia propusa prevede ca instalația de încălzire in cladire sa fie compusă din ventiloconvectoare de tavan necarcasate cu racordare de tip plenum, care vor incalzi spatiile imobilului cu aer calda printr-un sistem de distributie a aerului de tip grila liniara si/sau anemostate standard de forma patratica.

Ventiloconvectoarele vor fi dotate cu vane de reglare cu 3 cai, cu servomotor de actionare comandat de un termostat extern, robineti de inchidere si tavita de evacuare condens. Conductele de evacuare condens vor fi din polipropilena Dn32 si vor avea panta de scurgere 1%. Suportii de fixare in plafon ai conductelor de evacuare condens vor fi montati la o distanta de 0.5 m pentru a evita formarea contrapantelor pe traseul de evacuare.

Distributia agentului termic in instalatia interioara de incalzire va fi inferioara, conductele de distributie urmand a fi montate in plafon in canale vizitabile.

Sistemul de distributie ales este arborescent iar conductele de distributie vor fi realizate din teava de cupru si vor fi izolate cu izolatie de tip Armaflex.

Aerisirea instalatiei se va realiza cu ventile automate de aerisire montate pe capetele coloanelor in punctele cele mai inalte si robineti automati de aerisire montati pe fiecare ventiloconvector.

Proiectarea sistemului se va face in concordanta cu prevederile Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare I5-2015 « Instructiuni tehnice de proiectare pentru instalatii de ventilare sau incalzire cu aer cald prin jeturi de aer orizontale". Acest normativ va fi de asemenea respectat la punerea in opera a proiectului.

Aerul proaspăt va fi asigurat cu un recuperator de căldură a aerului prevăzut cu filtru de praf și ventilator de introducere cu un debit de 10000 mc/h. Recuperatorul va fi amplasat in spatiul Cantina la plafon. Priza de aer proaspat va avea dimensiunile 1000 x 800 mm si va fi amplasata in peretele exterior. Aerul viciat va fi evacuat cu un ventilator de evacuare prin

recuperatorul de caldura in placi avand debitul de 10000 mc/h. Gura de evacuare a aerului viciat va avea dimensiune 1000 x 800 mm si este amplasata in peretele exterior, in capatul opus fata de priza de aer proaspat. Distributia aerului tratat se va face prin doua canale de aer din tabla zincata montate la partea superioara, perimetral, avand diametre variabile intre 500x400 si 200x200 mm. Evacuarea aerului viciat se va face prin doua canale de aer din tabla zincata montate la partea superioara, perimetral, diametre variabile intre 500x400 si 200x200 mm.

Distributia aerului tratat si incalzit/racit de la ventiloconvectoare la grile/anemostate se va face cu tubulatura flexibila si preizolata avand diametrul 150 mm. Lungimea racordurilor flexibile nu trebuie sa depaseasca 3 m.

Varianta 1 prevede ca sursa de agent termic de incalzire sa fie reteaua de incalzire centralizata a orasului.

Se va prevedea un schimbator de caldura in placi avand puterea termica 100 kW pentru separarea hidraulica a celor doua retele de incalzire. Schimbatorul de caldura va fi amplasat in spatiul special destinat din incinta imobilului. Atat pe circuitul primar cat si pe cel secundar vor fi prevazute echipamente de filtrare pentru impuritati pentru protejarea impotriva colmatarii schimbatorului.

Acumularea agentului termic pentru incalzire si pentru apa calda menajera se va face intr-un puffer avand volumul 2000 litri amplasat in spatiul special destinat montajului echipamentelor tehnice.

Vehicularea apei calde în instalația interioară se va face separat pentru fiecare nivel in parte. Sistemul de distributie ales va fi cu distribuitor-colector. Astfel fiecare nivel va putea fi controlat din punct de vedere termic independent.

Toate elementele ce vor fi folosite în realizarea instalației vor fi însoțite de certificat de calitate.

Golirea instalatiilor termice interioare se va realiza centralizat prin robineti de golire de pe returul instalatiei. In zonele in care conductele parcurg spatii neincalzite acestea se vor izola termic cu cochilii de vata minerala caserata cu folie de aluminiu.

Varianta 2: Sistem incalzire cu pompe de caldura - centrala termoelectrica -puffer/vas de acumulare - instalatie de incalzire cu ventiloconvectoare si recuperare de caldura;

Solutia propusa prevede ca instalația de încălzire in cladire sa fie compusă din ventiloconvectoare de tavan necarcasate cu racordare de tip plenum, care vor incalzi/raci spatiile imobilului cu aer calda/rece printr-un sistem de distributie a aerului de tip grila liniara si/sau anemostate standard de forma patratica.

Ventiloconvectoarele vor fi dotate cu vane de reglare cu 3 cai, cu servomotor de actionare comandat de un termostat extern, robineti de inchidere si tavita de evacuare condens. Conductele de evacuare condens vor fi din polipropilena Dn 32 si vor avea panta de scurgere 1%. Suportii de fixare in plafon ai conductelor de evacuare condens vor fi montati la o distanta de 0.5 m pentru a evita formarea contrapantelor pe traseul de evacuare.

Distributia agentului termic in instalatia interioara de incalzire va fi inferioara, conductele de distributie urmand a fi montate in plafon in canale vizitabile.

Sistemul de distributie ales este arborescent iar conductele de distributie vor fi realizate din teava de cupru si vor fi izolate cu izolatie de tip Armaflex.

Aerisirea instalatiei se va realiza cu ventile automate de aerisire montate pe capetele coloanelor in punctele cele mai inalte si robineti automati de aerisire montati pe fiecare ventiloconvector.

Proiectarea sistemului se va face in concordanta cu prevederile Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare I5-2015

« Instructiuni tehnice de proiectare pentru instalatii de ventilare sau incalzire cu aer cald prin jeturi de aer orizontale". Acest normativ va fi de asemenea respectat la punerea in opera a proiectului.

Aerul proaspăt va fi sigurat cu un recuperator de căldură a aerului prevăzut cu filtru de

praf și ventilator de introducere cu un debit de 10000 mc/h. Recuperatorul va fi amplasat in spatiul Cantina la plafon. Priza de aer proaspat va avea dimensiunile 1000 x 800 mm si va fi amplasata in peretele exterior. Aerul viciat va fi evacuat cu un ventilator de evacuare prin recuperatorul de caldura in placi avand debitul de 10000 mc/h. Gura de evacuare a aerului viciat va avea dimensiune 1000 x 800 mm si este amplasata in peretele exterior, in capatul opus fata de priza de aer proaspat. Distributia aerului tratat se va face prin doua canale de aer din tabla zincata montate la partea superioara, perimetral, avand diametre variabile intre 500x400 si 200x200 mm. Evacuarea aerului viciat se va face prin doua canale de aer din tabla zincata montate la partea superioara, perimetral, diametre variabile intre 500x400 si 200x200 mm.

Distributia aerului tratat si incalzit/racit de la ventiloconvectoare la grile/anemostate se va face cu tubulatura flexibila si preizolata avand diametrul 150 mm. Lungimea racordurilor flexibile nu trebuie sa depaseasca 3 m.

Varianta 2 prevede ca sursele de preparare agent termic pentru incalzire/racire sa fie pompele de caldura aer-apa. Pentru acoperirea puterii termice instalate se propune a fi instalate 4 pompe de caldura aer-apa avand puterea termica 23 kW. Pompele de caldura vor fi compuse din unitati exterioare, si unitati interioare compuse din echipamente de pompare, schimbatoare de caldura agent frigorific-apa si panouri de automatizare proprii. Panourile de automatizare proprii vor fi controlate de controlerul de cascadare al pompelor oferit de producator.

Acumularea agentului termic pentru incalzire/racire si pentru apa calda menajera cu ajutorul agentului termic se va face intr-un puffer avand volumul 2000 litri amplasat in spatiul special destinat montajului echipamentelor tehnice.

Pentru acoperirea necesarului de caldura in perioadele in care temperatura exterioara scade sub -15 C, se va instala o centrala termoelectrica avand puterea de 28 kW, care va avea regimul de functionare doar in perioadele in care puterea termica a pompelor de caldura este afectata de temperaturile sub -15 C.

Apa calda pentru consum menajer va fi preparata prioritar de la boilerul bivalent propriu pozitionat la Parter / Camera tehnica avand volumul de 2000 litri, cu ajutorul agentului termic primar de la pompele de caldura / centrala electrica pe timpul iernii si cu ajutorul agentului termic de la panourile solare in perioadele cu intensitate solara. Panourile solare vor fi de tip tuburi vidate pentru a fi eficiente si in perioada rece a anului.

Functionarea centralei termoelectrice va fi guvernata de automatizarea si vana de deviatie pentru cresterea temperaturii returului, asftel aceasta va porni doar atunci cand temperatura in puffer va scadea sub 50 C. Pentru dirijarea agentului termic intre puffer, centrala termoelectrica si distribuitor-colector se va folosi o butelie de egalizare a presiunilor avand Dn=200.

Vehicularea apei calde în instalația interioară se va face separat pentru fiecare nivel in parte. Sistemul de distributie ales va fi cu distribuitor-colector. Astfel fiecare nivel va putea fi controlat din punct de vedere termic independent.

Toate elementele ce vor fi folosite în realizarea instalației vor fi însoțite de certificat de calitate.

Golirea instalatiilor termice interioare se va realiza centralizat prin robineti de golire de pe returul instalatiei. In zonele in care conductele parcurg spatii neincalzite acestea se vor izola termic cu cochilii de vata minerala caserata cu folie de aluminiu.

3.2.3.4. Sistem -Building Energy Management Systems (BEMS)

Obiectul Proiectului

Instalatiile ce vor fi monitorizare si actionate prin intermediul BEMS sunt:

Monitorizarea instalatiei de incalzire si climatizare

Comanda instalatiei de iluminat pentru spatiile de lucru, holuri de circulatie

Monitorizarea temperaturii din camera tehnica;

Monitorizarea generatorului electric;

Monitorizarea sistemului de detectie la incendiu;

Monitorizarea si contorizarea tablourilor electrice;

Monitorizarea sistemelor panouri solare si panouri fotovoltaice

Monitorizarea pompelor de hidranti.

Comanda actionarii automate a rulourilor exterioare

Bazele proiectarii

Legea 10/1995 - Legea privind calitatea in constructii, modificata;

Legea 123 /2007 - Pentru modificarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii;

Legea 307/2006 - Legea privind apararea impotriva incendiilor, modificata;

Legea 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca, modificata;

Legea 608/2001 - Legea privind evaluarea conformitatii produselor;

HG 1091 /2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca, modificata;

HG 300/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporale si mobile;

P118 /99 - Normele tehnice de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor;

17/11 - Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a;

118/1-01 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie;

118/2-02 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri;

NTE 007/08/00 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice;

C56 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;

SR HD 60364-5-54:2012 lnstalatii electrice de joasa tensiune. Partea 5-54: Alegerea si montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pamant, conductoare de protectie si conductoare de echipotentializare;

SR EN 61000 (standard pe parti) - Compatibilitate electromagnetica (CEM);

SR EN 12601 :2002 - Grupuri electrogene actionate de motoare cu ardere interna cu miscare alternativa. Securitate;

Ordin nr.163 din 28 februarie 2007 - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor.

Descriere generala a proiectului

Generalitati

Sistemul BMS este dedicat in principal controlului, comenzii si supravegherii echipamentelor de incalzire, ventilatie climatizare ale cladirii, statiilor de pompare,

precum si gestionarii consumului energiei electrice, comanda iluminatului,

monitorizarea sistemelor de energie alternativa, comanda rulouri exterioare. Sistemul

va fi conectat la subsistemele de alarme tehnice si controlului de stare al

echipamentelor electrice din distributia principala electroenergetica a cladirii.

Sistemul de management al cladirii faciliteaza integrarea si interoperarea echipamentelor, aparatelor si dispozitivelor prin intermediul unei retele de senzori si comenzi. Sistemul permite un flux de date bidirectional intre utilizator si dispozitive in timp real. Acesta ofera managementul de energie de la distanta pentru susbsiteme cum ar fi HVAC si iluminat, dintr-o platforma centrala de management de tip web.

Sistemul BMS are o structura modulara si flexibila, putand fi extins, in functie de necesitati prin adaugarea de module de intrari/iesiri la controllerele existente (in limita rezervelor disponibile) si prin adaugarea de controllere.

Sistemul permite imbinarea comunicatiilor, a colectarii de date, a partajarii de informatii si a lucrului in retea, intr-un sistem interoperabil integrat. Solutia propusa dezvolta bucle de control eficient pentru cladire, care se adapteaza perfect altor

produse bazate pe arhitectura de sisteme deschise. Protocoalele de comunicatie

utilizate sunt LonWorks, Bacnet si ModBus

Functiile sistemului de automatizare sunt:

•    Centralizează informațiilor legate de starea intregului sistem intr-un Dispecerat BMS

•    Vizualizarea informatiilor prin intermediul unei statii web sau a unei aplicatii work station

•    Furnizeaza informatii privind performanta energetica a sistemelor din cladire

•    Monitorizeaza si detecteaza erori sau deficiente in functionarea sistemelor energetice

•    Integreaza informatiile de energie pentru raportare si management al utilizarii de energie

•    Obtinerea de economii de energie asigurand conditii de comfort optime.

Arhitectura

Prin solutia tehnica aleasa, s-au prevazut controlere de automatizare care sa asigure functionarea in regim automat, fara supraveghere, a utilitatilor acestei cladiri. Echipamentele sunt prevazute cu comunicatie pe protocol si suport LON/ ModBus /Bacnet si Ethernet.

Sistemul de management al cladirii este format din:

•    Echipamente centrale de comanda si control

•    Senzori

•    Software de management

Tehnologiile pentru senzori si unitatile centrale de control reprezinta structura de baza pentru sistemul de management, la care se conecteaza echipamentele din cladire - subsisteme si instrumente analitice in timp real .

Arhitectura sistemului include 3 nivele ierarhice dupa cum urmeaza:

Nivelul 1: echipamente de masura si actionare - nivel de camp:

- Echipamente de masura (senzori): de temperatura aer sau apa, de presiune , de nivel, de dioxid de carbon, de curgere, reductori de curent

- Echipamente de actionare: motoare actionare vane, motoare actionare clapete, relee comanda ventilatoare si pompe.

Nivelul 2: echipamentele de automatizare si magistralele de comunicatie - nivel automatizare:

Echipamentele de automatizare sunt cele care preiau informatiile de la echipamentele de masura si actionare prevazute la nivelul 1. Aceste informatii sunt prelucrate atat local sau, dupa caz, transmise catre serverul retelei.

Nivelul 3: dispeceratul BMS - nivel management:

Este compus dintr-un server care centralizeaza, prelucreaza si stocheaza datele transmise prin retelele se comunicatie; tot aici vor fi generate si rapoartele cerute de operatori prin intermediul statiei de lucru.

O alta compoenta a sistemului este statia de lucru care are rol de interfata intre operator si sistemul de management al cladirii.

Server-ul va indeplini urmatoarele functii generale:

•    management de retea

•    sistem de afișare in mod grafic

•    sistem de achizitie de date si istoric de evenimente

•    management-ul alarmelor

•    istoric alarme, trend-uri

•    generare de rapoarte

Tipurile de date

•    Tipurile de date utilizate sunt :

•    DI = intrare digitala (on/off) de frecventa maxima 50Hz.

•    DO = iesire digitala ( on/off)

•    AI = intrare analogica ( semnal unificat 0(2)-10 V ; 0(4)-20mA, senzor de temperatura de tip termistor 1,8kQ.

•    AO = iesire analogica, comanda 0(2)-10V.

Comunicatia Sistemului BMS

Nivelul fizic al acestui sistem il constituie controlerele cu interfata TCP/IP. Comunicatia intre controllere se realizeaza pe o structura Ethernet nou creata, pana la Dispecerat.

Toate controlerele vor comunica cu modulele pe suport de comunicatie propietare (LON/ ModBus/BacNet).

Comunicatia intre controlere si dispecerat se va realiza pe suport de comunicatie Ethernet (TCP/IP). Cladirea este prevazuta cu un Dispecerat pentru instalatiile de incalzire, ventilatie si climatizare.

Dispeceratul va fi prevazut cu echipamente de comunicatie Ethernet(TCP/IP).

Aplicatia de management

Software-ul de management este o aplicatie de tip Web avand o interfata grafica prin tablouri de bord ce permite vizualizarea facila a masuratorilor parametrilor electrici ai sistemelor din cladire. Aplicatia poate fi particularizata din punct de vedere al modului de raportare a datelor si afisare a informatiilor.

Reprezentari vizuale sunt disponibile pentru diverse date istorice si valori, inclusiv tendintele de consum de energie, date meteorologice, status retea, eficienta, indici de performanta etc.

Identifica cu usurinta performantele operationale prin analiza comparativa.

Detecteaza problemele si evalueaza eficienta costurilor pentru a fi luate masuri corespunzatoare si a optimiza utilizarea resurselor.

Urmatoarele functii sunt asigurate de catre software-ul de management al BMS.

•    crearea, inregistrarea si gestiunea bazelor de date pentru parametri monitorizati, pentru evenimente, alarme si comenzi .

•    exportul valorilor in formate de lucru, de exemplu format Microsoft Excel

•    posibilitatea de setare a programelor de timp

•    posibilitate de protectie a sistemului prin setarea unor parole pe diferite nivele de acces

•    reprezentarea interactiva grafica color pentru instalatiile controlate

•    modificarea si achizitia in timp real a parametrilor

•    functii de calcul

•    posibilitatea de creare dinamica a curbelor de evolutie in timp a parametrilor urmariti

•    posibilitate de generare a rapoartelor de exploatare.

•    Marimile pot fi manevrate de operator direct de pe interfata grafica.

•    Baza de date contine jurnalul de parametri ( evolutia tuturor marimilor colectate din sistem), jurnalul de alarme si jurnalul de operatii efectuate de catre operatori.

•    Arhitectura de sistem asigura disponibilitatea acestor rapoarte, la cerere.

Variante solutii
Varianta 1 - Cladirea cu racord la Radet pentru incalzire

Instalatii sanitare Monitorizare Hidranti

Sistemul BMS va prelua prin intermediul magistralei de comunicatie informatiile de la pompele pentru hidranti.

Instalatii electrice

Monitorizarea tablourilor

Din tablourile electrice se vor monitoriza:

•    starea on/off a intrerupatorului general

•    starea on/off intrerupatoarelor de alimentare ale receptorilor importanți racordati direct la tablou.

•    parametri electrici importanti (curent, tensiune, frecventa, factor de putere)

Contorizarea electrica

Sistemul BMS va prelua prin intermediul magistralei de comunicatie informatiile de la senzorii de masura instalati pentru tablourile electrice (tabloul general si secundare).

Informatiile minime ce vor fi preluate prin intremediul magistralei de comunicatie

sunt:

•    index energie activa

•    putere activa totala, putere per faza

•    curent total, curent per faza

Informatiile legate de indexul de energie vor fi transmise catre serverul BMS unde vor fi stocate pentru a se putea genera rapoarte de consum la sfarsitul fiecarei luni.

Comanda circuitelor de iluminat si a rulourilor

Se va comanda reglarea automata a iluminatului salilor de clasa si holurilor de circulatie prin comanda circuitelor de iluminat in functie de valoarea masurata de un senzor de intensitate luminoasa, sensor de prezenta si in functie de un program orar stabilit de catre utilizator.

In fiecare spatiu de clasa se vor prevede tastaturi de comanda pentru scenarii de iluminat.

Coridoarele de circulatie pentru elevi sunt deseori neocupate, ele necesitand sa fie iluminate atunci cand cineva intra in spatiul respectiv. Sistemul mentine luminile pe un nivel slab de iluminare pentru a indeplini conditiile minime de siguranta si activeaza luminile atunci cand este ocupata casa scarii.

Comanda rulourilor se poate realiza prin intermediul aceleasi tastaturi de control a iluminatului, definind scenarii de functionare.

Grup electrogen

Pentru grupul electrogen se pot prelua urmatoarele semnalizari:

•    starea intrerupatorului general

•    timp de functionare grup

•    stare de functionare/avarie grup

•    oprire de urgenta activata voit

•    stare de functionare automat / manual

•    nivele combustibil si ulei

•    starea bateriei de acumulator

•    test grup

Instalatii fotovolatice de producere a energiei

•    Sistemul BMS va prelua informații despre :

•    puterea generata de instalație,

•    starea de incarcare a bateriilor

Alte monitorizari

ln camera tehnica (BMS) se monitorizeaza temperatura ambientala.

Pentru sistemul de detectie si semnalizare la incendiu se vor prevede posibilitatea preluarii semnalelor de:

•    alarma

•    avarie

Alimentare

Majoritatea echipamentelor BMS necesita alimentare 24Vac. Transformatoarele, sursele de tensiune, contactoarele sau releele de multiplicare semnal vor trebui sa fie incluse in aparatajul sau tablourile

electrice de forta/alimentare semnalizare si control.

Alimentarea echipamentelor BMS se va realiza din circuite din tablourile de vitali. Aceasta alimentare va deservi doar partea de controlere de automatizare si senzoristica.

Specificatii echipamente

Serverul de date pentru aplicatia de management BMS are urmatoarele caracteristici:

•    Procesor i5/i7;

•    Placa video onboard;

•    8GB RAM (sau mai mult);

•    HDD, capacitate 500 GB lnterfata SATA 111, Buffer 64 MB;

•    DVD-RW;

•    Mouse optic si tastatura;

•    Minim 3 porturi USB;

•    Monitor Diagonala 21", ecran TFT LCD;

•    Sistem de operare Windows;

•    Microsoft Office Basic.

Senzor de temperatura pentru exterior

•    Montaj si utilizare facila;

•    Constructie speciala pentru exterior;

•    Protocol de comunicatie;

•    Tip senzor: termistor

•    Temperatura de operare: -40°C la 90°C;

Contor de masurare energie electrica

•    Aparat de măsurare a energiei, cu 3 faze,

•    intrări / ieșiri

•    ieșiri releu

•    Comunicatie Modbus/BacNEt/Lon

•    Display LCD

Controler comanda iluminat cu dimming

•    arhitectura bazata pe un microprocessor

•    comunicatie Modbus/BacNEt/Lon

•    iesiri de control a circuitelor de iluminat

•    dimmable lighting

•    intrari pentru conectare senzonri de lumina, prezenta

Controler comanda jaluzele

•    arhitectura bazata pe un microprocessor

•    comunicatie Modbus/BacNEt/Lon

•    iesiri de control a circuitelor de rulouri

•    dimmable lighting

•    intrari pentru conectare senzonri de lumina, prezenta

Controler programabil intrari/iesiri

•    arhitectura bazata pe un microprocessor

•    comunicatie Modbus/BacNEt/Lon

•    intrari si iesiri universal configurabile software

Varianta 2 - Cladirea cu instalații de incalzire si racire proprii

Automatizarea pentru echipamentele HVAC Sistemele de incalzire/racire

Incalzirea si racirea cladirii se realizeaza utilizand un sistem de tip pompa de caldura. Pentru perioadele cu temperaturi exterioare foarte scazute sub -10 C se

doteaza instalatia cu o centrala electrica avand puterea de 28 de kW care va avea

regimul de functionare doar in varfurile de consum.

Pentru acest sistem se vor prelua urmatoarele informatii:

•    monitorizare stare functionare / avarie centrale

•    monitorizare pompe de circulatie

•    monitorizare actionare vana

•    senzor temperatura exterioara

Incaperile scolii vor fi prevazute cu ventiloconvectoare. Pentru controlul functionarii in scopul reglarii temperaturii ambientale, se vor prevede:

•    controllere

•    senzori de prezenta

•    contacte magnetice la geamuri

•    termostate de perete cu afisaj LCD incluzand senzor de temperatura

•    elemente de reglaj si actionare

Perioada de ocupare este programabilă prin intermediul programelor de timp. Această poate avea două valori:

•    ocupat, corespunzătoare perioadei de ocupare a spatiilor clădirii, și

•    neocupat, corespunzătoare perioadei în care clădirea nu este ocupată.

Programarea prin intermediul programelor de timp permite economisirea

energiei în perioadele în care nu se află persoane în interiorul clădirii.

Sistemul de preparare apa calda

Prepararea apei calde menajere se realizeaza prin intermediul unei centrale termice electrice avand o putere de 28Kw si un boiler bivalent de 1000 l, precum si a unei instalatii cu panouri solare

Pentru acest sistem se vor prelua monitorizari:

•    monitorizare stare functionare / avarie centrala

•    monitorizare pompe de circulatie

•    functionare /avarii pompe

•    senzori inundatie

Instalatii sanitare

Monitorizare Hidranti

Sistemul BMS va prelua prin intermediul magistralei de comunicatie informatiile de la pompele pentru hidranti.

Instalatii electrice

Monitorizarea tablourilor

Din tablourile electrice se vor monitoriza:

•    starea on/off a intrerupatorului general

•    starea on/off intrerupatoarelor de alimentare ale receptorilor importanti racordati direct la tablou.

•    parametri electrici importanti (curent, tensiune, frecventa, factor de putere)

Contorizarea electrica

Sistemul BMS va prelua prin intermediul magistralei de comunicatie informatiile de la senzorii de masura instalati pentru tablourile electrice (tabloul general si secundare).

Informatiile minime ce vor fi preluate prin intremediul magistralei de comunicatie

sunt:

•    index energie activa

•    putere activa totala, putere per faza

•    curent total, curent per faza

Informatiile legate de indexul de energie vor fi transmise catre serverul BMS unde vor fi stocate pentru a se putea genera rapoarte de consum la sfarsitul fiecarei luni.

Comanda circuitelor de iluminat si a rulourilor

Se va comanda reglarea automata a iluminatului salilor de clasa si holurilor de circulatie prin comanda circuitelor de iluminat in functie de valoarea masurata de un senzor de intensitate luminoasa, sensor de prezenta si in functie de un program orar stabilit de catre utilizator.

In fiecare spatiu de clasa se vor prevede tastaturi de comanda pentru scenarii de iluminat.

Coridoarele de circulatie pentru elevi sunt deseori neocupate, ele necesitand sa fie iluminate atunci cand cineva intra in spatiul respectiv. Sistemul mentine luminile pe un nivel slab de iluminare pentru a indeplini conditiile minime de siguranta si activeaza luminile atunci cand este ocupata casa scarii.

Comanda rulourilor se poate realiza prin intermediul aceleasi tastaturi de control a iluminatului, definind scenarii de functionare.

Grup electrogen

Pentru grupul electrogen se pot prelua urmatoarele semnalizari:

•    starea intrerupatorului general

•    timp de funcționare grup

•    stare de functionare/avarie grup

•    oprire de urgenta activata voit

•    stare de functionare automat / manual

•    nivele combustibil si ulei

•    starea bateriei de acumulator

•    test grup

Instalatii fotovolatice de producere a energiei

•    Sistemul BMS va prelua informatii despre :

•    puterea generata de instalatie,

•    starea de incarcare a bateriilor

Alte monitorizari

ln camera tehnica (BMS) se monitorizeaza temperatura ambientala.

Pentru sistemul de detectie si semnalizare la incendiu se vor prevede posibilitatea preluarii semnalelor de:

•    alarma

•    avarie

Alimentare

Majoritatea echipamentelor BMS necesita alimentare 24Vac. Transformatoarele, sursele de tensiune, contactoarele sau releele de multiplicare semnal vor trebui sa fie incluse in aparatajul sau tablourile electrice de forta/alimentare semnalizare si control.

Alimentarea echipamentelor BMS se va realiza din circuite din tablourile de vitali. Aceasta alimentare va deservi doar partea de controlere de automatizare si senzoristica.

Specificatii echipamente

Serverul de date pentru aplicatia de management BMS are urmatoarele

caracteristici:

•    Procesor i5/i7;

•    Placa video onboard;

•    8GB RAM (sau mai mult);

•    HDD, capacitate 500 GB lnterfata SATA 111, Buffer 64 MB;

•    DVD-RW;

•    Mouse optic si tastatura;

•    Minim 3 porturi USB;

•    Monitor Diagonala 21", ecran TFT LCD;

•    Sistem de operare Windows;

•    Microsoft Office Basic.

Senzor de temperatura pentru exterior

•    Montaj si utilizare facila;

•    Constructie speciala pentru exterior;

•    Protocol de comunicatie;

•    Tip senzor: termistor

•    Temperatura de operare: -40°C la 90°C;

Contor de masurare energie electrica

•    Aparat de măsurare a energiei, cu 3 faze,

•    intrări / ieșiri

•    ieșiri releu

•    Comunicatie Modbus/BacNEt/Lon

•    Display LCD

Controler comanda aparate de incalzire/racire

•    arhitectura bazata pe un microprocessor

•    comunicatie Modbus/BacNEt/Lon

•    diverse tipuri de intrări, inclusiv senzori, impulsuri și digitale

•    ieșiri analogice și proporționale de comandă pentru valve, elemente de încălzire și ventilatoare

Controler comanda iluminat cu dimming

•    arhitectura bazata pe un microprocessor

•    comunicatie Modbus/BacNEt/Lon

•    iesiri de control a circuitelor de iluminat

•    dimmable lighting

•    intrari pentru conectare senzonri de lumina, prezenta

Controler comanda jaluzele

•    arhitectura bazata pe un microprocessor

•    comunicație Modbus/BacNEt/Lon

•    iesiri de control a circuitelor de rulouri

•    dimmable lighting

•    intrari pentru conectare senzonri de lumina, prezenta

Controler programabil intrari/iesiri

•    arhitectura bazata pe un microprocessor

•    comunicatie Modbus/BacNEt/Lon

•    intrari si iesiri universal configurabile software

3.3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIȚIEI:

- Costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în considerare a costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții similare corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții;

SPAȚII DESTINATE ACTIVITĂȚII

ȘCOALĂ DUPĂ ȘCOALĂ

Varianta 1

Varianta 2

lei/m2 Acd

euro/m2 Acd

lei/m2 Acd

euro/m2 Acd

Cheltuieli pentru investiția de baza

2,601

619

2,715

647

din care:

Constructii si instalatii (C+I)

2,272

541

2,302

548

In lei/euro la cursul 4

L6513 lei/euro din data de 23/02/2018

Acd = 3041.85 mp

Ambele solutii propuse indeplinesc cerintele caietului de sarcini respectiv incadrarea in valoarea de 815 euro/mp inclusiv TVA , 684 euro/mp, fara TVA

- Costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a investiției publice.

Constructiile si instalatiile impreuna cu dotarile si echipamentele propuse prin proiect se amortizeaza liniar conform legislatiei in vigoare. S-a considerat durata de amortizare structura conform HOTATARII nr.2139 din 30.11.2004 pentru aprobarea catalogului privind clasificara si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe pentru a stabilii durata normala de functionare a unei constructii.

NR.

Crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

Durata de amortizare

lei

4.1

Constructii si instalatii

23.636.580

40 ani

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj

5.576.890

10 ani

4.5

Dotari

20.642.250

3-12 ani

Costuril

e identificate în urma implementării investiției: cheltuieli cu

energia electrică,

cheltuieli cu energia termică, cheltuieli cu operare și mentenanță care au fost evaluate la 1% din valoarea investiției.

3.4. STUDII DE SPECIALITATE, ÎN FUNCȚIE DE CATEGORIA

ȘI CLASA DE IMPORTANȚĂ A CONSTRUCȚIILOR, DUPĂ

CAZ:

- studiu topografic;

Studiul topografic a fost realizat si se reaseste in anexa 1 la prezentul memoriu;

-    studiu geotehnic și/sau studii de analiză și de stabilitate a terenului;

Studiul geotehnic a fost realizat si se regaseste in anexa 2 la prezentul memoriu;

-    studiu hidrologic, hidrogeologic;

Avand in vedere amplasamentul si tipul lucarilor proiectate, nu a fost necesar efectuarea unui studiu hidrologic;

-    studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată pentru creșterea performanței energetice;

Solutiile propuse in prezenta documentatie tehnica indeplinesc cerintele legii 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor si indepli conditiile tehnice privind unei cladiri de tip nZEB

-    studiu de trafic și studiu de circulație;

Nu este cazul. Nu s-a realizat studiu de trafic pentru investitia propusa.

-    raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiții ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică;

Din datele pe care le avem la dispozitie, pe amplasamentul propus pentru realizarea investitieit nu exista situri arheologice si nu necesita realizarea unui raport de diagnostic arheologic.

-    studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiții care se referă la amenajări spații verzi și peisajere;

Nu este cazul

-    studiu privind valoarea resursei culturale;

Nu este cazul

-    studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției.

Nu este cazul

3.5. GRAFICE ORIENTATIVE DE REALIZARE A INVESTIȚIEI

Durata estimata de executie a lucrarilor in ambele scenarii este de 12 luni.

4. ANALIZA FIECĂRUI/FIECĂREI SCENARIU/OPȚIUNI

TEHNICO- ECONOMIC(E) PROPUS(E)

4.1. PREZENTAREA CADRULUI DE ANALIZĂ, INCLUSIV SPECIFICAREA PERIOADEI DE    REFERINȚĂ ȘI

PREZENTAREA SCENARIULUI DE REFERINȚĂ

Școala nr. 156 are o îndelungata tradiție ce pornește din anul 1893, insa corpurile de clădire in care funcționează astazi școala dateaza din anii 1937, respectiv 1972.

O necesitate majora a scolii este lipsa spațiilor libere care să permită un program mai extins de pregătire suplimentară a elevilor care întâmpină dificultăți în pregătire, dar și a celor capabili de performanță.

In prezent școala nu dispune de spatii corespunzătoare pentru desfasurarea Programului "Școala după Școala".

Programul "Școala după Școala" se înscrie în Strategia Uniunii Europene ”Europa 2020” privind combaterea abandonului școlar. Obiectivul general al Programului ”Școală după Școală” este creșterea participării școlare prin reducerea abandonului școlar timpuriu, îmbunătățirea rezultatelor școlare și îmbunătățirea frecvenței școlare. Astfel, Programul ”Școală după școală ” este un program complementar programului școlar obligatoriu ce oferă oportunități de învățare formală și non-formală, pentru consolidarea competențelor, învățare remedială și accelerare a învățării prin activități educative, recreative și de timp liber, dezvoltarea personală și integrarea socială, precum și menținerea elevilor într-un spațiu securizat, ca alternativă la petrecerea timpului liber în medii cu potențial de dezvoltare a unui comportament deviant.

Perioada de referință

Prin perioada de referință se înțelege numărul maxim de ani pentru care se fac prognoze în cadrul analizei economico-financiare. Prognozele privind evoluțiile viitoare ale proiectului trebuie să fie formulate pentru o perioadă corespunzătoare în raport cu durata pentru care proiectul este util din punct de vedere economic. Alegerea perioadei de referință poate avea un efect extrem de important asupra indicatorilor financiari și economici ai proiectului.

La stabilirea perioadei de referință s-a avut în vedere și corelare cu graficul de desfășurare a lucrărilor de investiții.

Perioada de referință pentru elaborarea analizei cost-beneficiu a fost stabilită la o durata de 15 ani, din care 1 an pentru execuție și 14 de operare.

Durata de operare a fost corelată cu durata normată de serviciu a tuturor echipamentelor și instalații ce intră în componența investiției și a fost stabilită conform HG 2139/2004 (Catalogul mijloacelor fixe), cu modificările și completările ulterioare.

Anul 2018 este anul de referință în elaborarea analizei cost-beneficiu, respectiv anul de actualizare a fluxurilor de numerar, precum și anul de bază pentru exprimarea prețurilor.

Fezabilitatea și viabilitatea proiectului sunt evaluate în două scenarii de evoluție:

•    Scenariul 1 - Realizarea investiției cu racordarea la sistemul centralizat de energie termica, utilizarea de panouri solare termice pentru preparare apa calda de consum, utilizarea de ventiloconvectoare cu recuperare de caldura si racordarea la sistemul energetic national

•    Scenariul 2 - Realizarea investiției cu implementarea unui sistem incalzire cu pompe de caldura aer-apa, centrala termoelectrica, puffer/vas de acumulare, instalatie de incalzire cu ventiloconvectoare si recuperare de caldura panouri solare termice pentru preparare apa calda de consum, panouri fotovoltaice si racordarea la sistemul energetic national

4.2. ANALIZA VULNERABILITĂȚILOR CAUZATE DE FACTORI DE RISC, ANTROPICI ȘI NATURALI, INCLUSIV DE SCHIMBĂRI CLIMATICE, CE POT AFECTA INVESTIȚIA

Dezastrele naturale (cutremure) pot constitui un factor de risc, care poate fi

eliminat printr-o investiție rapida si o derulare alerta a lucrărilor de consolidare pentru punerea in siguranța a construcției.

Riscul de INCENDIU - declanșat de cauze naturale (fulgere, fenomenele de autoaprindere a vegetației și de activitățile omului (neglijenta folosirii focului, accidente tehnologice, incendieri intenționate) - se vor elimina prin dotarea construcției cu paratrăznet, senzori, in cnformitate cu legislatia in vigoare.

Riscurile ANTROPICE:

Riscurile antropice sunt fenomene de interacțiune între om și natură, declanșate sau favorizate de activități umane și care sunt dăunătoare societății în ansamblu și existenței umane în particular. Aceste fenomene sunt legate de intervenția omului în natură, cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural în interes propriu: activități agricole, miniere, industriale, de construcții, de transport, amenajarea spațiului. Ele sunt și consecința conflictelor militare.

în unele cazuri, cauzele antropogene se întrepătrund cu cele naturale, ca în cazul deșertificării, inundațiilor, etc.

Afectarea sau, în unele cazuri, distrugerea mediului determină o creștere a vulnerabilității umane, respectiv pericole potențiale care pot periclita sănătatea și, uneori, chiar viața, ia care se adaugă pagubele materiale.

După durata și gradul de afectare a mediului, hazardele se ierarhizează în:

-    episodice (emisii de poluanți, care poți fi remediați relativ ușor);

-    accidentale (sunt riscuri care produc dereglări în desfășurarea unui proces natural sau antropic și care se pot remedia într-un interval de timp scurt);

-    ruptură (produc întreruperea activităților prin distrugerea mecanismului de funcționare șî care necesită timp și resurse financiare mari);

-    catastrofale (produc schimbări radicale în structura unui ecosistem, sau care pot conduce la dispariția unei structuri, și deci, care presupune reconstrucția pe principii diferite față de cele inițiale pentru a rezista la alte hazarde catastrofale, cu cheltuieli imense).

Poluarea mediului - poluarea aerului, poluarea apei potabile, creșterea globale a temperaturii, distrugerea stratului de ozon.

Prin prin realizarea constructiei vor fi loate toate masurile conform legislatiei in vigoare pentru preintampinarea accidentelor.

Colectarea deșeurilor se va realiza controlat, iar orașul deține o stație de epurare a apelor uzate.

Riscurile SOCIALE- din această categorie putem aminti:

-    Terorismul - termenul terorism înseamnă acte de violenta comise de opozanți ai unui stat, care operează în grupuri restrânse, secrete. Cuvântul implică de asemenea faptul că teroriștii nu desfășoară o campanie pur militară, ci încearcă să tulbure viața normală a unei societăți, folosind tactici ce pun în pericol sau țintesc intenționat oameni obișnuiți.

Conflicte sociale, conflictele sociale de masă, epurările etnice. Conflictele etnice

pot apărea oricând, deoarece, de-a lungul mileniilor, oamenii sau amestecat unii cu

alții.

Criminalitatea și consumul de droguri

4.3. SITUAȚIA UTILITĂȚILOR ȘI ANALIZA DE CONSUM:

- necesarul de utilități și de relocare/protejare, după caz;

Surse de apa si canalizare.

Alimentarea cu apa a Scolii Gimnaziale nr. 156 se realizeaza din reteaua de alimantare a SC APA NOVA S.A.

Evacuarea apelor uzate se realizeaza in reteaua de canalizare a municipiului Bucuresti.

Apele uzate provenite din activitatea de preparare a hranei in cadrul bucatariei inainte de deversarea in reteaua de canalizare vor fi trecute prin separator de grasimi .

Realizarea constructiei implica devierea locala a unui sector de canalizare in lungime de aproximativ 70m. Prim realizarea acestei devieri nu se modifica parametii functionali ai retelei existente.

Energie electrica

Asigurarea energiei electrice se va realiza prin conectarea la reteaua existenta a SC ENEL SA si panouri fotovoltaice. Sistemul realizat va fi de tip off-grid.

Gaze naturale

Pentru prepararea hranei constructia va fi racordata la reteaua existenta in zona de gaze naturale a SC ENGIE SA.

- soluții pentru asigurarea utilităților necesare.

Asigurarea utilitatilor apa-canal

•    Alimentarea cu apa rece pentru consum

Cerinta de apa potabila in scopuri menajere pentu cladire .

Qs zi mediu = 11,787    [mc/zi]

Qs zi maxim = 13,555    [mc/zi]

Qs orar max = 1, 581    [mc/h]

•    Evacuarea apelor uzate menajere Debitele de ape uzate menajere pentru cladire:

Qs=0, 2,970 l/s Qc=4,970 l/s

Asigurarea utilitatilor energie electrica

Pentru asigurarea energie electrice a fost calculata o putere instalata Pi = 173,00 kW si o putere absorbita Pa = 121,10 kW

4.4. SUSTENABILITATEA    REALIZĂRII    OBIECTIVULUI DE

INVESTIȚII:

a)    Impactul social și cultural, egalitatea de șanse;

Proiectul va fi dezvoltat asigurând totodată egalitatea de șanse a tuturor părților

implicate în dezvoltarea proiectului.

Selectarea echipei de management dintre angajații Primăriei Sectorului 6 care va fi implicată în managementul proiectului, va fi realizată acordând egalitatea de șanse a angajaților și colaboratorilor cu experiență în managementul unor proiecte de o asemenea anvergură din cadrul primăriei.

Firmele de execuție care vor participa la implementarea proiectului vor fi de asemenea selectate în urma unor proceduri de achiziție publică, dând astfel șanse egale la competiție tuturor firmelor cu capabilitate în domeniu.

Astfel, odată cu începerea implementării proiectului Primăria Sectorului 6 va demara activitatea de achiziție publică a serviciilor de execuție. Executantul va fi selectat aplicând principiile de bază ale achizițiilor publice privind garantarea tratamentului egal, nediscriminarea ofertanților, asigurând transparența și integritatea procesului de achiziție publică. Criteriile de calificare/selecție/atribuire nu vor fi restrictive și vor permite tuturor firmelor cu capabilitate în domeniu să depună o ofertă.

Oferta de Program ”Școală după școală” este proiectată astfel încât să răspundă nevoilor tutuor elevilor și, cu prioritate, nevoilor elevilor aparținând grupurilor dezavantajate.

b)    estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de realizare, în faza de operare;

In faza re realizare a fost aproximat un numar de 40 muncitori in vederea realizarii in investitiei.

Prin realiazrea investititi, in faza de operare sunt estimate crearea unui numar de 6 locuri suplimentare de munca dupa cum urmeaza:

Prepararea, servirea hranei - 4 persoane;

Personal curatenie - 2 persoane;

c)    impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a siturilor protejate, după caz;

Realizarea investitiei nu are un impact negativ asupra factorilor de mediu, a biodiversitatii.

In amplasamentul lucarii nu se afla situri protejate.

d)    impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și antropic în care acesta se integrează, după caz.

Nu este cazul

4.5. ANALIZA CERERII DE BUNURI ȘI SERVICII, CARE

JUSTIFICĂ DIMENSIONAREA OBIECTIVULUI DE

INVESTIȚII

Implementarea proiectului propus contribuie la imbunatatirea metodelor si modelelor de lucru, la ajustarea responsabilitatilor si abordarii muncii de educare a copilului.

Avand in vedere faptul ca orele de curs se limiteaza la elevi, la 4-5 ore pe zi, timpul in care o parte dintre acestia raman nesupravegheati de catre un adult competent este destul de indelungat.

In Romania procentul cuplurilor cu copii de vârste cuprinse intre 6-18 ani, in care ambii membrii lucreaza in afara locuintei este semnificativ.

Cei mai multi dintre adulti au slujbe care se prelungesc cu mult peste programul desfasurat la scoala al copilului, iar posibilitatile de a avea grija ca acesta sa-si petreaca timpul liber intr-un mod cat mai adecvat varstei lui sunt limitate.

Statisticile internationale au aratat faptul ca incidenta cazurilor de comportament antisocial si chiar delicvente este mai mare in randul copiilor nesupravegheati. De asemenea cazurile de esec scolar sunt mai frecvente.

Lipsiti de supraveghere, copiii isi petrec timpul liber intr-un mod neadecvat si care nu le aduce beneficii.

S-a dovedit faptul că in topul activitătilor alese de copii pentru a-si petrece timpul

liber, se află privitul la televizor, urmate de timpul petrecut cu prietenii si colegii de joaca in

aer liber. Foarte puțini dintre aceștia au spus ca prefera sa citeasca o carte si doar câțiva prefera sa-si faca temele.

Astfel, vizionarea programelor de televiziune reprezinta cel mai frecvent comportament de petrecere al timpului liber.

In ceea ce priveste intervalul cand sunt de obicei urmarite aceste emisiuni, statistica arata ca elevii cu vrste intre 7-10 ani urmaresc emisiuni la TV cu precadere in intervalele de timp de dupa amiaza intre orele 13:00-17:00 si 17:00-19:00, adica in perioadele in care cei mai multi dintre parinti se afla la servici.

Mulți părinți prefera să-si lase copiii să se uite la televizor atunci cand acesta are timp liber si nu poate fi supravehgeat .

Activitatile ce se vor desfasura in cadrul programului Scoala dupa scoala sunt activitati educative - ajutor in efectuarea temelor pentru a doua zi, facilitare realatiilor interpersonale dintre copii in cadrul atelierelor ce se vor realiza, meditatii si consultatii pentru elevii care doresc sa aprofundeze notiunile de la clasa;

4.6. ANALIZA FINANCIARĂ,    INCLUSIV CALCULAREA

INDICATORILOR DE PERFORMANȚĂ FINANCIARĂ: FLUXUL CUMULAT, VALOAREA ACTUALIZATĂ NETĂ, RATA    INTERNĂ    DE    RENTABILITATE;

SUSTENABILITATEA FINANCIARĂ

4.6.1. Metodologie și ipoteze de lucru

Obiectivul analizei cost-beneficiu constă în a demonstra că variantele de proiect selectate în urma analizei tehnice nu sunt numai oportune, ci și cu șanse substanțiale de a fi fezabile . Analiza cost-beneficiu asociată investiției are la bază identificarea și estimarea costurilor și veniturilor, în vederea stabilirii fluxurilor de numerar și a indicatorilor de fezabilitate generali.

În conformitate cu HG 907/2016, analizele cost-beneficiu au următoarea structură minimală:

•    Analiza financiară; sustenabilitate financiară

•    Analiza economică; analiza cost-eficacitate

•    Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

Analiza cost-beneficiu pentru investiția de față va urmări acest conținut-cadru. Această analiză are drept scop să stabilească măsura în care:

•    obiectivele proiectului contribuie la combavterea abandonului școlar ;

•    proiectul contribuie la bunăstarea economică a regiunii, evaluată prin calculul indicatorilor de rentabilitate socio-economică ai proiectului.

Analiza cost-beneficiu se va baza pe principiul comparației costurilor alternativelor de alimentare cu energie electrică și termică. Modelul teoretic aplicat este Modelul DCF -Discount Cash Flow (Cash Flow Actualizat) - care cuantifică diferența dintre beneficiile și costurile generate de proiect pe durata sa de funcționare, ajustând această diferență cu un factor de actualizare, operațiune necesară pentru a „aduce” o valoare viitoare la nivelul anului de bază pentru evaluarea costurilor.

Analiza cost-beneficiu va fi realizată în prețuri fixe, pentru anul de bază al analizei 2018, echivalent cu anul de bază al actualizării costurilor. Prin urmare, toate costurile vor fi exprimate în prețuri constante 2018.

Analiza financiară va analiza valori financiare care includ TVA:

• Primăria Sectorului 6) nu recuperează TVA.

Au fost formulate următoarele ipoteze:

1.    Se stabilește un orizont de analiză de 15 ani, în corelație cu perioada de referință.

2.    Rata de actualizare financiară este de 4%/an, iar rata de actualizare economică este de 5%/an.

3.    Analiza a fost dezvoltată în RON.

4.    Costurile identificate în urma implementării investiției:cheltuieli cu energia electrică, cheltuieli cu energia termică, cheltuieli cu operare și mentenanță care au fost evaluate la 1% din valoarea investiției.

5.    Sursa de finanțare: buget local sau alte surse legal constituite.

6.    Analiza a fost dezvoltată în prețuri fixe.

7.    Proiectul nu este generator de venituri.

8.    Având în vedere durata de viață mare a construcțiilor, în vederea stabilirii valorii reziduale a fost facută ipoteza că la sârșitul perioadei de analiza, aceasta reprezintă circa 15% din valoarea de investiție, pentru ambele scenarii.

9.    Durata de realizare a investiției: pe baza datelor din studiul de fezabilitate s-a considerat că investiția se realizează în 1,5 ani pentru ambele scenarii începând cu 2018, într-o proporție de eșalonare a lucrărilor pe ani așa cum reiese din tabelul de mai jos.

Tabel 4-1 Eșalonarea investiției

Scenariu

An 0

RON

An I

RON

TOTAL cu TVA

Scenariu 1

439.220,98

11.365.608,63

11.804.829,61

Scenariu 2

451.630,82

11.808.413,37

12.260.044,19

4.6.2. Modelul financiar

Modelul de analiză financiară a proiectului va analiza cash-flow-ul financiar consolidat și incremental generat de proiect, pe baza estimărilor costurilor investiționale, a costurilor cu întreținerea, generate de implementarea proiectului, evaluate pe întreaga perioadă de analiză, precum și a veniturilor financiare generate.

Indicatorii utilizați pentru analiza financiară sunt:

•    Valoarea Netă Actualizată Financiară a proiectului;

•    Rata Internă de Rentabilitate Financiară a proiectului;

•    Raportul Beneficiu - Cost și

•    Fuxul de Numerar Cumulat.

Valoarea Netă Actualizată Financiară (VNAF) reprezintă valoarea care rezultă deducând valoarea actualizată a costurilor previzionate ale unei investiții din valoarea actualizată a beneficiilor previzionate.

Rata Internă de Rentabilitate Financiară (RIRF) reprezintă rata de actualizare la care un flux de costuri și beneficii exprimate în unități monetare are valoarea actualizată zero. Rata internă de rentabilitate este comparată cu rate de referință pentru a evalua performanța proiectului propus.

Raportul Beneficiu-Cost (R B/C) evidențiază măsura în care beneficiile proiectului acoperă costurile acestuia. În cazul când acest raport are valori subunitare, proiectul nu generează suficiente beneficii și are nevoie de finanțare (suplimentară).

Fluxul de numerar cumulat reprezintă totalul monetar al rezultatelor de trezorerie anuale pe întreg orizontul de timp analizat.

4.6.3. Indicatorii de rentabilitate financiară

În mod evident, o investiție pentru utilizarea căreia nu se percep taxe nu este o investiție rentabilă din punct de vedere financiar. Astfel, rezultă valori necorespunzătoare pentru rentabilitatea financiară a investiției (RIRF/C <4%, VNAF/C <0) deoarece cash-flow-ul net este negativ pentru toți ani de operare a investiției.

Tabelul 4-2 Principalele rezultate ale analizei financiare

Scenariul 1

Scenariul 2

Rată internă de    ,%,

rentabilitate financiară    ( %)

<4%

RIRF/C

<4%

RIRF/C

Valoare actuală netă    (Lei)

-12.461.447

VAN/C

-13.027.291

VAN/C

Raportul Beneficiu-Cost (RB/C)

-0,13

R B/C

-0,13

R B/C

Evoluția mai puțin favorabilă din punct de vedere financiar este compensată de o evoluție favorabilă din punct de vedere socio-economic, impactul socio-economic fiind cel urmărit în special pentru astfel de proiecte ce au ca utilizator final publicul larg.

4.6.4. Sustenabilitatea financiară

Analiza sustenabilității financiare a investiției evaluează gradul în care proiectul va fi durabil, din prisma fluxurilor financiare anuale, dar și cumulate, de-a lungul perioadei de analiză. Fluxurile de costuri corespund scenariilor analizate.

Fluxul cumulat de numerar este ne-negativ în fiecare din anii prognozați, în condițiile în care costurile pentru ambele scenarii vor fi susținute de către Primăria Sectorului 6 prin alocații bugetare, suplimentare celor prevăzute pentru activitățile curente de întreținere a clădirilor.

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1

10

03

10

10

INTRARI

Contributie buget local investitie

439221

11365609

Contributie buget local

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

TOTAL intrari

439221

11365609

204490

204490

204490

204490

204490

204490

204490

204490

204490

204490

204490

204490

204490

204490

IESIRI

Investitia

439221

11365609

Cheltuieli

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

204490.2

TOTAL iesiri

439221

11365609

204490

204490

204490

204490

204490

204490

204490

204490

204490

204490

204490

204490

204490

204490

Flux de numerar

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Flux de numerar actualizat

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Fluxul de numerar cumulat

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Figura 1 - Sustenabilitatea financiară - Scenariul I

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

INTRARI

Contributie buget local investitie

451631

11808413

Contributie buget local

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

TOTAL intrari

451631

11808413

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

IESIRI

Investitia

451631

11808413

Cheltuieli

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

TOTAL iesiri

451631

11808413

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

220792

Flux de numerar

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Flux de numerar actualizat

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Fluxul de numerar cumulat

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Figura 2 - Sustenabilitatea financiară - Scenariul II

4.7. ANALIZA ECONOMICĂ, INCLUSIV CALCULAREA

INDICATORILOR DE PERFORMANȚĂ ECONOMICĂ: VALOAREA ACTUALIZATĂ NETĂ, RATA INTERNĂ DE RENTABILITATE ȘI RAPORTUL COST-BENEFICIU SAU, DUPĂ CAZ, ANALIZA COST-EFICACITATE

4.7.1. Metodologie

Prin analiza economică se urmărește estimarea impactului și a contribuției proiectului la creșterea economică la nivel regional și național.

Aceasta este realizată din perspectiva întregii societăți (municipiu, regiune sau țară), nu numai punctul de vedere al proprietarului infrastructurii.

Analiza financiară este considerată drept punct de pornire pentru realizarea analizei socio-economice. În vederea determinării indicatorilor socio-economici trebuie realizate anumite ajustări pentru variabilele utilizate în cadrul analizei financiare.

Rata de actualizare pentru actualizarea costurilor și beneficiilor în timp este de 5%, în conformitate cu normele europene.

4.7.2.Ipoteze de bază

Scopul principal al analizei economice este de a evalua dacă beneficiile proiectului depășesc costurile acestuia și dacă merită să fie promovat. Analiza este elaborată din perspectiva întregii societăți nu numai din punctul de vedere al beneficiarilor proiectului iar pentru a putea cuprinde întreaga varietate de efecte economice, analiza include elemente

cu valoare monetară directă, precum costurile de construcții și întreținere precum și

elemente fără valoare de piață directă precum creștere veniturilor impozitate și a economiilor cu bonele.

Toate efectele ar trebui cuantificate financiar (adică primesc o valoare monetară) pentru a permite realizarea unei comparări consistente a costurilor și beneficiilor în cadrul proiectului și apoi sunt adunate pentru a determina beneficiile nete ale acestuia. Astfel, se poate determina dacă proiectul este dezirabil și merită să fie implementat. Cu toate acestea, este important de acceptat faptul că nu toate efectele proiectului pot fi cuantificate financiar, cu alte cuvinte nu tuturor efectelor socio-economice li se poate atribui o valoare monetară.

Anul 2018 este luat ca bază fiind anul întocmirii analizei cost-beneficiu. Prin urmare, toate costurile și beneficiile sunt actualizate prin prisma prețurilor reale din anul 2018.

Perioada de calcul folosită este de 15 de ani.

Valoarea reziduală la sfârșitul perioadei de analiză a fost estimată la 15% din costul total de investiție, pentru orice element de infrastructură care va fi realizat.

Ca indicator de performanță a implementării proiectului s-au folosit Valoarea Actualizată Netă (beneficiile actualizate minus costurile actualizate) și Gradul de Rentabilitate (rata

beneficiu/cost). Acesta din urmă exprimă beneficiile actualizate raportate la unitatea monetară de capital investit. În final, rezultatele sunt exprimate sub forma Ratei Interne de Rentabilitate.

Rata Internă de Rentabilitate Economică

Calculul Ratei Interne de Rentabilitate a Proiectului (RIRE) se bazează pe ipotezele:

•    Toate beneficiile și costurile sunt exprimate în prețuri reale 2018, în Lei;

•    RIRE este calculată pentru o durată de 15 ani a Proiectului. Aceasta include perioada de construcție, precum și perioada de exploatare;

•    Beneficiile proiectului sunt calculate începând cu anul 2020

•    Viabilitatea economică a Proiectului se evaluează prin compararea RIRE cu Costul Economic real de Oportunitate al Capitalului (EOCC). Valoarea EOCC utilizată în analiză este 5%. Prin urmare, Proiectul este considerat fezabil economic, dacă RIRE este mai mare sau egală cu 5%, condiție ce corespunde cu obținerea unui raport beneficii/costuri supraunitar.

Beneficiile economice

Au fost considerate pentru analiza socio-economică, doar o parte din componentele monetare care au influență directă.

În continuare sunt enumerate succint beneficiile socio-economice directe și indirecte identificate pentru acest tip de proiect, încât să se definească cât mai complet impactul socio-economic al proiectului:

•    Impozit pe salariu

•    Economia cu bonele

In rezumat, etapele de realizare a analizei economice sunt:

1.    Aplicarea corecțiilor fiscale;

2.    Monetizarea impacturilor (calculul beneficiilor);

3.    Transformarea prețurilor de piață în prețuri contabile (prețuri umbră) și

4.    Calculul indicatorilor cheie de performanță economică.

Figura 3 sintetizează etapele de realizare a analizei economice.

Figura 3 Etapele de realizare a analizei economice



4.7.3.    Corecții fiscale și transformarea prețurilor de piață în prețuri

contabile

Aplicarea corecțiilor fiscale

Aplicarea corecțiilor fiscale constă în deducerea cotei TVA de 19% din cadrul costurilor exprimate în valori financiare.

Transformarea prețurilor de piață în prețuri contabile

Pentru calculul factorilor de conversie din prețuri de piață în prețuri contabile se utilizează adesea o tehnică numită analiza semi-input-output (SIO)1. Analiza SIO folosește tabele de intrări ieșiri cu date la nivel național, recensăminte naționale, sondaje cu privire la cheltuielile gospodăriilor și alte surse la nivel național, cum ar fi date cu privire la tarifele vamale, cotații și subvenții. Această analiză poate fi folosită și la calculul factorului de conversie standard.

Deși factorul de conversie standard se determină în mod normal prin calcularea factorilor de conversie corespunzători sectoarelor productive ale unei economii, se poate folosi și formula:

FCS =


[M + X )

M + Tm - Sm)+ )X - Tx + Sx)

unde,

1 Sursa: Analiza cost-beneficiu - concepte și practică Anthony E. Boardman, David H. Greenberg, Aidan R. Vining, David L. Weimer, Editura ARC, Ediția a II-a, pagina 527.

FCS = factor de conversie standard;
M = valoarea totală a importurilor în prețuri CIF la graniță;
X = valoarea totală a exporturilor în prețuri FOB la graniță;
Tm = valoarea taxelor vamale totale aferente importurilor;
Sm = valoarea totală a subvențiilor pentru importuri;
Tx = valoarea totală a taxelor la export;
Sx = valoarea totală a subvențiilor pentru exporturi.

În calcularea prețului contabil (umbră) al forței de muncă se aplică următoarea formulă:

PCF = PPF x (1-u) x (1-t),unde:

PCF = Prețul contabil al forței de muncă
PPF = Prețul de piață al forței de muncă
u = Rata regională a șomajului
t = Rata plăților aferente asigurărilor sociale și alte taxe conexe

În tabelul de mai jos se prezintă factorii de conversie a prețurilor de piață în prețuri

contabile, pe categorii de costuri, pentru proiectele din România, așa cum au fost

definiți în cadrul Ghidului Național pentru Analiza Cost - Beneficiu ACIS-Jaspers.

Tabelul 4-3 Factori de conversie de la prețuri de piață în prețuri contabile

Categorie de cost

Factor de conversie

Comentariu

Articole care se pot comercializa

1

Articole care nu se pot comercializa

1

dacă nu se justifică altfel

Forța de muncă calificată

1

Forța de muncă necalificată

SWRF

formula de calcul (1-u) x (1-t)

Achiziția de teren

1

dacă nu se justifică altfel

Transferuri financiare

0

Sursa: htp://www.metodologie.ro/Ghido/o20ACBo%20ROo/o20proiect.pdl, pag. 16

În lipsa unor informații specifice ale proiectului analizat (informații detaliate cu privire la structura costurilor antreprenorului general precum și a companiilor de construcție ce vor fi implicate în activitățile de întreținere), se vor utiliza aceste date de intrare.

Având în vedere acestea, factorii de conversie din prețuri contabile în prețuri umbră sunt:

Pentru costul de întreținere și operare: 0,4x0,6+0,6x1=0,84

Pentru costul de construcție: 0,4x0,6+0,6x1=0,84.

4.7.4. Calculul indicatorilor de performanță economică ai proiectului

Analiza economica a condus la estimarea fluxurilor de costuri și beneficii ale investiției.

In final sunt calculati, pentru o rata economica de actualizare a capitalului de 5% (rata de actualizare) indicatorii de eficienta economica a investitiei.

Pentru calculul beneficiilor economice au fost luate în considerare următoarele ipoteze:

• Impozit pe salariu

S-a considerat că 50% din familiile elevilor sunt cu 2 părinți, iar unul din părinți își caută

un loc de muncă, iar dintre aceștia circa 10% își găsesc loc de muncă plătit cu salariul mediu pe economie, pentru care vor plăti un impozit de 271 RON/Lună.

• Economiile cu bonele

Din restul de 50% de familii s-a considerat că circa 30% renunță la bona, adică economisesc pe lună un salariu minim pe economie de 1162 RON.

Tabelul 4-4 Principalii indicatori ai analizei economice -Scenariul 1

Principalii parametri și indicatori

Valori

Rata socială de actualizare (%)

5%

Rata interna de rentabilitate economice (RIRE)

13,57%

Valoare actualizata neta economica (VANE)

6.222.387 Lei

Raporturi beneficii-costuri (RBC)

1,58

Tabelul 4-5 Principalii indicatori ai analizei economice - Scenariul 2

Principalii parametri și indicatori

Valori

Rata socială de actualizare (%)

5%

Rata interna de rentabilitate economice (RIRE)

12,71%/an

Valoare actualizata neta economica (VANE)

5.760.833 Lei

Raporturi beneficii-costuri (RBC)

1,51

Analiza economică a proiectului arată oportunitatea investiției, VANE fiind pozitiv pentru ambele alternative, dar și efectul benefic al acesteia asupra economiei locale, superior costurilor economice și sociale pe care acesta le implică, raportul beneficii/cost fiind mai mare decât 1.

În ceea ce privește rata internă de rentabilitate economică a proiectului, aceasta este de 13,57% in Scenariul 1, respectiv de 12,71% pentru Scenariul 2, valoare superioară ratei de actualizare socială de 5%. Acest lucru reflectă rentabilitatea din punct de vedere economic a investitiei pentru ambele alternative de proiect.

Efectele pozitive asupra utilizatorilor și asupra societatii, în general, sunt evidente ceea ce conduce la concluzia ca proiectul merita promovat in Scenariul 1, care prezinta indicatori de feazabilitate generali mai ridicati.

Condițiile impuse celor trei indicatori economici pentru ca un proiect să fie viabil economic sunt:

•    VANE să fie pozitiv;

•    RIRE să fie mai mare sau egală cu rata socială de actualizare (5%);

•    RBC să fie mai mare decât 1.

Analizând valorile indicatorilor economici rezultă că proiectul este viabil din punct de vedere economic. Indicatorii economici au valori favorabile datorită beneficiilor economice generate de implementarea proiectului.

4.8. ANALIZA DE SENZITIVITATE

Exista trei metode principale pentru efectuarea unei analize de risc / incertitudine, și anume analiza de senzitivitate (analiza scenariului „ce se întâmpla daca”), valori de comutare și analiza probabilitatii riscului.

O analiza de senzitivitate este considerata cea mai simpla forma de analiza de risc / incertitudine și este probabil cel mai frecvent aplicata în conducerea analizei de risc / incertitudine. Ea implica stabilirea de scenarii „ce se întâmpla daca” pentru a reflecta modificarile valorilor variabilelor și parametrilor „critici” ale modelului.

Ghidul CE defineste variabilele / parametrii „critici” ca fiind „cele ale caror variatii, pozitive sau negative, comparate cu valorile utilizate drept estimarea cea mai buna în cazul cel mai bun, au cel mai mare efect asupra ratei interne de rentabilitate RIR sau asupra valorii nete actuale VNA și astfel determina cele mai semnificative schimbari ale acestor parametri.

Pentru fiecare scenariu „ce se întâmpla daca” indicatorii de apreciere a rentabilitatii sunt recalculati.

Scopul analizei de senzitivitate este de a determina variabilele sau parametrii critici ai modelului, ale caror variatii, în sens pozitiv sau în sens negativ, comparativ cu valorile folosite pentru cazul optimal, conduc la cele mai semnificative variatii asupra principalilor indicatori ai rentabilitatii, respectiv RIR și VNA; cu alte cuvinte influențează în cea mai mare măsură acești indicatori.

Criteriul de distingere a acestor variabile cheie variaza conform specificului proiectului analizat și trebuie determinat cu mare acuratețe.

4.8.1. Identificarea variabilelor critice

Pentru identificarea variabilelor critice se vor calcula variațiile indicatorilor de rentabilitate RIRE și VANE pentru o variație de 1% a factorilor de influență. Variabilele critice vor fi acelea pentru care o variație de 1% induce o variație de cel puțin 1% pentru RIRE sau VANE.

In continuare, se va evalua gradul de variatie a acestor indicatori la variabilele de influenta pentru Scenariul 1, care a rezultat cu indicatorii de fezabilitate generali cei mai ridicati.

Pentru fiecare categorie de venituri și cheltuieli se va considera o variatie de 10% și se vor calcula variatiile corespunzatoare induse indicatorilor de eficienta, în marime absoluta.

Tabelul urmator contine evaluarea gradului de influenta asupra eficientei investitiei pentru fiecare dintre factorii de influenta.

Tabelul 4-6 Identificarea variabilelor critice

Factori de influenta

-10%

Ref

10%

Parametru

critic

Costul investițional

7.178.618

6.222.387

5.266.155

DA

Preț energie electrică

6.267.098

6.222.387

6.177.675

NU

Preț energie termică

6.246.156

6.222.387

6.198.618

NU

Impozit pe salariu

6.103.589

6.222.387

6.341.185

NU

Economii cu bonele

4.694.235

6.222.387

7.750.539

DA

4.8.2. Determinarea valorilor de comutare

In continuare, vor fi determinate valorile de prag (variatiile pentru care rentabilitatea investitiei devine nula), pentru toate cele 5 variabile de influenta, considerand variatii în sens negativ (scaderi pentru beneficii și cresteri pentru costuri) de 20%, fata de 1% (variatia aplicata pentru selectarea variabilelor critice). Asadar, valorile de comutare (de prag) reprezinta variatiile variabilelor de influenta care conduc la obtinerea unui VANE nul sau a unei RIRE egala cu rata de actualizare de 5%.

Variabila de influenta cu cea mai mare importanta în determinarea rentabilitatii socio-economice a investitiei este cea care are valoarea de prag cea mai mica.Valorile de comutare vor fi determinate pentru toate variabilele de influenta, în conditiile în care nu exista variabile critice.

Tabelul 4-7 Determinarea valorilor de comutare

Factori de influenta

val.referinta

val.comutare

%

UM

Costul investițional

11.804.829,61

19.486.466,04

65%

Lei

Preț energie electrică

0,541

8,072

1392%

Lei/kWh

Preț energie termică

0,258

7,013

2618%

Lei/kWh

Impozit pe salariu

271

-1148

-524%

Lei

Economii cu bonele

1162

689

-41%

Lei

Conform acestor rezultate, economiile cu bonele și investiția sunt variabilele care

influenteaza în cea mai mare masura rentabilitatea economica a investitiei. Daca valoarea

investiției crește cu mai mult de 65% sau dacă economia cu bonele scade cu 41%, rata

interna de rentabilitate se va reduce sub rata de actualizare, iar valoarea neta prezenta va deveni negativa: cu alte cuvinte, investitia nu va mai fi rentabila din perspectiva economica.

4.9. ANALIZA DE RISCURI,    MĂSURI    DE

PREVENIRE/DIMINUARE A RISCURILOR

4.9.1. Analiza de risc financiar

Riscul este o variabilă exogenă antonimă rentabilității din activitatea economică. Deoarece aceste efecte sunt contradictorii, se pune problema stăpânirii unui anumit nivel de risc față de rentabilitatea așteptată de la investiția din proiect.

Analiza de risc vizează estimarea distribuției de probabilitate a modificărilor indicatorilor de performanță financiară și economică. Odată ce au fost identificate variabilele critice, pentru analiza de risc este necesar să se asocieze o distribuție a probabilității pentru fiecare dintre ele, definită într-un domeniu precis de valori în jurul celei mai bune estimări, utilizată în cazul de bază.

Pentru analiza de risc s-a utilizat metoda Monte Carlo care constă din extragerea aleatoare repetată a unui set de valori pentru variabilele critice și calcularea indicatorilor de performanță ai proiectului pentru fiecare set de valori extrase. Prin repetarea acestui procedeu pentru un număr suficient de extrageri (de ordinul sutelor) se obține distribuția probabilității pentru indicatorii de performanță.

Date de intrare

Nominal

Minim

Maxim

Stochastice

cost investitional

1

0.90

1.10

0.91

pret energie electrica

1

0.90

1.10

0.97

pret energie termica

1

0.90

1.10

1.00

mpozit pe salariul mediu

1

0.90

1.10

0.91

economii cu bona

1

0.75

1.05

1.02

Rezultate

Deterministice    Stochastice

VNAE( C )    6,222,387 ron    6,160,742

RIRE ( C )    13.57%    %/an    13.37%

Figura 4 - Simularea cu Metoda Monte-Carlo - Date de intrare și rezultate

Probabilitatea ca rata interna de rentabilitate să fie mai mare ca 5% și probabilitatea ca valoarea prezenta neta economica sa fie pozitiva este de cca. 100%.

Ținând seama de toate acestea, am putea defini proiectul de față ca fiind unul fără risc.

4.9.2. Matricea riscurilor. Plan de management al riscurilor

Primul pas consta în stabilirea unei politici de riscuri cu scopul de a defini circumstantele care pot provoca riscurile care pot afecta obiectivele posterioare lucrarii. în cazul de fata, aceste trei circumstante sunt: afectarea de catre terti, schimbari de termen și schimbari ale bugetului.

Urmatorul pas consta în identificarea riscurilor și introducerea acestora în categoriile stabilite în politica de riscuri în functie de natura consecintelor acestora.

Odata identificate riscurile, se trece la stabilirea criteriilor de acceptare în functie de probabilitatea de ocurenta (frecventa) și consecinte riscului produs, schimbari ale bugetului, termenelor și incidente asupra tertilor, in functie de natura riscului.

Clasificarea riscurilor în functie de frecventa este urmatoarea:

Evaluare ............................................ Frecventa

Foarte frecventa ...............................> 30%

Frecventa ........................................ de la 3% la 30%

Ocazionala ...................................... de la 0,3% la 3%

Putin frecventa .................................de la 0,003% la 0,%

Foarte putin frecventa ......................< 0,03%

In ceea ce priveste consecintele, clasificarea riscurilor este facuta daca afecteaza costul, termenul sau creeaza incidente asupra tertilor:

Dezastruoasa ..........> 50% ............................> 24 de luni ........................F>1; S>10

Severa ................ de la 10% la 50% ...........de la 6 la 24 de luni ............ F = 1; 1<S<10

Serioasa ..............10% pana la 50% ............de la 3 la 6 de luni .............S=1; 1<M<10

Considerabila ......1% pana la 5% ...............de la 0,5 la 3 luni ..................M = 1

Insignifianta < 1% ............................ < 0,5 luni .................................Nul

Unde F = Fatala, S = Importanta și M = Minora

Combinatia de frecventa și consecinte permite realizarea evaluarii calitative a riscurilor, care consta în categorizarea riscurilor în conformitate cu masurile stabilite pentru acestea pentru a diminua efectele.

Aceasta evaluare are un caracter matricial, riscurile definindu-se ca și nule, acceptabile, nedorite și inacceptabile.

Consecinta

Dezastruoasa

Severa

Serioasa

Considerabila

Insignifianta

Foarte frecventa

Inacceptabil

Inacceptabil

Inacceptabil

Nedorit

Nedorit

Frecventa

Inacceptabil

Inacceptabil

Nedorit

Nedorit

Acceptabil

Ocazionala

Inacceptabil

Nedorit

Nedorit

Acceptabil

Acceptabil

Fara frecventa mare

Nedorit

Nedorit

Acceptabil

Acceptabil

Nul

Foarte putin frecventa

Nedorit

Acceptabil

Acceptabil

Nul

Nul

In conformitate cu aceasta clasificare, se stabileste necesitatea masurilor de corectare:

•    Inaceptabil, definirea acțiunilor pentru a reduce la nedorit independent de costul pe care il presupune

•    Nedorit, definirea actiunilor pentru mitigare în masura în care costul este echilibrat cu reducerea riscului

•    Acceptabil, nu este necesara definirea actiunilor acestea fiind gestionabile

•    Nul, nu este necesara considerarea acestora.

In general s-au luat în considerare toate acele aspecte ale proiectului care pot presupune riscuri de avarie catre terti, sau o abatere în obiectivele previzibile de pret și amplasament.

Acestea sunt urmatoarele:

Riscul R-01. Geologie și Geotehnica
Riscul R-02. Mediul înconjurător
Riscul R-03. Risc arheologic

Riscul R-04. Avize și Autorizatii.

Riscul R-05. Neclarități în proiect
Riscul R-06. Complexitatea soluțiilor.
Riscul R-07. Complexitatea lucrarilor.
Riscul R-08. Programarea lucrarilor
Riscul R-09. Listele de cantitati și preturile unitare

Tabelul de mai jos include descrierea riscurilor, efectele posibile, frecventa estimatia de aparitie, consecintele, evaluarea și eventualele masuri de atenuare.

Tabelul 4-9 Evaluarea riscurilor identificate și posibile masuri de atenuare

Risc

identificat

Descriere

Efecte

Frecventa

Consecinta

Evaluare

Masuri de atenuare

01. Geologie și Geotehnica

Variatiile care se pot observa pe durata executiei lucrarilor în parametrii

geotehnici care caracterizeaza terenurile fata de cele care s-au obtinut în campania realizata în faza de proiect

Asupra termenelor și al pretului lucrarii

Putin

frecvent

Insignifianta

Acceptabil

N/A

02. Mediul inconjurator

Impactul negativ asupra mediului

Asupra termenelor și al

pretului

lucrarii

Ocazional

Serioasa

Nedorit

Masuri de crestere a gradului de informare pentru

constructori și terte parti, pe langa celelalte masuri

descrise în proiect

03. Risc arheologic

Pe perioada desfasurarii proiectului nu s-au identificat situri

N/A

Foarte

putin

frecvent

Insignifianta

Nul

N/A

04. Avize și Autorizatii

Posibilele inconveniente și dificultati ale constructiilor care pot proveni din faptul ca avizele și acordurile

(autorizatiile) pot expira și necesita reinoire

Asupra termenelor și al

pretului

lucrarii

Foarte

putin

frecvent

Insignifianta

Acceptabi

l

N/A

05.

Neclaritati în proiect

In special în ceea ce priveste structurile

Asupra termenelor și al

pretului

lucrarii

Fara

frecventa

mare

Considerabil

Acceptabi

l

N/A

Risc

identificat

Descriere

Efecte

Frecventa

Consecinta

Evaluare

Masuri de atenuare

06.

Complexitat ea solutiilor.

Limitarea datelor de intrare

Asupra termenelor și al pretului lucrarii

Foarte

putin

frecvent

Considerabil

Acceptabi

l

N/A

07.

Complexitat

ea

lucrarilor.

Executia corecta a lucrarilor implica competenta echipelor de executie și complexitatea utilajelor

Asupra termenelor și al pretului lucrarii

Fara

frecventa

mare

Considerabil

Acceptabi

l

N/A

08.

Programare a lucrarilor

Erori care ar fi putut interveni în estimarea termenelor de executie

Asupra termenelor și al pretului lucrarii

Fara

frecventa

mare.

Considerabil

Acceptabi

l

N/A

09. Listele de cantitati și preturile unitare

Aparitie unor preturi

contradictorii sau unitati nedefinite

Asupra termenelor și al pretului lucrarii

Ocazional

Considerabil

Acceptabi

l

N/A

Din analiza riscurilor identificate se observă că riscurile sunt asociate fazelor de proiectare și construcție. Din punctul de vedere al consecințelor asupra implementării

proiectului, se disting următoarele riscuri:

• 07. Complexitatea lucrărilor.

Complexitatea lucrărilor asociate prezentului proiect reclamă un nivel ridicat al disciplinei în construcții, solicitând profesionalitatea echipelor de execuție și dotarea corespunzătoare a constructorului cu utilaje capabile de a finaliza lucrările la termenele stabilite. În caz contrar, vor surveni întârzieri la execuție, care vor genera costuri suplimentare de materiale și manoperă.

5.    SCENARIUL/OPȚIUNEA TEHNICO-ECONOMIC(Ă)

OPTIM(Ă), RECOMANDAT(Ă)

Conform informațiilor prezentate anterior în SF- Construcție Școala gimnazială nr. 156 (after school), necesarul energetic al clădirii este cel din tabelul de mai jos:

Tabelul 5-1 Necesarul energetic al clădirii

Descriere

Simbol

U.M.

Valoare

Energie termică consumată pentru încălzire

Qf,h,l

kWh/an

103.237,85

Energie termică consumată pentru prepararea apei calde de consum

Qf,w,i

kWh/an

38.981,46

Energie termică consumată pentru climatizare

Qf,r,i

kWh/an

30.586,00

Energia electrică consumată pentru iluminat

Wi,l

kWh/an

18.324,88

Conform temei de proiectare, clădirea construită trebuie să respecte toate prevederile din legislația națională în vigoare referitoare la cladirile NZEB.

Având în vedere cerințele unei clădiri de tip NZEB pentru zona climatică II (orizont

31.12.2020) pentru clădirile destinate învățământului, totalul energiei primare din surse

convenționale și neconvenționale nu trebuie să depășească 115 kWh/m2an și emisii CO2 de 30 kg/m2an, conform Ordinului nr. 386/2016 pentru modificarea și completarea Reglementării tehnice "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor", indicativ C 107-2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2055/2005.

Procentul de asigurare a energiei primare din surse regenerabile trebuie să depășească valoarea de 10% din totalul energiei primare.

Anexa L la partea a 3-a din reglementarea tehnică prezintă valorile maxime pentru energia primară și emisiile de CO2.

CATtGO*, Pt CUMl

Zona

ctanMtcl*1

Orliort

OAOW 0C LOCUn IMOMOUAU

CUWO « LOCUIT coucnvi

OÂOWOfUKX»

CUOH Of STlOATt KliTAaÂNTU.U

CLÂO« OCITIMATt SISTEMULUI SAMITAM

pfWW>

f uitata (O,

Eneqt*

flata* CO,

Encrfi»

primari

fătata (O,

Cnerfte

prtnarl

fjtataNCOi

primari

flatai CO,

HWa1»!

[kC/m'an]

[iwh/nt‘anj

fa/flftft)

pewivwran]

(‘4'”'»’l

(wrvnr1!»»]

ÎM/m'anl

[Mwtviw'anl

(tț/m^an]

(■1K)

2015

1J1

36

105

28

75

2,

115

28

,35

37

115

3,

,00

25

,3

100

25

79

21

31.12.2020

M

24

43

25

45

12

92

24

74

21

a

(•15X1

2015

147

42

112

10

93

27

135

37

155

43

121

34

•05

26

57

15

120

25

47

27

3112 2020

111

10

100

27

57

15

115

30

97

24

III

urc»

2015

122

46

,30

30

1,0

28

154

34

17,

49

3,12.20,a

4,

,22

34

04

14

130

37

,15

32

31.12.2020

145

40

„1

30

w

19

134

37

115

32

IV

(IIX)

201»

220

57

,52

38

,07

28

142

50

190

55

1,.12.2018

201

51

144

40

«4

24

,72

48

,44

42

11.12.2020

,84

42

127

35

83

24

170

49

142

41

V

(•24X|

2015

240

78

178

48

127

29

210

58

214

56

3112.2018

224

57

,52

38

40

28

,42

50

,74

44

], 12.2020

217

54

135

37

64

24

,85

53

1(7

48

Figura 5-1 - Nivelul necesarului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero

În vederea atingerii acestor cerințe, se propun următoarele măsuri: utilizarea obloanelor termoizolante mobile controlate și monitorizate prin BMS, sisteme de ventilație echipate cu recuperator de căldură, prepararea apei calde cu panouri solare, baterii sanitare cu fotocelulă, utilizarea tehnologiei LED pentru iluminat dar și utilizarea panourilor fotovoltaice pentru producerea energiei electrice și pompe de căldură.

Cele două soluții analizate sunt:

Soluția 1: Racordarea la sistemul centralizat de energie termică, utilizarea de panouri solare termice pentru preparare apă caldă de consum, utilizarea de ventiloconvectoare cu recuperare de căldură, panouri fotovoltaice și racordarea la sistemul energetic național

Soluția 2: Implementarea unui sistem de încalzire cu pompe de caldură aer-apă, centrală termoelectrică, puffer/vas de acumulare, instalație de încalzire cu ventiloconvectoare și recuperare de caldură panouri solare termice pentru preparare apă caldă de consum, panouri fotovoltaice și racordarea la sistemul energetic național

5.1. COMPARAȚIA SCENARIILOR/OPȚIUNILOR PROPUSE, DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC, ECONOMIC, FINANCIAR, AL SUSTENABILITĂȚII ȘI RISCURILOR

Pentru măsurile propuse în cele două scenarii de analiză, valorile factorilor de conversie

din energie finală în energie primară utilizați pentru calcul sunt conform Ordinului Nr.

2641/2017 privind modificarea și completarea reglementării tehnice "Metodologie de calcul al performantei energetice a clădirilor", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului Nr. 157/2007, după cum urmează:

Tabelul 5-1 Factori de conversie în energie primară

Descriere

Factor de conversie Valoare totală

Factorul de conversie energie finală în energie primară pentru energie electrică din SEN

2,62

Factorul de conversie energie finală în energie primară pentru energia termică furnizată din sistemul de termoficare

0,92

Factorul de conversie energie finală în energie primară pentru energia termică furnizată de panourile termice solare

1,00

Factorul de conversie energie finală în energie primară pentru energia electrică produsă cu panouri fotovoltaice

2,62

Factorul de conversie energie finală în energie primară pentru energia termică furnizată de pompele de caldură alimentate electric

1,53

Considerând necesarul energetic al clădirii și factorii de conversie conform tabelului anterior, energia primară pentru cele două scenarii analizate este:

Tabelul 5-2 Calcul energie primară pentru Soluția 1

Descriere

U.M.

Energie

finală

Energie

primară

Energie termică consumată pentru încălzire -din sistemul centralizat

kWh/an

103.237,85

94.978,82

Energie termică consumată pentru prepararea apei calde de consum - din sistemul centralizat

kWh/an

13.042,83

11.999,41

Energie termică produsă de panourile solare pentru prepararea apei calde de consum

kWh/an

25.938,63

25.938,63

Energie termică consumată pentru climatizare

kWh/an

30.586,00

30.586,00

Energia electrică produsă de panourile fotovoltaice pentru iluminat

kWh/an

18.324,88

48.011,19

Total necesar de energie clădire

kWh/an

191.130,19

211.514,04

Suprafața încălzită a clădirii

m2

3.044

3.044

Consumul anual specific de energie

kWh/m2an

62,79

69,49

După cum se poate observa, pentru scenariul 1 consumul anual specific de energie primară este de 69,49 kWh/m2an.

Tabelul 5-3 Calcul energie primară pentru Soluția 2

Descriere

U.M.

Energie

finală

Energie

primară

Energie termică consumată pentru încălzire -din sistemul centralizat

kWh/an

103.237,85

94.978,82

Energie termică consumată pentru

kWh/an

13.042,83

19.955,54

Descriere

U.M.

Energie

finală

Energie

primară

prepararea apei calde de consum - produsă cu pompele de căldură

Energie termică produsă de panourile solare pentru prepararea apei calde de consum

kWh/an

25.938,63

25.938,63

Energie termică consumată pentru climatizare - produsă cu pompele de căldură

kWh/an

30.586,00

46.796,58

Energia electrică produsă de panourile fotovoltaice pentru iluminat

kWh/an

18.324,88

48.011,19

Total necesar de energie clădire

kWh/an

191.130,19

298.655,84

Suprafața încălzită a clădirii

m2

3.044

3.044

Consumul anual specific de energie

kWh/m2an

62,79

98,11

După cum se poate observa, pentru scenariul 2 consumul anual specific de energie primară este de 98,11 kWh/m2an.

Din punct de vedere al emisiilor de CO2 se consideră factorii de emisie de CO2 atribuiți

energiei primare necesare/consumate conform Ordinului Nr. 2641/2017 privind

modificarea și completarea reglementării tehnice "Metodologie de calcul al performantei energetice a clădirilor", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor și turismului Nr. 157/2007, și se obțin următoarele rezultate:

Tabelul 5-4 Calcul emisiilor de CO2

Descriere

U.M.

Scenariul 1

Scenariul 2

Total necesar de energie primară clădire

kWh/an

211.514,04

298.655,84

Emisii de CO2 atribuite energiei primare

kgCO2/an

54.121,21

57.749,45

kgCO2/m2an

17,78

18,97

5.2. SELECTAREA ȘI JUSTIFICAREA SCENARIULUI/OPȚIUNII

OPTIM(E) RECOMANDAT(E)

Analizând cele două scenarii, se observă că din punct de vedere al consumurilor anuale specifice de energie primară și al indicelui de emisii de CO2, în scenariul 1 aceste valori sunt mai mici. Prin urmare, din punct de vedere tehnic se recomandă a se implementa varianta de echipare cu sistemele de producere energie propusă în scenariul 1.

Tabelul 5-5 Selectarea scenariului optim

Descriere

U.M.

Scenariul 1

Scenariul 2

Total necesar de energie primară clădire

kWh/an

211.514,04

298.655,84

Consumul anual specific de energie primară

kWh/m2an

69,49

98,11

Suprafața încălzită a clădirii

m2

3.044

3.044

Emisii de CO2 atribuite energiei primare

kgCO2/an

54.121,21

57.749,45

kgCO2/m2an

17,78

18,97


De asemenea, din punct de vedere al valorii de investiție și a rezultatelor analizei cost-beneficiu se recomanda scenariul 1 de analiză.

Tabel 5-6 Valoare investiție

Scenariu

Valoare totală de investiție (lei cu TVA)

Scenariu 1

11.804.829,61

Scenariu 2

12.260.044,19

Devizele generale ale variantelor propuse de investitie analizate pot fi regasite in Anexa 1.

5.3. DESCRIEREA    SCENARIULUI/OPȚIUNII    OPTIM(E)

RECOMANDAT(E) PRIVIND:

a) obținerea si amenajarea terenului;

Pentru constuirea Spatiilor destinate activitatilor scoala dupa scoala a fost ales

ca


b) asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului;

Pentru a se asigura independenta constructiei proiecate fata de cladirile existente se

vor realiza racorduri separate ale instalatiilor pentru asigurarea tuturor utilitatilor.

c) soluția tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcțional-arhitectural și economic, a principalelor lucrări pentru investiția de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic și de performanță ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuși;

5.3.1. ARHITECTURA

DESCRIEREA FUNCȚIONALĂ A CLĂDIRII

Construcția propusă va suplini prin funcțiunile adăpostite necesarul de spații

corespunzătoare desfășurării activităților specifice programului "Școala după Școala.

Principalele spații în care se desfășoară procesul de învățământ sunt organizate la etajele 1, 2 si 3, iar parterul este destinat activităților conexe (spații tehnice, administrative și cantină pentru masa de prânz cu bucătărie proprie).

Clădirea va avea, regim de înălțime P+3E+Eth. retras, cu o suprafață construită de 74,90mp și desfășurată de 3041,85mp.

Parterul, în suprafață construită de 745,90mp și utilă de 606,85mp cuprinde:

-    zona principală de acces în clădire, prevăzută cu windfang, în apropierea casei de scară și a unui ascensor pentru circulația pe verticală a persoanelor cu handicap locomotor;

-    o zonă de secretariat, adiacentă intrării principale;

-    încăperea în care se va amplasa echipamentul BMS (Building Management Systems), adiacentă secretariatului

-    o zonă pentru spații tehnice, organizată pe laturile nord-vesi și nord-est ale clădirii, cu acces exterior facil către exterior: pompe de căldură, rezerva apă pentru incendiu, încăpere depozitare baterii, încăpere pentru tabloul electric general;

-    grupuri sanitare pentru elevi împărțite pe sexe și grup sanitar adaptat persoanelor cu handicap locomotor;

-    zona de cantină - servit masa, cu o capacitate de 108 locuri, în care elevii școlii vor putea servi masa de prânz în serii;

-    zona de bucătărie aferenta, cu spații specifice: bucătărie caldă și rece, zone de spălatoare pentru vase și separat pentru vesela utilizată de copii, oficiu servire/ porționare, zonă de preparări primare în apropierea depozitelor de alimente, depozite pentru alimente, legume, depozit frigorific, zonă de vestiar pentru personalul bucătăriei, cu grup sanitar;

-    accesul secundar în clădire, adiacent celei de-a doua case de scară, care funcționează și ca acces pentru personalul bucătăriei ;

Toate scările interioare beneficiază de evacuare din spațiul destinat direct la nivelul terenului, prin holuri cu acces exterior. Accesul principal este prevăzut cu rampă pentru accesl persoanelor cu handicap locomotor.

Toate spațiile principale sunt ventilate și iluminate natural. Înălțimea liberă a nivelului este de 3,20m, respectiv 2,80m pe traveea coridoarelor.

Etajul 1, în suprafață construită de 735,65mp și utilă de 601,10mp cuprinde:

-    spații de circulație (holuri, coridoare, casele de scară)

-    două săli de clasă, dimensionate și dotate pentru 30 de elevi

-    o zonă de bibliotecă, compusă din sală de lectură pentru 30 de elevi și depozit de carți

-    o zonă administrativă, formată din cancelarie, birou și un spațiu de arhivă

-    grupuri sanitare pentru elevi împărțite pe sexe și grup sanitar adaptat persoanelor cu handicap locomotor;

-    grupuri sanitare pentru adulti, împărțite pe sexe;

-    spațiu depozitare material didactic

Circulația pe verticală se realizează pe cele 2 scări interioare închise și ascensorul adiacent casei scarii principale.

Toate spațiile principale sunt ventilate și iluminate natural. Înălțimea liberă a nivelului este de 3,20m, respectiv 2,80m pe traveea coridoarelor.

Etajul 2, în suprafață construită de 735,65mp și utilă de 603,15mp cuprinde:

-    spații de circulație (holuri, coridoare, casele de scară)

-    trei săli de clasă, dimensionate și dotate pentru 30 de elevi

-    două ateliere pentru activități practice, dimensionate pentru 20-30 de elevi

-    grupuri sanitare pentru elevi împărțite pe sexe și grup sanitar adaptat persoanelor cu handicap locomotor;

-    grupuri sanitare pentru adulti, împărțite pe sexe;

-    spații depozitare material didactic

Circulația pe verticală se realizează pe cele 2 scări interioare închise și ascensorul adiacent casei scarii principale.

Toate spațiile principale sunt ventilate și iluminate natural. Înălțimea liberă a nivelului este de 3,20m, respectiv 2,80m pe traveea coridoarelor.

Etajul 3, în suprafață construită de 735,65mp și utilă de 603,15mp cuprinde:

-    spații de circulație (holuri, coridoare, casele de scară)

-    trei săli de clasă, dimensionate și dotate pentru 30 de elevi

-    două ateliere pentru activități practice, dimensionate pentru 20-30 de elevi

-    grupuri sanitare pentru elevi împărțite pe sexe și grup sanitar adaptat persoanelor cu handicap locomotor;

-    spații depozitare material didactic

Circulația pe verticală se realizează pe cele 2 scări interioare închise și ascensorul adiacent casei scarii principale.

Toate spațiile principale sunt ventilate și iluminate natural. Înălțimea liberă a nivelului este de 3,20m, respectiv 2,80m pe traveea coridoarelor.

Etajul tehnic retras, în suprafață construită de 89,00mp și utilă de 65,40mp, este organizat în traveile adiacente casei scării principale, care constituie și accesul la acest nivel, și cuprinde:

-    spații de circulație (hol și casa scării)

-    un spațiu tehnic, prevăzut cu acces direct pe terasă, pentru întreținerea echipamentelor exterioare

SOLUȚII CONSTRUCTIVE ȘI DE FINISAJE

Dimensiunile maxime în plan sunt 60,00m x 17,85m, construcția având o formă de "L" cu o terasă acoperită aferentă traveii accesului principal.

Înalțimea de nivel este de 4,00m la parter și etaje și de 2,90m la etajul tehnic. Înălțimea liberă a nivelului este de 3,20m la încăperile principale, respectiv 2,80m pe traveea coridoarelor si anexelor.

Înălțimea maximă a construcției este +19,55 m, respectiv 20,00m, fata de nivelul terenului amenajat, iar înalțimea la atic +17,35 m, respectiv 17,80m fata de nivelul terenului amenajat.

Sistem structural

Structura imobilului este realizată astfel :

Fundațiile sunt continue, realizate din : strat de egalizare, beton egalizare, grindă de beton armat, cuzinet de beton armat.

Suprastructura este realizată din cadre de beton armat dispuse pe ambele direcții.

Planșeele sunt realizate din plăci de beton armat cu grosime de 15cm, ce asigură o bună preluare a încarcărilor și o bună izolare fonică.

Învelitoarea este de tip terasă ocazional circulabilă.

Anvelopa

Pereții exteriori vor fi realizați din zidărie de cărămida cu goluri umplute cu vată minerală, în grosime de 36,5cm (tip porotherm thermoplus). Pereții exteriori se vor anvelopa cu termosistem din vată minerală bazaltică (în zonele cu necesități suplimentare de protecție la acțiuni mecanice se vor folosi plăci rigide de vată

bazaltică cu densitate ridicată), de 15 cm grosime, clasă de reacție la foc A1, montat

la fața exterioară, protejat cu o tencuială armată cu plasă din fibre de sticlă. Pe zona de soclu se va folosi polistiren extrudat ignifugat cu grosime de 15cm. Clasa de reactie la foc a polistirenului va fi B-s1, d0.

Tâmplăria exterioară utilizată va fi din tâmplărie eficientă termic din aluminiu cu geam tripan securizat; tâmplăriile de la încăperile principale (tâmplării cu suprafețe mari) vor fi protejate la exterior cu termostoruri acționate electric de catre centrala BMS. La nivelul parterului, geamurile vor fi prevăzute cu folie antiefracție.

Terasa va fi ocazional circulabilă si va avea în stratificație o termoizolație din polistiren extrudat de 20cm grosime. Se vor lua măsurile corespunzătoare de izolare hidrofugă (membrane bitum aditivat sau PVC dispuse in 2 straturi) și evacuare a apelor pluviale.

Placa de beton de la cota parterului se va termoizola cu polistiren extrudat de 10cm grosime.

Lucrari si finisaje exterioare

Pereții exteriori se vor anvelopa cu termosistem din vată minerală bazaltică (în zonele cu necesități suplimentare de protecție la acțiuni mecanice se vor folosi plăci rigide de vată bazaltică cu densitate ridicată), de 15 cm grosime, clasă de reacție la foc A1, montat la fața exterioară, protejat cu o tencuială armată cu plasă din fibre de sticlă. Pe zona de soclu se va folosi polistiren extrudat ignifugat cu grosime de 15cm. Clasa de reactie la foc a polistirenului va fi B-s1, d0.

Lucrările care implică executarea termosistemului sunt:

-    realizarea unei tencuieli ca strat suport pentru materialul termoizolant, cu asigurarea planeității

-    stratul termoizolant, în grosime de 15 cm, din plăci de vată minerală bazaltică, este fixat prin lipire și mecanic, cu dibluri metalice inșurubate, pe suprafața suport, curățată în prealabil; stratul de lipire se realizează din mortar sau pastă adezivă cu lianți organici (rășini), lipirea făcându-se pe întreaga suprafață. La colțuri și pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante în formă de L concomitent cu țeserea plăcilor.

-    Stratul de protecție și de finisaj se execută, în straturi succesive (grundul și tinciul/pelicula de finisare finală), cu grosime totală de 5...10 mm, și se armează cu o țesătură deasă din fibre de sticlă; Pe înălțimea parterului se va monta o a doua țesătura de protecție;

-    Tencuiala subțire se realizează dintr-o pastă pe bază de rășini siliconice obținută prin combinarea lianților din rășini siliconice cu o rășină sintetică

acrilică în dispersie apoasă care reduce coeficientul de absorbție de apă prin capilaritate. Finisarea se poate face cu vopsele în dispersie apoasă;

-    Montarea accesoriilor pentru termosistem: profile de colt, pentru protectia muchiilor, profile de soclu, lacrimare, etc.

-    Se vor lua aceleași măsuri pentru elementele decorative care ies din planul fațadei.

Terasa clădirii va fi ocazional circulabilă (la nivelul acesteia se vor amplasa panourile solare). Traveea care adapostește accesul principal în clădire este acoperită în sistem terasă necirculabilă. Se vor lua măsurile corespunzătoare de izolare termica (polistiren extrudat de 20cm grosime ), hidrofugă (membrane bitum aditivat sau PVC dispuse in 2 straturi) și evacuare a apelor pluviale.

Se vor realiza accesele aferente prin pachete de trepte și platforme de acces (placate cu gresie ceramica antiderapanta de exterior) cu balustrada si mana curenta metalice, si o rampa pentru accesul in cladire al persoanelor cu handicap locomotor, conformata conform normativelor de proiectare, placata, de asemenea, cu gresie ceramica antiderapanta de exterior si cu balustrada metalica.

Tâmplăria exterioară utilizată va fi din tâmplărie eficientă termic din aluminiu cu geam tripan securizat.

Compartimentările interioare

Compartimentările interioare vor fi din zidarie (grosimi 30 și 15cm). Ghenele de instalații interioare se vor placa cu sisteme agrementate de gips-carton. La grupurile sanitare, compartimentările cabinelor se vor realiza din pereti HPL.

Finisaje interioare

Pereții de zidarie se vor finisa în sistem clasic, cu tencuieli de interior, glet și vopsitorii lavabile. Pe înaltimea de 0,90-1,50m de la cota pardoselii, în spațiile cu circulație intensă, pe pereți se vor aplica tencuieli texturate cauciucate de protecție, cu rezistența ridicată la uzură și acțiuni mecanice.

Se vor realiza placaje ceramice (h=1,0-2.10m) la pereții grupurilor sanitare și spațiile umede ale bucatăriei.

La partea superioară a încăperilor se vor monta tavane casetate din gips-carton (rezistente la umiditate, după caz).

Se vor realiza șape de egalizare.

Pardoselile vor fi din gresie ceramică antiderapantă (cu rezistență la abraziune și grad de antiderapare mari) în spațiile de circulatie (holuri, coridoare, casele de scară) și spațiile umede (grupuri sanitare, vestiare,bucătărie).

În sălile de clasă, ateliere, încaperile destinate cadrelor didactice și personalului administrativ, pardoselile vor fi din parchet laminat dur, cu fonoizolație.

Toate scările interioare vor fi prevăzute cu balustradă și mână curentă metalice.

Tâmplăriile interioare vor fi metalice sau din PVC, pline sau cu suprafețe vitrate, în funcție de destinația spațiilor.

Dotari si echipamente

Spațiile se vor dota cu mobilierul, aparatura și echipamentele necesare

Vezi anexa 2-Echipamente si dotari

INCINTA

Se mențin accesele auto și pietonale în incinta din strada Dealul Țugulea.

Lucrările vizate nu presupun intervenții la corpurile existente.

În incinta, catre latura de sus-vest, sunt organizate 9 locuri de parcare. Se vor amanaja, simetric fața de cele existente, încă 11 locuri de parcare, din care cel puțin 1 loc adaptat persoanelor cu handicap locomotor.

În colțul de nord al terenului, adiacent acceselor exterioare ale spațiilor tehnice de la parter, se va organiza o zonă aferentă echipamentelor exterioare necesare (generator, pompe de căldura, etc). Se vor realiza platforme betonate pe care se vor amplasa aceste echipamente, iar zona se va împrejmui pentru împiedicarea accesului copiilor.

Se vor realiza trotuare de gardă și rampa pentru evacuarea gunoiului menajer de la bucătărie.

Amplasarea construcției noi implică următoarele intervenții asupra incintei:

- Dezafectarea terenului de sport existent pe latura de nord-est.

- Dezafectarea platformelor betonate.

- Amenajarea a 11 locuri de parcare, simetrice celor existente

- Refacerea platformelor betonate de legatură între clă diri

- Refacerea și realizarea de spații verzi noi dupa finalizarea lucrărilor de execuție

a clădirii și amenajărilor exterioare.

Se va amenaja o platforma betonata pentru depozitarea pubelelor ecologice de gunoi menajer.

5.3.1.1. Calculul coeficientului global de izolare termice al caldirii G si a rezistentelor termice medii corectate R'

Pentru obiectivul “Construcție Scoala Gimnaziala Nr. 156 - After School” al carei beneficiar este PRIMARIA SECTORULUI 6, in concordanta cu prevederile inscrise in Normativul C107/2-2005, s-a calculat coeficientul de izolatie termica al clădirii.

Prin calcul se stabileste coeficientul global de izolatie termica (G), care exprimă pierderile totale de caldură la cladirile de Scoala Gimnaziala care se compară cu valoarea normată maximă a coeficientului de izolație termică (GN), admisă pentru Scoala Gimnazială, conform relatiei:

Gi < Giref [W/m3

K]

Pentru clădirea analizată G1ref are o valoarea de 0,332 W/m3K.

Calculele s-au efectuat in conformitate cu prevederile Normativelor Ci07/2-2005, Ci07/2-2005 privind cladirile cu destinatia de Scoala Gimnaziala.Mai jos sunt prezentate detalii cu privire la ipotezele considerate si metodologia de calcul a acestuia.

5.3.1.1.1. Stabilirea elementelor geometrice ale constructiei

Zona climatica II;

Te = - i50C

Aria tamplarie exterioara: Ai = 567,00 m2;

Arie perete exterior din zidarie de caramida de 36,5 cm grosime, cu termoizolatie vata minerala de 15 cm; A2 = 2214,00 m2;

Arie terasa: A3 = 761,00 m2;

Arie planseu la nivel parter: A5 = 743,00 m2;

Perimetru exterior: A6 = 157,40 m2;

Volumul imobilului: V = 9300,00 m3.

5.3.1.1.2. Calculul coeficientului global G1ref, conform normativ C107/2-2005

Valoarea limita a coeficientului global G1, denumita coeficient global de referinta G1ref, se calculeaza cu relatia:

A1    A2    A3    A4    3

(3)


Giref= [    +    +    + d P +    ] = [ W/m K]

a    b    c    e

in care:

A1 - aria suprafețelor componentelor opace ale pereților verticali, cu planul orizontal cu un unghi mai mare de 600, aflati in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neaincalzit, in m2;

A2 - aria suprafetelor planseelor de la ultimul nivel (orizontale), aflate in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neaincalzit, in m2;

A3 - aria suprafetelor planseelor inferioare in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neaincalzit, in m2;

A4 - aria suprafetelor peretilor transparent sau translucizi aflati in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neaincalzit, in m2;

P - perimetru exterior al spatiului incalzit aferent al imobilului, exprimat in m2;

V - volumul incalzit, calculate pe baza dimensiunilor inferioare ale imobilului, in

m3;

a;b;c;d;e - coeficienti de control pentru elementele de constructive mentionate mai sus ale caror valori date in tabelele 1 si 2 in functie de categoria de cladire 1, zona climatic II.

mjxAj

Ad


Clasa de inertie termica s-a calculat utilizând formula:

in care:

mj - masa unitara a fiecărui element de construcție component j, care intervine inertia termica a acestuia, calculata, in kg/m2;

Aj - aria utila a cladirii sau partii de cladire analizate, in m2;

Ad - aria desfasurata a unei parti din cladire in m2.

Ad = 58,98 m2.

Din calculele prezentate in tabelul de mai jos, rezulta ca, cladirea se incadreaza in clasa de cladirii cu inertie termică mare, inertia termica fiind de 1053 >400.

Perete

exterior

Pereti

interiori

Planseu

inferior

Planseu

superior

1 1

1_1

Inertie

Termica

Masa unitara

considerata

(kg/m2)

315,88

181,50

192,75

216,25

Suprafata utila a elementelor (m2)

53,80

110,98

61,06

61,06

m*A

16994,35

20142,87

11769,32

13204,23

1053

mare

Structura - Perete exterior

Masa unitara mj=S*p in Kg/mp

Masa unitara este 631,75/2= 315,88 Kg/mp fata de 356,35 Kg/mp.

Suprafata utila a elementelor m2:

-    inaltime perete lumina: 3,20 m;

-    lungime perete lumina: 20,40 m;

-    gol fereastra: 11,48 m2

Suprafata utila perete exterior: 53,80 m2.

Structura - Pereti interiori

Masa unitara mj=S*p in Kg/mp

Masa unitara este 363,00/2= 181,50 Kg/mp fata de 356,35 Kg/mp.

Suprafata utila a elementelor m2:

Pereti transversali plini, vand dimensiunile:

-    inaltime perete lumina: 3,20 m;

-    lungime perete lumina: 20,95 m;

-    suprafata perete interior transversal: 67,04 m2.

Pereti longitudinal cu 3 goluri de usa, vand dimensiunile:


- inaltime perete lumina: 3,20 m;

- lungime perete lumina: 15,70 m;

- gol usa (1,00 x 2,10) x 3 buc = 6,30 m2

-    suprafața perete interior transversal: (3,20 x 15,70) - 6,30 = 43,94 m2

Structura - Planseu inferior

Masa unitara mj=S*p in Kg/mp

Masa unitara este 385,50/2= 192,75 Kg/mp fata de 356,35 Kg/mp.

Planseu inferior, avand urmatoarele dimensiuni:

-    lungime placa inferioara: 8,60 m;

-    latime placa inferioara: 7,10 m;

Suprafata placa inferioara 8,60 x 7,10 = 61,06 m2

.

Structura - Planseu superior

Masa unitara mj=S*p in Kg/mp

Masa unitara este 432,50/2= 216,25 Kg/mp fata de 356,35 Kg/mp.

Planseu superior, avand urmatoarele dimensiuni:

-    lungime placa superioara: 8,60 m;

-    latime placa superioara: 7,10 m;

Suprafata placa superioara 8,60 x 7,10 = 61,06 m2.

5.3.1.1.3.    Calculul coeficientului de izolare termica globala G

Conform punctului 1.3 din Normativul C107/2-2005 coeficientul de izolare termica globala G s-a calculat cu formula:

G1 =—x

V


Ajxy R mj


[ W/m3K]    (2)


in care:

V - volumul interior incalzit al cladirii [m3];

Aj - aria suprafetei elementelor de constructie prin care se produce schimb de caldura [m2];

R'mj - rezistenta termica medie specifica corectata [m2K/W];

rj - factor de corectie a diferentei de temeperatura intre mediile separate de elemental de corectie j, calculate conform Normativelor C107/1, C107/3 si C107/5.

In tabel sunt prezentate rezultatele calculelor pentru determinarea coeficientului G1ref al imobilului descrise mai sus.

Tipul de element

A

(m2)

Coeficienti de

control

a;b;c;d;e

Coloanele 1:2 (W/K)

Coloanele

1x2

(W/K)

Perete exterior din zidarie de caramida de

36,5 cm grosime, cu termoizolatie vata minerala de 15 cm

2214,00

1,75

1265,14

Arie terasa

761,00

4,50

169,11

Arie planseu la nivel parter

743,00

2,50

297,20

Perimetru exterior

157,40

1,40

220,36

Arie tamplarie exterioara

567,00

0,50

1134,00

TOTAL

3085,81

Rezulta:

Giref = -* V = V 3085,81

= 0,332 W/m3K V    9300,00

5.3.2. REZISTENTA

Incadrarea constructiei in grupe si categorii conform Normativelor in vigoare:

Conform Normativului P100-1/2013 pentru proiectarea antiseismica a constructiilor, la cladirea proiectata acceleratia terenului pentru proiectare este ag=0.30g, pentru evenimente seismice avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani. Perioada de control Tc a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona(palierul) de valori maxime in spectrul de acceleratii absolute si zona(palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative. Pentru constructia proiectata Tc=1.6s.

Zapada: incarcare la sol: 2 kN/mp conform CR-1-1-3/2012

Vant: presiunea de referinta: 0.5 kPa conform CR-1-1-4/2012

Constructia se incadreaza in clasa II de importanta, cladiri cu functiuni

esențiale. Categoria de importanță a construcției este “C” (conform H.G. nr.261, O.G. nr.2 /1994). Constructia din beton armat se proiecteaza in clasa de ductilitate medie (M).

Structura imobilului a fost proiectata astfel incat sa satisfaca cerintele de rezistenta si stabilitate in conformitate cu prevederile Legii privind calitatea constructiilor, nr. 10/1995. Prin aceasta se intelege ca actiunile susceptibile a se exercita asupra cladirii in timpul exploatarii nu vor avea ca efect producerea vreunuia din urmatoarele evenimente:

- prabusirea totala sau partiala a cladirii;

- deformarea unor elemente la valori peste limita; avarierea unor parti ale

cladirii sau a instalatiilor si echipamentelor, rezultata ca urmare a deformatiilor mari ale elementelor portante sau a unor evenimente accidentale de proportii, fata de efectul luat in calcul la poriectare.

Solutia propusa asigura cerintele de rezistenta si stabilitate pentru comportarea

urmatoarelor elemente componente ale cladirii in timpul exploatarii:

•    teren fundare

•    infrastructura

•    suprastructura

•    elemente nestructurale de inchidere

•    elemente nestucturale de compartimentare

•    instalatii diverse aferente cladirii.

Cerintele de rezistenta si stabilitate s-au tratat in baza conceptului de „ stari limita” asa cum este el definit prin CR 0 - 2012.

Descrierea solutiei constructive

Infrastructura

Tinand cont de regimul de inaltime al imobilului, caracteristicile si conformatia terenului s-a adoptat sistemul de fundatii izolate rigide sub stalpi, grinzi de fundare de beton armat, sub peretii de inchidere din zidarie in zona de parter. Fundatiile izolate si grinzile se vor realiza din beton armat clasa C25/30. Pe elevatiile perimetrale se va realiza o hidroizolatie verticala din membrane termosudabile care se vor proteja spre exterior cu membrane tip tefond.

Betonul folosit in fundatii este C8/10 in blocul de fundare, respectiv C25/30 in cuzineti, grinzi de fundare, pereti beton.

Intre fundatii se va realiza o umplutura din balast compactat de 40 cm, apoi un strat de pietris de 15cm. Se vor respecta stratificatiile prevazute in proiectul de arhitectura si rezistenta.

Suprastructura

Structura de rezistenta a cladirii este compusa din: fundatii, cadre din beton armat compuse din stalpi de beton, plansee dala, grinzi perimetrale .

Stalpii sunt de diferite forme, in mare parte au dimensiunea in plan 45x60cm. Planseele de suprastructura sunt din beton monolit si sunt dupa cum urmeaza:

plansee tip dala, avand grosimea placii de 15cm.

Grinzi sunt realizate din beton armat clasa C25/30 cu sectiune 30x40cm si

respectiv 30x65cm. Grinzile de la nivelul planseelor se vor turna impreuna cu placa, realizandu-se astfel o conlucrare buna pentru transmiterea atat a fortelor gravitationale cat si a celor orizontale, la stalpi si mai apoi la fundatii.

Acoperisul ansamblului se va realiza in sistem terasa.

Armarea stalpilor, grinzilor si planseelor de beton, se face cu BSt 500S. Scarile se vor proiecta din rampe de beton armat.

Dimensionarea si alcatuirea elementelor structurale s-au realizat conform prevederilor normativelor:

-    Legea nr. 10/1995 privind calitatea construcțiilor.

-    STAS 3300/2-85 - Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.

-    N112/2004 - Normativul privind proiectarea structurilor de fundare directa

-    SR EN 1991-1- Actiuni asupra structurilor.

-    SR EN 1993-1-1 - Proiectarea structurilor de otel - Reguli generale si reguli pentru cladiri.

-    NE 012/2007 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si precomprimat.

-    Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor, indicativ CR-1-1-4/2012.

-    Cod de proiectare.Evaluarea actiunii zapezii asupra constructilor, indicativ CR-1-1-3-2012.

-    Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentrucladiri - P 100-1/2013.

5.3.3. UTILITATI

5.3.3.1. Instalatii sanitare

Alimentarea cu apa rece

Alimentarea cu apa rece a cladirii se va face de la reteaua publica a orasului, conform indicativ I9 -2015 prin intermediul unui bransament de apa cu contorizare in camin de bransament amplasat in incinta. Bransamentul va alimenta gospodaria de apa si de stins incendiul.

Conducta de alimentare cu apa rece va fi amplasata subteran pe spatiul verde, sub adincimea de inghet si va fi realizata dintr-o conducta de polietilena inalta densitate (PEHD) cu diametrul nominal de 63 mm pozata pe pat de nisip. De la caminul de bransamentul conducta de polietilena inalta densitate (PEHD) cu diametrul nominal de 63 pozata pe pat de nisip se va ridica catre camera tehnica. Pentru alimentare in conditii de confort cu apa rece a imobilului in camera tehnica se vor prevedea o statie tip hidrofor compusa dintr-un vas hidrofor avand volumul de 500 litri, un grup de pompare avand D=4.36 mc/h, H=45 mca si automatizare cu plutitor electronic si protectie la lipsa apa. Acumularea apei reci se va face intr-un rezervor tampon avand volumul de 2000 litri, din PEHD cu ioni de argint.

DEBITE CARACTERISTICE:

Q zi mediu = 1 / 1000 x (N x Qs) [mc/zi]

unde N = numarul consumatorilor de apa = 535 persoane; Qs = 20 litri / pers.zi Qs = debit specific de consum. Conform STAS 1478, cu destinatie pentru cladiri -Scoli si institutii de invatamant:

rezulta:

Q zi mediu = 1 / 1000 x (535x20l necesar total de apa calda si rece) = 10,700 [mc/zi]

Q zi maxim = Kzi x Qzi mediu

[mc/zi]

unde

Kzi = coeficient functie de consumul zilnic = 1.15 rezulta

Q zi maxim = 1.15 x 10,700 = 12,305

[mc/zi]

Q orar maxim = 1 / 24 x (Ko x Q zi maxim)

[mc/h]

unde

Ko = coeficient functie de consumul orar = 2.8 rezulta

Q orar maxim = 1 / 24 x (2.8 x 12,305) = 1,436

[mc/h]

Necesarul de apa de rece:

Cantitatea necesara de apa de rece pentru a satisface in mod rational necesarul de apa inclusiv cu acoperirea pierderilor si a nevoilor proprii din sistem.

Qs zi mediu = Kp x Ks x Q zi mediu = 1.08 x 1.02 x 10,00 = 11,787 [mc/zi]

Qs zi maxim = Kp x Ks x Q zi maxim =1.08 x 1.02 x 12,305 = 13,555 [mc/zi]

Qs orar max = Kp x Ks x Qo maxim = 1.08 x 1.02 x 1,436 = 1,581 [mc/h]

S-au folosit urmatorii coeficienti adimensionali:

Kp = 1.08 - coeficient funcție de pierderile din sistem de alimentare.

Ks = 1.02 - coeficient specific nevoilor proprii de alimentare.

Hidranti interiori

In cadrul proiectului au fost prevazut un numar de 8 hidranti interiori avand debitul de 2.5l/s fieare. Conform stas 3081, hidrantii vor fi montati cate 2 pe fiecare etaj (Parter; Etaj 1; Etaj 2 si Etaj 3 ) in cutii metalice sau firide((dupa caz), echipati cu robinere specifice, 20 m furtun plat, avand diam. 2", ajutaj de refulare de mana si sunt marcati conf. STAS 291.

Conform STAS1478 - 90, anexa A, tabelul 16, pentru diametrul ajutajului de 016 mm este necesară o presiune H = 19,55 mCA ptr. a asigura un debit la ajustaj q ih =2,1l/ s și o lungime a jetului compact lc= 10 m.

Calculul presiuni necesare: Hp furtun = A x l x q ih2

H pf - pierderile de sarcină prin furtun

A - coeficient admisional - ptr. furtun Dn 50 mm - A = 0,0154 l - lungimea furtunului în [m] - l = 20 m

q ih - debitul jetului q ih = 2,1 l/s

H pf = 0,015 x 20 x 2,12 = 1,33 mCA

Presiunea minimă necesară la hidrantul amplasat cel mai dezavantajos este:

H min nec h = 19,55 +1,33 = 20,88 mCA

Presiunea necesară la stația de pompare este:

H min nec = H min nec h + H g + H p (mCA)

H g = 5 mCA (înălțimea geodezică)

H P = 9 mCA (pierderi liniare si locale de sarcina)

Rezulta : Hnec.= 34,88 mCA.

Statia de pompare

Statia de pompare pentru incendiu va fi amplasat in camera (Parter - Rezerva de incendiu si pompa de hidranti interiori) amplasat la Parter.

Accesul in camera pompelor se face direct din exterior.

Pompele pentru incendiu sunt pompe cu pornire automata și oprire manuală la stingerea incendiului precum și cu pompa pilot care asigura acoperirea eventualelor pierderi din rețea și menținerea presiunii în instalații.

Grupul de pompare pentru hidranți interiori este format din:

-    2 buc pompe ( 1activă + 1 rezerva):

Q = 36,00 mc/h;

H = 40 mH2O;

Presiune max. de lucru 10 bar.

Putere Instalata 3,50 kW

-    recipient de hidrofor cu membrana V = 200 l, Pn = 16 bari, complet echipat (armaturi de reglare, siguranta si control, semnalizator de rupere a membranei etc.), inclusiv dispozitive de sustinere;

-    presostate pentru pompa pilot si pompele grupului de pompare.

Volumul de apa pentru stingerea incendiilor va fi pastrat in doua rezervoare de acumulare intagibile pozitionate in Camera de rezerva Incendiu su statia de pompe, fiind calculat in conformitate cu cerintele STAS 1478 - 90, pentru fiecare tip de instalatie, astfel:

-    hidranti interiori:

V hi = 2,1 I / sec. x 2 jeturi x 10 min. x 60 sec.

= 2520 I = 2,52 m3, rezerva de apa pentru hidranti interiori cu doua rezervoare de

1500 litri separate de rezerva intagibila.

Functionarea pompelor in camera de pompare este asigurata in caz de avarie de la grupul electrogen amplasat la exterior.

Pentru golirea rezervorului se vor folosi pompele de hidranti interiori. Se recomanda golirea rezervorului intagibil de incediu la min 10 ani in vederea efectuarii controalelor de calitate.

Alimentarea cu energie electrica a pompelor de incendiu se face conform Normativului I

7/2011.

Apa calda menajera

Varianta 1 Panouri solare -Vas de acumulare

Prepararea apei calde pentru consum menajer se va realiza prioritar de la Vasul de Acumulare (Puffer) propriu pozitionat la Parter / Camera tehnica avand volumul de 2000 litri, cu ajutorul agentului termic de la panourile solare in perioadele cu intensitate solara. Panourile solare vor fi de tip vidat pentru a fi eficiente si in perioada rece a anului.

Calculul vomului optim al vasului de acumulare (Puffer) pentru preparare apa calda

menajera:

535

--

npers

numărul de persoane care folosesc zilnic ACM;

5

litri

Vpers

volum necesar de ACM la 45°C / persoană / schimb;

45

°C

TACM

temperatura de utilizare a ACM, la punctul de consum;

60

°C

Tvas

acumulare

temperatura pînă la care se încălzește apa în vasul de acumulare;

10

°C

Tapa rece

temperatura apei reci care intră în vasul de acumulare;

50

°C

ATvas

acumulare

diferența de temperatură la încălzirea ACM = Tvas acumulare - Tapa rece;

1

--

f

factor de supradimensionare: 1 comb clasic, 1.5-2 regenerabili;

1.163

Wh/kg*K

Csp apă

caldura specifică a apei, în Wh/kg*K;

155.55

kWh

Eacm

energia necesară pt. prepararea ACM pt 24 h =

= npers*Vpers*Csp*ATvas acumulare/1000

1873

litri

Vvas

acumulare

volumul minim al vasului de acumulare =

= f * npers * Vpers * ((TACM-Tapa rece) / (Tvas de acumulare-Tapa rece))

Se va alege un vas acumulare pentru preparare apa calda menajera avand volumul de 2000 litri.

Calculul vasului de expansiune pentru apa calda menajera.

Se vor folosi urmatoarele relatii de calcul:

Vvas = (e • Vsp)/(1-Pa/Pe)

e= nT2/100 - nT1/100

e

coeficient de dilatare al apei

-

T1

temperatura de intrare apa rece

°C

T2

temperatura apei calde din vas de acumulare

°C

n

coeficient functie de temperatura

-

Vsp

volumul de apa calda stocat

litri

Pa

presiunea absoluta initiala a vasului de expansiune

bar

Pe

presiunea absoluta finala a vasului de expansiune

bar

Par

presiunea initiala a apei reci la intrarea in vas de acumulare

bar

Per

presiunea maxima admisa pe partea de gaz (-0,5bar)

bar

Pvs

presiunea la care lucreaza supapa de siguranta

bar

Vvas,exp

volumul vasului de expansiune

litri

°C

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

n

0

0.1

0.2

0.4

0.8

1.2

1.7

2.3

2.9

3.6

Vsp

2000

litri

T1 =

10

°C

T2=

60

°C

Par

3.5

bar

Pvs

6

bar

n=

1.71

e=

0.02

P0=

3.5

bar

Per

5.5

bar

Pa

4.5

bar

Pe

6.5

bar

Vvas,exp=

111.41

litri

Se va alege un vas de expansiune pentru instalatia de preparare apa calda menajera avand volumul de 150 litri.

Sistemul de panouri solare pentru preparearea apei calde menajera:

1. Premise de calcul:

• zona geografica: Sector 6, Bucuresti, radiatia solara globala anuala Rg = 1340 kWh/m2;

• consum zilnic de apa calda la temperatura de 50°C: 2000 l;

• temperatura medie a apei reci iarna/vara: 10°C;

• panouri solare montate pe acoperis, unghi de inclinatie fata de orizontala 45 grade directie sudica;

Pe baza ipotezelor alese se propune urmatoarea configurare a sistemului:

• 14 panouri solare , panoul solar avand urmatoarele caracteristici:

- Dimensiuni: 2061x2241x150 mm;

- Numar de tuburi: 24;

-    Suprafața bruta: 4.62 m2

;

-    Suprafața de captare: 3.03 itf;

-    Suprafata de apertura: 3.19 m2;

-    Randament optic: 80.2 %;

-    Factor de corecție pentru pierdere de căldură ki: 1.37 W/( m^K);

-    Factor de corecție pentru pierdere de căldură k2: 0.006 W/( m^K2);

-    Branșament de panou (diametru nominal): DN22;

-    Volumul lichid: 1.55 l;

-    Greutate netă m: 79 kg;

-    Presiune max. de lucru: 6 bar.

•    vas de acumulare (Puffer) pentru prepararea a.c.m., cu capacitatea de 2000l;

•    statie de pompare;

•    automatizare de sistem;

•    rata de acoperire solara a prepararii apei calde menajere: 66% (deci, pe durata unui an calendaristic, 66% din energia necesara prepararii a.c.m. este acoperita de panourile solare);

•    in perioada Mai - Septembrie, nefiind nevoie de incalzire, sursa de incalzire poate fi oprita, panourile acoperind in proportie de 100% necesarul de a.c.m.;

•    economia de energie rezultata pe durata unui an reprezinta 66% din consumurile energetice pentru prepararea apei calde menajere, astfel 66%x38981,45 kWh/an rezulta 25938 kWh/an economie energie consumata prin utilizarea sistemului de preparare apa calda menajera cu ajutorul panourilor solare.

Panourile solare vor avea tipul de montaj in 2 serii a cate 7 panouri, iar modul de racordare a celor 2 serii va fi in sistem Tichelmann pentru a asigura echilibrarea hidraulica.

Deoarece traseele de alimentare cu apa calda menajera ale obiectelor sanitare sunt la mare distanta de la vasul de acumulare (Puffer) - Camera Tehnica, se propune montarea unei pompe de recirculare a apei calde menajera pentru un consum redus de apa potabila si un conform sporit la puntul de consum.

Conductele utilizate in distributia apei reci si calde catre obiectele sanitare vor fi din polietilena reticulata de cea mai buna calitate, cu memoria formei si imbinare cu manson alunecator. Conductele vor fi montate protejat in izolatie termica avand grosimea 9 mm. Traversarea conductelor prin elementele de rezistenta se va face prin tuburi de protectie avand diametrul cu doua dimensiuni mai mari decat diametrul conductelor.


Coloanele de apa rece, apa calda si de canalizare vor fi montate in nisa comuna cu posibilitate de acces la robineti de inchidere.

La iesire din perete către obiectul sanitar se vor monta coturi cu talpă sanitare D.15x1/2”FI, in care se vor racorda robineti sub lavoar. Exceptie de la aceste coturi cu talpă și robineți va face doar bateria de amestec a dușului la care se vor monta racorduri de alama D.15x3/4” FE, sau in funcție de modalitatea de racordare a bateriei de amestec.

Alegerea obiectelor sanitare și a bateriilor ce le echipeaza se va face de către beneficiar împreună cu executantul lucrării.

Grupurile sanitare și camera de baie vor mai fi dotate cu săpuniere și etajere din porțelan sanitar și oglinzi montate in dreptul lavoarelor, precum și cu accesorii port-hârtie din porțelan sanitar montate în dreptul vaselor WC.

Ape uzate menajere

Apele menajere uzate vor fi preluate de la obiectele sanitare prin sifoane de pardoseala si tevi din polipropilena montate in sapa. Canalizarea se va realiza prin coloane separate pentru grupurile sanitare.

Pentru o bună evacuare a apelor uzate menajere, la montarea țevilor de canalizare din PP

se vor respecta următoarele pante, funcție de diametru, asftel:

-    D040, D050 vor avea o panta de 3,5%;

-    D0110 va avea o panta de 2%;

-    D020 pentru evacuarea condensului de la aparatele de aer condiționat va avea o panta de 1%.

Coloanele si conductele colectoare se vor executa din tuburi de polipropilena imbinate cu mufe si etansate cu garnituri de cauciuc.

Colectarea apelor menajere se face prin intermediul unor camine de canalizare catre reteaua publica de canalizare menajera.

Pentru asigurarea legaturii cu atmosfera coloanele principale de canalizare Dn 50 vor fi prevazute cu caciula de ventilatie din polipropilena. Sustinerea tevilor de canalizare se face cu coliere de otel si mansoane de cauciuc. Pentru o eventuala interventie s-a prevazut cate o piesa de curatire cu capac de vizitare in ghenele de instalatii de la Parter, Etaj 1, Etaj 2 si Etaj 3.

Determinarea debitelor de calcul a apelor uzate menajere s-a facut cu respectarea prescriptiilor STAS 1795/87, cu relatia:

Qc=qs+qsmax (l/s), in care

qs - debitul apelor uzate menajere, calculat in functie de suma echivalentilor de debit de scurgere al obiectelor sanitare

qsmax - debitul specific de scurgere pentru obiectul sanitar cu cea mai mare valoare=2 l/s (pentru vas WC). Determinarea debitelor de calcul a apelor uzate menajere pentru: Scoala

Gimnaziala Nr. 156 (After School).

WC    =    49 buc x 6 l/s    = 294

Lavoar    =    48 buc x 0.5 l/s    = 24

Cada    =    1 buc x 2 l/s    = 2

Spalator    = 5 buc x 1 l/s    = 5

Msv    = 1 buc x 1 l/s    = 1


E = 326

Valoarea debitului qs se determina cu relatia: Qs= a x 0,40 x ^ES + 0.0018 Es (l/s)

(l/s) unde:


a - coeficient functie de regimul de furnizare a apei=0.33 (pentru furnizare 24 ore/zi)

Es- suma echivalentilor de scurgere pentru obiectele sanitare; E = 326

Qs=0,33x0.40X^Es +0.0018 Es(l/s) = 2,970 l/s

Qc=2+2,970 = 4,970 l/s.

Apele uzate menajere provenite de la bucatarie vor fi trecute prin separator de grasimi si evacuate in reteaua de canalizare menajera exterioara;

5.3.3.2. Instalatii electrice si curenti slabi

Alimentarea cu energie electrica.

Alimentarea a obiectivului se realizeaza din postul de transformare existent .

Instalatiile de joasa tensiune au urmatoarele caracteristici:

-    joasa tensiune    - 400 V

-    frecventa    - 50 Hz

-    regim de neutru - TNC-S

Selectivitatea protectiilor trebuie sa fie respectata cu strictete. Pentru a asigura o continuitate in distribuirea energiei electrice, orice defect trebuie sa provoace deschiderea doar a disjunctorului plasat in amonte de acel defect.

Aparatele utilizate pentru protejarea si intreruperea diferitelor circuite trebuie sa fie compatibile cu curentul de scurt-circuit posibil in regim de varf.

Selectivitatea protectiilor diferentiale trebuie sa fie de asemenea, respectate. Pentru o cascada de protectii diferentiale, dispozitivele diferentiale din amonte trebuie sa fie in mod obligatoriu de tipul selectiv intarziat.

Date electroenergetice de consum

-    Puterea instalată    Pi = 173,00 kW

-    Puterea absorbită    Pa = 121,10 kW

-    Coeficientul de cerere    kc = 0,70

-    Sectiune cablu tablou general de distributie Cyaby 3x120 mmp + Cyaby 1x70

mmp

-    Separator sarcina automat tetrapolar 200A; 6,0kA, curba C

-    Tensiunea de alimentare Ua = 380/400 V - 50 Hz

-    Factor de putere    cos^ = 0,92

Instalații electrice de iluminat și prize

Nivelurile de iluminare conform NP 061 - 02 sunt:

- sala de clasa; atelier activitati practice 300-500 lx

coridoare; hol grup sanitar cabinet medical birou; cancelarie camere tehnice


100 lx 100-200 lx

500 lx 500 lx 200 lx

Iluminatul salile de cala si camerele necesare corpurile de iluminat va avea monta

corpurile deasupra tavaului cu grad de protectie minim IP 20 iar la grupurile sanitare ale scoli gimnaziale, se vor monta deasupra oglinzii, corpuri de iluminat etanse având grad de protecție minim IP 54, iar în spatiu tehnic se vor monta corpuri cu protecție adecvată.


Comanda iluminatului se va face prin intermediul intrerupatoarelor si comutatoarelor montate ingropat in pereti, la intrarile in incaperi.

Instalațiile noi de iluminat vor urmări, în principiu, traseele cele mai scurte, cu modificările de rigoare în locurile unde încăperile nu permit acest lucru.

La salile de clasa corpurile de iluminat se vor monta la plafon si in grupuri sanitare la perete cu grad de protectie.

Traseele aferente acestor circuite vor urma linia holurilor, urmând a fi montate către acestea, pentru evitarea lucrărilor în incaperi în cadrul operațiilor de intervenție, cât și pentru o supraveghere mai facilă a acestora. Instalațiile electrice de iluminat se vor executa cu cablu din cupru izolat în PVC de tip Cyy-F 1,5 mmp trase în tuburi rigide din PVC cu Dn = 16 mm îngropate în ziduri sau în planșeu, în cazul corpurilor de iluminat și al trecerilor catre doze de distributie.

Tuburile orizontale aferente instalațiilor de iluminat se vor poza îngropat in pereti, sub tencuieli, mascate in plafoane false, sau in grosimea pardoselilor.

Dispozitivele pentru prinderea sau suspendarea corpurilor de iluminat trebuie să suporte, fără a suferi deformări, o greutate egală cu de cinci ori greutatea corpului de iluminat ce urmează a fi suspendat, dar cel putin 7 kg.

Aparatele de comutație pentru instalațiile de iluminat vor fi de bună calitate, și se vor fixa în doze noi cu holtzșuruburi prinse în rama metalică a aparatelor și acoperite de masca din material plastic izolant.

Pentru protectia impotriva electrocutarilor prin atingere accidentala toate circuitele de iluminat se vor executa cu nul de protectie. La nulul de protectie se vor lega carcasele metalice ale corpurilor de iluminat.

Instalatiei fotovoltaica

In dimensionarea instalatiei fotovoltaice, vom pleca intotdeauna de la necesarul de la puterea locatiei respective.

Astfel, propunem sa realizam o instalatie fotovoltaica care sa furnizeze o putere de

30,50 kW.

Pentru realizarea unei instalatii fotovoltaice (generator fotovoltaic) care sa furnizeze energia electrica de care avem nevoie, este m-ai intai nevoie de un calcul de dimensionare.

Etapa 1: Dimensionarea instalatiei fotovoltaice, dupa ce am stabilit puterea necesara, este alegerea panourilor solare:

Consultand panouri fotovoltaice, alegem un panou solar electric policristalin de 250 W, tensiune circuit deschis 37,52 V, curent panou 8,15 A, Vmpp = 30,73 V

Etapa 2: este aflarea numarului de panouri, pentru necesarul de putere de 30,50 kW

Nr. De panouri = puterea instalatiei / puterea unui panou

Np=Pi/Pp = 30.500/250 = 0,122 rezulta un necesar de 122 panouri fotovoltaice

Etape 3: este determinarea suprafetei panourilor

Suprafata totala = suprafata unui panou * numarul total de panou

Din fisa tehnica a panoului aflam ca panoul ales area urmatoarele dimensiuni: L = 1.65

m, l = 1.0 m; ST = Sp*Np = 1.65*1.0*122 = 201,30 m2.

Pentru montarea panourilor solare electrice, este nevoie de o suprafata de cel putin

201,30 m2 si care sa fie orientata spre sud.

Alegerea schemei de conexiuni cu trei siruri paralele, a cate 80 panouri fotovoltaice

legate in serie pe fiecare sir.

Invertoarele pentru panourile fotovoltaice au parametri: Dimensiuni 470x350x280 mm; Masa 41 kg; puterea generata in CA la 25 0C 8000 VA; Putere generata 25 0C/40 0C:

7000/6300 W; Puterea de varf: 16000 W - 2 buc; Tensiune CA la iesire / frecventa: 230VAC +/- 2% 50Hz +/- 0,1%; Nivelul de tensiune la intrare: 38-66 V; Eficienta maxima: 96%;

Puterea la sarcina zero: 35 W; Protectie: a-g; Gama temp. de operare: -20 to + 500C (racire cu ajutorul ventilatorului); Umiditate (lipsa condensului): maxim 95%. Invertoarele sunt invertoare sinusoidale fotovoltaice.

Date tehnice ale bateriilor - panouri fotovoltaice: tensiune (V) 2; capacitate (Ah) 5 ore: 909; capacitate (Ah) 20 ore: 1110; Capacitate (Ah) 100 ore: 1235; Kilowatt consum la 100 ore kWh: 2.47; Terminal: 5; Lungime (mm): 295; Latime (mm): 178; Inaltime (mm): 450; Greutate (kg): 54.

Estimarea producției generatorului fotovoltaic: Radiația medie zilnica - 15,84 kWh Ianuarie;

21,12 kWh Februarie; 22,35 kWh Martie; 23,57 kWh Aprilie; 24,86 kWh Mai; 24,86 kWh

Iunie; 24,86 kWh Iulie; 25,17 kWh August; 23,45 kWh Septembrie; 22,15 kWh Octombrie;

21,65 kWh Noiembrie; 15,72 kWh Decembrie - Media anului 22,13 kWh.

Se evita instalarea circuitelor de iluminat pe suprafețe calde (in lungul conductelor pentru distributia agentului termic), iar la incrucisarile cu acestea se va pastra o distanta minima de 12 cm. Pe traseele orizontale comune, circuitele de iluminat se monteaza deasupra celor de incalzire.

Iluminatul de siguranta

a) iluminat de siguranța pentru evacuare, la ușile de evacuare, pe caile de evacuare și la inflexiunile acestora, pe palierele scarilor. Aparatele folosite pentru iluminatul de siguranta vor fi echipate cu balast electronic care va putea fi alimentat din sursa principala de alimentare a iluminatul normal, dar si de pe bateria locala, cu autonomie minim o ora (sursa de rezerva de securitate). Circuitele de alimentare a aparatelor pentru iluminatul de siguranta si de circulatie alimentate din surse centralizate se executa in cabluri din cupru cu intarziere marita la propagarea flacarii, tip Cyy-F 3x1.5 mmp, montate inglobat si introduse in tub de protectie din material plastic.

I7-2011 cap. 7.23.9 Instalatii Electrice pentru iluminatul de securitate impotriva panicii si

I7-2011 cap. 7.23.7.2 Instalatii Electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare.

Iluminatul de securitate impotriva panicii se prevede cu comanda automata de punere in functiune dupa caderea iluminatului normal.

Alimentarea acestora se va face din tablourile electrice de pe fiecare nivel.

Aparatele pentru iluminatul de securitate pentru evacuare sunt echipate cu tub fluorescent 1x8 W, grad de protectie IP 20 si vor fi prevazute cu folie adeziva pentru inscriptionarea dispersorului. Acestea trebuie sa respecte recomandarile din SR EN 60598-2-22:2004 si tipurile de marcaj stabilite prin H.G. nr. 971/2006 si SR EN 1838:2003.

Circuitul iluminatului de siguranta se dispune pe un traseu diferit de cele ale iluminatului normal sau distantat la cel putin 10 cm de traseele acestora.

Comanda corpurilor se va face printr-un intrerupator pachet cu clame (cheie) montat in tabloul electrice aferente.

b) iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului , este prevazut in camerele cu regim special(Spatiu Tehnic - Rezerva Incendiu). Iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului se va realiza cu corpuri de iluminat echipate cu surse fluorescente

liniare, IP 44, echipate cu kit de emergenta autonomie 2 ore.

Iluminatul exterior se va realiza cu proiectoare echipate cu surse cu LED de 100 W,

grad de protectie IP 65, nivel de iluminare 15000 de lumeni. Alimentarea proiectoarelor se va realiza cu cablu din cupru armat tip Cyaby 5x2,5 mmp.

Au fost prevazute spre a fi montate prize simple sau duble, toate vor fi de tip cu contact de protectie, executate pentru a suporta fara sa se deterioreze un curent de 16 A. Prizele vor fi de tip modular.

Circuitele de prize vor fi separate de cele pentru alimentarea corpurilor de iluminat. Toate circuitele de prize vor fi protejate la plecarea din tabloul electric cu

intrerupatoare automate prevazute cu protectie automata la curenti de defect de tip diferential (cu declansare la un curent de defect de 0,03 A) conform schemelor monofilare si specificatiilor de aparataj.

Se va evita instalarea circuitelor de prize pe suprafete calde (in lungul conductelor pentru distributia agentului termic), iar la incrucisarile cu acestea se va pastra o distanta minima de 12 cm. Pe traseele orizontale comune, circuitele de prize se vor monta deasupra celor de incalzire.

De asemenea, distanta intre circuitele de prize si cele de curenti slabi este minim 15 cm (daca portiunea de paralelism nu depaseste 30 m si nu contine inadiri la conductoarele electrice). Pe traseele orizontale comune, circuitele de prize se monteaza deasupra celor de curenti slabi.

Circuitele de prize se vor realiza cu cablu tip Cyy-F 2,5 mm2 (atat pentru conductorul de faza, pentru cel de neutru cat si pentru cel de Conductor de protectie), protejate impotriva deteriorarii mecanice in tuburi de protectie din PVC . Distributia circuitelor se va realiza ingropat.

Instalațiile electrice din interiorul imobilului se vor executa tinand cont de specificațiile

standardului IEC 60364-7-710 si normativului I7/2011.

Grupul Electrogen este amplasat in exteriorul imobilului pe o platforma exterioara betonata si ingradita iar traseele de alimentare catre tabloul aferente sunt montat ingropat. Grupul electrogen de exterior 25 kVA, carcasat, 1500 rot/min, trifazic, de interventie cu intrare automata in functiune. Comutarea de pe o sursa de alimentare pe alta se va realiza prin intermediul unui AAR (dispozitiv de anclansare automata a rezervei).

Coloanele de alimentare sunt realizate din cabluri din cupru armate de tip Cyaby (pentru alimentarea tabloului electric general TGD) si nearmate de tip Cyy-f (pentru alimentarea tablourilor electrice secundare) de diferite sectiuni in functie de puterea electrica absorbita a fiecarui consumator, dimensionate conform I7/11.

Sistem de semnalizare a inceputurilor de incendiu a. Sistemul de detectie

Detectia se face prin detectoarele de fum adresabile, detectoarele de fum si temperatura adresabil,

detectoarele de gaz si asigura supravegherea automata a aparitiei unui inceput de incendiu (aparitia fumului, a schimbarii de temperatura si a gazului in incaperile supravegheate).

Sistemul de detecție și semnalizare la incendiu este conceput pentru a realiza

următoarele funcțiuni:

-detectarea incendiilor, atât pe căile de circulație pentru funcționarea normală a construcției, cât, mai ales, în spațiile și încăperile auxiliare, precum și în acele încăperi în care incendiul ar putea evolua nestânjenit, fără a fi observat în timp util;

-    anunțarea incendiului la punctul de supraveghere permanentă, automat și/sau prin declanșatoare manuale de alarmă și telefoane de interior, precum și după caz, la unitatea de pompieri;

-    alarmarea operativă a personalului de serviciu, care trebuie să organizeze și să asigure prima intervenție și evacuarea persoanelor din clădire în conformitate cu planurile de evacuare;

-    avertizarea sonoră a persoanelor din imobil asupra pericolului de incendiu.

b. Centrala de alarmare incendiu

Centrala de semnalizare a inceputurilor de incendiu, de tip adresabila, asigura urmatoarele functii:

-    achizitia si prelucrarea primara a semnalelor primite de la detectoarele de fum, detectoarele de temperatura si butoanele manuale de semnalizare incendiu.

-    afisarea starii de alarma pe fiecare adresa (detector de fum, detector de temperatura, buton de semnalizare incendiu si sirena de interior/exterior), a prezentei alimentarii principale sau trecerea pe alimentarea de rezerva si starea de defect a unei adrese (detector de fum, detector de temperatura, detector de gaz, buton de semnalizare incendiu si sirena de interior).

-    display LCD (cristale lichide);

-    parametrizarea algoritmilor de detectie de la panoul de comanda;

-    autotest continuu pentru detectori sau alte elemente instalate, autotest al panoului de comanda;

-    memorie de evenimente;

-    starea de veghe, când echipamentul de control și semnalizare este alimentat de o sursă de alimentare electrica și în absența semnalizării oricărei alte stări;

-    starea de dezactivare, când este semnalizată o dezactivare;

-    starea de testare, când este semnalizată o testare a funcționării.

Centrala va fi amplasata in incapere libera (intr-o cutie special inchisa) in holul de acces in Imobil de la Parter - Degajament/Hol Intrare in care este asigurata permanent supravegherea conform art. 150 al.(1) normativ NP 127 /2009.

c. Alarmarea in cazul detectarii unui inceput de incendiu se face:

-    optic si sonor, cu afisarea alarmei la nivelul centralei

-    sonor, la nivelul sirenelor adresabile de interior

-    optic, la nivelul butoanelor manuale adresabile de semnalizare a incendiului

-    optic, la nivelul detectoarelor adresabile

-    optic si sonor la nivelul sirenei conventionale de exterior

d. Amplasarea echipamentelor de detectie se va face astfel:

Detectoarele adresabile de fum, detectoarele de temperatura, sunt amplasate in toate incaperile cu risc de incendiu.

Pe holuri (coridor), caile de acces, se vor amplasa butoanele adresabile si sirene conventionale de interior.

Instalarea sistemului de semnalizare incendiu

a. Cablarea sistemului de detectie si semnalizare incendiu

Sistemul de detectie dispune de cablaje specifice:

-    cabluri de alimentare de la rețeaua de 220V/50Hz, pentru alimentarea sistemului.

-    cablu pentru semnalizarea incendiului 2x2x0.8mm2

, care este rezistent la foc si nu intretine arderea.

-    tub de protectie PVC 16 mm (sau pat de cablu)

Cablurile aferente sistemului de detectie incendiu se vor monta la cel putin 25 cm de cablurile instalatiilor de 0.4 KV ale imobilului „Spatii Destinate Activitatilor Scoala dupa Scoala”.

b. Executia sistemului de detectie si semnalizare incendiu

Montajul echipamentelor si punerea in functiune va fi realizata de catre o firma autorizata, care asigura garantia pentru lucrare si garantia pentru echipamente. Prevederile proiectului nu pot fi modificate.

Instalatii de voce date

Pentru instalatia de voce-date se propune un sistem cu distributia semnalului in salile necesare Secretariat, BMS, Cancelarie si Birou.

In sistemul de receptie propus, semnalele de voce-date vor fi furnizate de un provider local. Providerul local va instala la parterul scoli de unde se va face distributia.

Instalatia de date-voce Secretariat, BMS, Cancelarie si Birou creeaza posibilitatea conectarii echipamentelor de la retea (computer, prin intermediul prizelor de voce-date montate ingropat in doze comune/separate cu prizele 230V, in perete.

Circuitele voce-date se executa cu cabluri UTP cu conductoare de cupru cat. 6.

Vor fi prevazute prize simple de 1 modul pentru transmisie date-voce, creindu-se astfel posibilitatea sa poata accesa internetul, prin cablaj diferit de cel telefonic.

Instalatiile de forta:

Din panoul de distributie al transformatorului de la Electrica se va alimenta tabloul general de distributie TGD care deserveste intreg imobilul, cu cablu Cyaby 3x120+1x70 mmp.

De la TGD se vor alimenta toate tablourile electrice secundare aferente imobilului:

-    tabloul electric pentru Parter;

-    tabloul electric pentru Anexa Baterii - Parter;

-    tabloul electric pentru Camera Pompe Caldura - Parter;

-    tabloul electric pentru Bucatarie - Parter;

-    tabloul electric pentru Etaj 1;

-    tabloul electric pentru Etaj 2;

-    tabloul electric pentru Etaj 3.

-    tablou electric Grup Electrogen care contine:

-    tabloul electric pentru Grup Pompare Hidranti Interiori; alimentare lift si circuite iluminat evacuare exit si iluminat Hidranti Interiori, asigura un grup generator 25 kVA. Grupul Electrogen este amplasat in exteriorul imobilului pe o platforma exterioara betonata, iar traseele de alimentare catre tablourile aferente sunt montate ingropat. Grupul electrogen de exterior 25 kVA, carcasat, 1500 rot/min, trifazic, de interventie cu intrare automata in functiune. Comutarea de pe o sursa de alimentare pe alta se va realiza prin intermediul unui AAR (dispozitiv de anclansare automata a rezervei).

Coloanele de alimentare sunt realizate din cabluri din cupru armate de tip Cyaby (pentru alimentarea tabloului electric general TGD) si nearmate de tip Cyy-f (pentru alimentarea tablourilor electrice secundare) de diferite sectiuni in functie de puterea electrica absorbita a fiecarui consumator, dimensionate conform I7/11.

Instalații de protecție împotriva șocurilor datorate atingerilor

Schema de protectie impotriva electrocutarilor este de tipul TN-S.

In acest sens, intre tabloul general si tablourile secundare se vor poza urmatoarele conductoare:

-    fazele de racord L1, L2, L3;

-    neutrul N, racordat la bara de neutru a tablourilor generale din postul de transformare;

-    conductorul de protectie PE, care va racorda borna PE a tabloului electric secundar la bara de PE a tabloului general din postul de transformare.

Se va urmari ca N si PE sa nu fie in contact pe toata distributia electrica.

Neutrul (N) se va racorda la pamant (PE) la nivelul tabloului principal de joasa tensiune al fiecarui corp de cladire.

Toate partile metalice ale instalatiei electrice care normal nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi strapunse si puse sub tensiune, se leaga la un conductor special de impamantare (diferit de conductorul neutru), legat la priza de pamint a constructiei.

Astfel, carcasele echipamentelor electrice, motoarelor electrice, cutiile tablourilor de distributie, stelajele de sustinere a instalatiilor, etc, se vor lega la acest conductor de protectie. Se va asigura continuitatea electrica.

Astfel :

conductorul PE al tablourilor electrice va fi racordat la instalatia PE cu al cincilea sau al treilea carcasele metalice ale tablourilor se vor racorda la pamant cu platbanda OL-Zn

25x4 mm.

In scopul realizarii unei cat mai bune legaturi la pamant a barei PE, carcasele tablourilor electrice de distributie se vor lega la priza de pamant cu platbanda OL-Zn

25x4mm.

Se interzice legarea in serie a maselor materialelor si echipamentelor legate la conductoare de protectie intr-un circuit de protectie.

Se vor respecta cu strictețe condițiile de recepție și de verificare a instalației de legare la pamânt de protectie conform standardelor in vigoare.

Instalații de priza la pamânt

Protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta prevede executarea unei prize de pamant artificiale si legarea la ea a instalatiei electrice. Pentru priza de pamant artificiala se monteaza electrozi verticali din teava OL-Zn cu D = 2 1/2” si L = 3 m legati intre ei cu platbanda OL Zn 40x4 mmp ingropata in pamant (montata la distanta de 1.5-2 m fata de fundatia cladirilor si la adancimea de 0.8 m).

Priza de pamant nou executata pentru protectia la atingere va avea o rezistenta de dispersie mai mica de 1 ohm deoarece este comuna pentru potectia la atingere si protectia impotriva trasnetului. Daca la masuratoare se constata o valoare mai mare, aceasta se va suplimenta cu cu un numar de electrozi si platbanda pana la atingerea valori indicate.

Conductorul de protectie al tablourilor se monteaza in acelasi tub cu conductorii activi ai coloanei, pana in tabloul general si se leaga la borna de neutru de protectie. Bara de neutru de protectie din tabloul general se leaga la priza de pamant.

Deasemenea, la priza de pamant se vor lega toate elementele metalice ale constructiei (tevi de alimentare cu apa, gaze, etc) precum si toate elementele metalice ale instalatiei electrice care in mod normal nu se afla sub tensiune dar care in mod accidental, in urma unui defect, pot ajunge sub tensiune.

Elementele component ale prizei de pamant trebuie sa se gaseasca la distante minime fata de elementele metalice ale instalatiilor pozate in pamant (electrice, de apa, de gaze, de comunicatii etc.) atunci cand acestea din urma nu se afla la legatura echipotentiala principal a constructiei. Cand aceste distante nu se pot respecta acestea se izoleaza fata de elementele prizei de pamant pe toata portiunea.

Instalația de paratrasnet

Instalația contracareaza efectele trasnetului asupra constructiei: incendierea materialelor combustibile, degradarea structurii de rezistența datorita temperaturilor ridicate ce apar ca urmare a scurgerii curentului de descarcare, inducerea in elementele metalice a unor potențiale periculoase. Instalația are de asemenea rolul de a capta și scurge spre pamânt sarcinile electrice din atmosfera pe masura aparitiei lor, preintâmpinând apariția trasnetului.

La proiectarea și executarea instalatiei de protectie impotriva trasnetului (IPT) se au in vedere cerințele normativului I7/2011, asigurându-se o conceptie optima tehnic și economic și echipamente agrementate conform legii 10/1995.

Se propune dotarea obiectivulelor cu o instalatie de paratrasnet echipata cu un dispozitiv electronic de amorsare tip S6.60 sau similar (avand o raza de protectie de 50.0 m), cu doua coborari la priza de pamant a constructiei. Dispozitivul obține energia din câmpul electric atmosferic care crește considerabil in timpul furtunilor, prin captatoarele inferioare. Când descarcarea atmosferica este iminenta, apare o creștere brusca a câmpului electric local care este sesizata de dispozitivul electric de amorsare și primește comanda de a restitui energia stocata sub forma unei ionizari la vârf (precizia remarcabila de declanșare asigura o funcționare la momentul critic imediat premergator descarcarii principale).

Conductorul de coborare se executa de preferinta dintr-o bucata fara imbinari. In cazul in care nu se poate, numarul imbinarilor trebuie redus la minimum, iar imbinarile se realizeaza prin sudare, lipire, suruburi sau buloane.

Masurarea rezistentei de dispersie se face separand priza de pamant de restul instalatiei electrice. Daca valoarea rezistentei prizei de pamant in urma masuratorilor depaseste valoarea de 1 ohm se adauga un electrod orizontal si se reiau masuratorile. Procedura se repeta pana cand se ajunge la o valoare a rezistentei prizei de pamant sub 1 ohm.

TABLOU ELECTRIC GENERAL DE DISTRIBUTIE

Puterea instalata pe tablou este:

Pi = 173,00 kW

Puterea absorbita pe tablou este:

Pa = 121,10 kW

Curentul nominal de calcul pentru circuite este:

I = Pa /(^ U cos,?)

I = 193,76 A

Alimentarea tabloului se va face din postul de transformare existent printr-un cablu din cupru armat tip Cyaby 3x120 mmp + Cyaby 1x70 mmp montat ingropat la 80 cm. Protectia tabloului general se va face cu un separator de sarcina automat tetrapolar de 200 A.

Verificarea mijloacelor tehnice

Protectia impotriva socurilor datorate electrocutarii prin atingere indirecta se realizeaza numai prin mijloace si masuri tehnice .

Este interzisa inlocuirea mijloacelor de protectie tehnice cu masuri organizatorice Toate partile metalice ale tablourilor electrice, precum si a echipamentelor electrice se leaga

la priza de pământ.

Valoarea rezistentei de dispersie fata de sol a prizei de pământ pentru protejarea Tablourilor electrice si echipamentelor electrice trebuie sa fie de maxim 1 ohm.

Conform STAS-urilor la punerea in functiune (la darea in exploatare), Executantul va efectua masuratorile de verificare a rezistentei de dispersie si va pune la dispozitia Beneficiarului buletinul de incercari in care va consemna că rezultatul verificarilor se incadrează in prevederile din proiect.

Verificarile rezistentei de dispersie se vor repeta in timpul exploatarii la interval de 2 ani, daca intre timp nu au intervenit lucrari in zona care puteau sa deprecieze calitatea de protectie a prizei de pământ. In acest ultim caz, beneficiarul este obligat sa restabileasca parametrii initiali ai prizei de pământ si sa efectueze verificarea rezistentei de dispersie .

Norme și normative

-    I7-2011. Normativ republican privind proiectarea și executarea instalațiilor electrice la consumatori cu tensiuni până la 1000V.

-    Norme de protecția muncii pentru instalațiile electrice

-    P118/3-2015 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind

protectia la actiunea focului.

-    I18/2 -2002-Normativ de proiectare si execuție a instalațiilor de telecomunicații in cladiri civile si industriale;

-    STAS 2612-1987. Protecția împotriva electrocutării - limite admisibile

-    Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si completarile ulterioare;

-    Legea 319/2006 - Norme generale de protectia muncii si metodologii de aplicare a legii

-    Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcții si completarile ulterioare;

-    Legea 50/91 republicata si modificata in octombrie 2004;

Sistemele electrice vor respecta toate normele in vigoare aplicabile pentru constructii.

5.3.3.3. Instalatii termice si ventilatie

Pentru asisurarea temperaturilor interioare de confort conform SR 1907/2-2014 , se propune realizarea unei instalații de încălzire cu apă caldă.

Necesarul de încălzire s-a calculat conform SR 1907/1, 2-2014 și este de aproximativ 100 kW pentru intreg imobilul.

In urma selectiei echipamentelor termice pentru incalzirea spatiilor, a rezultat o putere instalata a acestora in valoare de 114 kW pentru intreg imobil Parter, Etaj 1, Etaj 2 si Etaj 3.

Varianta 1: Sistem incalzire centralizat - puffer/vas de acumulare - instalație de incalzire cu ventiloconvectoare si recuperare de caldura

Solutia propusa prevede ca instalația de încălzire in cladire sa fie compusă din ventiloconvectoare de tavan necarcasate cu racordare de tip plenum, care vor incalzi spatiile imobilului cu aer calda printr-un sistem de distributie a aerului de tip grila liniara si/sau anemostate standard de forma patratica.

Ventiloconvectoarele vor fi dotate cu vane de reglare cu 3 cai, cu servomotor de actionare comandat de un termostat extern, robineti de inchidere si tavita de evacuare condens. Conductele de evacuare condens vor fi din polipropilena Dn32 si vor avea panta de scurgere 1%. Suportii de fixare in plafon ai conductelor de evacuare condens vor fi montati la o distanta de 0.5 m pentru a evita formarea contrapantelor pe traseul de evacuare.

Distributia agentului termic in instalatia interioara de incalzire va fi inferioara, conductele de distributie urmand a fi montate in plafon in canale vizitabile.

Sistemul de distributie ales este arborescent iar conductele de distributie vor fi realizate din teava de cupru si vor fi izolate cu izolatie de tip Armaflex.

Aerisirea instalatiei se va realiza cu ventile automate de aerisire montate pe capetele coloanelor in punctele cele mai inalte si robineti automati de aerisire montati pe fiecare ventiloconvector.

Proiectarea sistemului se va face in concordanta cu prevederile Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare I5-2015 « Instructiuni tehnice de proiectare pentru instalatii de ventilare sau incalzire cu aer cald prin jeturi de aer orizontale". Acest normativ va fi de asemenea respectat la punerea in opera a proiectului.

Aerul proaspăt va fi asigurat cu un recuperator de căldură a aerului prevăzut cu filtru de praf și ventilator de introducere cu un debit de 10000 mc/h. Recuperatorul va fi amplasat in spatiul Cantina la plafon. Priza de aer proaspat va avea dimensiunile 1000 x 800 mm si va

fi amplasata in peretele exterior. Aerul viciat va fi evacuat cu un ventilator de evacuare prin recuperatorul de caldura in placi avand debitul de 10000 mc/h. Gura de evacuare a aerului viciat va avea dimensiune 1000 x 800 mm si este amplasata in peretele exterior, in capatul opus fata de priza de aer proaspat. Distributia aerului tratat se va face prin doua canale de aer din tabla zincata montate la partea superioara, perimetral, avand diametre variabile intre 500x400 si 200x200 mm. Evacuarea aerului viciat se va face prin doua canale de aer din tabla zincata montate la partea superioara, perimetral, diametre variabile intre 500x400 si 200x200 mm.

Distributia aerului tratat si incalzit/racit de la ventiloconvectoare la grile/anemostate se va face cu tubulatura flexibila si preizolata avand diametrul 150 mm. Lungimea racordurilor flexibile nu trebuie sa depaseasca 3 m.

Varianta 1 prevede ca sursa de agent termic de incalzire sa fie reteaua de incalzire centralizata a orasului.

Se va prevedea un schimbator de caldura in placi avand puterea termica 100 kW pentru separarea hidraulica a celor doua retele de incalzire. Schimbatorul de caldura va fi amplasat in spatiul special destinat din incinta imobilului. Atat pe circuitul primar cat si pe cel secundar vor fi prevazute echipamente de filtrare pentru impuritati pentru protejarea impotriva colmatarii schimbatorului.

Acumularea agentului termic pentru incalzire si pentru apa calda menajera se va face intr-un puffer avand volumul 2000 litri amplasat in spatiul special destinat montajului echipamentelor tehnice.

Vehicularea apei calde în instalația interioară se va face separat pentru fiecare nivel in parte. Sistemul de distributie ales va fi cu distribuitor-colector. Astfel fiecare nivel va putea fi controlat din punct de vedere termic independent.

Toate elementele ce vor fi folosite în realizarea instalației vor fi însoțite de certificat de calitate.

Golirea instalatiilor termice interioare se va realiza centralizat prin robineti de golire de pe returul instalatiei. In zonele in care conductele parcurg spatii neincalzite acestea se vor izola termic cu cochilii de vata minerala caserata cu folie de aluminiu.

5.3.3.4. Sistem -Building Energy Management Systems (BEMS)

Obiectul Proiectului

Instalatiile ce vor fi monitorizare si actionate prin intermediul BEMS sunt: Monitorizarea instalatiei de incalzire si climatizare Comanda instalatiei de iluminat pentru spatiile de lucru, holuri de circulatie Monitorizarea temperaturii din camera tehnica;

Monitorizarea generatorului electric;

Monitorizarea sistemului de detectie la incendiu;

Monitorizarea si contorizarea tablourilor electrice;

Monitorizarea sistemelor panouri solare si panouri fotovoltaice Monitorizarea pompelor de hidranti.

Comanda actionarii automate a rulourilor exterioare

Bazele proiectarii

Legea 10/1995 - Legea privind calitatea in constructii, modificata;

Legea 123 /2007 - Pentru modificarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii;

Legea 307/2006 - Legea privind apararea impotriva incendiilor, modificata;

Legea 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca, modificata;

Legea 608/2001 - Legea privind evaluarea conformitatii produselor;

HG 1091 /2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca, modificata;

HG 300/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporale si mobile;

P118 /99 - Normele tehnice de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor;

17/11 - Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a;

118/1-01 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie;

118/2-02 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri;

NTE 007/08/00 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice;

C56 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;

SR HD 60364-5-54:2012 lnstalatii electrice de joasa tensiune. Partea 5-54: Alegerea si montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pamant, conductoare de protectie si conductoare de echipotentializare;

SR EN 61000 (standard pe parti) - Compatibilitate electromagnetica (CEM);

SR EN 12601 :2002 - Grupuri electrogene actionate de motoare cu ardere interna cu miscare alternativa. Securitate;

Ordin nr.163 din 28 februarie 2007 - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor.

Descriere generala a proiectului

Generalitati

Sistemul BMS este dedicat in principal controlului, comenzii si supravegherii echipamentelor de incalzire, ventilatie climatizare ale cladirii, statiilor de pompare, precum si gestionarii consumului energiei electrice, comanda iluminatului,

monitorizarea sistemelor de energie alternativa, comanda rulouri exterioare. Sistemul

va fi conectat la subsistemele de alarme tehnice si controlului de stare al

echipamentelor electrice din distributia principala electroenergetica a cladirii.

Sistemul de management al cladirii faciliteaza integrarea si interoperarea echipamentelor, aparatelor si dispozitivelor prin intermediul unei retele de senzori si comenzi. Sistemul permite un flux de date bidirectional intre utilizator si dispozitive in timp real. Acesta ofera managementul de energie de la distanta pentru susbsiteme cum ar fi HVAC si iluminat, dintr-o platforma centrala de management de tip web.

Sistemul BMS are o structura modulara si flexibila, putand fi extins, in functie de necesitati prin adaugarea de module de intrari/iesiri la controllerele existente (in limita rezervelor disponibile) si prin adaugarea de controllere.

Sistemul permite imbinarea comunicatiilor, a colectarii de date, a partajarii de informatii si a lucrului in retea, intr-un sistem interoperabil integrat. Solutia propusa dezvolta bucle de control eficient pentru cladire, care se adapteaza perfect altor

produse bazate pe arhitectura de sisteme deschise. Protocoalele de comunicatie

utilizate sunt LonWorks, Bacnet si ModBus

Functiile sistemului de automatizare sunt:

•    Centralizează informațiilor legate de starea intregului sistem intr-un Dispecerat BMS

•    Vizualizarea informatiilor prin intermediul unei statii web sau a unei aplicatii work station

•    Furnizeaza informatii privind performanta energetica a sistemelor din cladire

•    Monitorizeaza si detecteaza erori sau deficiente in functionarea sistemelor energetice

•    Integreaza informatiile de energie pentru raportare si management al utilizarii de energie

•    Obtinerea de economii de energie asigurand conditii de comfort optime.

Arhitectura

Prin solutia tehnica aleasa, s-au prevazut controlere de automatizare care sa asigure functionarea in regim automat, fara supraveghere, a utilitatilor acestei cladiri. Echipamentele sunt prevazute cu comunicatie pe protocol si suport LON/ ModBus /Bacnet si Ethernet.

Sistemul de management al cladirii este format din:

•    Echipamente centrale de comanda si control

•    Senzori

•    Software de management

Tehnologiile pentru senzori si unitatile centrale de control reprezinta structura de baza pentru sistemul de management, la care se conecteaza echipamentele din cladire - subsisteme si instrumente analitice in timp real .

Arhitectura sistemului include 3 nivele ierarhice dupa cum urmeaza:

Nivelul 1: echipamente de masura si actionare - nivel de camp:

-    Echipamente de masura (senzori): de temperatura aer sau apa, de presiune , de nivel, de dioxid de carbon, de curgere, reductori de curent

-    Echipamente de actionare: motoare actionare vane, motoare actionare clapete, relee comanda ventilatoare si pompe.

Nivelul 2: echipamentele de automatizare si magistralele de comunicatie - nivel automatizare:

Echipamentele de automatizare sunt cele care preiau informatiile de la echipamentele de masura si actionare prevazute la nivelul 1. Aceste informatii sunt prelucrate atat local sau, dupa caz, transmise catre serverul retelei.

Nivelul 3: dispeceratul BMS - nivel management:

Este compus dintr-un server care centralizeaza, prelucreaza si stocheaza datele transmise prin retelele se comunicatie; tot aici vor fi generate si rapoartele cerute de operatori prin intermediul statiei de lucru.

O alta compoenta a sistemului este statia de lucru care are rol de interfata intre operator si sistemul de management al cladirii.

Server-ul va indeplini urmatoarele functii generale:

•    management de retea

•    sistem de afișare in mod grafic

•    sistem de achizitie de date si istoric de evenimente

•    management-ul alarmelor

•    istoric alarme, trend-uri

•    generare de rapoarte

Tipurile de date

•    Tipurile de date utilizate sunt :

•    DI = intrare digitala (on/off) de frecventa maxima 50Hz.

•    DO = iesire digitala ( on/off)

•    AI = intrare analogica ( semnal unificat 0(2)-10 V ; 0(4)-20mA, senzor de temperatura de tip termistor 1,8kQ.

•    AO = iesire analogica, comanda 0(2)-10V.

Comunicatia Sistemului BMS

Nivelul fizic al acestui sistem il constituie controlerele cu interfata TCP/IP. Comunicatia intre controllere se realizeaza pe o structura Ethernet nou creata, pana la Dispecerat.

Toate controlerele vor comunica cu modulele pe suport de comunicatie propietare (LON/ ModBus/BacNet).

Comunicatia intre controlere si dispecerat se va realiza pe suport de comunicatie Ethernet (TCP/IP). Cladirea este prevazuta cu un Dispecerat pentru instalatiile de incalzire, ventilatie si climatizare.

Dispeceratul va fi prevazut cu echipamente de comunicatie Ethernet(TCP/IP).

Aplicatia de management

Software-ul de management este o aplicatie de tip Web avand o interfata grafica prin tablouri de bord ce permite vizualizarea facila a masuratorilor parametrilor electrici ai sistemelor din cladire. Aplicatia poate fi particularizata din punct de vedere al modului de raportare a datelor si afisare a informatiilor.

Reprezentari vizuale sunt disponibile pentru diverse date istorice si valori, inclusiv tendintele de consum de energie, date meteorologice, status retea, eficienta, indici de performanta etc.

Identifica cu usurinta performantele operationale prin analiza comparativa.

Detecteaza problemele si evalueaza eficienta costurilor pentru a fi luate masuri corespunzatoare si a optimiza utilizarea resurselor.

Urmatoarele functii sunt asigurate de catre software-ul de management al BMS.

•    crearea, inregistrarea si gestiunea bazelor de date pentru parametri monitorizati, pentru evenimente, alarme si comenzi .

•    exportul valorilor in formate de lucru, de exemplu format Microsoft Excel

•    posibilitatea de setare a programelor de timp

•    posibilitate de protectie a sistemului prin setarea unor parole pe diferite nivele de acces

•    reprezentarea interactiva grafica color pentru instalatiile controlate

•    modificarea si achizitia in timp real a parametrilor

•    functii de calcul

•    posibilitatea de creare dinamica a curbelor de evolutie in timp a parametrilor urmariti

•    posibilitate de generare a rapoartelor de exploatare.

•    Marimile pot fi manevrate de operator direct de pe interfata grafica.

•    Baza de date contine jurnalul de parametri ( evolutia tuturor marimilor colectate din sistem), jurnalul de alarme si jurnalul de operatii efectuate de catre operatori.

•    Arhitectura de sistem asigura disponibilitatea acestor rapoarte, la cerere.

Cladirea cu racord la Radet pentru incalzire

Instalatii sanitare Monitorizare Hidranti

Sistemul BMS va prelua prin intermediul magistralei de comunicatie informatiile de la pompele pentru hidranti.

Instalatii electrice

Monitorizarea tablourilor

Din tablourile electrice se vor monitoriza:

•    starea on/off a intrerupatorului general

•    starea on/off intrerupatoarelor de alimentare ale receptorilor importanti racordati direct la tablou.

•    parametri electrici importanti (curent, tensiune, frecventa, factor de putere)

Contorizarea electrica

Sistemul BMS va prelua prin intermediul magistralei de comunicatie informatiile de la senzorii de masura instalati pentru tablourile electrice (tabloul general si secundare).

Informatiile minime ce vor fi preluate prin intremediul magistralei de comunicatie

sunt:

•    index energie activa

•    putere activa totala, putere per faza

•    curent total, curent per faza

Informatiile legate de indexul de energie vor fi transmise catre serverul BMS unde vor fi stocate pentru a se putea genera rapoarte de consum la sfarsitul fiecarei luni.

Comanda circuitelor de iluminat si a rulourilor

Se va comanda reglarea automata a iluminatului salilor de clasa si holurilor de circulatie prin comanda circuitelor de iluminat in functie de valoarea masurata de un senzor de intensitate luminoasa, sensor de prezenta si in functie de un program orar stabilit de catre utilizator.

In fiecare spatiu de clasa se vor prevede tastaturi de comanda pentru scenarii de iluminat.

Coridoarele de circulatie pentru elevi sunt deseori neocupate, ele necesitand sa fie iluminate atunci cand cineva intra in spatiul respectiv. Sistemul mentine luminile pe un nivel slab de iluminare pentru a indeplini conditiile minime de siguranta si activeaza luminile atunci cand este ocupata casa scarii.

Comanda rulourilor se poate realiza prin intermediul aceleasi tastaturi de control a iluminatului, definind scenarii de functionare.

Grup electrogen

Pentru grupul electrogen se pot prelua urmatoarele semnalizari:

•    starea intrerupatorului general

•    timp de funcționare grup

•    stare de functionare/avarie grup

•    oprire de urgenta activata voit

•    stare de functionare automat / manual

•    nivele combustibil si ulei

•    starea bateriei de acumulator

•    test grup

Instalatii fotovolatice de producere a energiei

•    Sistemul BMS va prelua informatii despre :

•    puterea generata de instalatie,

•    starea de incarcare a bateriilor

Alte monitorizari

ln camera tehnica (BMS) se monitorizeaza temperatura ambientala.

Pentru sistemul de detectie si semnalizare la incendiu se vor prevede posibilitatea preluarii semnalelor de:

•    alarma

•    avarie

Alimentare

Majoritatea echipamentelor BMS necesita alimentare 24Vac. Transformatoarele, sursele de tensiune, contactoarele sau releele de multiplicare semnal vor trebui sa fie incluse in aparatajul sau tablourile

electrice de forta/alimentare semnalizare si control.

Alimentarea echipamentelor BMS se va realiza din circuite din tablourile de vitali. Aceasta alimentare va deservi doar partea de controlere de automatizare si senzoristica.

Specificatii echipamente

Serverul de date pentru aplicatia de management BMS are urmatoarele

caracteristici:

•    Procesor i5/i7;

•    Placa video onboard;

•    8GB RAM (sau mai mult);

•    HDD, capacitate 500 GB lnterfata SATA 111, Buffer 64 MB;

•    DVD-RW;

•    Mouse optic si tastatura;

•    Minim 3 porturi USB;

•    Monitor Diagonala 21", ecran TFT LCD;

•    Sistem de operare Windows;

•    Microsoft Office Basic.

Senzor de temperatura pentru exterior

•    Montaj si utilizare facila;

•    Constructie speciala pentru exterior;

•    Protocol de comunicatie;

•    Tip senzor: termistor

•    Temperatura de operare: -40°C la 90°C;

Contor de masurare energie electrica

•    Aparat de măsurare a energiei, cu 3 faze,

•    intrări / ieșiri

•    ieșiri releu

•    Comunicatie Modbus/BacNEt/Lon

•    Display LCD

Controler comanda iluminat cu dimming

•    arhitectura bazata pe un microprocessor

•    comunicatie Modbus/BacNEt/Lon

•    iesiri de control a circuitelor de iluminat

•    dimmable lighting

•    intrari pentru conectare senzonri de lumina, prezenta

Controler comanda jaluzele

•    arhitectura bazata pe un microprocessor

•    comunicatie Modbus/BacNEt/Lon

•    iesiri de control a circuitelor de rulouri

•    dimmable lighting

•    intrări pentru conectare senzonri de lumina, prezenta

Controler programabil intrari/iesiri

•    arhitectura bazata pe un microprocessor

•    comunicatie Modbus/BacNEt/Lon

•    intrari si iesiri universal configurabile software

d) probe tehnologice și teste.

Probele tehnilogice si testele vor fi realizate de furnizorii de echipamante.

5.4. PRINCIPALII    INDICATORI    TEHNICO-ECONOMICI

AFERENȚI OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII:

a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții, exprimată în lei, cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general;

Varianta 1

INDICATOR

VALOARE (lei)

Valoare totala inclusiv TVA

11.804.829,61

din care valoare (C+M)

8.966.817,04

Valoare totala exclusiv TVA

9.948.418,73

din care valoare (C+M)

7.535.140,37

Varianta 2

INDICATOR

VALOARE (lei)

Valoare totala inclusiv TVA

12.260.044,19

din care valoare (C+M)

9.068.825,33

Valoare totala exclusiv TVA

10.331.958,04

din care valoare (C+M)

7,620,861.62

b)    indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță - elemente fizice/capacități fizice care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții - și, după caz, calitativi, în conformitate cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare;

Suprafata construita = 745,90mp

Suprafata desfasurata = 3041,85mp

Capacitati- 8 sali de clasa;

c)    indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în funcție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții;

e) durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni.

Durata de executie efectiva a lucrarilor este estimata la 12 luni.

5.5. PREZENTAREA MODULUI ÎN CARE SE ASIGURĂ

CONFORMAREA CU REGLEMENTĂRILE SPECIFICE

FUNCȚIUNII PRECONIZATE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURĂRII TUTUROR CERINȚELOR FUNDAMENTALE APLICABILE CONSTRUCȚIEI, CONFORM GRADULUI DE DETALIERE AL PROPUNERILOR TEHNICE

•    Cerința de calitate «B»    - Siguranța ăn exploatare, subcerința “B1”

(construcții civile)

Pentru asigurarea siguranței în exploatare a obiectivului se vor avea în vedere urmatoarele:

-    Balustradele scărilor și podestelor vor fi de min 90cm înplțime, cu mâini curente la 90 si 60cm;

-    Rampa de acces pentru persoanele cu disabilitati va avea panta maximp de 8% și va fi prevazută cu borduri pentru evitarea alunecării scaunului cu rotile și mâini curente la 90 si 60cm ;

-    Căile de circulație și evacuare vor fi luminate și ventilate natural.

-    Parapeții ferestrelor au înalțime de minim 90cm; în cazurile parapeților mai mici de 90cm, tâmplăria va avea montant orizontal la 90-100cm înalțime de la cota pardoselii

-    Finisajul scărilor, rampelor și podestelor de acces în clădire vor fi realizate astfel încât să împiedice alunecarea chiar și pe vreme umedă. Treptele scărilor vor fi astfel conformate încât să evite împiedicarea prin agățare cu vârful piciorului. Pragul usii va avea maxim 2.5cm. Nu s-au propus trepte izolate pentru evitarea împiedicării.

-    S-a avut in vedere siguranța în timpul lucrărilor de întreținere ce presupune protecția utilizatorilor în timpul activităților de curățire sau reparații a unor părți din clădire (ferestre, scări, pereți, acoperișuri, luminatoare, etc) pe durata de exploatare a acestora.

-    Ușile de acces în spații principale au lațimi de 80cm - 1,10cm. Spațiile de manevra din fața ușilor, pe platforme de acces sunt realizate astfel încât să încadreze un cerc cu diametrul de 1.50m. Principalele căi de evcuare vor fi iluminate și ventilate natural.

-    In spațiile de circulație (holuri, scări, podeste) pardoseala va fi din gresie antiderapantă.

-    Uș ile vor avea sensul de deschidere în afara circulaț iilor.

•    Cerința de calitate « C » - siguranța la foc

Clădirea constituie un singur compartiment de incendiu conform P118-99, tabel 3.2.4. Conform prevederilor Normativului P118-99, încăperile se încadrează în risc mic de incendiu (DST<420mJ/mp, exceptie facand bucătăria, care are risc mediu, și spațiile de depozitare, in suprafețe mai mici de 36mp, care au risc mare).

Conform Normativului P118-99, tabel 2.1.9., gradul de rezistență la foc al clădirii este: II (grinzi/centuri din beton armat RF 2 1/2 h, pereti exteriori si interiori din caramida, planșee din beton armat ).

Distanțele la care sunt amplasate constructiile vecine corespund prevederilor P118/99, tabel 2.2.2. În cazul intervenției și evacuării în caz de incendiu se asigură siguranța utilizatorilor datorită materialelor folosite în structura de rezistenta.

Evacuarea în caz de incendiu este posibilă în cel puțin 2 direcții. Ușile căilor de evacuare se vor dechide în sensul de evacuare. Finisajele pe căile de evacuare sunt din clasa de combustibilitate C0.

Accesul autospecialelor se poate face în orice anotimp, pe cel puțin două din laturile clădirilor.

Toate încăperile sunt ventilate și luminate direct, prin aceste goluri facându-se și evacuarea fumului provenit de la un eventual incendiu.

Sursele potențiale de aprindere sunt flăcările deschise sau surse de natură electrică și tehnică și surse mecanice. Împrejurările preliminate care pot determina sau favoriza inițierea sau propagarea unui incendiu: instalații și echipamente electrice defecte ori improvizate, defecțiuni tehnice de exploatare

Placările, tratamentele fonice sau termice, finisajele combustibile vor fi montate sau protejate fața de aparatele electrice, corpuri de iluminat și în general de orice sursă de încălzire astfel încât să nu fie posibilă aprinderea lor. Nu este admisă utilizarea materialelor și a finisajelor din mase plastice în spațiile accesibile copiilor și în general se va elimina utilizarea celor care degaja fum și gaze toxice în caz de incendiu. Este interzisă folosirea sau depozitarea lichidelor ori a gazelor combustibile în alte locuri decât cele special amenajate, în cantități limitate și fără respectarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor conform P118-99; interzicerea fumatului.

Construcțiile se vor echipa cu mijloace de intervenție în caz de incendiu conform reglementărilor, în funcție de densitatea sarcinii termice.

Măsuri privind prevenirea și stingerea unui eventual incendiu:

-    golurile din elementele de construcțtie (trecerea conductelor, cablurilor, etc.) sunt etanșate cu materiale rezistente la foc.

-    ignifugarea materialelor de construcție combustibile conform prescripțiilor tehnice în vigoare.

-    clădirea se va dota cu stingătoare și echipamente PSI conform legislației în vigoare;

-    casele de scări vor fi închise la nivelul fiecarui etaj, cu acces către exterior la

nivelul parterului;

-    ușile de pe traseul căilor de evacuare se vor deschide către direcția de evacuare ;

-    amenajarea incintei astfel încât să fie permis accesul mijloacelor de intervenție pentru stingerea incendiilor ;

-    în toate încăperile, densitatea sarcinii termice sa fie mai mică de 420 MJ/mp

-    asigurarea instalațiilor de stingere a incendiului, evacuare și alertare în caz de

incendiu și evacuare a fumului conform legislației în vigoare

Cerința de calitate « D » - Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului.

Toate spațiile principale sunt ventilate natural prin ferestre cu ochiuri mobile.

S-a asigurat igiena apei potabile și evacuarea apelor uzate în rețele de canalizare.

Este asigurat luminatul natural al încăperilor.

Construcția propusă va avea încaperile destinate activitaților copiilor orientate nord-vest si spațiile de circulație și recreere spre sud-est).

Ventilarea naturală se va asigura cu ajutorul ferestrelor în urmatoarele condiții:

- existența unor concentrații admise de substanțe nocive (gaze, vapori, praf) ale

aerului exterior;

- ocuparea spațiilor conform prevederilor din proiect;

S-a asigurat etanșietatea la apă și vânt a tâmplăriei.

Evacuarea deșeurilor solide se va face în containere antiseptice, special amenajate

în incintă, de unde vor fi preluate de unitați specializate.

Clădirile sunt prevazute cu grupuri sanitare pentru elevi și cadrele didactice împarțite

pe sexe, și sunt dotate cu obiecte sanitare (lavoare din porțelan, vas WC, pisoare)

Se vor executa lucrări de mediu pentru refacerea spațiilor verzi afectate de lucrările

de executie.

•    Cerința de calitate « E» - Protecția termică, hidrofugă și economia de energie.

Pereții exteriori vor fi realizați din zidărie de cărămida cu goluri umplute cu vată minerală, în grosime de 36,5cm (tip porotherm thermoplus). Pereții exteriori se vor anvelopa cu termosistem din vată minerală bazaltică (în zonele cu necesități suplimentare de protecție

la acțiuni mecanice se vor folosi plăci rigide de vată bazaltică cu densitate ridicată), de 15 cm

grosime, clasă de reacție la foc A1, montat la fața exterioară, protejat cu o tencuială armată cu plasă din fibre de sticlă. Pe zona de soclu se va folosi polistiren extrudat ignifugat cu grosime de 15cm. Clasa de reactie la foc a polistirenului va fi B-s1, d0.

Tâmplăria exterioară utilizată va fi din tâmplărie eficientă termic din aluminiu cu geam tripan securizat; tâmplăriile de la încăperile principale (tâmplării cu suprafețe mari) vor fi protejate la exterior cu termostoruri acționate electric de catre centrala BMS. La nivelul parterului, geamurile vor fi prevăzute cu folie antiefracție.

Terasa va fi ocazional circulabilă si va avea în stratificație o termoizolație din polistiren extrudat de 20cm grosime. Se vor lua măsurile corespunzătoare de izolare hidrofugă (membrane bitum aditivat sau PVC dispuse in 2 straturi) și evacuare a apelor pluviale.

Placa de beton de la cota parterului se va termoizola cu polistiren extrudat de 10cm grosime.

•    Cerința de calitate « F » - Protecția împotriva zgomotului.

Pereții exteriori și tâmplăria exterioară vor corespunde normelor privind protecția împotriva zgomotului la clădirile de interes public. Funcțiunile propuse sunt compatibile cu cele existente.

5.6. NOMINALIZAREA SURSELOR DE FINANȚARE A INVESTIȚIEI PUBLICE, CA URMARE A ANALIZEI FINANCIARE ȘI ECONOMICE: FONDURI PROPRII, CREDITE BANCARE, ALOCAȚII DE LA BUGETUL DE STAT/BUGETUL LOCAL, CREDITE EXTERNE GARANTATE SAU CONTRACTATE DE STAT, FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE, ALTE SURSE LEGAL CONSTITUITE.

Sursele de finantare avute in vedere pentru realizarea investitiei sunt: Bugetul local si alte surse legal constituite.

6.    URBANISM, ACORDURI ȘI AVIZE CONFORME

6.1. CERTIFICATUL DE URBANISM EMIS ÎN VEDEREA OBȚINERII AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE

Certificat de urbanism numar 2113/133D din 19.12.2017 - atasat prezentei documentatii.

6.2. EXTRAS DE CARTE FUNCIARĂ, CU EXCEPȚIA CAZURILOR SPECIALE, EXPRES PREVĂZUTE DE LEGE

Extras de carte funciara pentru informare numar 844491 din 29.11.2017, nr cadastral 203833 - atasat prezentei documentatii.

6.3. ACTUL ADMINISTRATIV AL AUTORITĂȚII COMPETENTE PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI, MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI,    MĂSURI    DE COMPENSARE,

MODALITATEA DE INTEGRARE A PREVEDERILOR ACORDULUI DE MEDIU ÎN DOCUMENTAȚIA TEHNICO-ECONOMICĂ

In curs de obtinere

6.4. AVIZE CONFORME PRIVIND ASIGURAREA UTILITĂȚILOR

In curs de obtinere

6.5. STUDIU TOPOGRAFIC, VIZAT DE CĂTRE OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

Studiul topografic a fost realizat si se reaseste in anexa 1 la prezentul memoriu;

6.6. AVIZE, ACORDURI ȘI STUDII SPECIFICE, DUPĂ CAZ, ÎN FUNCȚIE DE SPECIFICUL OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII ȘI CARE POT CONDIȚIONA SOLUȚIILE TEHNICE

Nu este cazul

7.    IMPLEMENTAREA INVESTIȚIEI

7.1. INFORMAȚII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILĂ CU IMPLEMENTAREA INVESTIȚIEI

Entitatea reponsabila pentru implementarea investitiei propuse este PRIMARIA SECTOR 6.

Autoritatea contractanta va desemna printr-o dispozitie interna echipa ce va fi responsabila de implementarea proiectului.

Structura minima privind implementarea proiectului va fi constituita din urmatoarele persoane: manager de proiect, responsabil tehnic si responsabil economic.

Mai jos sunt mentionate o parte din atributiile persoanelor desemnate in implementarea proiectului :

Managerul de Proiect:

-    coordonează întreaga echipă care se ocupă de implementarea proiectului;

-    răspunde de buna desfășurare a tuturor activităților din cadrul proiectului (conform graficului activităților);

-    coordonează, planifică și răspunde de organizarea eficientă a activităților aprobate prin proiect, conform graficului de implementare;

-    conduce ședințele de monitorizare a progresului proiectului;

-    asigura și răspunde pentru buna desfășurare a activităților și întocmirea documentelor solicitate în cadrul procesului de derulare și implementare a proiectului;

-    soluționează problemele care pot să apară ca situații neprevăzute, pe parcusul

implementării proiectului;

-    evaluează rezultatele implementării proiectului conform graficului de activități aprobat și asigură derularea continuă și fără probleme a desfășurării activităților;

-    urmărește executarea la termen și de buna calitate a sarcinilor trasate către echipa de management a proiectului;

-    urmărește respectarea obligațiilor asumate prin contractele cu terții și autoritatea de management, referitoare la prezentul proiect;

-    participă la toate vizitele de monitorizare ale reprezentanților finanțatorului precum și ai beneficiarului;

-    participă la ședințele lunare de monitorizare a progresului în cadrul cărora se va analiză evoluția proiectului din punctul de vedere al cheltuielilor, utilizării resurselor, implementării activităților, obținerii rezultatelor și managementul riscurilor;

Responsabil tehnic

-    va supraveghea bună desfasurarare a proiectului din punct de vedere tehnic;

-    va urmări executarea la termen și de bună calitate a sarcinilor trasate de managerul de proiect;

-    va urmări conformitatea lucrărilor echipamentelor și serviciilor propuse a fi achiziționate;

-    participă la elaborarea rapoartelor de progres împreună cu managerul de proiect, diriginții de șantier;

-    participă la ședințele de monitorizare a progresului proiectului ;

Responsabilul economic:

-    asigură îndeplinirea tuturor obligațiilor, de natură financiară, rezultate că urmare a derulării proiectului în cauză.

-    verifică și avizează rapoartele de natură financiară, trimise de contractori;

-    supraveghează și certifica încadrarea în bugetul proiectului a tuturor acțiunilor generatoare de cheltuieli, aferente proiectului;

-    monitorizează efectuarea plăților către terți;

-    asigură, din punct de vedere financiar, respectarea obligațiilor asumate prin contract;

-    asigură coerentă financiară a proiectului (corelarea plăților cu graficul activităților).

-    verifică asigurarea realizării cash-flow-ului pentru toată durata de implementare a proiectului;

-    participă la ședințele de monitorizare a progresului proiectului;

7.2. STRATEGIA DE IMPLEMENTARE, CUPRINZÂND:

DURATA DE IMPLEMENTARE A OBIECTIVULUI DE

INVESTIȚII (ÎN LUNI CALENDARISTICE), DURATA DE EXECUȚIE,    GRAFICUL DE IMPLEMENTARE A

INVESTIȚIEI, EȘALONAREA INVESTIȚIEI PE ANI, RESURSE NECESARE

Durata estimata de executie a lucrarilor este estimata la 12 luni

Eșalonarea investiției

Scenariu

An 0 (2018)

RON

An I(2019)

RON

TOTAL cu TVA

Scenariu 1

439.220,98

11.365.608,63

11.804.829,61

Scenariu 2

451.630,82

11.808.413,37

12.260.044,19

7.3. STRATEGIA DE EXPLOATARE/OPERARE    ȘI

ÎNTREȚINERE: ETAPE, METODE ȘI RESURSE NECESARE

Persoanele ce vor fi direct raspunzatoare de buna intretinere si exploatare a unitatii de invatamant sunt Directorul scolii si Consililul de administratie.

Dupa instalarea si testarea sistemului BEMS, furnizorii echipamentelor vor instrui personalul ce va administra acest sistem. Prin aceasta instruire, furnizorul se va asigura ca

echipamantele sunt utilizate in mod corespunator si costuri minime privind mentenenta.

Strategia propriu-zisă de operare a investiției constă în următoarele puncte principale:

-    Investiția va fi operată doar de către personal cu experiență similară;

-    Se va asigura realizarea reviziilor ehipamentelor conform specificatiilor producatorului, astfel încât să se asigure o uzură minimală pe perioada de operare;

7.4. RECOMANDĂRI PRIVIND ASIGURAREA CAPACITĂȚII MANAGERIALE ȘI INSTITUȚIONALE

In cazul in Autoritatea contractanta nu are personalul disponibil in vedererea implementarii proiectului, se poate apela la serviciile unui furmizor de consultanta in managementul proiectului, care va trebui sa aiba cel putin echipa propusa in cadrul capitolului 7.1.

8. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

In baza studiilor realizate, in vederea întocmirii prezentei documentații, consideram ca proiectul propus este unul fezabil, care va avea un impact pozitiv la nivelul comunității.

Analizând cele două soluții propuse in prezentul studiu, se observă că din punct de vedere al consumurilor anuale specifice de energie primară și al indicelui de emisii de CO2, în scenariul 1 aceste valori sunt mai mici. De asemenea costurile de realizarea a investiției pentru scenariul 1 sunt mai mici.

Recomandam adoptarea Variantei 1 propuse in prezentul studiu.






REV.

DATA

DESCRIEREA MODIFICĂRII

_

VERIFICAT

APROBAT





REV.

DATA

DESCRIEREA MODIFICĂRII

X.2

VERIFICAT

APROBAT



REV.

DATA

DESCRIEREA MODIFICĂRII

VERIFICAT

APROBAT

8

V

11




PLAN ETAJ 1

S. CONSTRUITA    = 735,65mp

S. UTILA_= 601,10mp

CATEGORIA DE IMPORTANTA ”C" NORMALA - CONF. H.G.R. 766/97

CLASA DE IMPORTANTA II

RISC DE INCENDIU "MIC”

GRAD DE REZISTENTA LA FOC

(NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU) ” II"



lia


gj fi


& :e-.8 a

cn ro

fi £

h

st

i<5


REV.

DATA

DESCRIEREA MODIFICĂRII

V7

VERIFICAT

APROBAT

8

-Xy-

11

Client:


DESENAT


PROIECTAT


arh.

Claudia ANDREI


arh.

Claudia ANDREI


MUNICIPIUL BUCUREȘTI PRIMĂRIA SECTOR 6


TRÂCTEBS.


12


13


APROBAT

PROIECT: STUDIU DE FEZABILITATE - SPATII DESTINATE ACTMTATIILOR ȘCOALA DUPĂ ȘCOALA

ing. Liviu POPA-BELEGANTE

SUBIECT' SPATII DESTINATE ACTMTATIILOR ȘCOALA DUPĂ ȘCOALA

Scara:

1/100

V

A2P

(750x420)

PLAN ETAJ 1

COD,

Fila

Data:

03.2018

NR. DESEN

P.011758/D1-A04

1/1

Faza:

S.F.

COD

BORD.

DL.-101/P.011758

Rev.

00

15


14



REV.

DATA

DESCRIEREA MODIFICĂRII

C7

VERIFICAT

APROBAT


Claudia ANDREI


Claudia ANDREI


MUNICIPIUL BUCUREȘTI PRIMĂRIA SECTOR 6


Scara:

1/100


A2P

(750x420)


-o


<S-


LQ


-o


- s ido

CfaudL

. Artihac»



PROIECT: STUDIU DE FEZABILITATE - SPATII DESTINATE ACTMTATIILOR ȘCOALA DUPĂ ȘCOALA


SUBIECT- SPATII DESTINATE ACTMTATIILOR ȘCOALA DUPĂ ȘCOALA


PLAN ETAJ 2


COD,

NR. DESEN


COD

BORD.


P.011758/D1-A05


DL.-101/P.011758


Fila

1/1



i.

, 1,60

3,00

3,00

7 T i;50 <—

3,00

—r' 1,50 -r—

3,00

3,00

1    1,50 ’T-

3,00

3,00

-< 2’,30 <    ’

3,00

-f- 2,30"T—

3,00

-1......2,30 "1

3,00

f 2,30 T

3,00

4C

-< <50

3,00

f-T,50~T

3,00

-

1,50~T

3,00

-z-    ——r-

.4,00

T—2720-    —

,    4,00

1 1,50 1

,2,50 7

5,50.

• >

/

/I

--7

xC-1-7

*-2-7

Z-2-7

60,60

Z-2--J

Z-2-7

£-I-7


10


12 13


14


15


16


17


19


T1


o3

O

tf

g- .s

iz cn

8 «S

g";


3 g

țȘ 5


s 8’

i-5 e s


•3 -o $ H


PLAN ETAJ 3

S. CONSTRUITA


= 735,65mp


S. UTILA


= 603,15mp



CATEGORIA DE IMPORTANTA "C" NORMALA - CONF. H.G.R. 766/97

CLASA DE IMPORTANTA II

RISC DE INCENDIU "MIC”

GRAD DE REZISTENTA LA FOC

(NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU) " II"


Claudia /’

ANQR&Âj

5 , _ AfbKaS | cu rtp    î


DESENAT


PROIECTAT


APROBAT


PROIECT: STUDIU DE FEZABILITATE - SPATII DESTINATE ACTIVITATIILOR ȘCOALA DUPĂ ȘCOALA


REV.

DATA

DESCRIEREA MODIFICĂRII

£2

VERIFICAT

APROBAT

Client:


arh.

Claudia ANDREI


arh.

Claudia ANDREI


ing. Liviu POPA-BELEGANTE


MUNICIPIUL BUCUREȘTI PRIMĂRIA SECTOR 6


Scara:

1/100


Data:


Faza:


12


13



PLAN ETAJ 3


03.2018


COD,

NR. DESEN


P.011758/D1-A06


Fila

1/1


S.F.


COD

BORD.


14


DL.-101/P.011758


15


-o'^


xr


’S

I •I

s«f

8 uri Q cn

II

a i> g iS S«

cn P-•c <= &

I a

cn ro fi JS

ra

I ■§*

§■ I 15 s

I -

tn

8 S


2    I    3    I

4    1

5    1    6

1    7    1

8

I    9

I    10    I    11

|

12    I    13    I

1

T 1

r    i

L    1

0    ffl    J

5    1

r    a

r    f

r    1

0 11 ?

60,60

12

B    î

i    1

5    1

S    T

F

T

8    I

g    2

35,20

25,4C

/

1,60

3,00

3,00

3,00

3,00

3,00

3,00

3,00

3,00

3,00

3,00

3,00

4i

3,00

3,00    .

3,00

,£00

4,00

2,50

A50

-LJ--

-a-7

-1-7

-*-7

/-2-7

-2-7

- -7

4-1-7

--2---

14



PLAN TERASA/ETAJ TEHNIC

S. CONSTRUITA    = 89,00mp

S. UTILA_= 65,40mp


CATEGORIA DE IMPORTANTA "C" NORMALA - CONF. H.G.R. 766/97

CLASA DE IMPORTANTA II

RISC DE INCENDIU "MIC"

GRAD DE REZISTENTA LA FOC

(NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU) " II"


DESENAT


PROIECTAT


APROBAT


REV.


DATA


DESCRIEREA MODIFICĂRII

-A7-


VERIFICAT


APROBAT


(O

:s-


—*3-—


O

-X>


15


arh.

Claudia ANDREI


arh.

Claudia ANDREI


ing. Liviu POPA-BELEGANTE


Client:


MUNICIPIUL BUCUREȘTI PRIMĂRIA SECTOR 6


Scara:

1/100


Data:


Faza:


O

uo

co


~o'<


oman A«nrKttiu»

ZZTT&o-


Cîaudfa

ANDREI


Amhdct cu dreci w?


PROIECT: STUDIU DE FEZABILITATE - SPATII DESTINATE ACTIVITATIILOR ȘCOALA DUPĂ ȘCOALA



-T

A2P

(750x420)


03.2018


COD,

NR. DESEN


PLAN TERASA/ETAJ TEHNIC


P.011758/D1-A07


Fila

1/1


S.F.


COD

BORD.


DL.-101/P.011758



+17,35


+16,70


U7

sB

.77.777: :.:.7 ::.i.. 7.....::~7    ~ ?7.......-z;:™?, :    ~


+ 17,35


+16,70


+14,80


+15,10


gr


+12,50


CM


K ■ -O

<03

r

o

O

O

CM

CM

C7

<

,90


+12,90


+10,80


+11,10


07


+8,50


CM


+8,90


+6,80


r- OF


+7,10


+4,50


CM


co


CM


+4,90


+2,80


+3,10


+0,50


CM


--(X45-CTA


r=si

07


CM


+0,90


-O/


II 8 £


g.


S< js Ș1


- pardoseala

- sapa egalizare 10cm

- placa BA 15cm

c

n

E

- folie polietilena

G

w

ka

- TERMOIZOLATIE polistiren extrudat 10cm

-    folie polietilena

-    pietriș + nisip 10cm

-    umplutura pamant compactat


Er™


REV,

DATA

DESCRIEREA MODIFICĂRII

4“

VERIFICAT

APROBAT


5

6    |    7

8

+16,00 ETAJTH

TERASA

-șapă slab armată mortar de ciment 3~4cm - protecție hidroizolatie

-hidroizolație terasă - membrane bitum aditivat în două straturi

-strat difuzie-decompresiune-compensare

-șapă slab armată mortar de ciment 3-4cm

-strat separație din folie de polietilena

-termoizolație 20cm ■ POLISTIREN EXTRUDAT, clasa de reacție la foc Bs2-d0


-bariera rie vapori (fbffe polietilenă) -strat difuzie cu deflectoare la 100mp -beton de panta 2-7cm

-placă BA 15 cm -gol instalații

-tavan casetat din gips-carton


+12,00 ETAJ 3

5100


Ctaudia

ANDREI



PEREȚI EXTERIORI

+8,00

ETAJ 2

- TERMOSISTEM placi vata minerala bazaltica

150mm grosime

- zidărie cărămidă cu goluri umplute cu vata

minerala, 365mm grosime

- tencuiala interior

- glet si vopsitorii lavabile

+4,00

ETAJ 1

FERESTRE SI USI EXTERIOARE

-    TAMPLARIE aluminiu eficienta termic cu geam tripan securizat

-    TERMOSTORURI exterioare acționate electric

OkWUlACHiîUfttUK

«maiMiA i

±0,00 PARTER

CATEGORIA DE IMPORTANTA "C" NORMALA - CONF. H.G.R. 766/97

CLASA DE IMPORTANTA II

RISC DE INCENDIU "MIC"

GRAD DE REZISTENTA LA FOC

(NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU) " II"

DESENAT

PROIECTAT

APROBAT

PROIECT: STUDIU DE FEZABILITATE - SPATII DESTINATE ACTIVITATIILOR ȘCOALA DUPĂ ȘCOALA

arhl

Claudia ANDREI

arh.

Claudia ANDREI T'-'/

ing. Liviu POPA-BELEGANTE

7

w '

SUBIECT- SPATII DESTINATE ACTIVITATIILOR ȘCOALA DUPĂ ȘCOALA

Client:

MUNICIPIUL BUCUREȘTI

PRIMĂRIA SECTOR 6

Scara:

1/100

(420x297)

SECȚIUNE 2-2

Data:

03.2018

COD,

NR. DESEN

P.011758/D1-A09

Fila

1/1

TRACTEB€L_

eNsîe

Faza:

S.F.

COD

BORD.

DL.-101/P.011758

Rev.

00

I I I

678

- -+48-,40-


+17,70


+14,50

\/

+13,80


+10,50

\y

+9,80


+6,50

+5,80


+2,20


+0,90


+19,55


+17,35

+16,70



-Claudia AHORgt

ArhVed

AU dr«ri rte ?**



--0,45-CTA

DESENAT

PROIECTAT

APROBAT

PROIECT: STUDIU DE FEZABILITATE - SPATII DESTINATE ACTIVITATIILOR ȘCOALA DUPĂ ȘCOALA

Claudia ANDREI

arh.    /Z

Claudia ANDREI ” /

ing. Liviu POPA-BELEGANTE

SUBIECT: SPATII DESTINATE ACTIVITATIILOR ȘCOALA DUPĂ ȘCOALA

Client:

MUNICIPIUL BUCUREȘTI

PRIMĂRIA SECTOR 6

Scara:

1/100

u

A3

(420x297)

FAȚADA LATERALA DREAPTA (NORD-EST)

Data:

03.2018

COD,

NR. DESEN

P.011758/D1-A11

Fila

1/1

TRACTEBO._

eNG$e

Faza:

S.F.

COD

BORD.

DL.-101/P.011758

Rev.

00

+19,55


- -+18,40

W8" '


+17,35


+14,50


+13,80


+10,50


+9,80



+17L35


+16,70


+15,10


+ 12,90


+11,10


+8,90


+16,00 ETAJ TH


+ 12,00 ETAJ 3


+8,00 ETAJ 2



Acest document este proprietatea Tractebel Engineering S.A. Orice reproducere sau trimitere către terți este interzisă fără acordul s, alabil. Toate drepturile de autor în legătură cu acesta aparțin Tractebel Engineering S.A.


REV.


DATA


DESCRIEREA MODIFICĂRII

-77-


VERIFICAT


11


OfâWUtAJSflTRTlttt


If    Claudia

ANDREI ArMteci /


APROBAT


DESENAT

PROIECTAT

APROBAT

PROIECT: STUDIU DE FEZABILITATE - SPATII DESTINATE ACTIVITATIILOR ȘCOALA DUPĂ ȘCOALA

arh.

Claudia ANDREI

arh.

Claudia ANDREI

K,

ing. Liviu POPA-BELEGANTE

SUBIECT- SPATII DESTINATE ACTIVITATIILOR ȘCOALA DUPĂ ȘCOALA

Client;

MUNICIPIUL BUCUREȘTI

PRIMĂRIA SECTOR 6

Scara:

1/100

A2P

(750x420)

FAȚADA POSTERIOARA (NORD-VEST)

COD

Fila

Data:

03.2018

NR. DESEN

P.011758/D1-A13

1/1

IKAIIEBCI

Faza:

S.F.

COD

BORD.

DL.-101/P.011758

Rev.

00


12


15

13

14

4